LIRISMUL OBIECTIV Poezia modernista Riga Crypto si lapona Enigel Ion Barbu

Schimbarea paradigmei de gandire a secolului al XX-lea, detreminata de mari descoperiri ale stiintei si de o noua perspectiva oferita de filosofie, se concretizeaza in planul literaturii prin negarea traditiei si prin impunerea unor noi principii de creatie. Acest suflu inovator isi gaseste expresia in cateva curente literare importante: simbolismul, expresionismul, ermetismul, precum si in miscarea de avangarda, prin dadaism si suprarealism. Ion Barbu etse considerat, in contextul literaturii romane, un poet fara precursori si fara urmasi, statut dobandit in urma realizarii unei sinteze inedite intre poezie si geometrie. Pentru autorul Jocului secund, poezia si geometria se intalnesc in sfere foarte inalte, fiindca amandoua propun modele posibile si probabile ale lumii. Ermetismul, curent literar in care se incadreaza poezia lui Barbu, solicita dimensiunea rationala a conditiei umane, inhiband-o pe cea sentimentala si presupune o initiere a lectorului in mecanismul de reconstituire a traseului rational si ideatic parcurs de gandirea poetului. In creatia lui Ion Barbu este unanim considerat de critica faptul urmator: cea de-a treia etapa, a baladescului este cea mai complexa si cea mai subtila dintre toate, intrucat ascunde referinte filosofice in spatele unor forme insolite si cu o limba oarecum inadecvata mesajelor. Poemul Riga Crypto si lapona Enigel este singura poezie a lui Barbu subintitulata balada; aceasta a fost o specie intens cultivata in epoca romantismului, careia insa poetul ii confera o dimensiune ermetica, vehiculand simboluri care se integreaza intr-un scenariu cu caracter initiatic. Publicata in 1924 in Revista romana si inclusa apoi in volumul Joc secund, balada si-a gasit locul in spectaculosul ciclu poetic Uvedenrode, numele inedit al unei rape imaginare, unde transformari greu de inchipuit devin, totusi, posibile. Intr-unul dintre interviurile sale, referindu-se la sensurile posibile ale acestui poem, autorul marturisea ca a intentionat sa configureze aici un sens rasturnat al Luceafarului lui Eminescu(la Barbu, barbatul Crypto - este cel care apartine unui orizont de existenta inferior, aspirand sa se implineasca spiritual prin unirea cu fiinta superioara-lapona), apeland la o tema romantica: iubirea dintre doua fiinte care apartin unor planuri de existenta si unor regnuri distincte. In acest sens ni se ofera argumente solide: dependenta absolua a laponei pentru lumina solara, caracterul efemer al vietuitoarei asociate regelui, incapacitatea acestuia de a supravietui in conditiile laponei sau pedeapsa similara celei pe care Catalina o primeste conservarea conditiei de muritor si inlocuirea idealului erotic cu un individ din acelas regn. Transportarea dilemei existentiale in organic este realizata cu mare maiestrie de catre poet, instrumentele folosite fiind subtile, dar usor de detectat ( poetul apeleaza la tehnica naratiunii cu rama, proiectand povestea regelui Crypto pe fundalul unei nunti si atribuind-o unui menestrel). Intregul construct natural este defapt o alegorie transparenta lumii oamenilor , in timp ce conditia

superioara a laponei trimite la un alt nivel, la nemurire, ceea ce face ca balada Riga Crypto.. sa nu fie doar un Luceafar inversat ci mai degraba unul la scara redusa( pentru durata de viata a unei ciuperci, o viata de om inseamna nemurirea). Viziunea despre lume reflectata in opera lui Barbu nu se lasa revelata cu usurinta, solicitand un cititor atent, constient ca participa la o experienta initiatica(Ioana Em. Popescu) in urma careia va iesi profund transformat. Initierea debuteaza cu intalnirea menestrelului(ipostaza a poetului), mai aburit ca vinul vechi, care este rugat de nuntasul fruntas sa spuna povestea unei nunti esuate din cauza incalcarii statutului ontologic, urmata de o nuntire in cercul plantelor nebune. Cadrul povestirii contine o serie de elemente simbolice, cu incarcatura ezoterica si ermetica, prin care cititorul este avertizat asupra dimensiunii alegorice a istorisirii care urmeaza a fi spusa. Faptul ca este rostita intr-un cadru secret, retras(in camara), ca este lipsita de public, ca se reia intr-o noua tonalitate( stins, incetinel), dupa ce mai fusese spusa(cu foc), totul conduce la ideea ca se produce un act initiatic. Istorisirea propriu-zisa este compusa dintr-o serie de secvente epice, baladesti.Aceasta se deschide cu portretul lui Crypto, regele ciupercilor al carui nume provine dintr-un cuvant grecesc care inseamna ascuns, tainuit. Suspectat de un pact faustic cu vrajitoarea manatarca, riga are o proasta relatie cu lumea lui; el este in poemul lui Barbu simbolul starii de increat, o forma virtuala de existenta, care reuseste sa se sustraga devenirii, este vesnic, dar condamnat la sterilitate( Sterp il faceau si naravas\ Ca nu vroia sa infloreasca). Secventa urmatoare aduce in scenariul epic personajul feminin, mica lapona Enigel, al carei nume aminteste, prin etimologie, radacina saxona a cuvantului inger, pentru a evidentia natura profund spirituala a personajului uman. Ampla secventa dialogata cuprinde dezvoltarea temei. In rapa Uvedenrode, spatiu al virtualitatilor, se produce spectaculoasa intalnire onirica. Ca si fata de imparat din Luceafarul, el va incerca sa-si depaseasca conditia , fiind fascinat de plenurile de existenta superioare figurate, in simbolistica poemului lui Ion Barbu, prin Enigel. Oferta pe care riga cel span i le face fetei au caracter simbolic, evidentiind diferenta ireconciabila dintre lumea vegetala si ce umana, dar mai ales dintre cele doua categorii, materia si spiritul. Tentata initial cu fragi, tie dragi, fata motiveaza discret si protocolar refuzul prin neintreruperea traseului spre plaiurile insorite. A doua tentativa a lui Crypto este surprinzatoare, pentru ca se ofera chhiar pe sine, gata sa incremeneasca in conditia de mire al poienii, daca asa ar putea accede la nivelul superior. Refuzul lapoeni se pronunta de data aceasta de pe o pozitie de superioritate: Lasa, asteapta de te coace. Replica lui Crypto are menirea de a clarifica raportul lui cu Soarele, de care il despart vise sute, de macel, dar si de a insinua nu fara perfidie ultima tentatie: uitarea astrului. Enigel percepe oferta cu toata incarcatura ei malefica, pentru ea acest lucru ar insemna chiar negarea conditiei umane, de fiinta caere cauta implinirea prin spirit si care incearca sa infranga atractia inferioara a materiei, care doar la umbra creste. In plus fata de textul eminescian, balada lui Barbu ofera teren de dezbatere unui nou sbiect filosofic ardent: jertfa pentru creatie. Se poate presupune ca regele ciuperca isi jertfeste constienta in mod asumat pe altarul dragostei, riscandu-si fericirea pentru una de tip metafizic. Privit astfel, rolul sau pare sa creasca in importanta. O deosebire majora fata de Luceafarul lui Eminescu se observa la nivelul planurilor, soarele ne mai fiind astrul cosmic cu actiune benefica ci mai degraba o sursa de chin pentru faptura mai firava, superioara din punct de vedere spiritual, sufletului fantana ce defineste fiara

