SINDROMUL

ENCEFALITIC
DIAGNOSTIC ?
SINDROMUL ENCEFALITIC – DEFINITII

- suferinţă difuză a encefalului,de regulă acută, indiferent de cauză,

patogenie şi substrat anatomopatologic
-prim contact cu manifestătile neuropsihice ale unui bolnav, când nu
este posibil enunţarea unui diagnostic cert

SINDROM ENCEFALITIC = ENCEFALITE + ENCEFALOPATII

•encefalită - cauzele infecţioase acute (ce pot fi decelate înaintea,
în timpul sau, chiar după depistarea sindromului encefalitic)
•encefalopatie - celelalte etiologii

- nu cuprinde noţiunea de AVC

SINDROMUL ENCEFALITIC – TERMENI
Encefalită:
inflamaţie acută, difuza (de regula), nesupurativă a
encefalului
produsă de agenţi diverşi, în primul rând de virusuri
• direct asupra celulei nervoase
• prin declanşarea unor reacţii antigen-
anticorp
• prin efect toxic
• prin însumarea acestor mecanisme
Meningoengefalită:
afectarea concomitentă a leptomeningelui şi encefalului
sindromul meningian predomină.
SINDROMUL ENCEFALITIC – TERMENI

Encefalopatie:

termen ce exprimă o suferinţă cerebrală difuză

tendinţa de limitare la cauzele non-infecţioase

Excepţii:
• encefalopatia spongiformă subacută
Creutzfeldt-Jakob, produsă de prioni
• encefalopatie HIV
SINDROMUL ENCEFALITIC – TERMENI

• Encefalomielită: asociere sindrom infecţios medular cu

procesul patologic cerebral

• Nevraxită: procesului inflamator intins la nivelul întregului

ax cerebrospinal

• Leuconevraxită: sindrom inflamator ce afectează mai ales

substanţa albă

• Polinevraxită: defineşte localizarea preponderent la nivelul

substanţei cenuşii

• Panencefalite: sugerează afectarea atât a substanţei cenuşii

cât şi a celei albe; termenul mai corect este cel de
Pannevraxită
SINDROMUL ENCEFALITIC – CAUZE

Infecţioase (de regulă encefalite):

-virale

-bacteriene (inclusiv bacterii atipice)

-paraziţi

-fungi

-prioni
SINDROMUL ENCEFALITIC – CAUZE

Non-infecţioase (de regulă encefalopatii):

-toxice: intoxicaţii exogene cu substanţe diverse

-dismetabolice: hiponatremică, deshidratare, tulburări ale

metabolismului glucidic, lipidic, uremie, etc

-hipoxice: hipercapnică, tulburări circulatorii, vasomotorii

-prin insuficienţă de organ: respiratorie, cardiacă, renală,

hepatică
SINDROMUL ENCEFALITIC – CAUZE

Non-infecţioase (de regulă encefalopatii):

-de involuţie şi senile

-prin agenţi fizici: electrocutare, iradiere, insolaţie

-traumatică acută şi posttraumatică cronică

-hipertensivă

-alergice
SINDROMUL ENCEFALITIC – ANAMNEZA
Epidemiologic:

•existenta unor cazuri similare in teritoriu

•călătorii în străinătate (ţări tropicale/subtropicale)
•Contact cu insecte, animale

Antecedente:

•rujeola
•HTA
•insuficienţă renală cronic
•insuficienţă hepatică
•traumatisme
•stări de imunodepresie
SINDROMUL ENCEFALITIC – CLINICA

•Alterari ale starii de conştienţă: iritabilitate, somnolenţă,

obnubilare, comă

•Crize convulsive: focalizate sau generalizate

•Deficite neurologice diverse: plegii, distonii, etc

•+/- semne de HIC: cefalee, vărsături, fotofobie, redoare de

ceafă

•+/- sindrom infecţios: febră, mialgii, exanteme, etc

 SINDROMUL FUNCŢII MANIFESTĂRI
ENCEFALITIC ALTERATE CLINICE
A.Corticale Tulburări ale conştienţei: somnolenţă,
confuzie, obnubilare, comă
Convulsii
Agitaţie psihomotorie, tulburări psihice
Tulburări de vedere, auz, vorbire, etc

