Monitorizarea

pacienților
cu afecțiuni cardiace
Dr. Delia Reurean Pintilei
drdeliapintilei@gmail.com
OBIECTIVE

Măsurarea TA
Electrocardiograma ECG

Monitorizarea HOLTER

Ecocardiografia
Urgențele HIPERTENSIVE
Insuficiența cardiacă congestivă
Înainte de orice,
Te speli pe mâini
Înainte de orice, te speli pe mâini
IGIENA MÂINILOR
Cinci momente importante pentru aplicarea riguroasă a igienei
mâinilor:
1. La intrare în salon/ înainte de contactul cu pacientul
2. Înainte de proceduri aseptice
3. După contactul cu produsele patologice ale pacientului
4. După contactul cu pacienții
5. Înainte de părăsirea salonului
PROCEDEUL STANDARD DE IGIENIZARE A MÂINILOR
Instruire
Criza tireotoxică se poate declanșa atunci
când:

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

Pentru efectuarea RMN/IRM pacientul se
așează în:

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

Care explorare paraclinică este neradiantă

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

Care dintre afirmații este greșită :

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

Spirometria măsoară :

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

Durata minimă a unei expirații forțate
trebuie să fie:

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

Endoscopul poate fi dotat cu:

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

Pentru efectuarea endoscopiei, pacientul
este așezat în :

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

După efectuarea bronhoscopie pacientul :

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

Pentru efectuarea colonoscopiei, pacientul este înștiințat
să nu își administreze cărbune:

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.

 Măsurarea TA

2020 International Society of Hypertension Global Hypertension Practice Guidelines

 Măsurarea TA

Reguli de bază:
1. Te asiguri că pacientul nu a consumat medicație/substanțe cu efect hipertensiv:
- adrenergice de tip efedrină sau etilefrină
-cafea în ora precedentă examinării
-fumat în sfertul de oră precedent
2. TA se va măsura în clinostatism sau în poziție sezândă, după o perioadă de odihnă
!!! La pacienții peste 65 ani, cu diabet zaharat și la pacienții ce urmează tratament
antihipertensiv, TA se va măsura și în ortostatism( imediat și la 2-3 minute)
Hipotensiunea arterială ortostatică ( posturală)= scăderea TAS cu ≥ 20mmHg
și /sau scăderea TAD cu ≥ 10mmHg la trecerea din clinostatism în ortostatism
 Măsurarea TA

Reguli de bază
3. Se va măsura TA la ambele brațe și ulterior se va folosi brațul la care s-au obținut
valori mai mari – braț dominant
!!! Stenoza de arteră subclavie – diferența > 20 mmHg la măsurarea TA la brațe
4. Se va asigura un mediu calm si prietenos pentru măsurarea TA – pentru a se
reduce efectul de HTA de halat alb
5. Este obligatoriu ca pacientul să rămână în repaus minim 5- 10 minute înainte de
măsurarea TA și se vor efectua minim 2-3 măsurători succesive din 2 în 2 minute
!!! Se vor nota valorile cele mai mici obținute prin măsuratori succesive –
pentru a nu risca supradozarea (mai ales la pacienții vârstnici)
Diagnosticul si clasificarea
gradelor de HTA
Măsurarea
TA
 Măsurarea TA în afara consultului medical

A. Monitorizarea ambulatorie automată ( ABPM= Ambulatory Blood Pressure

Monitoring) :
timp de 24ore, cu măsurarea TA la fiecare 15 minute
Avantaje:
-poate decela inversarea ritmului nictemeral ( statusul de Non Dipper)
In mod normal, TA atinge valori maxime in timpul zilei si valori minime in jurul miezului noptii ( fenomenul de dipping).
Statusul de DIPPER = scăderea nocturnă a TA cu aprox. 10 % a TAS ( în mod normal, fiziologic)
La vârstnici, se decelează mai frecvent statusul Non Dipper ( absența reducerii sau chiar creșterea TA nocturne față de TA diurne) sau
Extrem Dipper ( scăderea TAS nocturne cu peste 20% din valoarea diurnă)
-poate obiectiva variații ale TA
-poate aprecia eficiența tratamentului antihipertensiv

