INFECTIILE

APARATULUI
GENITAL FEMININ
 DEFINITIE

• Totalitatea proceselor inflamatorii ce afecteaza organele

genitale interne si externe ale femeii
 CLASIFICARE

• I-Infectii joase:
• Vulvitele
• Vaginitele
• Inflamatiile glandelor accesorii-Bartholin si Skene (bartholinite, skenite)
• Cervicitele (exocervicite, endocervicite)
• II-Infectii inalte(BIP-boala inflamatorie pelvina)
• Metrite
• Anexite (salpingite, ovarite);abcese tubo-ovariene
• Pelviperitonite
• Peritonite generalizate
 ETIOPATOGENIE

• Cauzele determinante-germenii patogeni:

• Bacterii:gonococ, streptococ, stafilococ, colibacil
• Virusuri:herpes HSV2, HPV, limfogranulomatos
• Fungi: Candida albicans
• Paraziti:trichomonas vaginalis
• Micoplasma hominis, Ureaplasma urealyticum, Chlamydia
trachomatis
 ETIOPATOGENIE

• Factori favorizanti de mediu extern:

• Frigul, umezeala-congestie pelvina
• Traumatismele sexuale, sau de alta natura-porti pentru
patrunderea ag. Patogeni; spermatozoizii fixeaza lactobacilii
• Eforturi fizice mari
• Ortostatism prelungit
• Oboseala, subnutritia
 ETIOPATOGENIE

• Factori favorizanti de mediu intern:

• Menstruatia: determina congestie pelvina, favorizeaza fixarea
lactobacililor pe hematii
• Patologia organelor vecine:constipatia cronica, afectiunile
hepatice
• Bolile infectioase acute, cronice, care scad capacitatea de
aparare a organismului
 ETIOPATOGENIE

• Surse de infectie:
• Endogena:Germeni apartinand florei vaginale care din saprofiti
devin patogeni
• Exogena:agenti patogeni externi inoculati in diferite imprejurari:
• Sarcina, nasterea, lehuzia
• Avorturile-maiales cele provocate
• Raporturile sexuale
• Explorari ginecologice: histerosalpingografia, histeroscopia,
chiuretajul biopsic
 ETIOPATOGENIE

• Cai de infectie:
• Cale canaliculara-prin intermediul mucoaselor
• Cale sangvina-germenii provin dintr-un focar la distanta
• Cale limfatica: infectia se transmite prin limfaticele spatiului
pelvi-subperitoneal
• Cale de contiguitate de la nivelul aparatului digestiv: apendice,
intestin
 ETIOPATOGENIE

• Flora vaginala
normala=biocenoza
vaginala-predominant
bacili Doderlein
• Endocolul si OGI sunt in
mod normal sterile
 VULVO-VAGINITELE
Definitie

• Inflamatia vulvei ,
vaginului si glandelor
anexe
• Rareori izolate (vulvita
fetitelor prepubere),
frecvent
asociate(femeile adulte
si climateriu)
 VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie
• Agenti etiologici:
• Bacterii:gonococ, Gardnerela, anaerobi, BGN, BGP
• Virusuri: herpes HSV2, HPV, poxviride (moluscum contagiosum)
• Fungi: candida albicans
• Paraziti: trichomonas
• Chlamidii, micoplasme
• Transmitere:
• directa:contact sexual, obiecte infectante:lenjerie, instrumente medicale
• Hematogena: boli infectioase generale
 VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie- Factori favorizanti

