MICROBIOLOGIE

CURS 1

Dr. Gabriela GURAU

07/03/20 1
 Obiectul microbiologiei. Definitie.
Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor despre microbi.

07/03/20 2
 OBIECTUL MICROBIOLOGIEI

1. DEFINITIE

2. PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTARII

CUNOSTINTELOR DESPRE MICROBI

07/03/20 3
 Microbiologia
Microbiologie (micro = mic; bios = viată)
• Bacteriologie (bakterion = bastonas)
• Micologie (mykes = ciupercă)
• Virusologie
• Parazitologie
• Ramuri: microbiologia solului, marină,
industrială, agricolă, medicală etc
07/03/20 4
 Microbiologie
Reprezinta studiul microorganismelor, a celor mai mici
vietuitoare, vizibile doar cu microscopul.
Microorganismele studiate: alge, fungi, bacterii,
virusuri si paraziti

Microorganismele:
• cele mai vechi, numeroase si diversificate forme de
viată pe pământ
• se află în mediul înconjurător
• au rol în descompunerea materiei organice si mentin
fertilitatea solului
• majoritatea sunt utile si numai o parte sunt implicate,
în diferite grade, în patologie.

07/03/20 5
 Microbiologie
Scop: studierea proceselor fizice, chimice,
biologice legate de activitatea microorganismelor.
– pentru:
– a păstra si folosi pe cele utile
– a anihila pe cele dăunătoare
–Microorganismele – rol important pe planetă nu
ar exista viată fără ele

07/03/20 6
Rolul pozitiv al microorganismelor
Circulatia biologică a materiei în natură
• ciclul unor elemente: C, N, S, P, Fe
• CO2 atmosferic + apă + s. minerale din sol
• sinteza subst. organice→ hrană animale, om
• Descompunerea subst. organice în sol → descompunere în
produsi simpli de către microorganisme
Activitate geologică
• – formarea de zăcăminte petroliere, cărbuni, salpetru, sulf,
minereuri de fier etc.
Activitate în mediul marin
• – asigură circuitul elementelor biogene

07/03/20 7
Rolul pozitiv al microorganismelor
În industrie
– fabricarea alcoolului etilic
– vinificatia
– industria berii
– panificatie
– produse lactate: iaurt, lapte acru, brânzeturi
– murături
– prelucrarea inului, cânepii

07/03/20 8
Rolul pozitiv al microorganismelor

În industria medicamentului:
- biosinteza microbiană a vitaminelor B1,
B2, B12, C, A, D2
- substantelor antibiotice
În agricultură
- îngrăsăminte

07/03/20 9
 Rolul negativ al
microorganismelor
• pagube economice
– degradare microbiană a documentelor de piatră
– actiune corozivă a metalelor
– descompunerea alimentelor
– biodeteriorarea:
– cauciucului,
– a maselor plastice
– a textilelor
– a hârtiei
– a operelor de artă etc
07/03/20 10
 Rolul negativ al
microorganismelor
Producerea de boli ale
• – plantelor
• – pestilor
• – animalelor
• – omului

07/03/20 11
 Importanta studiului
microbiologiei
Fără cunostinte de microbiologie nu se poate concepe si
realiza:
1. dg. etiologic al bolilor infectioase
2. terapia antiinfectioasă
- seruri imune
- imunoglobuline
- antibiotice
3. profilaxia bolilor infectioase
- seroprofilaxie, vaccinare
-sterilizare
- dezinfectie, asepsie
- antisepsie
07/03/20 12
 Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor despre
microbi

07/03/20 13
 Izvoare istorice vechi (China, India, Egipt
etc.) – practici casnice care utilizează
microorganisme
– VERGILIUS – “Georgicele”
- laptele muls ziua → brânză
- laptele muls noaptea → oras → vânzare
– Vechii egipteni
- inventează cuptorul de pâine
- utilizează “aluatul” (drojdia de bere) pentru pâine

07/03/20 14
I. Antichitate si Evul Mediu
*curentul idealist:
– epidemiile cauzate de fiinte supranaturale,
ca pedeapsa pentru greseli;
– ritualuri religioase → spălări rituale,
uleiuri esentiale, arderea de sulf si răsini etc.
– Serratia marcescens: înrosirea pâinii,
alimentelor, sudoare rosie
*curentul materialist:
– caută cauze materiale ale epidemiilor

07/03/20 15
 I. Antichitate si Evul Mediu

HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.)

