Sunteți pe pagina 1din 21

Tratamentul cancerului penian

MATÉ ANDREEA IOANA


MG, ANUL IV,SERIA II, GRUPA 2
Tratamentul cancerului penian

 Opțiunile și recomandările de tratament depind de mai mulți factori, inclusiv tipul și


stadiul cancerului, posibile efecte secundare, preferințele pacientului și sănătatea
generală.
 Planul de îngrijire poate include, de asemenea, tratament pentru simptome și efecte
secundare, o parte importantă a îngrijirii cancerului.
 Cele mai frecvente opțiuni de tratament pentru cancerul penian includ intervenții
chirurgicale, radioterapie și chimioterapie.
 Tratamentul tumorilor peniene este complex si cuprinde tratamentul tumorii primare si al
lanturilor ganglionare.
Tratamentul chirurgical

Urmatoarele tipuri de interventii chirurgicale pot fi aplicate in tratamentul tumorilor primare ale
penisului:
 1.      Biopsia – exereza
 2.      Circumcizia
 3.      Tratamentul chirurgical micrografic – Mohs
 4.      Amputatia peniana partiala
 5.      Amputatia glandului si postectomie cu grefa de piele libera despicata pe capetele corpilor
cavernosi
 6.      Amputatia peniana totala cu uretrostomie perineala
 7.      Operatii de exereza larga      
1. Biopsia - exereza

Inainte de aplicarea oricarei terapii, biopsia este necesara pentru confirmarea histologica
si stadializarea prin aprecierea asupra invaziei microscopice. Diferite tehnici pot fi folosite:
          citologie umeda
          biopsie cu ac fin (CIS)
          biopsie incizionala (leziuni ale tecii penisului)
          biopsie excizionala (tumori preputiale).
Adesea, incizia dorsala a preputului este necesara pentru a permite accesul asupra leziunii
tumorale. Biopsia incizionala permite cele mai bune informatii asupra profunzimii tumorale si
evita sub-stadializarea.
Pentru leziunile ce implica meatul este necesara evaluarea endoscopica a tractului urinar
inferior cu biopsii uretrale.
2. Circumcizia

 Tumorile mici neinvazive localizate la nivelul preputului distal pot fi rezolvate


prin circumcizie cu o margine de siguranta de 2 cm. Daca leziunea preputiala nu
este excizata larg in tesut sanatos, incidenta recurentei locale este destul de
ridicata. 
 Circumcizia are rol important in tratamentului leziunilor peniene premaligne
unde preputul reprezinta o sursa de iritatie si inflamatie cronica, fiind obligatorie
la pacientii cu fimoza.
 De asemenea, circumcizia este recomandata la pacientii ce urmeaza sa faca
tratament radioterapic, fie ca este vorba de iradiere externa ori de brahiterapie.
3. Tratamentul chirurgical micrografic -
Mohs

 Conceptul de excizie secventiala de straturi subtiri a leziunilor


cutanate sub control microscopic (sectiuni congelate), in chirurgia
micrografica, vine de la observatia ca procesul canceros se extinde
adesea dincolo de leziunea vizibila sau palpabila clinic.
 Acest tratament permite mentinerea integritatii anatomice si
functionale a penisului fara a face rabat de la principiile oncologice
si consta in excizia locala secventiala a tumorii primare, in straturi
subtiri si orizontale cu depistarea histologica a elementelor
neoplazice reziduale.
4. Amputatia partiala de penis

 Radicalitatea oncologica prin amputatia partiala este asigurata prin realizarea marginii de


siguranta de 2 cm.
 Cand bontul penian este prea scurt pentru a directiona jetul urinar se poate obtine o
lungire suplimentara a bontului prin sectionarea ligamentului suspensor al penisului,
sectionarea muschilor ischiocavernosi sau disectia partiala a corpilor cavernosi de
ramurile pubiene.
5. Amputatia glandului si postectomia cu
grefa de piele pe capetele corpilor
cavernosi  
 Este o metoda ce urmareste imbinarea sigurantei
oncologice cu un rezultat estetic si functional foarte
bun; este aplicabila pentru tumori mici unice,
limitate la preput.
  In general, grefele se recolteaza de pe coapse, fese,
trunchi, zone donatoare care se vindeca spontan. Se
poate recolta succesiv din aceeasi zona la interval
de 6 luni. Se poate aplica pe plagi granulare care se
pregatesc prin degranulare sau pe plagi
chirurgicale.
Amputatia glandului si
postectomia cu grefa de piele pe
capetele corpilor cavernosi  

1.Pacientul LP 4.Postoperator

2.Preoperator
5.Postoperator la 6 luni

3.Intraoperator
6. Amputatia totala de penis

Amputatia totala este indicata in leziunile a caror marime sau localizare contraindica
amputarea partiala. 

a)Izolarea leziunii  primare b) Sectionarea ligamentului


suspensor si ligatura
complexului dorsal al penisului
Amputatia totala de penis

c)Disectia  uretrei e) Uretrostomie perineala


bulbare de corpii
cavernosi

d) Sectionarea
f)Aspect final
radacinii corpilor
cavernosi
7. Abordul perineal

 Se face o incizie perineala in forma de “U” inversat , cu disectia unui lambou de


piele si tesut subcutan. Se plaseaza o tractiune pe lamboul de piele si se diseca
suprafata muschiului bulbo-spongios de-a lungul intregului perineu.
 Se deschide muschiul si se separa de corpul spongios. Se elibereaza acesta si de pe
corpii cavernosi. Se taie corpul spongios si uretra; se lasa suficienta lungime pentru
a se ajunge la pielea perineala. Se diseca bontul catre diafragma uro-genitala.
 Apoi se divide scrotul catre si in jurul bazei penisului. Se taie ligamentul
suspensor, se leaga si se sectioneaza complexul dorsal si se diseca corpii la
diviziunea lor. Se plaseaza pense pe corpi, se sectioneaza si se inspecteaza
bonturile. Se face o incizie circulara sau in “V” in perineu, se ataseaza uretra si se
inchide plaga.
8. Operatii de exereza larga