• Hormonali: impregnare estrogenica in prepubertate,

postclimateriu, medicatie COC,
• Traumatisme: deflorare, primele raporturi sexuale,
masturbatie, tampoane intravaginale, leziuni de grataj prin
prurit, solutii de continuitate la nastere, postabortum
• Caldura locala in exces:oparire accidentala in timpul imbaierii,
namoluri fierbinti
• Substante chimice:antiseptice concentrate, sapunuri iritante
• Alergeni:lenjerie de nylon, coloranti sintetici
• Lipsa igienei locale corespunzatoare
 VULVO-VAGINITELE
Etiopatogenie- mecanismele de aparare a
gazdei
• Ecosistemul vaginal normal cuprinde predominant
lactobacili (bacili Doderlein)
• care inhiba dezvoltarea altor agenti
patogeni (gonococ) sau oportunisti (gardnerella,
candida)
• impiedica aderarea lor la celulele epiteliale, etapa
indispensabila proliferarii lor ulterioare.
• Bacilii Doderlein degradeaza glicogenul din celulele
scuamoase in glucoza si apoi in ac lactic, mentinand
ph-4-4,5; ph  impiedica dezvoltarea unor germeni
patogeni
• Prezenta in secretiile vaginale de : lizozim,
lactoferina, zinc, fibronectina, complement-cu
activitate antibacteriana
• Apararea imunitara a gazdei:imunitate umorala-
IgA, PMN, Monocite; PMN fagociteza ag
Ecosistemul vaginal normal
 VULVO-VAGINITELE
clasificare

• Vv.infectioase:
• Trichomoniazica
• Candidozica
• Vaginoza bacteriana

• Non infectioase:
• Vaginita inflamatorie descuamativa
• Dermatite iritante
 VULVO-VAGINITELE
Diagnostic
• Vulvovaginitele acute:subiectiv:
• Leucoree:- abundenta, fetida, purulenta
-exacerbata de imbracaminte stramta, mers, rapoarte sexuale, tampoane
-functie de agentul etiologic:
-alba, groasa, branzoasa-candida
-galben verzuie-gonococ
-spumos aerata cu miros de mucegai-trichomonas
-abundenta, fluida, cenusie cu miros alterat-vaginoza
-prurit, usturime, arsura
-dispareunie
-sdr cistitic: polakiurie, disurie, usturimi la mictiune
• Obiectiv:
• Adenopatie inghinala
• Leucoree, aglutinarea labiilor
• Edem, congestie vulvara, ulceratii
• Leziuni asociate: de grataj, ulceratii, fisuri-prurit
 VULVO-VAGINITELE
Diagnostic

• Vulvitele cronice:
• Absenta simptomelor subiective
• Absenta edemului, congestiei
• Prezenta leucoreei trenante
• Prezenta leziunilor de grataj, lichenificare, deformarea vulvei
• La exprimarea meatului utetral, a glandelor Bartholin-picatura
de puroi
 Vaginita trichomonas
• Agent: trichomonas vaginalis: sub 2 forme:
torma flagelata-trophozoid (4 flageli liberi si o
membrana ondulanta, mobil) si forma
nonflagelata:rotunda, imobila-forma de
rezistenta sau degenerare
• Clinic:
• Leucoree spumos aerata, fetida
• Usturimi vulvo-vaginale si uretrale, prurit, arsura
• Dispareunie
• Simptomatologie urinara prezenta
• EVV: colpite si exocervicita cu punctat difuz:colul
capsuna
• Simptomatologie absenta in ½ cazuri
 Vaginita trichomonas
Diagnostic paraclinic
• Ph<4,5
• Frotiul umed:vizualizarea intre
lama si lamela de trichomonasi vii,
mobili-sensibilitate 38-82%
• Frotiul GRAM sau Papanicolaou-
48%eroare-fals pozitive si negative
• Cultura de trichomonas :Broth
culture-2-7 zile de incubare pentru
pozitivare
• PCR
 Vaginita trichomonas
Tratament

• Tratament specific:3 derivati cu nucleu nitro-

imidazolat:metronidazol (Flagyl), nimorazol (Naxogyn), tinidazol
(Fasygin)
• Primul episod de trichomonas: metronidazol (sau unul din derivati )
2g doza unica, per os, repetata la 15-20 zile
• Infectii recidivante:
• Verifica absenta contaminarii printr-un partener netratat
• Reincepe cu unul din ceilalti 2 agenti, 2g doza unica, repetat la15-20
zile+tratament local: Metronidazol 1g in ovule/zi 15-20 zile separand cele 2
cure minut
• Sau tratament prelungit pe gura: metronidazol 1g/zi 15-20 zile+ tratament
local 1g/ovul/zi
• Excipientul gras din ovule poate fragiliza prezervativele si diafragmele
 Vaginita trichomonas
Tratament