B. Piramidale ROT vii, inegale, clonus, spasticitate

Paralizii/hemiplegii spastice (tip neuron
motor central)
Semnul Babinski prezent

C. Trunchi Paralizii de nervi cranieni

cerebral Tulburări vasomotorii
Tulburări de sensibilitate
Reflexe de postură
 SINDROMUL FUNCŢII MANIFESTĂRI
ENCEFALITIC ALTERATE CLINICE

D. Extrapiramidale Hipertonie, contractură

Mioclonii, tremurături
Mişcări coreoatetozice

E. Cerebeloase Nistagmus
Hipotonie
Tulburări de coordonare (hiper/dismetrie),
de echilibru

F. Hipertensiune Cefalee, vărsături, bradicardie, HTA

intracraniană Convulsii, comă
Tulburări respiratorii
Stază/edem papilar
SINDROMUL ENCEFALITIC – PARACLINIC

•Examen neurologic complet + EEG

•CT sau RMN cerebral

•PL

•Explorări serologice: ser / LCR

•Evtl. PCR

•Evtl. biopsie cerebrală

SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Encefalite cu arbovirusuri

Encefalita cu v. West-Nile – p. sudică

Etio: v. West-Nile
Transmitere prin ţânţari; apariţie în sezonul cald
Incubaţie: 5-7 zile
Debut: fbră, cefalee, mialgii
Per. stare: aspect de meningoencefalită
Evoluţie: în general bună cu excepţia vârstnicilor
Tratament: patogenic, simptomatic
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Encefalita de căpuşă a Europei Centrale (MEPV) – p. vestică

Etio: flavivirus
Transmitere prin căpuşe, sezonalitate: primăvară-vară
Incubatie 7-15 zile
Debut febră, cefalee, mialgii, semn catarale respiratorii
Per. stare: aspect de meningoencefalită
Evoluţie în general favorabilă.
Tratament: patogenic, simptomatic.
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Encefalita de primăvară-vară (rusă, de taiga) – Moldova

Etio: flavivirus
Transmitere prin căpuşe
Debut pseudogripal 3 zile – febră, cefalee, mialgii, curbatură
Per. stare: reapariţia febrei, sindrom encefalitic
Evoluţie severă, deces 30-40% din cazuri, sechelaritate
importantă
Tratament: patogenic, simptomatic
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Encefalita herpetică
Etio: HVS 1 şi 2
Afectează predominent nou-născuţi, persoane imunodeprimate
Caracter necrotico-hemoragic
Nou-născut:
Erupţie veziculoasă generalizată, febră, icter, hepatosplenomegalie,
convulsii generalizate/localizate, paralizii de nervi cranieni, comă
Adult
Febră, cefalee, simptomatologie de focar sugerând afectarea lobului
temporal (deficit al câmpului vizual în cadranul superior,
disfazie/afazie, tulburări psihice, halucinaţii olfactive)
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE
Paraclinic:
•Pl – lichid clar sau hemoragic, aspect de reacţie meningeală sau
meningită limfocitară
•EEG (<72 ore): anormalităţi la nivelul lobului temporal
•RMN > CT: leziuni hipodense focale temporale
•PCR ADN-HSV în LCR

Evoluţie: severă
•mortalitate 60-70% în cazurile netratate/30% cazuri tratate

Tratament etiologic: Acyclovir 30 mg/kgc/zi 10 zile

SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE
Encefalita cu CMV
Etio. CMV
Afectează preponderent nou-născuţi şi imunodeprimaţi (pacienţi cu
transplant de organ, infectaţi HIV cu CD4 <50/mmc)
Nou-născuţi: microcefalie, oligofrenie, convulsii, paralizii diverse,
hepatosplenomegalie, corioretinită.
Adulţi: febră, delir, letargie, dezorientare, cefalee, sindrom
meningean, paralizii de n. cranieni.
RMN / CT: leziuni periventriculare, confluente, cu captare variabilă
a substanţei de contrast, asociate cu lărgirea ventriculilor laterali
PCR ADN-CMV în LCR
Biopsie cerebrală
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE
Toxoplasmoza cerebrală

Etio. Toxoplasma gondii

Apare cu preponderenţă la pacienţi HIV-infectaţi cu CD4 <

100/mmc

Clinic: febră, cefalee, convulsii, deficite neurologice focale

predominent motorii

RMN / CT: leziuni localizate la nivelul ganglionilor bazali, de

regulă multiple. Aspect de tip abces cu inel periferic giriform,
edem periferic şi efect de masă

