CUPRINS

CAP I. MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”………..… pg.2 CAPII. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCACOLA”...9 CAPIII.MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA”………… 12 CAPIV.COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL……………………………………….1 6

1

MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”
Coca-cola este băutura răcoritoare care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului. Activitatea de marketing a firmei, cât şi a altora este influenţată într-o mare măsură de o serie de factori de mediu, ce creează ocazii favorabile sau ridică ameninţări la adresa sa. Macromediul reprezintă ansamblul de variabile, factori şi forţe, necontrolate de către firmă şi care împreună constituie climatul general în care îşi desfăşoară activitatea acesta.1 Componente ale macromediului sunt: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul politic, mediul legislativ.

MEDIUL DEMOGRAFIC
Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor efectivi şi potenţiali, este adesea punctul de plecare într-o cercetare de marketing. Principalele caracteristici demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sexe, structura pe vârste, densitatea, rata natalităţii, a căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă, rural sau urban, afilierea religioasă, educaţia, ocupaţia. Privind mărimea populaţiei la nivel global se poate spune că aceasta a înregistrat o creştere în ultimele decenii. Populaţia Europei creşte în medie cu 0,6%anual, acest ritm fiind mult inferior ratei medii de 1,8% cu care creşte populaţia globului. Dacă în Germania şi Ungaria se înregistrează sporurile cele mai mici, în Turcia şi Albania ritmul de creştere a populaţiei a fost în 1990 cu 30% mai mare decât în 1977. Este important de observat nu numai distribuţia populaţiei la nivel regional, ci şi evoluţia previzionată pentru fiecare ţară. Astfel în România mărimea populaţiei este în scădere, deci şi a prestigioasei firme Coca- Cola. Aceasta se atribuie ratei natalităţii scăzute, datorită dezvoltării ţării din punct economic şi cultural, creşterii nivelului de trai, a dorinţei şi nevoii de a trăii mai bine, chiar dacă o familie are mai puţini copii, ceea ce determină firma Coca- Cola să se orienteze spre calitatea produsului lor, spre o largă
1

Lazăr, Dumitru, Bazele marketingului, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2001, p. 59

2

o mare susţinătoare a globalizării firmelor. crescând. Pentru că nevoile. Semnificativă este şi structura populaţiei pe vârste. ceea ce face ca populaţia în ansamblul ei să fie mai bine instruită. căruia trebuie să îi facă faţă. media de vârstă a populaţiei. Coca-Cola. Europa. ca urmare a numărului tot mai redus de persoane tinere. Compania Coca-Cola este recunoscută pretutindeni pe glob. cunoscând trăsăturile fiecărei ţării în care are fabrici de îmbuteliere şi comercializează bunurile sale. ea are o promovare diferită în funcţie de diferenţele existente între categoriile de consumatori vizaţi. tradiţiile. obiceiurile şi stilurile de viaţă ale consumatorilor. se speră ca investiţiile făcute în sistemul de învăţământ să sporească.promovare. Acest lucru va determina creşterea cererii pentru produse de calitate superioară. şi să facă faţă concurenţei în creştere. populaţia îmbătrâneşte. se situează în fruntea acestei recunoaşteri. numărul persoanelor vârstnice este mai mare. Studierea acestuia a ajutat compania să se menţină pe piaţă. În SUA. îşi adaptează distribuţia băuturilor răcoritoare în conformitate cu situaţia existentă la nivelul fiecărei pieţe în parte. Astfel la nivel global compania Coca-Cola întâmpină un mediu demografic extrem de variat. Aceasta are ca şi cauză o scădere pe termen lung a ratei natalităţii. pentru a-şi menţine consumatorii efectivi şi în general nu spre o producţie mai ridicată. Datorită femeilor care doresc să muncească şi a practicilor de control eficient al naşterilor. dar Coca-Cola se adaptează mereu zonelor în care are loc distribuţia. Asia şi chiar România.Cola şi spre care firma şi-a orientat mai mult reclama. cum este şi cazul României. puterea de cumpărare şi deprinderile de consum diferă de la o ţară la alta. peste următorii 50 de ani prevăzându-se o înrăutăţire a situaţiei.Cola în sensul orientării producţiei şi a publicităţii şi spre populaţia mai vârstnică. care a înregistrat în ultima perioadă modificării. chiar şi Coca. 3 . ştiut fiind faptul că tinerii sunt cei care consumă mai mult Coca. valorile. Proporţia persoanelor care beneficiază de pregătire în şcoli va creşte şi se va îmbunătăţii. cum este şi cazul Coca-Cola. precum şi a creşterii speranţei de viaţă. Pe măsura dezvoltării ţărilor. Aceasta trebuie însă să ştie cum să facă promovarea în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii tineri. Scăderea dimensiunii familiei şi creşterea numărului vârstnicilor influenţează firma Coca.Cola. convingerile. chiar într-o poziţie foarte bună şi să facă faţă schimbărilor iminente care se petrec în lumea de azi. împlinind cerinţele gusturilor şi influentelor culturale locale cu peste 230 de mărci în aproape 200 de ţări. Marca principală.