• Tulpini de trichomonas rezistente la derivatii nitro-

imidazolati
• CMI>90µg/ml-
• Tratamente intensive 2g/zi metronidazol, 3-5 zile

• Infectii rebele-tulburarea ecosistemului

 Vaginita trichomonas
• In toate cazurile:
Tratament
• Se trateaza obligatoriu ambii parteneri sexuali
• Sunt contraindicate rapoartele sexuale neprotejate pe toata durata
tratamentului
• Toaleta locala cu solutii alcaline (ex bicarbonat de sodiu), deoarece
Trichomonasul se dezvolta la ph acid<4,5
• Interactiuni:
• Alcoolul (efect antabuz)
• Disulfiramul (nerecomandat)
• Warfarina (risc hemoragic)
• Pe sarcina: metronidazolul-contraindicat in trim1; nerecomandat in
trim2 si 3
• Prevenirea candidozei declansate de antitrichomoniazice:
• La pacientele cu risc de candidoza se va asocia un tratament antifungic
profilactic (oral sau vaginal)
 VAGINITA CANDIDOZICA

• Agent responsabil: specii din

genul Candida:Candida albicans
(>80%), torulopsis glabrata
• Patogenie:
• Origine endogena: modificarea
ecosistemului bacterian normal
intestinal sau vaginal ca urmare a
• tratamentului cu antibiotice sau
antitrichomoniazice,
•  imunitatii gazdei
• Tulburari in glicoreglare
 VAGINITA CANDIDOZICA
diagnostic
• Clinic:
• Leucoree alb branzoasa care
pateaza lenjeria (+ la 50%)
• Prurit vulvo-vaginal, arsuri,
dispareunie (+ la 1/3)
• Vulvo-vaginita cu eritem, edem,
fisuri
• Paraclinic:
• Ex microscopic direct: preparat
umed (spori, hife)
• Coloratie GRAM
• Cultura +antifungigrama
 VAGINITA CANDIDOZICA
tratament

• Primul episod de candidoza:

• Azoli(fluconazol, clotrimazol, butoconazol, miconazol,
terconazol, tioconazol)oral si local (creme, ovule) in cure scurte
sau
• Nistatin
• Nu e obligatoriu de tratat si partenerul daca nu e simptomatic
• In caz invers, partenera va fi tratata local
• Interzicerea rapoartelor neprotejate pe durata tratamentului
 VAGINITA CANDIDOZICA
tratament

• Candidoza recidivanta:
• Scopul trat: suprimarea colonizarii vaginului cu fungi deoarece
colonizarea persistenta e principalul factor de risc
• Tratamentul partenerului nu are valoare
• Cultura cu antifungigrama e obligatorie pt a identifica speciile de
c. Albicans
 VAGINITA CANDIDOZICA
tratament
• Candidoza recidivanta:
• Durata schemei initiale:
• 7-14 zile tratament topic
• Fluconazol 150mg /zi repetat la 3 zile
• Mentinerea regimului 6 luni:
• Clotrimazol 500mg/ovul, 1 ov/saptamana
• Fluconazol 100mg, 1cp/sapt
• Itraconazol 100mg/zi, zilnic 6luni
• Ketoconazol 100mg/zi zilnic 6luni
• Rolul administrarii orale sau locale de lactobacili(iaurt cu lactobacil) sau ovule, solutii
pentru lavaje
 Vaginoza bacteriana

