UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLAY

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC
CLUJ- NAPOCA
Specializarea: Educatoare

CONTRIBUŢIA JOCURILOR SI EXERCIŢIILOR

DIDACTICE LA DEZVOLTAREA VORBIRII
PREŞCOLARULUI

Coordonator ştiinţific:
Conf. Univ. Dr. Adina Glava

Autor: Broos Monica Marioara

 Argument

PLANUL LUCRĂRII
CAPITOLUL I –Contribiţia Curriculum-ului la dezvoltarea limbajului
copilului prescolar
1.Beneficii aduse de Curriculum 2008 in realizarea
obiectivelor instructiv-educative în gradinită
2.Locul şi rolul activităţilor de educarea limbajului în
cadrul actualului Curriculum preşcolar
CAPITOLUL II – Educarea limbajului-domeniul de dezvoltare şi domeniul de
cunoaştere la vârsta prescolară
1. Rolul jocului în dezvoltarea personalitătii copilului
2. Aspecte ale comportamentului lingvistic la copii
3.Metode de stimulare a auzului fonematic în vederea
însuşirii corecte a limbajului

CAPITOLUL -Modalităţi de promovare a metodelor activizate bazate pe joc

1.Sporirea eficienţei activităţilor de educarea limbajului prin jocul didactic
2. Principii de organizare a activităţii, menite să activizeze vocabularul copiilor
preşcolari
CAPITOLUL IV- Jocul didactic – caracteristici definitorii si particularizări
pentru educarea limbajului
1. Utilizarea mijloacelor didactice, a metodelor şi
a procedeelor cele mai eficiente în vederea sporirii
efctului formativ al jocului didactic
2. Evaluarea în învătământul preşcolar
3. Posibilităţi de optimizare a jocului didactic în vederea
pregătirii copiilor pentru şcoală

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
 “ COPILUL RÂDE:
ÎNŢELEPCIUNEA ŞI IUBIREA MEA E JOCUL
TÂNĂRUL CÂNTĂ:
JOCUL ŞI ÎNŢELEPCIUNEA MEA IUBIREA
BĂTRÂNUL TACE:
IUBIREA ŞI JOCUL MEU E ÎNŢELEPCIUNEA MEA”

LUCIAN BLAGA
 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

- convingerea că jocul constituie o activitate fundamentală formativă şi

dominantă în copilărie;
- jocul fiind forma de activitate specifică vârstei preşcolare, îndeplineşte în
viaţa copilului funcţii formative;
- prin joc se îmbunătăţeşte viaţa afectivă şi cognitivă a copilului, se dezvoltă
curiozitatea, se conturează interesele, se extinde sfera relaţiilor interpersonale;
- jocul constituie ocupaţia naturală şi spontană a copilului în primii ani de
viaţă, îndeosebi în viaţa preşcolară;
- în cadrul jocului are loc dezvoltarea tuturor laturilor personalităţii
copiilor: capacităţi intelectuale, capacităţi morale, spiritul creativ;
- jocul este apreciat ca bază a conceperii întregii activităţi instructiv –
educative;
 - fără joc eforturile copiilor sunt zadarnice, formale şi, deci, lipsite de o reală
finalitate;
- jocul, ca procedeu metodic, cunoaşte o largă aplicabilitate în activitatea de
instruire şi educare a limbajului a preşcolarilor;
- elementul joc este prezent în toate etapele activităţilor de învăţare şi de muncă
sau de sine stătător;
- jocul, ca formă de activitate instructiv - educativă, trebuie înţeles ca un cadru
organizatoric inedit de desfăşurare a activităţii didactice, cadru care oferă cel mai
bun climat psihologic şi social de manifestare şi de dezvoltare a propriei lor
personalităţi.
Lucrarea de faţă are ca scop să contribuie la mai buna cunoaştere a unora dintre
tehnologiile didactice folosite privind educarea limbajului prin jocul didactic.
Această lucrare reprezintă întrucâtva o materializare a interesului cu care am
conceput şi realizat proiectarea si realizarea demersului didactic în limitele vârstei
preşcolare, determinând, într-un mod creator educarea limbajului copiilor prin
diferite tipuri de activităţi desfăşurate în grădiniţă.
 DESFĂŞURAREA EVENIMENTULUI DIDACTIC