 Emasculatie
  Cistoprostatoveziculectomie cu rezectie de simfiza si ramuri
pubiene
 Hemipelvectomie
  Hemicorporectomie
Cand leziunile cuprind scrotul, tegumentul hipogastric sau
perineal, formand un bloc genito-perineal tumoral se impun operatii de
exereza larga adaptate fiecarui caz in parte ce presupun  emasculatie,
rezectie de simfiza sau de ramuri pubiene inferioare,
cistoprostatectomie cu derivatie urinara, limfodisectie ilioobturatorie si
inghinofemurala urmate de interventii de chirurgie plastica pentru
acoperirea zonelor de excizie. 
Reconstructia peniana dupa amputatia peniana si
emasculatie
 
 Modalitatea de electie pentru reconstructia peniana pare a fi reconstructia cu lambou liber
radial de antebrat. S-a dovedit a fi util in reconstructia peniana si lamboul lateral de
brat,deoarece prezinta tegument subtire relativ neparos cu vascularizatie individualizata si
inervatie cutanata.
 Deoarece aceste lambouri prezinta inervatie independenta, ce poate fi mentinuta, se poate
reconstrui sensibilitatea erogena.
 Corpurile cavernoase proximale ramase servesc drept suport pentru proteza peniana, in timp
ce segmentele distale ale corpurilor cavernoase se pot reconstrui cu Gore-Tex ce asigura si
substituie tesutul erectil.
 Reconstructia peniana dupa amputatia totala de penis reprezinta una dintre cele mai mari
provocari ale chirurgiei genito-urinare.
Tratamentul lanturilor ganglionare

 Biologia cancerului penian presupune o faza loco-regionala indelungata


inainte sa apara diseminarile la distanta.
 Prezenta si extensia metastazelor regiunii inghinale sunt cei mai importanti
factori de prognostic la pacientii cu cancer penian scuamos.
  Acestea afecteaza prognosticul bolii mai mult decat gradul tumorii,
dezvoltarea voluminoasa si modelul tumoral morfologic sau microscopic.
 In cazul tumorilor peniene spre deosebire de alte tumori genito-urinare cu
invazie ganglionara, ce presupun strategii terapeutice sistemice,
limfadenectomia singura poate fi curativa si trebuie practicata.
  Terapia laser

Pacientii ale caror leziuni au indicatie de terapie laser care sunt:


          leziunile premaligne si CIS (boala Bowen, eritroplazia Queyrat)
          tumori mici (< 2 cm)
          neinvazive (Tis sau T1).
Poate cea mai importanta limitare a laser-terapiei in tratamentul carcinoamelor peniene
este reprezentata de lipsa confirmarii histologice a marginilor de rezectie. Aceasta limiteaza
metoda la un grup restrans de pacienti ce prezinta tumori mici, superficiale, bine delimitate,
iar biopsiile de control post-tratament sunt obligatorii.
Tipurile de laser utilizate sunt: Nd:YAG, CO2, KTP.
Criochirurgia 

  numită și crioterapie sau crioablație


 utilizează azot lichid pentru înghețarea și distrugerea celulelor 
Radioterapia

Radioterapia externa
 Radioterapia externa in doze de 35-65Gy poate duce la rezultate comparabile cu
chirurgia pentru leziunile superficiale si de dimensiuni mici; pentru leziunile
infiltrative, voluminoase fiind indicata excizia chirurgicala.
Brahiterapia (radioterapia interna)
 In comparatie cu radioterapia externa, brahiterapia pare sa confere un control local
mai bun. Brahiterapia se poate practica:
         prin mulaj aplicat pe penis de catre pacient, intermitent pe durate de timp,
calculate pentru a elibera o doza de 60 Gy timp de o saptamana sau cu
          fire de iridiu interstial (Ir192) ce elibereaza doze intre 50-70Gy pe o perioada
de 5-7 zile, pe parcursul procedurii pacientul purtand  sonda uretro-vezicala.
 Se recomanda circumcizia pentru expunerea leziunilor inaintea efectuarii
sedintelor de radioterapie.
Chimioterapia

 Chimioterapia sistemica este apanajul situatiilor avansate de boala.


Se poate administra fie inainte de interventia chirurgicala, atunci cand
tumora este extensiva si nu poate fi complet indepartata chirurgical,
cu scopul de a micsora dimensiunile tumorii sau ale ganglionilor
regionali, fie dupa interventia chirurgicala. De asemenea,
chimioterapia reprezinta standardul terapeutic in boala metastatica.
 Chimioterapia topica consta in aplicatii locale de citostatic asa cum
este Efudix (5-Fluorouracil) sau imunomodulatoare de tipul Aldara
(Imiquimod) si se foloseste in carcinoamele incipiente peniene.
Vă mulţumesc pentru atenţie !

S-ar putea să vă placă și