– părintele medicinei
– teoria miasmelor: bolile cauzate de aerul
„stricat”
THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.)
– istoric grec
– teoria contagiunii: epidemiile cauzate de
„contagium animatum” = particule foarte mici

07/03/20 16
 I. Antichitate si Evul Mediu

• MARCUS TERENTIUS VARRO (116 – 26 î.e.n.)

– filozof roman
– „animalia minuta” = mici animale invizibile din aerul
zonelor palustre
– “Rerum rusticarum de agricultura”–formulează natura
microbiologică a epidemiilor
“Dacă în acele locuri vor fi mlastini, acolo se
dezvoltă fiinte vii, care desi mici, încât nu pot fi
observate cu ochii, pătrund din aer în corp prin gură si
nări determinând boli grele”

07/03/20 17
 I. Antichitate si Evul Mediu
• TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55 î.e.n.)
– poetul materialist al Romei
– “De rerum natura” - explică pesta prin “germenii bolii si
ai mortii” si nu prin “mânia zeilor”

• HIERONIMUS FRACASTOR (1478 – 1553)

– medic, astronom, poet italian
– “De contagionae et contagiosis morbis et curatione” - sustine
teoria contagiunii în epidemii de ciumă, variolă, sifilis
– crede în existenta unor germeni vii care se înmultesc (1546)
– “De morbus Gallicus” – eroul “Syphilis”

07/03/20 18
 II. Descoperirea microscopului
• nu coincide cu descoperirea
microorganismelor
Zaccharias si Hans Jansen (Middeburg)
• – primul microscop compus (1590)
• – nu pentru studiul microorganismelor

07/03/20 19
 II. Descoperirea microscopului
• ANTOINE van
LEEUWENHOEK
• (1632 – 1723)
• irlandez
• postăvar, portar de meserie,
• vânzător de măruntisuri
• pasiune – slefuirea lentilelor
• a vrut să observe tesătura
hainelor fine

07/03/20 20
 II. Descoperirea microscopului
• Microscopul: l-a
construit singur
• a constat din:
– o lentilă biconvexă
într-un cadru metalic,
cu o mărire de până la
270 x.

07/03/20 21
 II. Descoperirea microscopului
• Examinează:
• – infuzia de piper,
• – apa de ploaie stătută,
• – raclatul de pe dinti,
• – urina,
• –materii fecale provenite de la un pacient cu
dizenterie etc.
• descrie hematii, structura osului, a lemnului,
anatomia insectelor

07/03/20 22
 II. Descoperirea microscopului
• primul care a văzut si a descris microorganisme
• organisme foarte mici =“animalicula”
• “Arcana naturae ope microscopiorum detecta”
(Tainele naturii descoperite cu ajutorul
microscoapelor)
• 1675
• desene si descrierea microorganismelor

07/03/20 23
 II. Descoperirea microscopului
• descoperirea microorganismelor →
redesteaptă teoria “generatiei spontane”
“în diferite substante minerale sau organice
lipsite de orice urme de viată pot lua
nastere microorganisme sau chiar
vietuitoare mai dezvoltate”

07/03/20 24
 II. Descoperirea microscopului
• în 40 de ani:
– a scris 125 de scrisori traduse în engleză si
predate Societătii Regale din Londra
– 27 lucrări au fost publicate în Memoriile
Academiei Franceze de Stiinte
– Universitatea din Utrecht pretinde că detine în
muzeu unele dintre microscoapele originale ale lui
Leeuwenhoek.
07/03/20 25
 II. Descoperirea microscopului
Teoria “generatiei spontane”combătută de:
• – Redi
• – Spallanzani
• – Pasteur
LAZZARO SPALLANZANI (1729 – 1799)
• călugăr, matematician, naturalist italian, profesor
• la universitatea din Pavia
• combate teoria “generatiei spontane” – în lichidul fiert
si mentinut în vas ermetic închis nu reapar microbii
• descoperă existenta bacteriilor sporogene si anaerobe
07/03/20 26
 III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)

• – părintele microbiologiei; chimist si medic
• Demonstrează că bacteriile si ciupercile nu
se nasc spontan ci din părinti, se înmultesc
si pot fi omorâte.
• Pune bazele sterilizării
• Introduce conceptul si metodica lucrului aseptic