1. Utilizarea mijloacelor didactice, a metodelor şi procedeelor cele mai

eficiente in vederea sporirii efectului formativ al jocului didactic

Jocul didactic constituie un mijloc eficient de învatare, având un deosebit rol

formativ şi educativ.Atunci când am realizat un joc didactic am avut grijă să ţin
cont de principiul didactic simplu- complicat, concret-abstract si am corelat
principiul intuiţiei cu principiul activ-intensiv.
Materialul didactic l-am ales minuţios, păstrând un echilibru între cantitatea
materialului şi mijloacele verbal-logice folosite pe parcursul jocului, şi am urmărit
ca acesta să raspundă catorva cerinţe:
-să sugereze tema jocului
- să fie redat intr-un mod artistic semnificativ
-să-i permită copilului să desfăsoare cu el o
muncă independentă care să-i solicite un efort
intelectual intens
-să faciliteze finalităti formative intense
 Bazându-mă pe experienţa de viată a copiilor, am organizat începand cu grupa
mică, jocuri didactice pentru a deprinde copiii cu o vorbire corectă din punct de
vedere lexical şi gramatical, perfecţionând mereu latura fonetică a limbajului
acestora.
Am realizat jocuri prin care copiii au fost deprinşi să utilizeze corect în vorbire
substantivele care denumesc obiecte (jucării) care le sunt în preajmă, însuşiri ale
acestora, acţiuni efectuate de un obiect, utilizarea corectă a acestora în
propoziţii.Jocurile care le-am folosit în acest scop sunt: “Ce este aceasta?”, “Unde
s-a oprit roata?”, “Cu ce ne jucăm”, “Ce este şi ce face?”, Când se întâmplă?”,
“Cine a primit jucăria?”, etc

La grupa mijlocie, prin jocurile organizate am urmărit verificarea şi consolidarea