Coca-Cola ţine seama de obiceiurile oamenilor din ţări cu temperaturi tropicale de a savura o Coca-Cola rece. 2 Kotler. o cultură în ceea ce priveşte politica excelentă de promovare care atrage în continuare mulţi consumatori. evoluţia valorilor culturale. conţinutul şi forma comunicaţiilor cu piaţa. o anumită societate. În acest sens în comunităţile şi pe pieţele occidentale se poate vorbii de o anumită atitudine faţă de : inviolabilitatea proprietăţii private. normele morale. atitudinile. Teora. În zilele noastre consumatorul este mult mai avizat şi conştient de semnificaţiile culturale ale produsului astfel încât sarcina operatorilor de marketing devine mai complexă şi nu poate ignora impactul mediului cultural asupra activităţii firmei. care le şlefuieşte convingerile şi valorile primordiale. inclusiv cu piaţa şi consumul. şcoală. opiniile şi comportamentele care sunt recunoscute şi acceptate de majoritatea membrilor unei comunităţi astfel încât ele reprezintă liantul şi semnul apartenenţei la o comunitate. biserică. Acest aspect corespunde cerinţelor consumatorului care este mulţumit de acest lucru. căsătorie. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. familie. Valorile culturale de bază reprezintă valorile proprii. Ea se încadrează denumirii de băutură „răcoritoare” acest aspect fiind avut în vedere cu eficienţă atât în reclamele produsului cât şi în viaţa reală. Philip. 1997. Ed.203 4 .MEDIUL CULTURAL Mediul cultural este format din instituţiile şi factorii care influenţează valorile de bază. furt. muncă. democraţie. Marketingul este astfel interesat de studiul caracteristicilor culturale în măsura în care acestea afectează modalitatea de distribuţie. Valorile culturale de bază sunt înscrise în subconştientul individual şi colectiv şi se transmit de la o generaţie la alta prin familie. Bucureşti. cresc şi sunt educaţi într-un anumit registru moral. concepţia despre sine. cinste. astfel încât acordă importanţă în ceea ce priveşte distribuţia şi păstrarea acesteia. Fiecare îşi însuşeşte o concepţie despre lume care defineşte raporturile sale cu propria persoană şi cu ceilalţi oameni. valorile culturale secundare. Cu privire la Coca-Cola putem spune că această companie şi-a creat chiar ea însăşi o valoare. modul de percepere. Principalele caracteristici de mediu cultural care pot fi avute în vedere sunt: valorile culturale de bază. p. concepţia despre ceilalţi şi concepţia despre organizaţii. Principiile marketingului. credinţele.2 Oamenii se nasc.