• Definitie:grup heterogen de infectii vaginale

caracterizat dpdv biologic prin disparitia florei
Doderlein si proliferarea izolata sau asociata a altor
agenti infectiosi (comensali sau patogeni):
Gardnerella vaginalis (Haemophilus
vaginalis),germeni anaerobi, vibrioni, mycoplasme
• Absenta PMN,
• absenta infectiilor specifice: Trichomonas, Candida,
gonococ, chlamydia
• Similitudinea de semne clinice, le grupeaza in
vaginite nespecifice, termen inlocuit in 1984 cu
vaginoze bacteriene
 Vaginoza bacteriana

• Frecvent la:
• Femei cu ATCD de MST
• Purtatoare de sterilet
• Parteneri multipli
• Clinic:
• Leucoree abundenta, fluida, cu miros neplacut, cenusie
• PH>5
• Inflamatie vaginala discreta sau absenta
• Asimptomatice in>50% din paciente
 Vaginoza bacteriana
• Paraclinic:
• PH>5
• Frotiu :clue cells (celule epiteliale cu
contur prost definit sau absent, in care
se observa o multitudine de mici
bacili)-specifice pentru Gardnerella
• Testul la KOH- miros de peste alterat-
specific pentru anaerobi
• Culturile de Gardnerella nu sunt
recomandate
• Frotiul Papanicolaou are sensibilitate
redusa
 Vaginoza bacteriana
tratament

• Vaginoza cu Gardnerella:
• Ampicilina 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile sau
• Amoxicilina 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile, sau
• Cefalosporina gen1, 2g/zi, in 2 prize, 10-12 zile sau
• Doxiciclina 200mg/zi, in 2 prize, 10-12 zile sau
• Lymecilina, 600mg/zi, in 2 prize, 10-12 zile
 Vaginoza bacteriana
tratament
• Vaginoza cu Gardnerella si anaerobi:
• Metronidazol 1g/zi, in 2 prize, 7-10 zile sau
• Ampicilina 2g/zi in 2 prize, 10-12 zile
• Vaginoza cu anaerobi:
• Metronidazol 1g/zi, in 2 prize, 7-10 zile
• Vaginoza cu virioni:
• Tratamentul gardnerelei trateaza si virionii
• Daca nu se evidentiaza gardnerella-metronidazol
• Vaginozele rezistente la tratament:
• Ampicilina 2g/zi in 2 prize 10-12 zile+metronidazol 1g/zi in 2 prize, 7-10 zile
 Alte vaginite bacteriene
• Vaginita cu staphylococus aureus-risc de
soc toxic
• Vaginita cu streptococ de grup A-risc de
soc toxic
• Vaginta cu streptococ B-pe sarcina-
principala bacterie care da morbiditate si
mortalitate neonatala-ampicilina 1g, iv
 Vaginite non-infectioase
• Vaginite iatrogene:
• Lavaje vaginale prea frecvent
• Cu substante chimice alergene
• Reactie la corp strain: tampoane, diafragme,
bureti intravaginali
Vaginita atrofica
• Vaginita alergica: prezenta de eozinofile
secretante de IgE local
• Vaginitele atrofice sau senile:lipsa
estrogenilor-secretie redusa, mucoasa
palida, subtire, ph
• Vaginita descuamativa: pe un lichen
plan eroziv
Vaginoza citolitica
 Cervicite-
etiopatogenie,
diagnostic, tratament
 DEFINITIE

• Cervicita acută sau cronică defineşte inflamaţiile colului uterin

indiferent de cauza lor.
 CLASIFICARE

• Cervicita primară afectează o mucoasă iniţial normală. Este mai

frecvent o cervicovaginită decât o endocervicită-endometrită.
• Cervicita secundară apare pe un col remaniat prin traumatisme
sau infecţii repetate şi care prezintă alterări histologice ce
favorizează o dezvoltare microbiană.
Putem de asemenea izola 2 tipuri histologice de cervicite,
coexistenţa lor fiind de asemenea posibilă. Factorii etiologici
sunt comuni, la fel şi consecinţele:
• Cervicovaginita: doar mucoasa pavimentoasă a exocolului
participă la inflamaţie.Procesul poate prinde şi fundurile de sac
vaginale , eventual întregul vagin.
• Cervicita propriu-zisă: mucoasa cilindrică e interesată de
inflamaţie (endocervicită).
 FACTORI ETIOLOGICI