deprinderilor însuşite la grupa mică, în ceea ce priveste dezvoltarea auzului
fonematic , deprinderea de a reproduce corect sunetele limbii introduse în diferite
propoziţii în cuvânt; “Am spus bine, n-am spus bine”, “Ce se aude?”, “Să vorbim
corect”
Am reluat sarcina de la grupa mică prin care copiii au sesizat grupa cu unul sau
mai multe obiecte prin intermediul analizatorului vizual, de această dată prin
intermediul jocului”Eu spun una, tu spui multe”
Am urmărit perfecţionarea deprinderii de a folosi propoziţii dezvoltate în locul celor
scurte pe care le foloseau la grupa mică, iar aici am folosit urmatoarele jocuri:
“Spune ce face?’, “Cum este…?”,
Copilul preşcolar trebuie obişnuit să respecte în vorbire reguli gramaticale corecte,
iar acest lucru este posibil doar prin crearea în jurul lui a unor modele de vorbire pe
care să le urmeze, să fie corectaţi şi antrenaţi mereu prin jocuri şi exerciţii.I-am
obisnuit să folosească genitivul corect , deoarece ei spuneau mereu “a lui Maria”, în
loc de “al Mariei”. Astfel, am iniţiat jocul “Ghici a cui este?”.Am luat cate un obiect
de la fiecare copil, le-am aşezat într-un săculeţ, şi am desfăşurat jocul.
Deoarece nici cazul dativ nu este utilizat corect şi fecvent, a necesitat multe exerciţii
în folosirea lui curentă. Astfel, am organizat jocul “Cui să-i dăm jucăriile?” Copiii
au ales o jucărie, şi au răspuns cui vor să o dea. “Eu dau maşina lui Raul;”Eu dau
papuşa Ioanei”.
Folosirea cazului acuzativ nu a ridicat probleme, iar pentru cazul vocativ am iniţiat
jocul care place mult copiilor “Deschide urechea bine”, sau “Ghiceste cine te-a
strigat”.
Am organizat diferite jocuri pentru folosirea corectă a pronumelui personal deoarece
si acest aspect prezenta unele lacune.
 Pentru aceasta am realizat urmatoarele jocuri:” Spune ce ai?”, variantele fiind
astfel concepute încât să fie folosit pronumele la toate cele trei persoane, singular si
plural.
La grupa mare dupa ce toate însuşirile şi deprinderile de bază au fost dobândite,
am început să lucrăm cu propoziţii, cuvinte şi silabe, sunete.Astfel prin toate
jocurile didactice de educarea limbajului, copilul era solicitat să utilizeze aceste
noţiuni în contexte cât mai diferite.
De fiecare dată când rosteam o propoziţie, delimitam fiecare cuvânt printr-o
pauză, cerand copiilor sa le numere, sau sa aseze atatea betisoare pe masute cate
cuvinte are ,după care făceam sinteza propoziţiei, pentru a-i inţelege mai bine
sensul.Foarte eficient a fost jocul “ Spune ce face”, prin care copilul era antrenat
într-o vorbire fluentă.
Am trecut apoi la o fază mai avansată, şi anume la despărţirea cuvintelor în
silabe, şi am folosit pentru început cuvinte foarte familiare copiilor formate din 2
silabe, trecând apoi gradual la cuvinte din 3 sau mai multe silabe.În acest scop am
organizat jocurile “ Spune mai departe”, sau “Spune cuvinte cu 2,3…silabe.”
 Tot în acest scop am folosit şi jocul “Alege şi grupează” care au pus puţin
copiii în dificultate deoarece sarcina jocului era de a sorta imaginile şi a le
aşeza corect în finctie de numărul de silabe.
Au întâmpinat greutăţi, la cuvintele monosilabice deoareece aveau mereu
tendinţa de a dubla vocala din mijloc; de ex: co-oş, în loc de coş, ma-ac în
loc de mac, etc. Am repetat cuvintele în cor si am specificat că au doar o
singură silabă.
Am cerut copiilor să alcătuiască propoziţii folosind forma articulată a
cuvântului. Mac- macul; măr-mărul.
După ce am trecut şi de aceasta etapă am ajuns la sunet, care, consider eu
este cea mai dificilă etapă pentru copii, făcând greu trecerea de la silabă la
sunet.
Am realizat mai multe jocuri,până cand aceştia şi-au însuşit şi acest
lucru, cum ar fii:”Incepe cuvântul cu sunetul…”. Copiii au recunoscut toate
cuvintele care încep cu acelaşi sunet, recunoscând şi obiecte mai puţin
uzuale.
 Pentru a recunoaşte antonimele, am folosit nişte imagini concrete care
scot în evidenţa opusul cuvântului, şi astfel copiii au recunoscut uşor
opusul.De exemplu, într-o imagine erau 2 uşi una închisă, una deschisă, 2
maşini, înăuntru-afară, sus-jos, în fată, în spate, gras-slab, etc realizând şi
jocul didactic “unde am asezat papuşa?”având ca sarcină didactică
denumirea inversă a poziţiei spaţiale pe care eu o foloseam, fată de raft.Dacă
eu am aşezat papuşa jos, ei trebuia să spună-sus, în fată-în spate,aproape-
departe, etc.O mare eficienţă au avut si jocurile “Când şi cum”, “Eu spun
una, tu spui alta”
Sinonimele le-am folosit în fiecare activitate începând cu grupa mică de
cate ori s-a ivit ocazia de a întâlni cuvinte si expresii noi pentru a le putea
face întelese copiilor.
Cele mai eficiente mijloace prin care am urmărit acest aspect au fost
poveştile, prin care erau scoase în evidenţă însuşiri ale personajelor.
 Pentru a spori plasticitatea vorbirii copiilor, am considerat necesar a-i
familiariza cu folosirea corectă a diminutivelor prin folosirea jocului”Şi
cuvintelor le place sa fie alintate”.Dupa ce copiii şi-au însuşit deprinderea,
am organizat jocul “Spune mai frumos”, prin care copiii foloseau unele
substantive la diminutiv.
Nu în ultimul rând, am familiarizat copiii cu folosirea corectă a
omonimelor, spunând copiilor că si altor cuvinte li se mai spune asa.Astfel
am iniţiat jocul “Găseşte cuvântul potrivit”.
Un alt mijloc folosit în vederea îmbogăţirii şi activizării vocabularului
copiilor am considerat a fi derivarea cu sufixe si prefixe formând familii de
cuvinte( lexicale).
Am pornit de la un cuvânt, si pe baza lui am pus întrebări astfel încat am
format familii de cuvinte. Ex: cuvântul gradina-”Unde plantează oamenii
legumele?( În grădină); Cum se numesc cei care lucrează grădina?
(Grădinari), etc
 2. Evaluarea în învătământul preşcolar
1. Evaluarea iniţială:
În grupa mare, am efectuat sondaje pe grupuri de copii, si în mod
individual sub formă de teste, chestionare orale, unele interpretându-le
comparativ cu rezultatele obţinute în etapa constatativă a investigaţiei
intreprinse. Probele au fost aceleaşi în etapa constatativă însă le-am
conceput la un grad mai mare de dificultate.
Proba pentru determinarea nivelului de cuvinte şi expresii din
vocabular a constat intr-un set de imagini ce vizează o sferă mai largă de
cunostinţe din partea copiilor :mătură, greblă, aspirator, castron, galeată,
cântar, pensulă, etc..
Din cei 26 de copii testaţi, la această probă 20 au reuşit să denumească
toate imaginile, 6 le denumesc parţial din cauza lipsei de cunoastere (în
loc de castron spun cratită).
Proba următoare a constat în verificarea bogăţiei vocabularului.Astfel am
folosit cuvinte care denumesc meserii prin următorul chestionar:
- Cine coase hainele?
- Cine zideşte case?
- Cine zugrăveşte?,etc
Testul aplicat la cei 26 de copii relevă faptul că majoritatea dispun de un
vocabular bogat, doar 2 copii au încurcat “farmacista “ cu “medicul”.
Determinarea nivelului de cuvinte si expresii din
vocabular: Denumire imagini

