Diverticuloza

colonica

Bodiu Lina,Gr M1504

 Cuprins

1. Definitia
2. Etiologia
3. Formele clinice
4. Diagnosticul diferential
5. Diagnosticul
6. Tratamentul
 Definitia
• Diverticulii colonului sunt pungi de
dimensiuni variabile, de la ciţiva mm la
ciţiva cm, formate prin hernieri sau
protruzii sacciforme in afara
lumenului,a mucoasei colonice.
Prezenţa unuia sau a mai multor
diverticuli la nivel de colon poartă
numele de diverticuloza colonică.

• Adevarati(congenitali)
• ce implică toate straturile
peretelui colonie normal. De
obicei sunt unici,rar intilniţi,
localizaţi la nivelul cecului sau
pe colonel ascendent;
cunoscuti sub
denumirea,,diverticul solitart
al colonului drept’’
Tipurile
• Falsi(dobinditi)
• rezultaţi prin hernierea
mucoasei printre fibrele
musculare ale peretelui
intestinal.Aceasta este
forma cea mai
frecventă.
 Etiologia
• Locurile de formare a diverticulilor falşi sunt reprezentate de punctele slabe ale
peretelui intestinal,respectiv locurile unde vasele perforante străbat stratul
circular muscular, cel mai frecvent la nivelul celor două arii dintre tenia
mezostenică şi cea antimezostenică. O altă cauză de producere a slăbirii
parietale este reprezentată de infiltraţia sa grăsoasă
Succesiunea etapelor in producerea diverticulului ciştigat este:
1. Aportul redus de fibre duce la un bol fecal de volum redus care necesită pentru
evacuare creşterea presiunii intrasegmentare;
2. creşterea presiunii determină hipertrofia muscularei colonice
3. hipertrofia muscularei şi alterarea structurii colagenice
se asociază cu un perete colonie noncompliant cu producerea de diverticuli
 Clasificarea
1. Boala diverticulinica asimptomatica
2. Boala diverticulinica simptomatica necomplicata
3. Boala diverticulina complicate
a)Abcesul pericolic
b)Perforatia diverticulara
c)Fistula
d)Stenoza colica
e)flegmonul
1.Boala diverticulara asimptomatica
Cel mai des apar in cazul lipsei inflamatiei divericulare
Tabloul clinic-dureri abdominale difuze,meteorism,constipatie
Diagnosticul-cel mai des intimplator ,fie stabilit in cadrul
investigatiilor pentru diagnosticul diferential ale suferintelor
digestive
Irigografie- plus de umplere ce depasesc conturul colonului ,cei de
dimensiuni mici pot fi depistati prin insuflare colonului,Alte semn
este diminuare lumenului si prezenta de contractii neuniforme ale
haustrelor
Colonoscopie- scaderea motilitatii intestinale
 Tratamentul
1. Suplimentarea dietei cu fibre vegetale, incluzind aici piinea integrală şi
tiritele, asociată unui consum adecvat de lichide, duce la mărirea volumului
bolului fecal şi ca urmare generează o distensie colonică mai mare. O dietă
foarte bogată in fibre pare să reducă incidenţa complicaţiilor bolii diverticulare
cu cea. 10%
Trebuie evitată constipaţia: se pot utiliza şi laxative de volum de genul: Isogel,
Normocol, Fybpgel, Galcorin.
2. Medicaţia simptomatică:
• agenţi antimuscarinici (de ex.: Propanthelină bromat);
• • antispastice (Mebeverina hidroclorică 135 mg/ zi);
 2.Boala diverticulara necomplicata
• Reprezinta diverticulita- prezenta inflamatiei la nivel diverticular
• Tabloul clinic:dureri abdominale moderate, de obicei localizate оn
fosa iliacă stingă, insoţite de tulburări temporare ale tranzitului
intestinal: fie accentuarea unei constipaţii mai vechi, fie apariţia