batrana care este omul. Mai mult o noua serie de inversari se pastreaza si la nivelul timpului si al spatiului. Localizarii generice din punct de vedere geografic a actiunii Luceafarului, Barbu ii opune o localizare precisa, o particularizare bizara aparent intr-un mediu oarecum ostil meditatiei. La fel de nerecomandat metafizicii este si intunericul padurilor in care domneste Crypto departe de cliseul solar al umanitatii. Din perspectiva sa absolut neinteleasa intocmai cu cea a lui Hyperion, oamenii isi traiesc si isi respira cercul stramt in conditiile social acceptate ale influentei solare. Intunericul nu mai este aici o lipsa a luminii ci mai degraba un plus pentru o atmosfera meditativa. Gandul nu mai este sursa principala a cugetarii ci pahar cu otrava, rolul sau fiind luat de fapta. Nici macar gusturile nu mai pastreaza logica clasica ( sucul dulce inacreste). Creatia poetica barbiana, extrem de elaborata, este expresia unui proiect riguros si a unor reguli autoimpuse, menite sa-l individualizeze pe poetul care nu face parte din categoria celor spontani sau a intuitivilor puri(Ion Pop). Dupa ce a experimentat echilibrul rece al parnasianismului, Ion Barbu a marturisit optiunea pentru o poezie umanizata; astfel ca Riga Crypto si lapona Enigel se defineste metaforic chiar in cadrul textului ca un cantec larg, deci ca un text care se presupune ca va reverbera in auzul cititorului cu acorduri muzicale. Desi initial alcatuirea strofica pare destul de riguroasa, intr-o succesiune de grupaje de patru versuri, spre final nu este insa respectata, caci meandrele povestii cer mereu alte structuri, adaptate mesajului. In consecinta, masura versurilor(predominant de 8-9 silabe, ca in poezia trubadurilor medievali) nu are constanta, ci urmareste ritmurile, mai lente sau mai accelerate, ale interventiei naratorului sau ale dialogului personajelor. Dintre numeroasele surse ale expresivitatii si ale sugestiei poetice un efect deosebit este produs de o deformare a cuvintelor, care dobandesc sonoritati arhaice si tonuri de registru colocvial, perfect pliate pe natura fantastica sau alegorica a evenimentelor narate, dar si pe limbajul trubaduresc, spre care trimite textul chiar de la inceput. Cuvinte ca beteli, funta, ciupearca, manatarca aduc rezonante stravechi, ca si cum povestea s-ar rosti din alte timpuri. Balada Riga Crypto si lapona Enigel este, cu siguranta, unul dintre cele mai frumoase si generoase texte pe care le-a ivit modernismul romanesc si ilustreaza in felul acesta ermetismul lui Ion Barbu, care isi propune sa initieze prin intermediul simbolurilor. Poetul barbian stie ca in fiecare lucru al lumii date este ascunsa o harfa(Ion Pop), ca in univers exista un frumos obiectiv, presupunand o ordine secreta, muzicala a lumii, care asteapta cantecul potrivit sa o destainuie. In opinia mea, intalnirea cu creatia poetica a lui Ion Barbu este o surpriza pentru orice cititor obisnuit cu experiente lirice de alta natura. Sinteza originala dintre poezie si matematica, exercitiul rational pe care poetul i-l propune cititorului sunt caile prin care cel din urma va fi rasplatit dupa lectura cu revelatia unei noi lumi.