familiile cu un singur copil sau fără copii câştigă teren. Astfel mărimea familiilor se răstrânge rapid. Compania Coca-Cola s-a ocupat de programe de binefacere şi întrajutorare a celor care aveau nevoie. versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. cu melodia în sine. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor’50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea. Concepţia despre organizaţiiastfel Coca-Cola sprijină o serie de cauze nobile. realizate de către artişti de frunte. care au început în anii’30. În ceea ce priveşte produse Coca-Cola acestea sunt căutate de persoane din întreaga lume. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara în The Saturday Evening Post în anul 1929. Ilustraţii sugestive. Astfel este bine cunoscută participarea vedetelor muzicale în promovarea produselor Coca-Cola. Astfel consumatorii identifică produsul cu persoana. care “proiectau” imaginea produsului în reviste importante. evaluând modul în care sunt percepute de cele mai importante categorii de public şi utilizând relaţiile publice în vederea creării unei imagini favorabile. Una dintre cele mai cunoscute campanii publicitare a fost campania „Always CocaCola”. apăreau în anunţuri publicitare pline de culoare. Evoluţia valorilor culturale este un fenomen care se produce în interiorul valorilor culturale de bază. ca dovadă a dezvoltării rapide a companiei în multe ţării ale lumii şi menţinerii pe piaţă. în ciuda stabilităţii acestora. inclusiv Norman Rockwell. pentru atragerea consumatorilor. faţă de cea a satisfacerii celorlalţi. MEDIUL ECONOMIC Puterea de cumpărare şi comportamentul de consum al populaţiei sunt factori importanţi care trebuie luaţi în calcul. 5 .În ceea ce priveşte valorile culturale secundare acestea pot fii uşor schimbate. schimbarea opiniei şi atitudinii unor consumatori. Concepţia despre ceilalţi are în vedere în zilele noastre tendinţa de trecere de la o „societate egoistă” la una „altruistă”. în care tot mai mulţi oameni vor să intre în comuniune şi să satisfacă dorinţele celuilalt. realizând campanii publicitare în acest sens. Acestea provoacă mutaţii în structura menajului şi în structura coşului de piaţă. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. melodii. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. De-a lungul anilor.Concepţia despre sine se referă la importanţa pe care o acordă oamenii în satisfacerea propriilor dorinţe. cu personalitatea acesteia. apărută prin anii 1990.

Variaţia nivelului venitului antrenează mutaţii rapide în puterea de cumpărare. pentru ai atrage şi ai păstra în calitate de clienţi pe consumatorii sensibili la preţ. cheltuielile pe care le efectuează gospodăriile sunt cele datorate procurării hranei. Corneliu. Înclinaţia spre economisire sau înclinaţia spre consum a populaţiei. Unele previziuni arată că puterea economică a Europei va scădea. În această categorie intră şi băuturile răcoritoare precum este firma analizată Coca-Cola. în vremurile mai grele operatorii de marketing trebuie să practice un marketing orientat spre valoare. Preţul pe care îl practică compania pe pieţele din întreaga lume este foarte important. În anii 1990 compania Coca-Cola avea vânzări reduse în România. Variabilitatea vânzărilor în raport cu nivelul preţurilor are sens contrar celei în raport cu evoluţia veniturilor. Iaşi.Puterea de cumpărare depinde de patru factori importanţi: veniturile curente. Europa de Est şi Asia în general va creşte puterea de cumpărare chiar şi pentru Coca-Cola. 3 Prutianu. Reducerea decalajului existent între economiile occidentale dezvoltate şi cele asiatice spre exemplu.3 În general. astfel într-o ţară care se află în plin proces de dezvoltare. atunci când veniturile cresc. preţurile. aflate în plin avânt. Inteligenţa marketing plus. Ştefan. Caluschi. într-o anumită perioadă. precum este România. scade. Progresele înregistrate pe plan mondial în domeniul tehnologiei şi al comunicaţiilor au determinat o deplasare a puterii economice dinspre vest (America de Nord şi Europa occidentală) către est (statele aflate în plin avânt economic). 283 6 . Cezar. cu cerere inelastică. Astfel în România în anii 1990 ponderea cheltuielilor cu băuturile nealcoolice era de 1. Spre deosebire de perioadele de avânt economic. datorită influenţelor occidentale şi a politicii de promovare practicate. Astfel în ţările cu avânt economic veniturile populaţiei tot mai mari se transformă într-o putere de cumpărare superioară. p. Coca-Cola a realizat studii pentru a cunoaşte aceste aspecte ceea ce i-a adus de-a lungul anilor un profit mai mult decât semnificativ. în ceea ce priveşte bunăstarea şi nivelul de trai. economiile şi politica de credite. Polirom. Conform aşa numitei legi a lui Engel. profit care a ajutat-o printre altele şi să progreseze.8%. când oamenii sunt cuprinşi de febra consumului. Munteanu. Ed. dar aceasta este în creştere datorită progresului economic. însă acestea au început să crească cu timpul. ponderea cheltuielilor alimentare. 1999. reprezintă un fenomen de care trebuie să se ţină seama în elaborarea politicilor de marketing. are o deosebită importanţă pentru compania Coca-Cola.