unor false diarei cu mucozităţi. Bolnavul este febril, tahicardie, cu
semne de iritaţie peritoneală, distensie abdominală cauzată de
ileus, absenţa sau diminuarea zgomotelor intestinale.In 25 % de
cazuri poate aparea hemoragie
 Diagnosticul
• Investigatiile de laborator- Leucocitoza,VSH si PCR
marit,anemie in caz de hemoragie
• Radiografia abdominala-aerocolie la nivelul colonului
descendent,imagini hidro-aerice in ansele intesntinului
subtire adiacent zonei de inflamatie
• Irigografia si colonoscopia sunt contraindicate deoarece
pot produce perforatii in puseu
• CT si RMN-unul dintre cele mai bune atit pentru
diagnostic cit si tratament
Tratamentul
• La primul puseu medicamentos ,la cele repetae chirurgical
• Tratamentul medicamentos-repaus digestiv (interzicerea
alimentazii orale,montarea sondei nasogastrice)reechilibrarea
hidro-electrice,administrarea antibioticilor de spectru larg.Apoi
dupa puseu echilibru hidric ,fibre putine,antibiotice
neasorbabile (nifuroxazida)
• Tratamentul chirurgical-
• pacientii cu risc de reaparie,
• pacienti cu complicatii,
• doua episoade la pacienti cu virsta de 50 de ani,
• pacient imunosupresat
3. Abcesul pericolic
• Formarea unei colectii purulente in urma aparitie unei perforatii
diverticulare cu tendinta de limitare
• Tabloul clinic -tahicardie, febră oscilantă şi
• palparea unei mase tumorale, abcese se pot dezvolta la nivelul
mezenterului, pelvisului sau retroperitoneului. Extensia unui
abces pelvic poate culmina cu un abces perineal sau scrotal
.Colecţiile retroperitoneale pot migra către canalul inghinal,
prezentindu-se ca un abces de psoas,sau in musculatura
lombară, prezentвndu-se ca un abces de flanc.
• DiagnosticulCT:dimensiunea,numarul,localizarea,raportul
• Tratamentul chirurgical-evacuarea colectiei prin eco ghidat sau
CT ,cele greu accesibile laparatomie
Perforatia diverticulara
Reprezinta ruperii unui abces
Stadiul 1-abces pericolicsau mesenteric-presupune drenaj
ECO-ghidat,rezectie segmentara cu anastomoza
Stadiul 2 abces pelvin-presupene rezectia segmentara cu
anastomoza
Stadiul 3-peritonita purulenta generalizata-operatia
Hartman
Stadiul 4-peritonita fecaloida generalizata-operatia
Hartman
• Tabloul clinic
• Febra ,tahicardie,greata ,varsaturi,uneori contracture
musculara
• Diagnosticul –
• Radiografia abdominala simpla sau CT arata prezenta de
aer in cavitatea peritoneala,zona de inflamatie,sediul
perforatiei,prezenta de lichid in cavitatea peritoneala
• Tratamentul chirurgical in trei timpi sau in doi timpi
• Pregătirea preoperatorie
• - pacienţii trebuie să scadă in greutate;
• - tratarea bolilor asociate precum hernia hiatală,litiaza
veziculară sau un diabet cu debut tardiv;
• - pacienţii trebuie să facă o pregătire adecvată intestinală
(Picolax) cu o zi anterior operaţiei;
• să se facă profilaxie antibiotică la inducerea anesteziei
(ex.: Cefuroxime 750 mg, Metronidazol 500 mg);
• - pacienţii trebuie preveniţi despre posibilitatea efectuării
unei colostomii (dacă procedura intr-un timp este
nesigută);
• - pacienţii trebuie să-şi dea consimţămвntul.
Operatia Hartmann,, la rece ‘’
• 1.Drenajul peritoneal si colostomie la
nivelul colonului transvers
• 2.Dupa un interval de timp ,excizia
segmentului colonului afectat
• 3.Inchiderea colostomei si refacerea
continuitatii digestive
Operatia Hartmann in doi timpi