B. Măsurarea TA la domiciliu de către pacient

Măsurarea TA în
afara consultului
medical
•Indicații majore pentru
monitorizarea TA în afara
cabinetului:
• Suspiciune de HTA de halat alb,
HTA nocturnă
•Variabilitate mare a TA în
cabinet
•Ineficiența terapeutică în HTA
rezistentă
Măsurarea TA
în afara
consultului medical
Electrocardiograma ECG

Electrocardiograful= măsoară diferențele de potențial de la nivelul inimii prin utilizarea de

electrozi care se aplică pe corpul pacienților în locuri stabilite (pe membre și torace) și le
reprezintă grafic sub forma electrocardiogramei.
 Electrocardiograma ECG

Electrocardiograma= ansamblul de curbe ​

rezultate prin deplasarea hârtiei cu
o viteză constantă (25 mm/s) în timp ce
penița electrocardiografului se mișcă în sus
și în jos în funcție de diferența de
potențial măsurată în diferite momente.

Pe fiecare înregistrare ECG este menționată viteza

de deplasare a hârtiei ( uzual 25 mm/s, mai rar
10mm/s sau 50 mm/s) și se trasează o undă
dreptunghiulară cu înălțimea de 10 mm ( o diferență de
potențial de 1mV). ​
Pe orizontală 1 mm= 0.04 secunde ( 1 pătrat mic) ,
1 secundă= 25 pătrate mici. Pe verticala 1mm= 0,1mV.
Poziționare electrozi precordiali EKG
• V1 si V2 se pozitioneaza imediat langa stern (stanga/dreapta), in spatiul al 4-lea intercostal.
• V4 se pozitioneaza in spatiul al 5-lea intercostal (pe cat posibil), pe linia medio-claviculara.
• V3 se pozitioneaza pe diagonala V2-V4, la mijlocul distantei dintre V2 si V4.
• V5 si V6 se pun pe aceeasi linie orizontala cu V4, pe linia axilara anterioara, respectiv mediana.
 Monitorizarea HOLTER

Un monitor Holter este un

dispozitiv care
înregistrează în mod
continuu ritmul inimii/TA în
timpul activităților de zi cu
zi, de obicei pe o perioadă
de 24 ore
 Monitorizarea HOLTER

Tipuri de dispozitive:

 Holter ECG – pentru măsurarea

activității inimii

 Holter TA – pentru măsurarea TA

 Modele care combină atât

monitorizare ECG cât și a TA
Monitorizarea HOLTER
Monitorizarea TA nu
necesită pregătire
prealabilă a pacientului.
Se poate efectua în
orice moment al zilei,
fără întreruperea
medicației înainte de Monitorizarea ECG
această investigație. nu necesită pregătire
prealabilă doar în
cazul unei pilozități în
exces.
Eliminarea părului în exces de la
nivelul toracelui este singura măsură
necesară pentru a avea o înregistrare
de bună calitate, care să permită un
diagnostic exact al aritmiei.

Pregătirea prealabilă a
pacientului
Monitorizarea HOLTER
•Înregistrările vor fi analizate de softuri specfice care vor genera un raport.
•Medicul va analiza raportul și jurnalul urmând a explica semnificația rezultatelor.
•În functie de acest test, medicul poate recomandat explorări sau tratamente
suplimentare pe care le va discuta cu pacientul.
 Ecocardiografia
Ecocardiografia sau ecografia
cardiacă:
 una dintre cele mai importante
tehnici noninvazive pentru a
diagnostica, gestiona sau urmări
patologia cardiacă
 o investigație cu acces facil, care
se poate realiza la patul
pacientului
 o investigație nedureroasă
 oferă rezultate în timp real
 poate fi repetată ori de câte ori
este nevoie
 Ecocardiografia

Ecografia Doppler are ca principiu de

funcționare “efectul Doppler”, un fenomen
fizic descris încă din anul 1842 de către
Christian Johann Doppler.

Acest efect descrie comportamentul undei

sonore recepționate atunci când sursa undei
este în mișcare relativă, înregistrându-se
frecvența ecourilor.

Ecografia Doppler cardiacă studiază fluxul

sangvin din cord, înregistrând un grafic denumit
curba Doppler, care oferă informații despre
prezența, sensul, viteza și caracterul fluxului
sanguin.