ecologice. acestea din urmă trebuie să ştie să echilibreze balanţa aşteptărilor masei largi a consumatorilor în ceea ce priveşte avantajele ecologice şi performanţele produselor lor.4 În ultimele decenii. locuri unde compania Coca-Cola ar avea sau are cheltuieli de producţie mai mari.cit. firmele au fost obligate să adopte practici ecologiste. preocupările legate de mediul înconjurător s-au amplificat continuu. unii specialişti consideră că pe termen lung există pericolul ca acestea să se epuizeze. Resursele naturale ale planetei sunt grupate în trei mari categorii: nelimitate. formează mediul natural. care afectează gradul de disponibilitate al acestei resurse au impulsionat procesul de căutare a unor forme alternative de energie.. Deşi apa şi aerul sunt considerate resurse nelimitate. protecţia acestuia rămânând în continuare o problemă vitală pentru întreaga lume. Desigur aceasta ar afecta procesul de producţie al bunurilor Coca-Cola. sticlele goale se întorc sub formă paletizată. Poluarea este o problemă stringentă a zilelor în care trăim. Creşterea costului energiei reprezintă o problemă esenţială pentru Coca-Cola.194 7 . la dilema resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător. cât şi celelalte firme vor trebui să dea dovadă de inteligenţă. MEDIUL NATURAL Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfăşurării activităţii operatorilor de piaţă sau care sunt influenţate de activităţile de marketing . astfel încât orice alte surse de energie care se vor descoperii în viitor şi vor avea un cost mai scăzut sunt binevenite. Pe viitor atât compania Coca-Cola. care utilizează apă în realizarea băuturilor răcoritoare. Cu toate că se aşteaptă o creştere a presiunilor exercitate de mişcările ecologiste asupra firmelor. astfel de pe piaţă. op. firma va putea profita de pe urma schimbărilor apărute în cadrul acestuia. continuând să acţioneze cu promptitudine în vederea găsirii unor soluţii noi. după un amplu proces de spălare care asigură în final sticle curate şi microbiologic sterile. Sunt totuşi locuri în lume unde apa potabilă se procură mai greu. Philip. Coca-Cola se ocupă de această problemă a poluării mediului înconjurător. precum şi evenimentele dramatice de genul războiului din Golf.Printr-o supraveghere atentă a mediului economic. p. 4 Kotler. din 1991. pentru a fi refolosite. indiferent de sortiment însă nu se ştie sigur dacă se va ajunge la aşa ceva. Creşterea substanţială a preţului ţiţeiului în anii 1970. Deocamdată această situaţie se menţine constantă. În majoritatea ţărilor. limitate şi regenerabile. în camioane şi sunt depozitate în fabrică.