• 1.Rezectia segmentului
afectat,inchiderea bontului rectal si
aplicareacolostomei terminale
• 2.Dupa 4-6 luni restabilirea continuitatii
intestinale
Fistula
este o urmare comună a diverticulitei,
apărind ca o consecinţă a deschiderii unui abces
preexistent intr-un organ de vecinătate sau la exterior.
1. Diverticulita colonică poate fistuliza extern – indirect -
prin intermediul organelor viscerale cavitare (vagin,
uter, vezică) sau direct - fistula colo-cutanată
2. Fistulele interne colo-enterice sau colo-colonice
• se traduc clinic printr-un debaclu diareic cu puroi
• Tabloul clinic-
• fistulele colo-vezicalea se carcterizeaza prin
eliminarea materiilor fecale prin urina-
fecalurie
• Fistula colo-vaginala –exteriorizarea
materiilor fecale prin vagin
• Diagnosticul-fistulografia,colonoscopia
• Tratamentul medical si chirurgical-rezectia
segmentului colonic cu anastomoza si
suturarea peretelui visceral afectat
• Strictura colonică
• - reprezintă o zonă limitată a colonului
afectată de procese recurente de diverticulita
stenozantă, ca urmare a vindecării prin fibroză.
Astfel de stenoze pot fi asimptomatice sau pot
cauza obstrucţii intestinale de diferite grade.
Clinic, se constată semnele unei ocluzii joase
febrile: tumora de tip inflamator in fosa iliacă
stingă,meteorism abdominal, oprirea
tranzitului intestinal şi, in final, vărsături.
• Tratamentul
De cele mai multe ori ocluzia este incompletă
permiţind o temporizare pină la 2 săptămвni, timp in
care se aplică tratament de reechilibrare, antibiotic şi
antiinflamatorii (3). Dacă obstrucţia mecanică este
confirmată prin investigaţii, tratamentul chirurgical
implică rezecţie primară a segmentului interesat cu
colostomie sau anastomoză primară, dacă a fost
folosită o preparare adecvată a colonului.
Hemoragiile diverticulare
• Este cea mai raspindita sursa din hemoragiile gastrointestinale
inferioare oupind de la 17% -40%,
• Aproximativ 70% din hemoragii se autovindeca spontan ,pe
cind restul au nevoie de interventie chirurgicala pentru a
obtine hemostaza.
• Patogenia:singerarea se explica anatomic prin proximitatea
dintre zona diverticulara si vasele drepte ale colonului,cu
erodarea si ruperea secundara.Pe masura ce diverticulul
creste vasul devine separate doar printr-un strat subtire de
musculature si poate fi suceptibil la diverse agresiuni.Cel mai
des apar singerari la nivelul colonel ascendet ,deoarece are un
perete mult mai subtire fata de restul colonului
• Tabloul clinic
• Debut brus de rectoragii abudente,uneori
nedureroase,ocazional crampe abdominale,tenesme,scaunul
poate fi de culoare rosul aprins pina la maroniu
• Pacientii pot avea tensiune normal ,in cazul cind hemoragia ii
persistenta au tahicardie,hipotensiune,ameteli.
• Diagnosticul
• 1.Colonoscopia
• 2.Angiografie
• 3,Scintigrafia
• Colonoscopia este de prima linie- asigura
vizualizarea si localizarea singerarii, Se recomandă
utilizarea colonoscopului cu un canal de lucru mare (cel
puțin 3,3 mm) și utilizarea irigării cu jet de apă pentru a
facilita eliminarea scaunelor și a cheagurilor de sânge și
pentru a identifica patologia de bază.
• Scintigrafia cu Tc marcat
• este cel mai sensibil test disponibil pentru a detecta sângerarea LGI. Scanarea
globulelor roșii marcate necesită inițial să fie etichetate cu radioizotopul
celulelor roșii autolog, apoi celulele roșii marcate sunt injectate înapoi la
pacient. Testul detectează sângerare cât mai lentă de la 0,1 până la 0,5 ml /
min, cu o sensibilitate raportată cuprinsă între 39 și 90% în confirmarea
sângerării LGI
• Angiografia-se efectuaeaza in cazul cind pacientul nu este constient sau
cind nu pot tolera substantele de contrast Angiografia CT are o sensibilitate de
bază pentru a prelua sângerare LGI cu 0,3 ml / min
 Tratament
• Reechilibrarea volemica-sol Ringer sau masa eritrocitara
• Administarea intraarteriala de vasopresina
• Tratamentul chirurgical se efectueaza cand hemoragia
persistenta este recurenta, sau pacientul nu poate fi
stabilizat hemodinamic. Interventile pot fi radicale, in
special daca sursa hemoragiei nu a fost identificata – in
aceasta situatie se recomanda efectuarea de colectomii
totale, pentru a nu se omite sursa hemoragiei.
Diagnosticul diferential
• „La rece"
• • carcinom de colon descendent;
• • boala Crohn;
• • colon iritabil;
• • rectocolita ulcero-hemoragică;
• • obstrucţii parţiale ale intestinului secundare
• aderenţelor
• In urgenţă
• • boli inflamatorii pelvice;
• • apendicita;
• • chist ovarian torsionat;
• • puseu de boală Crohn;
• • infarct entero-mezenteric.
 Bibliografia
• Chirurgie curs selective
• Angelescu,,Tratat de chirurgie’’