• Factorul microbian: (este frecvent

singura cauză a
inflamaţiei):Candida albicans,
Chlamydiae, Trichomonas,
Gardnerella vaginalis, Gonococul,
Mycoplasma, Herpes simplex,
Parvovirus, etc.
Agenţii infecţioşi responsabili de
cervicite vin pe cale: vaginală,
uterină, rareori printr-o difuziune
sangvină sau limfatică.
 FACTORI ETIOLOGICI

• Factorul mecanic: dispozitiv intrauterin,

prolaps, alungire hipertrofică de col,
tampoane vaginale reţinute timp
Endocervicita pe DIU
îndelungat.
• Factorul traumatic: cu ocazia unei naşteri,
avort, act chirurgical sau investigaţie
radiologică(histerosalpingografie)
• Factorul chimic: orice produs care modifică
ph-ul normal al vaginului(acid=4unităţi
ph); contracepţia locală chimică sau
produsele de toaletă. O creştere a ph-ului
favorizează dezvoltarea E.coli, Enterococ,
Trichomonas; o scădere a ph-ului
favorizează dezvoltarea candida albicans.
Eroziune pe prolaps grad 3
 HISTOLOGIA

Se disting 2 entităţi:
• Cervicovaginita: în care epiteliul glandular este conservat iar
epiteliul pavimentos exocervical sau cel vaginal reacţionează la
agresiunea microbiană în 2 modalităţi:
• descuamare- mucoasa îşi pierde straturile superficiale şi uneori şi pe
cele mijlocii, apare o dilataţie vasculară în ţesutul conjunctiv şi un
infiltrat limfoplasmocitar în corion.
• hiperplazie- mult mai rară. Se prezintă sub formă de papiloame sau
condiloame. Mucoasa îşi creşte numărul de straturi, maturaţia sa e
mai puţin regulată iar celulele prezintă anomalii nucleare mai mult
sau mai puţin marcate.Tesutul conjunctiv e sediul unui infiltrat limfo-
plasmocitar, papilele se alungesc şi supradenivelează epiteliul,
capilarele sunt dilatate
 HISTOLOGIA

• Cervicita propriu-zisă : epiteliul glandular e

afectat în mai multe faze succesive:
• congestie activă: atingerea ţesutului
conjunctiv cu vasodilataţie, edem, infiltrat
limfoplasmocitar eritem
ulceratie
• descuamare epitelială cu ulceraţie putând
ajunge până la ţesutul conjunctiv
• repararea ulceraţiei prin regenerarea
mucoasei glandulare uneori sub formă de
metaplazie pavimentoasă
• Dacă în tesutul conjunctiv infiltratul
diminuă, el poate lăsa locul unei scleroze
( sursă de chişti Naboth) sau o diminuare a edem
capacităţii secretorii. Scleroza cu chisti
Naboth
• persistenţa inflamaţiei în jurul gurilor
glandulare poate evolua spre cronicizare.
• este de asemenea posibil ca fenomenele
inflamatorii să prindă endocolul,
endometrul, parametrele şi mai ales
trompele ca în cazul salpingitei cu Chlamidia
sau gonococ
eroziune
 DIAGNOSTIC

