Blocuri atrio - ventriculare

Blocul atrio-ventricular de gradul I se caracterizeaz prin ncetinirea vitezei de conducere atrioventricular pe EKG. Toate undele P sunt urmate de complexe QRS cu interval P-R constant, dar intervalul P-R > 0,2 s .

Blocul atrio-ventricular de gradul II se caracterizeaz prin faptul c unele impulsuri atriale sunt conduse la ventricule, iar altele sunt blocate. Este de dou tipuri: Tip Mobitz I (bloc AV cu perioade Luciani-Wenckebach) pe EKG se observ alungirea progresiv a intervalului P-R cu fiecare ciclu cardiac, pn cnd o und P este blocat intervalul de pe traseul EKG cuprins intre dou unde P blocate = perioad Wenckebach Tip Mobitz II pe EKG se observ unde P blocate intermitent, sistematizat (raport fix atrioventricular), iar

intervalul P-R al undelor P conduse este normal si constant

Blocul atrio-ventricular de gradul III (bloc AV total) se caracterizeaz prin faptul nici un impuls atrial nu se transmite la ventricule pe EKG activitatea atrial nu se coreleaz cu cea ventricular (disociaie atrioventricular), atriile fiind controlate de un ritm sinusal sau de un alt ritm (flutter atrial, fibrilaie atrial), iar ventriculele de un ritm de scpare pasiv joncional (QRS de aspect normal) sau ventricular (QRS de aspect lrgit) care are frecvent mai mic dect cel atrial n momentul instalrii blocului atrio-ventricular total poate s apar o sincop Adam Stokes = pierderea brusca a cunotinei determinat de ischemia cerebral care exist n intervalul de timp cuprins ntre instalarea blocului si apariia ritmului de

scpare, cnd activitatea de pomp a inimii lipsete

2. Blocurile intraventriculare Blocul major de ramur dreapt (BRD) = blocarea conducerii intraventriculare pe ramura dreapt a sistemului His-Purkinje activarea venericului drept se face prin musculatura din aproape n aproape si va fi ntrziat fata de activarea ventriculului stng alterarea si secvenei normale de repolarizare modificri tipice n precordialele drepte

Blocul major de ramur stng (BRS) = blocarea conducerii intraventriculare pe ramura stng a sistemului His-Purkinje nainte de bifurcaie activarea ventriculului stng se face prin musculatura, din aproape n aproape, si va fi ntrziat fat de activarea ventriculului drept alterarea si secvenei normale de repolarizare modificri tipice n precordialele stngi modificri EKG: x complexul QRS lrgit > 0,12 s x imagine "M" (rareori deflexiunea n jos coboar sub linia izoelectric si avem imagine "rSR'") n V5 si V6,, precum si aVL, DI x opoziie de faz terminal (ST sub denivelat si T negativ) n V5 si V6 precum si aVL, DI x S lrgit, adnc sau chiar aspect QS n V1 si V2

Hemiblocurile = blocarea conducerii intraventriculare doar pe unul din cele dou fascicule ale ramurii stngi ventriculului stng se activeaz concomitent cu cel drept, dar dup o alt direcie medie fata de normal modificri tipice n derivaiile planului frontal Anterior (blocat fasciculul anterosuperior); QRS subire (< 0,12 s), cu ax electric deviat la stnga (-45 grade) imagine "divergent" n DI, DIII = RI, SIII. Posterior (blocat fasciculul posteroinferior); QRS subire (< 0,12 s), cu ax electric deviat la dreapta (peste + 110) imagine "convergent" n DI, DIII = SI, RIII