Supuraţiile periosoase (periostita),

tabloul clinic, diagnostic

tratament
 Periostita odontogenă acută (abcesul subperiostal) este:
o afecţiune inflamatoare abcedată a crestei alveolare sau, mai
rar, a corpului maxilarelor. Se localizează periostita pe unul
din versantele crestei alveolare, mai frecvent pe cel vestibular,
mai rar pe cele lingual sau palatinal (I.I. Bernadski).

Periostita acută purulentă a maxilarelor se întâlnelte

relativ nu atât de frecvent. Conform datelor lui I.I.Bernadski
(1966) - în 1,5%, după A.N.Fochina şi D.A.Sagatbaiev
(1967) - în 5,2%. La studierea periostitelor un mare prinos
au adus savanţii sovietici A.I.Evdochimov, I.A. Vasiliev,
I.M. Biberman.
 Etiologie
Periostita acută perulentă cel mai frecvent poate apărea ca o
complicaţie a periodontitei acute sau a celei cronice exacerbate. O aşa
formă după I.M. Biberman (1963) – se întâlneşte în 72,2% de cazuri.
Deasemenea, periostita acută purulentă poate apărea în urma
supuraţiei unui chist radicular, a inflamaţiei periostului în cazul
supuraţiei plăgii postextracţionale.
Uneori periostita acută perulentă se dezvoltă în cadrul formei
abcedate a parodontitei.
Nu rar se dezvoltă o periostită acută perulentă retromolară în
cazul erupţiei dificile a dinţilor de minte.
Însfârşit, se va ţine cont de faptul, că periostita însoţeşte
osteomielita acută.
 Clasificarea

• Periostita acută: - seroasă,

- purulentă.
• Periostita cronică: -osifiantă,
- rarefiantă.
 Anatomia patologică
• Din dintele cu gangrenă exudatul prin canalele folcman, gaverson şi
vasele limfatice pătrunde subperiostal. Sau prin fisurile formate
patologic anticipat în pereţii alveolei.
• tumefacţia gingiei din cauza edemului;
• apoi infiltraţia periostului şi a mucoasei;
• colecţia de puroi este situată între os şi periost.
 Date clinice

General: temperatura corpului 37,6-37,8°C, rar 38°C, se

semnalează adinamie (astenie), curbatură pe fonul unei stări generale
insuficiente, inapetenţă, cefalee, frisoane.
Obectiv: Se semnalează o asimetrie facială cauzată de edemul
ţesuturilor moi în dependenţă de dintele în cauză.
În cazurile când periostita este cauzată de dinţii distali apare un
trismus puternic. În vestibul bombează o tumefacţie se percepe
fluctuenţă.
Abcesele anterioare (incisivii laterali) se prezintă sub formă de
tumefacţii rotungite, cele posterioare (molarii, şi mai rar premolarii)
au forma de tumefacţii alungite, situate în şanţul palatin, ce pot evalua
fie spre linia mediană, fie spre marginea gingivală. Prezintă de obicei,
o consistenţă mai fermă, din cauza grosimii fibromucoasei.
Când evoluează lateral, se pot fistuliza la nivelul marginii
gingivale, în jurul coletelor dinţilor cauzali.
 SEMNE CLINICE CARACTERISTICE PENTRU
PERIOSTIĂ ACUTĂ ODONTOGENĂ:

- Sediul focarului purulent situat unilateral

(vestibular, palatinal sau lingual;
- Durere în dintele cauzal ce distare după apariţia
tumefacţiei;
- Mobiltatea numai a dintelui cauzal
 Examenul paraclinic

– În sânge se semnalează:
- leucocitoză moderată de 8000-10 000/ 1mm3,
- mărirea neutrofilelor şi micşorarea eozinofilelor,
- reacţia de sedimentare a eritocitelor atinge cifra de
15 mm/oră şi mai mult.
– În urină modificările patologice nu se evidenţiază.
– Radiologic fără schimbări.
 Diagnosticul differential

• Periodontita se caracterizează numai prin dureri dentare, lipsind

edemul părţilor moi vestibulare şi faciiale.

• La osteomielită apofiza alveolară este atacată de proces din toate

părţile. Fenomenele locale sunt asociate cu o stare generală gravă,
persistă mobilitatea unui grup de dinţi împreună cu cel cauzal.

• Flegmonul este caracterizat prin absenţa colecţiilor limitate şi

tendinţa invadată a procesului septic, aceasta infiltrând difuz
ţesuturile.

• Tumorul malign apariţia lentă a edemului practic indolor, lipseşte

dintele cauzal
 Tratamentul
În cadrul tratamentului periostitei acute se vor rezolva două probleme de bază:
evacuarea exsudatului din colecţia purulentă şi extracţia dintelui cauzal, dacă acesta
şi-a pierdut valoarea funcţională, sau tratamentul endodontic nu face faţă.

În faza incipientă:
• deschiderea şi prelucrarea antiseptică a dintelui cauzal;
• fizioproceduri (raze ultraviolete, soliuxs);
• antibioticoterapia;

În faza purulentă:

• deschiderea şi prelucrarea antiseptică a dintelui cauzal;

• incizie cu prelucrarea antiseptică;
• antibioticoterapia.
• antihistamine;
• desensibilizate;
• Antidolorante.
 Liniile de incizie

• Abcesul subperiostal anterior vestibular

- anestezie loco-regională;
- incizie la nivelul de bombare maximă;
- traectul inciziei longitudinal;
- până la os, larg (1,5-2cm);
- drenare adecvată.

Abcesul subperiostal anterior palatinal:

- incizie longitudinală paralel cu artera
palatinală sau incizia şi excizia unei
porţiuni a fibromucoasei în formă de
triunghi.