40

20

0
Absent In Insusit
Testare intiala 0 6 20
Testare finala 0 2 24
 Chestionarul următor l-am întocmit pentru a verifica
modul în care copiii au capacitatea de a descrie, uzând de
vocabularul corespunzător, diferite obiecte, proba având un
grad de dificultate sporit, faţă de celelalte două, vizând
funcţia descriptiv - comunicativa a limbajului.
 Ce este scaunul?
 Ce ştii despre creion?
 Ce ştii despre avion?,etc

Foarte bune – 14 răspunsuri

Bune - 9 răspunsuri

Slabe - 3 răspunsuri

Iată cum am consemnat gradul de participare a copiilor la activităti:

 GRADULUI DE PARTICIPARE A COPILULUI LA ACTIVITATI

200

150

100

50

0
Inactiv Bine Foarte Bine
GRADULUI DE PARTICIPARE 0 41 159
A COPILULUI LA ACTIVITATI

Notă:
Pentru consemnarea gradului de participare, se pot folosi diverse simboluri,
Cum ar fi: “- “pentru inactiv, “+ “pentru activ, “+ + “pentru foarte activ; sau “I
“pentru inactiv, “B “pentru activ, “FB “pentru foarte activ
 2.Evaluare finală
 Actualizarea, precum şi concretizarea noţiunilor este rezultatul
analizei şi sintezei, altfel împrospătarea cunoştinţelor acumulate de
către copii ar fi lipsită de coerentă, vocabularul nu ar fi suficient de
precis.
 În această etapă, am reluat probă, schimbând categoria
integratoare faţă de etapa precedentă: Ce sunt: păpuşă, maşina,
ursuleţul, mingea? (jucării)
 Caietul, creionul, stiloul, radiera? (rechizite)
 Pâinea, laptele, ouăle, carnea, cornul? (alimente)
 Pantofii, ghetele, cizmele, sandalele? (încălţăminte)
 Oaia, porcul, calul, vaca, pisica? (animale)
 Următoarea proba a solicitat copiii să enumere categoriile
integratoare ale noţiunii, urmărind fluiditatea verbală de care dă
dovadă fiecare subiect. Am formulat următoarele cerinţe:
 Numeşte cât mai multe flori
 Spune zilele săptămânii.
 Denumeşte cât mai multe legume.
 Spune ce obiecte de mobilă cunoşti.
 Numeşte cât mai multe nume ale colegilor.
 Diversitatea categoriilor integratoare folosite nu au inhibat gândirea
copiilor, dimpotrivă, a scos în evidenţă flexibilitatea în gândire,
rapiditate şi promptitudine în elaborarea răspunsurilor faţă de etapa
anterioară, observându-se un salt calitativ ca urmare a exersării
limbajului prin exerciţii şi jocuri didactice adecvate, a lărgirii sferei
de reprezentări.
 Testarea fluiditatii verbale

30

20

10

0
Slabe Bune Foarte
Enumerare 0 1 25
Alcatuire propozitii 0 2 24
 La a treia probă se observă că procentajul copiilor care rezolvă
sarcina scade simţitor, deoarece ei se aud mai greu pe ei decât pe alţii,
astfel că pot sesiza mai greu sunetul iniţial. Astfel că, doar 17 copii din
cei 26 au rezolvat fisa fără greşeală.