Serologia pt. T. gondii poate fi negativă

SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Encefalita HIV

Cauza: acţiunea directă a HIV

Incidenţă:
•scădere continuă după introducerea HAART
•acualmente creştere a numărului de cazuri la pacienţii
cu tulpini multirezistente la ARV
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Encefalita HIV
Clinic
DEMENŢA HIV ASOCIATĂ = tulburări cognitive,
comportamentale, motorii în afebrilitate
•Iniţial: tulburări de atenţie, concentrare, memorie,
cordonare, ataxie
•Tardiv: demenţă, mutism, paraplegie

Paraclinic
CD4 < 200/mmc
RMN / CT: afectare difuză a substanţei albe, atrofie, fără
efect de masă
LCR: normal sau modificat (0-15 mononucleare, proteine
)
Evoluţie: variabilă; de regulă progresivă.
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Leucoencefalopatia multifocală progresivă

Etio.: papovavirusul JC

Context: pacient HIV infectat, rar pacienţi cu

neoplazii/leucemii

Incidenţă: 1-5% din cazuri

Clinic:

Modificări progresive cognitive şi ale personalităţii

Deficite neurologice focale: disartrie, hemopareze/tetrapareze,
deficite ale câmpului vizual, cecitate corticală
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Leucoencefalopatia multifocală progresivă

Paraclinic

CD4 < 100/mmc

RMN / CT: leziuni focale în substanţa albă, cu sediu variabil

fără efect de masă

LCR: normal

Decelarea virusului prin PCR din LCR sau biopsie cerebrală

Evoluţie variabilă; de regulă progresivă
SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Panencefalita sclerozantă subacută (PESS)

Etio.: virusul rujeolic

Context: encefalită postinfecţioasă; apare la copii/

adolescenţi până la 20 ani

Interval între infecţie şi PESS: 6 luni – 18 ani (medie 7 ani)

SINDROMUL ENCEFALITIC – ENTITATI CLINICE

Panencefalita sclerozantă subacută (PESS)

Clinic

Stadiul 1: iritabilitate, indiferenţă, scăderea capacităţii de

memorare, tulburări de vorbire
Stadiul 2: + convulsii, mioclonii, fenomene extrapiramidale
Stadiul 3: + hipertonie generalizată, rigiditate prin
decerebrare
Stadiul 4: + tulburări vegetative profunde

Paraclinic

•titru ridicat al atc antirujeolici în sânge

•atc monoclonali antirujeolici IgG in LCR
•EEG: iniţial:complexe paroxistice caracteristice; final:
traseu dezorganizat
 Encefalite – Opţiuni de management
(Bartzokas CA, Smith GW, 1998)

1. Internati toate cazurile suspecte şi începeţi tratamentul

cu aciclovir

2. Internaţi toate cazurile suspecte, investigaţile amănunţit,

trataţi cu aciclovir doar cazurile de encefalită herpetică
potenţiale / dovedite
 Encefalite – Opţiuni de management
(Bartzokas CA, Smith GW, 1998)
Opţiunea 1

+ -
-sunt contracarate efectele devastatoare -vor exista pacienţi trataţi cu aciclovir
ale unei eventuale encefalite herpetice fără să fie necesar acest tratament
(disfuncţii cognitive, convulsii,)

-netratată, encefalita herpetică are o -aciclovirul poate cauza insuficienţă

mortalitate de 60-70%; sub tratament renală mai ales la pacienţi deshidrataţi –
procentul scade la 30 monitorizare funcţie renală

-aciclovirul este un medicament relativ

sigur dpdv farmacologic – nu ne
aşteptăm la apariţia de efecte adverse

-în cazul evidenţierii unei alte patologii se

poate renunţa la tratamentul cu aciclovir
şi se poate iniţia terapia adevcată
 Encefalite – Opţiuni de management
(Bartzokas CA, Smith GW, 1998)
Opţiunea 2

+ -

-vor fi trataţi doar pacienţii cu encefalită -dovedirea implicării HSV necesită

herpetică dovadită investigaţii laborioase, ce consumă timp

-prelungirea intervalului temporal până

la instituirea tratamentului etiologic
poate agrava statusul neurologic al unui
pacient cu encefalită herpetică