Diagnosticul se pune pe semne: clinice, colposcopice, citologice,şi

uneori serologice.
• Semnele clinice sunt discrete în cervicită şi evocatoare în cervicovaginită.
Elementele principale sunt:
• leucoreea care poate fi caracteristică anumitor agenţi etiologici
• prurit sau arsuri vulvo-vaginale
• Metroragii (spontane sau prin hiperemie sau sau postcoitale)
• uretrită cu simptomatologie urinară
• dispareunie orificială
• infertilitate (prin mucus gros, acid, purulent ostil spermatozoizilor)
• sindrom dureros pelvin
 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
Examenul colposcopic fără preparare:
• vizualizează secreţii vaginale şi cervicale
moderate sau excesive care pot uneori indica
după aspect natura infecţiei:
• în trichomoniază secreţia e abundentă, galben
verzuie, spumos aerată, urât mirositoare,
Leucoree
• în candidoză secreţia e alb brânzoasă, intens
Trichomonas
pruriginoasă, acoperind o mucoasă vulvovaginală
puternic eritematoasă
• infecţiile bacteriene se asociază cu o secreţie
seropurulentă, lichidă. Secreţia poate fi urât
mirositoare în caz de infecţii cu anaerobi, vaginoză
bacteriană, trichomonas.
• Gonoreea determină o secreţie vaginală şi
cervicală purulentă, galben verzuie. Leucoree Candida
 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII

• după îndepărtarea secreţiei

se constată plaje
eritematoase punctiforme,
maculare, mixte, uneori
papuloase ce corespund unei
congestii localizate a Colpita cu puncte rosii

corionului sub epiteliul

malpighian, care sunt şi mai
bine evidenţiate după
badijonare cu ser fiziologic.

Colpita maculara Colpita mixta

 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII

• Colpita cu puncte albe

• Colpita papilara-
micropapile albe de talie
variabila localizate pe un col Colpite
papilare
congestiv
• Colpita mozaiforma- mozaic
iod pozitiv
Acestea sunt forme
colposcopice de colpita
papilomatoasa (HPV)

Colpita puncte
Colpita mozaiforma albe
 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII

• dacă procesul infecţios se însoţeşte de o

ulceraţie marcată, suprafaţa poate fi
acoperită de un exudat purulent sau seros
şi poate prezenta denivelări ulceratie

• o infecţie cronică poate produce ulceraţii

şi vindecări recurente producănd o reacţie
de fibroză. Fibroza apare albă sau roz,
funcţie de intensitatea
procesului.Epiteliul care acoperă ţesutul
conjunctiv e fragil, conducând la ulceraţie
şi sângerare.

Chisti Naboth, fibroza, inflamatie cronica

 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII

• In caz de endocervicită,
epiteliul cilindric e roşu
intens, sângerează la contact
şi poate fi acoperit de o
secreţie purulentă. Epiteliul
Ectropion modificat de inflamatie
cilindric îşi pierde aspectul de
boabe de strugure din cauza
aplatizării vililor prin
inflamaţii repetate

Endocervicita Reepitelizare atipica pe

acuta modificari inflamatorii
 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
• Anumite aspecte ale colului par a
fi specifice unei infecţii printr-un
agent cauzal particular:
• în infecţia vulvovaginală
herpetică se pot observa mici Infectie herpetica
vezicule cu conţinut seros
conglomerate în buchet.Când
acestea se sparg, se produc
ulceraţii dureroase vulvovaginale
care persistă aproximativ 2
săptămâni
 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII

• Infecţii cervicale rare datorate TBC,

schisostomiazei, amibiozei, sifilisului, produc
ulceraţii extinse şi necroza colului, mimând un
cancer invaziv

Sifilis cervical
 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII

După badijonare cu acid acetic:

• Acidul acetic curăţă colul de secreţii dar poate
provoca arsură sau iritaţie vaginală, martor al
unui proces infecţios
• In inflamaţia cronică colul apare roşu cu zone
peteşiale acetoalbe imprecis circumscrise,
răspândite pe col, care nu sunt restrânse la ZT
şi care pot sângera la atingere. Papilele
stromale largi apar ca puncte roşii pe un
fundal roz-alb. Acest punctat difuz ar putea fi
confundat de un colposcopist neexperimentat Cervicita Trichomonas
cu un CIN. Criteriile de diferenţiere ar inainte si dupa acid acetic
fi:punctatul inflamator e fin, cu distanţe
intercapilare minime, difuz distribuit,
(nerestrâns la ZT) şi care prinde epiteliul
scuamos de origine şi vaginul, cu o mucoasă
inflamată.
 COLPOSCOPIA IN INFLAMATII
După badijonare cu lugol-Testul
Schiller:
• aspectul colului depinde de descuamarea şi
pierderea structurilor celulare ce conţin
glicogen.Dacă descuamarea e limitată la
vârful papilelor stromale unde epiteliul
scuamos e mai subţire, o serie de puncte
galbene se observă pe fundalul brun dând
aspectul de punctat.Când infecţia persistă
şi inflamaţia devine cronică, zone mici
decuamate confluiază pentru a forma arii
largi descuamate (aspect în piele de
leopard).
Acest aspect e specific mai ales infecţiei cu
Trichomonas dar poate apărea şi în infecţia
cu fungi sau bacterii.
Aspect in “piele de leopard”
 CONCLUZII

• Inflamaţiile colului uterin se asociază cu o secreţie albicioasă,

seropurulentă, mucopurulentă abundentă, deobicei urât
mirositoare şi cu un punctat difuz , ulceraţie şi vindecare prin
fibroză.
• Leziunile inflamatorii ale colului uterin pot fi diferenţiate de
CIN prin extinderea pe zone largi de col şi vagin, prin
intensitatea roşie a culorii şi prin asocierea de simptome cum
sunt leucoreea şi pruritul.
• In infecţiile cervicovaginale, colposcopia va evidenţia o colpită
prin exacerbarea vascularizaţiei din corionul subjacent dar nu
poate orienta către un diagnostic etiologic patognomonic.Ea
se va însoţi de un bilanţ bacteriologic cervicovaginal sau de
testare a infecţiei cu chlamidia sau micoplasme pe cultură.
 Bartholinite si Skenite

• Glandele Bartholin-
glande anexe ale vulvei
care se deschid la
nivelul vestibulului in 1/3
posterioara
• Glandele Skene-glande
anexe ale vulvei care se
deschid in septul uretro-
vaginal
 Diagnostic de Bartholinita

• Forma acuta:Abces al
partii postero-inferioare
a vulvei, cu :rubor,
tumor, calor, dolor,
deformarea partii
posterioare a labiei
mari, fluctuenta, +/-
fistulizare spontana
• Forma cronica: chist ce
deformeaza 1/3
posterioara a vulvei
 Bartolinita-tratament

• In forma acuta:
incizie+drenaj+/-
marsupializare
• In forma cronica:
• Excizia peretelui chistului

• Recoltare din secretie

pentru cultura si
antibiograma
• Antibioterapie,
antiinflamatorii, gheata
pana in momentul colectarii
in vederea inciziei
 Boala inflamatorie pelvina

• Definitie: infectie a uterului, anexelor si structurilor

pelvine adiacente care nu se asociaza cu o interventie
chirurgicala sau cu sarcina
• Denumirea noua inglobeaza termeni mai vechi
ca :endometrita, salpingita, ovarita, anexita, parametrita,
pelviperitonita, perihepatita, periapendicita, abces tubo-
ovarian, piosalinx,
 Boala inflamatorie pelvina
forme clinice