Ecografia standard utilizează undele sonore pentru

a produce imagini, dar nu poate afișa fluxul de
sânge. Astfel, ecografia Doppler poate estima cât
de rapid curge sângele prin măsurarea vitezei de
modificare a nivelului său.
Ecocardiografia

În general, ecocardiografia poate identifica orice afecțiune a

inimii.

În timp ce electrocardiograma ne arată tulburările de

ritm, ecografia cardiacă ajută la depistarea bolilor
structurale.

Pe lângă posibilitatea de a observa cordul la nivel structural

și funcțional, ecografia Doppler cardiacă ajută la depistarea
în timp util a riscului de infarct, precum și la detectarea
tumorilor cardiace sau a malformațiilor congenitale.
 Ecocardiografia
Ecografia transtoracică
Pentru efectuarea ecocardiografiei transtoracice, pacientul va trebui să își
îndepărteze hainele până la brâu și să se întindă. Înainte de a începe
investigația, medicul cardiolog va aplica gel pe partea stângă a pieptului
pacientului. Cu ajutorul unui transductor, medicul va obține imagini ale
inimii din diferite unghiuri, care vor fi redate pe un monitor. Transductorul,
cunoscut și sub denumirea de sondă ecografică este piesa esențială a
În funcție de locul în ecografului, acesta generând ultrasunetele și captând ecoul acestora,
care este poziționat transformându-le în imagini.
transductorul,
există două tipuri Ecografie transesofagiană
de ecocardiografie: Pentru imagini de o claritate mai mare, medicul specialist poate recomanda
o ecocardiografie transesofagiană. În cazul acestei proceduri, medicul va
introduce în esofagul pacientului un transductor de dimensiuni mai mici.
Pentru a preveni reflexul de regurgitare și senzația de disconfort, medicul va
administra pacientului un anestezic local. Fiind poziționat în spatele inimii,
transductorul poate furniza imagini de o acuratețe mai mare și poate pune
în evidență zone ale inimii care nu sunt vizibile în cazul ecografiei
transtoracice.
Intervenția în urgențele
HIPERTENSIVE
Creșterea tensiunii arteriale se manifestă prin:
• creșterea moderată a valorilor T.A. tranzitorii
• creșterea permanentă a valorilor T.A.
• cefalee occipitală, frecvent dimineața, cu caracter
pulsatil
• amețeli, astenie
• tulburări de vedere, de memorie și de concentrare
• parestezii
• palpitații, dureri precordiale, dispnee la efort
• hemoragii (epistaxis, metroragii)
Intervenția în urgențele
HIPERTENSIVE

Complicaţii: Obiective:

• cerebrale (encefalopatie • scăderea valorilor TA în limite

hipertensivă, hemoragii acceptabile
cerebrale) • îmbunătățirea irigației arteriale
• cardiace (insuficiență periferice
cardiacă) • diminuarea sau oprirea evoluției
• coronare (IMA) leziunilor ateromatoase periferice
• renale (insuficiență • prevenirea complicaţiilor
renală) • promovarea confortului
 Intervenția în urgențele
HIPERTENSIVE
• asigurarea repausului fizic
• măsurarea funcțiilor vitale
• administrarea tratamentului medicamentos anti-hipertensiv la recomandarea
medicului:
Interv •
•
de primă intenție: Captopril 25mg – sublingual
diuretic: Furosemid de 20mg – intravenos
enții • transport de urgență la spital
• investigarea pacientului și stabilirea cauzelor/ modificărilor apărute la nivelul
de aparatului cardiovascular
urgen • tratament farmacologic stabilit de către medic și administrat de către asistentul
medical
ță: • monitorizarea funcțiilor vitale
• educația pacientului și obținerea complianței acestuia la planul terapeutic propus
• urmărirea pacientului hipertensiv – se realizează în ambulatoriu, pacientul
efectuând o serie de vizite la medic pentru a avea o monitorizare a valorilor TA,
deoarece tratamentul HTA este individualizat și pe toată viața
 Scăderea rapidă necontrolată
a TA nu este recomandată
întrucât poate duce la
complicaţii

 Deşi administrarea de
medicamente i.v. este
recomandată pentru cele mai
multe urgenţe hipertensive,
terapia orală cu IECA, BRA sau
beta-blocante este uneori
foarte eficientă în
hipertensiunea malignă
deoarece sistemul reninic este
activat de ischemia renală

