SINDROMUL DUREROS MIOFASCIAL

 Sindromul dureros miofascial

este o condiție caracterizată de
durere cronică cauzată de
multiple puncte musculare
dureroase declanșatoare și
constricții fasciale.

 Durerea miofascială poate

apărea în zone diferite, izolate
ale corpului. Deoarece orice
mușchi sau fascie pot fi afectate,
sindromul poate cauza o
varietate de simptome localizate.
Durerea musculară este
permanentă, sub formă de
crampă profundă.
CAUZE ȘI FACTORI DE RISC PENTRU SINDROMUL
DUREROS MIOFASCIAL
 Cercetările în domeniu susțin prezența unor plăci motorii disfuncționale în
zonele punctelor trigger care se proiectează în neuronii senzitivi ai cornului
dorsal medular. Câțiva factori contribuie la durerea miofascială:
 Stresul anormal asupra mușchilor, discrepanțele dintre lungimea picioarelor sau
asimetria scheletică sunt considerate cauzele frecvente ale sindromului dureros
miofascial.
 Anemia și nivelele scăzute ale calciului, potasiului, fierului și a vitaminelor C,
B1, B6 și B12 sunt încriminate.
 Hipotiroidismul, hiperuricemia și hipoglicemia au fost de asemenea implicate în
durerea miofascială. Alte cauze cuprind: leziunile discurilor intervertebrale,
oboseala generală, mișcările repetitive, infarctul miocardic, gastritele și absența
mișcării. Patogeneza are probabil un mecanism central cu manifestări clinice
periferice.
SEMNE ȘI SIMPTOME SINDROMUL DUREROS
MIOFASCIAL
 Pacienții cu sindromul dureros miofascial acuză crampe musculare regionale
și durere slab localizată în mușchi și articulații. Mai pot de asemenea raporta
tulburări senzoriale, cum sunt paresteziile. Tipul de durere resimțit este
caracteristic mușchiului implicat. Un debut acut poate apărea după un
eveniment specific sau o traumă (o mișcare rapidă anormală), în timp ce
durerea cronică poate apărea după adoptarea unei posturi deficitare sau a
suprasolicitării musculare.

 Pacienții pot relata tulburări ale somnului. Persoanele cu durere miofascială

cervicală sau periscapulară, și nu numai, pot găsi dificil o poziție confortabilă
de somn.
o Sindromul miofascial al coloanei vertebrale lombosacrale
Dacă există un sindrom miofascial al regiunii lombare și al sacrului, cauza este
adesea a încărcării dinamice excesive (de exemplu, ridicarea greutății) și
prelungirea stresului static (muncă lungă la calculator, condus). În plus, factorii
cauzali pot fi herniile de disc, osteomielita, bolile sistemului digestiv, tumorile
canceroase cu metastaze în această zonă.
o Sindromul miofascial al coloanei vertebrale cervicale

Sindromul cervical miofascial se caracterizează prin formarea de puncte de

declanșare în mușchii gâtului de-a lungul coloanei vertebrale și de-a lungul
marginii trapezului localizat în zona posterioară a gâtului și în partea superioară
a spatelui. În acest caz, pot apărea spasme în partea occipitală și zona orbitală a
capului, iar odată cu progresia patologiei, se adaugă tulburări vegetative
o Sindromul facial miofascial
Când se detectează sindromul de durere facială miofascială, punctele de
declanșare pot fi găsite în zona mușchilor de mestecat, în țesuturile musculare
ale regiunii articulare temporomandibulare, în procesele pterygoide ale osului
sfenoid. Disfuncțiile musculare în acest caz sunt adesea cauzate de obiceiurile
de comportament dăunătoare existente pe termen lung: susținerea palmelor sub
bărbie, prinderea maxilarului în situații stresante, extinderea maxilarului inferior
spre lateral sau înainte.
o Sindromul pelvian miofascial

La femei, există adesea un sindrom de paliaj miofascial cu posibile deteriorări

ale mușchilor următori: obturarea interioară în formă de pară, obturarea internă
a musculaturii, ridicarea musculaturii anusului, musculaturii superficiale
perineale. Cauzele pot fi diferite leziuni ale regiunii pelvine, curbura coloanei
vertebrale, diferite lungimi ale extremităților inferioare, hipotermie, purtarea de
haine strânse.
DIAGNOSTIC PENTRU SINDROMUL DUREROS
MIOFASCIAL
În diagnosticarea sindromului dureros miofascial, pot fi distinse patru tipuri de
puncte dureroase:

 punctul dureros declanșator activ: o zonă de sensibilitate severă care este de

obicei localizată într-un mușchi scheletic și este asociată cu durere locală sau
regională;
 punctul dureros declanșator latent: o zonă dormantă care se poate comporta ca
un punct dureros activ;
 punctul dureros declanșator secundar: un punct hiperiritabil într-un mușchi care
devine activ ca rezultat al unui punct declanșator și a suprasolicitării musculare
într-un alt mușchi;
 punctul miofascial satelit: un punct hiperiritabil într-un mușchi care devine
activ deoarece mușchiul este localizat în regiunea unui alt punct dureros
declanșator.
TRATAMENT PENTRU SINDROMUL DUREROS
MIOFASCIAL
 Fizioterapia și kinetoterapia sunt metode adjuvante cu scop de a corecta scurtarea
mușchilor prin exerciții de stretching, dezvoltare musculară și corectarea posturii
corpului și a factorilor biomecanici. Aceste modalități sunt utile în
diminuarea durerii, permițând pacientului să participe la un program activ de exerciții.
 Ultrasunete sau ultrasonoforeză cu unguent 4-6 minute (acțiune simultană antialgică și
hiperemiantă prin efectul său termic și decontracturant)
 Crioterapie locală (masaj local cu gheață)

 LASER

 Parafină pe mușchiul gazdă al punctului trigger, la temperatura maxim tolerată, timp

de 20-30 minute
 Electroterapie locală antialgică, decontracturantă, hiperemiantă, cu ajutorul curenților
de joasă frecvență (tens, diadinamici, galvanic, trabert) sau de medie frecvenţă (curenţi
interferențiali)
 Masaj local clasic tonifiant și masaj deep tissue
 Terapia ocupațională
Presupune folosirea unor birouri și scaune ergonomice pentru adoptarea unor
poziții corecte ale corpului pentru perioadele lungi de lucru.

 Terapia farmacologică
Medicația miorelaxantă și antiinflamatoarele nonsteroidiene pot fi utile alături
de programele speciale de exerciții fizice, mai rar în ca terapie unică. Toxina
botulinică de tip A injectată în punctele dureroase poate reduce contracția
musculară prin inhibarea eliberării de acetilcolină la joncțiunea
neuromusculară, cu efect antinociceptiv.