Ea a reuşit pe baza tehnologiei care s-a dezvoltat pe parcursul anilor să o folosească în scopul sporirii producţiei. Acesta este format din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care privesc : calitatea produselor. un mediu democratic şi dornic de schimbare. În ultimii ani. protecţia brevetelor de 5 Kotler. MEDIUL JURIDIC Mediul juridic este în strânsă legătură cu cel politic. Atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă şi un climat mai permisiv pentru afaceri. apar consecinţe atât pentru consumatori cât şi pentru producători.199 8 . Tehnologiile noi creează pieţe şi ocazii noi. Datorită ritmului rapid al progresului tehnic. scurtarea ciclului de viaţă al produsului. să îmbunătăţească mediul de lucru şi procesul de producţie pentru a da randament şi a face faţă cerinţelor consumatorilor în schimbare. în România.5 Elementele acestui mediu pot stimula sau dimpotrivă frâna activitatea firmei. Profitul obţinut de companie este o dovadă clară a folosirii excelente a noilor tehnologii. Philip. op. organismelor guvernamentale şi grupurilor de presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor particulare într-o anumită societate. datorită cererii în creştere. Firma Coca-Cola a făcut faţă cu brio progresului tehnologic înregistrat până în prezent. Creând tehnologii şi produse noi. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploreze consecinţele apariţiei unor noi tehnologii.MEDIUL TEHNOLOGIC Mediul tehnologic cuprinde ansamblul cunoştinţelor tehnice acumulate de omenire. Consecinţele pentru marketing se concretizează în reducerea preţurilor bunurilor de piaţă. el propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. p.. În condiţii de criză ele se accentuează. Mediul politic este constituit din ansamblul legilor. firma Coca-Cola a reuşit să pătrundă cu succes pe piaţa românească aceasta datorită noului mediu politic care s-a instaurat după Revoluţia din 1989.cit. Firma s-a dezvoltat foarte mult şi continuă să se păstreze pe piaţă în condiţii de eficienţă. Menţinerea unei ponderi semnificative a bugetelor de cercetare şi inginerie tehnologică devine o condiţie necesară a succesului pe piaţă. MEDIUL POLITIC Deciziile de marketing sunt serios influenţate de evenimentele care au loc pe scena politică.

organismele publice. întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum. asistăm pe de o parte. iar pe de altă parte. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. Micromediul extern al firmei cuprinde: clienţii. . la apariţia aşa-numitelor “produse 9 .concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeaşi categorie de clienţi. protecţia consumatorilor. munca. modelelor şi desenelor. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCA-COLA” Micromediul marketingului cuprinde acei factori interni şi forţe externe care influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit control. asistenţa socială. publicitatea şi comunicarea în audiovizual. iar în situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii.furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigura resursele necesare de materii prime. utilizatori industriali. Coca-Cola a reuşit să facă faţă legilor date de fiecare stat în care se comercializează produsul respectiv.clienţi care sunt consumatori. furnizorii de mărfuri. oficiile forţei de muncă si persoanele ce . metodele de vânzare.prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gama larga de caută servicii un utile realizării loc obiectivelor de firmei. care a reuşit prin politicile adoptate să vină mereu cu ceva nou. protecţia mediului. concurenţii. De asemenea.furnizorii forţei de munca sunt unităţile de învăţământ. regimul investiţiilor străine. în ceea ce priveşte activitatea de marketing a întreprinderii globale. mediile de informare în masa si publicul consumator. materie.organismele publice . . . . prestatorii de servicii. echipamente si maşini. să se menţină mereu printre primele companii de succes ale lumii. Coca-Cola rămâne una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa globală. asociaţiile consumatorilor. a produselor.asociaţiile profesionale. ambalarea şi condiţionarea produselor. şi chiar să le folosească în scopul obţinerii succesului la nivel mondial. furnizorii de forţa de munca. concurenţa neloială. la o intensificare fără precedent a concurenţei şi la schimbări extraordinar de rapide în toate domeniile. sponsorizarea.invenţie.