• BIP acuta-forma particulara :abcesul tubo-ovarian

• BIP cronica-sechele:
• Durerea cronica pelvina
• Infertilitatea
• SEU
 Boala inflamatorie pelvina
Factori de risc
• Varsta 15-25 ani
• Parteneri sexuali multipli
• Purtatoare de sterilet
• Dusuri vaginale prea frecvente
• Fumatoare
• Infectii cu Chlamydia trachomatis, gonococ, vaginoze bacteriene
• Metodele de contraceptie tip bariera (prezervativ, diafragm)
protejeaza partial
• COC modifica manifestarea PID
• Manevre instrumentale locale: chiuretaje, HSG, HSK, insertie DIU
 Boala inflamatorie pelvina
agenti microbieni implicati
• Chlamydia trachomatis
• Neisseria gnorrhoe
• Germeni anaerobi/facultativ anaerobi:
• Prevotella
• Peptostreptococus
• Gardnerella
• Escherichia coli
• Streptococi alfa, beta hemolitici
• Stafilococi coagulazo-negativi
• Mycoplasme: M.hominis, M. Genitalium, Ureaplasma urealiticum
• Trichomonas vaginalis
 Boala inflamatorie pelvina
• Criterii majore(diagnosticul sindromic):
Diagnostic
• Durere in etajul abdominal inferior
• Durere la palparea uterului si anexelor
• Durere la mobilizarea colului
• Semne de infectie a tractului genital inferior
• Nici o evidenta de diagnostic competitiv
• TIS negativ
• Criterii aditionale paraclinice:
• Febra
• CRP
• VSH
• Leucocitoza
• nr  leucocite in preparatul umed
• Criteriile clinice sunt nespecifice cand laparoscopia e luata drept
gold standard-sensibilitate 60-70%
 Boala inflamatorie pelvina
Diagnostic

• Alte tehnici diagnostice:

• Laparoscopia
• Biopsia de endometru-cu pipela Cornier-endometrita cu plasma
cell
• Ecografia endovaginala
• RMN
 Boala inflamatorie pelvina-
diagnostic
• Abcesul tubo-ovarian: ecografic
masa anexiala
complexa sau predominant chistica, cu
multiple ecouri interne
• Piosalpinx: formatiune anexiala chistica
alungita, cu pereti ingrosati in spite de
roata, cu septuri incomplete (plicatura)
• Lichid liber in Douglas-care evidentiaza si
eventuale aderente
 Boala inflamatorie pelvina
laparoscopia
• Diagnostic pozitiv de PID si
tratament:
• Liza aderentelor
• Lavaj peritoneal
Sdr Fitz H Curtis hidrosalpinx
• Drenajul si lavajul abceselor
• Diagnostic negativ de PID si
diagnostic diferential cu :
• Endometrioame
• Chisturi de ovar rupte Recoltare secretie Hidrosalpinx si chist

• Torsiune de anexa
• Apendicita,
• Operabile laparoscopic

Liza aderente Aderente pelvine

Antibioticele utilizate in PID
procent de vindecare
 Antibiotice utilizate in PID
scheme parenterale si orale
 Preventia BIP

• Preventia primara: masuri pentru prevenirea

infectiei cu germeni ce produc MST si PID
• Preventia secundara: detectia precoce a bolii
subclinice prin screening pentru a preveni ca infectia
tractului genital inferior sa dea infectie a tractului
genital superior: depistarea Chlamydia si tatament
unidoza cu azitromicina
• Preventia tertiara: tratamentul cat mai rapid al unei
infectii acte sau cronice cu Chlamydia a tractului
genital superior pentru a reduce sechelele
 Preventia primara a BIP

• Comportament sexual normal:

• Debutul vietii sexuale minim 2-3 ani dupa menarha
• Limitarea nr de parteneri sexuali
• Evitarea rapoartelor sexuale ocazionale si cu parteneri cu risc
crescut
• Intreaba partenerii sexuali despre MST si inspecteaza OGE
• Foloseste metode tip bariera:
• Prezervative, diafragme, spermicide chiar cand contraceptia nu
e necesara
 Preventia primara a BIP
• Solicita explorare MST si tratament imediat cand:
• Ai avut raport sexual neprotejat
• Au aparut simptome de leucoree, usturimi etc
• Controlul periodic al MST
• Respecta instructiunile medicale:
• Ia toata medicatia conform prescriptiei
• Respecta calendarul controalelor
• Repaus sexual pe durata tratamentului
• In caz de diagnostic al unei MST
• anunta toti partenerii posibil infectati
• Asista personalul medical in identificarea si anuntarea
partenerilor sexuali