 Doze iniţiale scăzute pentru că

aceşti pacienţi pot fi foarte
sensibili la aceşti agenţi, iar
tratamentul ar trebui
administrat în spital
 Insuficiența cardiacă
congestivă - ICC
 Insuficiența cardiacă congestivă (ICC) reprezintă o
afecțiune progresivă cronică ce afectează puterea de
pompare a mușchilor inimii, astfel încât aceasta nu
mai poate transporta cantitatea suficientă de sânge
către țesuturi

 Insuficiența cardiacă congestivă se dezvoltă atunci

când ventriculii nu mai pot pompa un volum suficient
de sânge în organism. Din cauza acestui lucru,
sângele, dar și alte fluide se pot acumula în plămâni,
ficat, abdomen și partea inferioară a corpului

 Insuficiența cardiacă congestivă poate pune viața în

pericol, din acest motiv, această afecțiune necesită
instaurarea unui tratament imediat
ICC

Simptomatologie:
• Oboseală
• Edemul membrelor
• Creștere în greutate
• Nevoia frecventă de a urina, în special
noaptea
• Bătăi neregulate ale inimii
• Tuse cauzată de congestionarea
plămânilor
• Scurtarea respirației (edem pulmonar)
• Durere toracică
• Cianoză din cauza nivelului scăzut de
oxigen
 Insuficiența cardiacă
congestivă - ICC
• Clasa I: Nu există simptomatologie în timpul activității fizice
obișnuite. Insuficiența cardiacă în acest stadiu poate fi
gestionată printr-un stil de viață sănătos, medicamente
pentru inimă și controale periodice la medic
Clasificare • Clasa II: Nu există simptomatologie în repaus, dar
activitatea fizică normală poate provoca oboseală, palpitații
NYHA(New York și dispnee
Heart • Clasa III: Există o limitare vizibilă a activităților fizice. Chiar
și exercițiile fizice ușoare pot provoca oboseală, palpitații și
Association) dificultate la respirație
• Clasa IV: Nici o activitate fizică nu poate fi efectuată fără
apariția simptomelor. Acestea sunt prezente chiar și în
repaus
 Insuficiența cardiacă
congestivă - ICC
ICA este o patologie amenințătoare de viață, astfel trebuie urmărită transferarea rapidă la cel mai
apropiat spital, preferabil la un spital cu o secție de cardiologie și/sau unitate coronariană/unitate
coronariană intensivă. Diagnosticul precoce este important în cadrul ICA.

Astfel, toți pacienții cu suspiciune de ICA trebuie să beneficieze de un proces diagnostic și un

tratament farmacologic și nonfarmacologic potrivit, inițiate rapid și în paralel.

Evaluarea inițială și monitorizarea continuă non-invazivă a funcțiilor vitale cardiorespiratorii,

inclusiv pulsoximetria, TA, frecvența respiratorie, precum și ECG, instituite în câteva minute, sunt
esențiale pentru a evalua dacă ventilația, perfuzia periferică, saturația de oxigen, frecvența
cardiacă și TA sunt adecvate.
Debitul urinar trebuie de asemenea monitorizat, deși cateterismul vezical de rutină nu este
recomandat. Pacienții cu insuficiență respiratorie/cei compromiși hemodinamic trebuie dirijați
spre o locație unde poate fi acordat suport respirator și cardiovascular imediat.
Insuficiența cardiacă
congestivă - ICC
Criteriile pentru externarea
pacienților internați pentru ICA:
• sunt stabili hemodinamic, euvolemici,
este stabilită o medicație orală bazată pe
dovezi, și au funcție renală stabilă de cel
puțin 24 de ore înaintea momentului
externării
• beneficiază de o educație personalizată
în privința autoîngrijirii
 Insuficiența cardiacă
congestivă - ICC

• importanța activității fizice

Recomandă • creșterea complianței la medicație
rile la • restricțiile alimentare
externare • automonitorizarea simptomelor
privesc • monitorizarea greutății
aspecte
legate de:
Îmi doresc să fiu asistent medical pentru că:

ⓘ Start presenting to display the poll results on this slide.