07/03/20 27
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Fundamentează teoria biologică a fermentatiilor
• fermentatia se datorează unor microbi
• fiecare tip de fermentatie - cauzat de o specie de
microbi (specificitatea proceselor fermentative)
• stabileste natura biologică a bolilor băuturilor
fermentate
• utilizează pasteurizarea – metoda încălzirii
diferentiate (bazele microbiologiei industriale)
07/03/20 28
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Creează termenii de “aerobioză” si
“anaerobioză”
• Demonstrează legătura cauzală dintre microb
si boală:
• Studiază bolile viermilor de mătase
• Studiază bolile vitei de vie
• arată că sunt produse de microbi
• indică măsuri de prevenire a acestor infectii
07/03/20 29
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
Referitor la bolile oamenilor
• a insistat ca bandajele să fie curătate si
instrumentele din spital să fie fierte.
• Joseph Lister (1827-1912) chirurg englez
• a aplicat descoperirile lui Pasteur în
chirurgie (1867) chiar înainte ca bacteriile care
determină infectiile chirurgicale să fi fost
descoperite.
• lucrările lui Lister reprezintă baza tehnicii
chirurgicale aseptice din ziua de azi.
07/03/20 30
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Pune bazele stiintifice ale profilaxiei bolilor
infectioase:
• prin studiul “holerei găinilor”
• agentul patogen devine “avirulent” prin învechirea
culturii
• agentul “avirulent” inoculat la găina sănătoasă→
conferă rezistentă fată de holeră
• realizează vaccinul anticărbunos
• realizează vaccinul antirabic
Pasteur

07/03/20 31
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• ROBERT KOCH (1843 – 1910)
• Părintele scolii germane de microbiologie; medic de tară
• Studiază boala cărbunoasă
• Descoperă metodele de cultivare pe medii solide
• Metoda de colorare a preparatelor microscopice
• Descoperă vibrionul holeric, bacilul tuberculozei si
alergia în tuberculoză
• 1905 – premiul Nobel pentru fiziologie si medicină
Koch

07/03/20 32
 III. BACTERIOLOGIA
STIINłIFICĂ
Postulatele lui Koch:
• Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit cu regularitate
în leziunile cazurilor de boală;
• Microorganismul cauzal să poată fi izolat si cultivat în
cultură pură
• Cultura pură inoculată la animalul sensibil poate să
reproducă boala specifică
• microorganismul să fie găsit în leziunile produse la animal

Koch

07/03/20 33
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
ALPHONSE LAVERAN (1845 – 1922)
• Microbiolog; Studiază paludismul
• 1878 descoperă hematozoarul palustru; 1907 premiul Nobel
EMIL A. BEHRING
• studiază toxinele bacteriene, imunitatea umorală, seroterapia
• 1901 premiul Nobel
EMILE ROUX (1853 – 1933)
• demonstrează existenta bacteriilor toxigene (1888-1889)
PAUL EHRLICH (1854 – 1915)
• fondatorul chimioterapiei infectiilor
• Creatorul teoriei moderne a dezinfectiei

07/03/20 34
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 – 1916)
• biolog rus; emite teoria fagocitară a imunitătii
RONALD ROSS (1857 – 1932)
• introduce metode de profilaxie antimalarică
• 1902 premiul Nobel
CHARLES NICOLLE (1857 –1936)
• Cercetează tifosul exantematic
• Descoperă metoda de prevenire
• 1928 premiul Nobel
JULES BORDET (1870 – 1961)
• Studiază numeroase infectii
• Descoperă agentul tusei convulsive
• 1919 premiul Nobel
07/03/20 35
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• VICTOR BABES (1854 – 1926)
• Medic
• Fondatorul microbiologiei românesti
• Studii: Budapesta, Viena
• Profesor de anatomie patologică la Budapesta
• Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur (Paris)
• 1887 – profesor la Catedra de Anatomie
patologică si Bacteriologie a Facultătii de
Medicină, Bucuresti
07/03/20 36
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• Studii asupra structurii celulei bacteriene
• Descoperă peste 40 noi specii microbiene –(Babesiide)
• Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra tifoidă,
turbarea, pelagra etc.
• Introduce vaccinarea antirabică
• Introduce seroterapia antidifterică
• Studiază variabilitatea bacteriilor
• Înfiintează primul institut de cercetare medicală
– Institutul “V.Babes”, Bucuresti 1887

07/03/20 37
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE

• Scrie primul tratat de bacteriologie din lume

împreună cu Victor Cornil:
“Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie,
l’anatomie et l’histologie pathologiques des
maladies infectieuses (1885)
• Publică peste 1.000 lucrări stiintifice si 25
monografii din domeniul microbiologiei si
anatomiei patologice
07/03/20 38
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE

ION CANTACUZINO(1863 – 1934)

– biolog, medic, literat
– urmează la Paris literele, stiintele naturale,
medicina
– lucrează la Institutul Pasteur cu Metchinikoff
– 1901 – profesor de medicină experimentală la
Facultatea de Medicină, Bucuresti
– Întreaga activitate dedicată:
• organizării scolii românesti de microbiologie
• dezvoltării medicinii preventive românesti
07/03/20 39
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• studiază scarlatina – etiopatogenia
• studii asupra imunitătii
• studiază infectia tuberculoasă – introduce vaccinarea
BCG (a 2-a tară din lume)
• studiază etiopatogenia leprei, morvei
• 1908 – 1910 director general al Directiei Sanitare→1910 legea
“Cantacuzino”
• asigurarea igienei muncii si colectivitătilor
• asistentă medicală la sate
• educatia sanitară
• înfiintarea laboratoarelor de igienă
• înfiintarea spitalelor de boli contagioase
07/03/20 40
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• cercetează holera
– patogenie
– vaccinuri
• – vaccinare (război balcanic 1913) – “marea experientă
română”
• Înfiintează Institutul de seruri si vaccinuri “I.Cantacuzino”,
Bucuresti, 1921
- aici a preparat:
• ser antistreptococic, antidizenteric
• vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticărbunos etc.

07/03/20 41
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• D. Ionescu-Mihăesti
• M. Ciucă
• Al. Slătineanu
• P. Condrea
• D. Combiescu
• M. Nasta
• M. Negut
07/03/20 42
 TAXONOMIA BACTERIANA

07/03/20 43
 Taxonomia

• Definitie: Taxonomia (taxis=aranjare,

nomos= regula, lege) constituie stiinta
clasificarii organismelor.

• Clasificare:
1. Artificiala
2. Filogenetica
07/03/20 44
 Taxonomia
• Categoriile taxonomice principale:
- specia
- genul
- familia
- ordinul
- clasa

07/03/20 45
 Taxonomia
Microorganism= 2 cuvinte latinizate
Primul cuvant reprezinta genul.
- genul= o trasatura morfologica:
Ex. Bacillus pt. bacil; Micrococcus pt.graunte
mic; Lactobacillus pt. bacil mic din lapte
- genul= un nume de om de stiinta:
Ex. Escherichia de la Escherich; Pasteurella
de la Pasteur.
07/03/20 46
 Taxonomia
Al doilea cuvant este descriptiv.
- culoarea –ex. Staphylococcus aureus sau
Streptococcus viridans
- boala produsa- ex. Streptococcus
pneumoniae
- sursa

07/03/20 47
 Taxonomia

• Manualul de Sistematica Bacteriana Bergey

,, Manual of Systematic Bacteriology 1984”

07/03/20 48
 Taxonomia
• Clasificarea taxonomica pe computer
(clasificarea numerica Adansoniana)

Genuri cu importanta
medicala
1. Celule flexibile, mobile -Treponema
prin endoflageli -Borrelia
(Spirochete) -Leptospira
07/03/20 49
 Taxonomia
2. Celule rigide, mobile
prin flageli sau
imobili:
A. Miceliale -Mycobacterium
-Actinomyces
-Nocardia
-Streptomyces

B. Unicelulare simple
07/03/20 50
 Taxonomia
1. Paraziti obligatoriu -Rickettsia
intracelulari -Coxiella
-Chlamydia
1. Celule libere
a) Gram-pozitivi
- coci -Streptococcus
-Staphylococcus
- bacili nesporulati -Corynebacterium
-Listeria
- Erysipelothrix
07/03/20 51
 Taxonomia
-bacili sporulati
•Aerobi obligatorii -Bacillus
•Anaerobi obligatorii -Clostridium
b) Gram- negativi
- coci -Neisseria
- bacili neenterici
• forme spiralate -Spirillum
• Bacili drepti -Pasteurella
-Brucella
-Yersinia
07/03/20 52
 Taxonomia
-Francisella
-Haemophillus
-Bordetella
-Legionella
-bacili enterici -Escherichia si bacterii
inrudite
-Salmonella
-Shigella

07/03/20 53
 Taxonomia
-aerobi obligatorii -Klebsiella
-anaerobi obligatorii -Proteus
-Vibio
-Pseudomonas
-Bacteroides
-Fusobacterium
3. Fara perete celular -Mycoplasma

07/03/20 54