Capacitatea de a despartii cuvintele in silabe

20

10

0 Cu mici dificultati Fara dificultati

Despartirea in silabe dupa 2 24
imagini
Perceperea sunetului 9 17
initial
 Consemnarea progreselor: Educarea limbajului

30

20

10

0
N S B FB E
Audiaza cu atentie un text 0 0 1 9 16
Corectitudinea exprimarii 0 0 5 21 0
3. Posibilităţi de optimizare a jocului didactic, în vederea pregătirii
copiilor pentru şcoală
Făcând un studiu la grupa mare, am grupat această categorie de
jocuri , în funcţie de obiectivele urmărite, astfel:
- jocuri didactice pentru alcătuirea de propoziţii simple si apoi
dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical si lexical:”Spune
ce face”, “Spune mai departe”,”Gaseşte cuvântul potrivit”,”Mai
spune ceva despre…”
-jocuri destinate exprimării corecte din punct de vedere
gramatical:”Ghici, ghici”,”Spune-mi cum este?”,”Eu spun una,tu
spui multe”,”Răspunde repede si bine”
Închei această lucrare cu un citat impresionant din cartea “Copilul
si jocul”a lui Jean Chateau
 Să presupunem că, deodată, copiii noştri ar înceta să se mai
joace, ca în şcolile noastre jocurile s-ar desfăşura în linişte, că
n-am mai fi distraşi de strigătele sau planşetele care vin din
grădina sau din curte. Atunci, n-am mai avea în preajma
noastră acea lume a copiilor care ne aduce bucurii şi griji, ci
un popor trist, de pigmei şi stângaci şi tăcuţi, lipsiţi de
inteligentă şi de suflet. Pigmei care, oricât ar creşte, ar păstra
de-a lungul întregii lor existenţe, mentalitatea de pigmei, de
fiinţe primitive. Căci sufletul şi inteligenta devin mari, prin
joc. ” (Jean Chateau- “Copilul şi jocul”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, pag. 8).
ELEMENTELE JOCULUI DIDACTIC DE EDUCARE A LIMBAJULUI

p
sco tic
ac
did

i na ă
regu
l arc tic
de jo i s ac
d
c di
JOC
DIDACTIC
ele
ma acti

m
de ent
di d
ter c

jo c
ial

n ut
conţi
 INTERPRETAREA REZULTATELOR

 În urma probelor de evaluare aplicate am constatat că, procentul de

realizare a fost de peste 75%, ceea ce înseamnă că majoritatea copiilor şi-
au însuşit unităţile de conţinut transmise.
 Cei 26 de copii care au participat la această testare au realizat itemii
probelor în procent de 75%, demonstrând că pot formula corect propoziţii,
că folosesc corect formele şi sensurile cuvintelor ,că posedă un repertoriu
larg de cuvinte şi o exprimare nuanţată a ideilor.
 Există un număr mic de copii care se exprimă mai greu , aceştia sunt şi
mai emotivi, dar prezentând şi superficialitate în rezolvarea itemilor.
 Se impune o solicitare internă a acestora în activităţi compensatorii, o antrenare a
lor în muncă individuală fie în familie, fie la grădiniţă. Aceste nerealizări sau
ezitări sunt recuperabile.
 La cei mai mulţi copii (75%) adaptarea la cerinţele grădiniţei se face cu uşurinţă,
aceasta fiind facilitată de comunicarea verbală sub toate aspectele arătate în aceste
pagini.
 Concluzii si propuneri
Pregătirea copilului preşcolar pentru activitatea din şcoala constituie
scopul fundamental al procesului instructiv-educativ din grădiniţă, şi,
criteriul esenţial al eficienţei învăţământului preşcolar.
Asigurarea unui nivel corespunzător de pregătire fiecărui copil din
punct de vedere al limbajului şi comunicării se poate realiza cu succes,
dacă:
-se va urmări dezvoltarea unor anumite structuri notive ale copilului,
fără oboseala şi fără constrângere
- in conceperea planificării, atât ca formă cât şi conţinut, se ţine seama
de diversificarea structurilor psihologice ale grupei de copii
- obiectivele operaţionale stabilite pentru fiecare joc didactic trebuie să
fie întocmite clar, precis, să fie măsurabile
VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE ŞI PENTRU
PARTICIPARE