numeroase întreprinderi şi-au extins masiv operaţiunile de comercializare. Ed. Cocacola şi Pepsi şi-au elaborat noi strategii de marketing în scopul cuceririi pieţei Europei Occidentale.cit. Microsoft sau McDonald’s.193 Kotler. partea din spate în Canada. Managementul marketingului. unde s-au fabricat aripile şi carlinga. Bucureşti.7 Globalizarea determină întreprinderile să-şi realizeze produsele prin intermediul unor linii de montaj globale. Sony. iar fuzelajul şi componentele ce înglobau tehnică de vârf în Japonia. p. consideră că formula de succes a unei întreprinderi pentru o anumită perioadă nu va mai funcţiona în următoarea şi o va duce probabil. Toyota. p. Întreprinderile actuale au de înfruntat o concurenţă acerbă la scară planetară ceea ce face ca activitatea lor de marketing să se desfăşoare într-un cadru global foarte dinamic. aprovizionare şi producţie pe piaţa mondială. ideile dintr-un colţ al lumii în celălalt. care nu sunt doar interesate de a vinde cât mai multe bunuri pe pieţele internaţionale. ci şi de a cumpăra. reuşind să-şi creeze structuri globale ce le permit să transmită rapid informaţiile. Teora. Mercedes. de a produce diferite componente şi materiale din sau în străinătate. ce aplică o politică de marketing agresivă şi extrem de competitivă (conform conceptului de “concurenţă totală“). De exemplu..globale” gen Coca-cola. De exemplu. firmele transnaţionale trebuie să coordoneze operaţiuni funcţionale peste graniţele statelor şi să-şi sporească eficienţa. partea anterioară şi o parte din componentele aripilor s-au fabricat în Italia. Lumea este condusă de întreprinderi gigant/megacorporaţii. P. Întreprinderile se confruntă cu un mediu de marketing mult mai vast şi mai complex decât în trecut. În prezent. 6 7 Kotler. parbrizele şi motoarele în Marea Britanie. Samsung). avionul de pasageri Boeing 767 a fost proiectat în oraşul Seattle (SUA). 6 Cei doi giganţi şi aprigi concurenţi de pe piaţa mondială a băuturilor răcoritoare. celebrul guru american al managementului. în ceea ce priveşte concurenţa globală. ceea ce determină revizuiri frecvente ale programelor de marketing. la faliment/ruină. întreprinderile europene şi americane au de înfruntat chiar în ţările lor de origine întreprinderile asiatice (de exemplu. Toyota.342 10 . De aceea. op. Coca-cola a investit milioane de dolari în activităţile de marketing ocazionate de Olimpiada de la Barcelona şi de inaugurarea parcului EuroDisney. Drucker. ce înregistrează o creştere rapidă de 8% anual. Philip. iar Pepsi a ripostat alocând 500 de milioane de dolari bugetului activităţii sale de marketing din Europa. Texaco. 1997. Philip. În acest sens.

megaîntreprinderile americane domină scena economică mondială .Un exemplu îl reprezintă Ford Motor. Megaîntreprinderile încearcă să reducă concurenţa economică la scară planetară cu aceleaşi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna. ceea ce oferă posibilitatea întreprinderilor globale să-şi consolideze acest control la o scară care nu a mai fost posibilă până acum. care caută să devină o adevărată întreprindere globală în domeniu. chiar concurente. Ca exemple. cunoaşterea a devenit o resursă extrem de importantă a firmei. Fuziunile. achiziţiile şi alianţele strategice sunt consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei într-o economie mondială fără bariere şi din ce în ce mai integrată. pieţelor şi tehnologiilor. reducerea obligaţiilor fiscale etc. producţie. creşterea performanţelor echipelor manageriale. se pot aminti printre altele. precum cele dintre Exxon şi Mobil. Astfel. numeroase întreprinderi formează alianţe strategice sau fuzionează cu alte întreprinderi. Rover şi Honda sau General Electric şi Matsushita. punând cunoaşterea pe prim plan. dar şi adevăratele megafuziuni. Astăzi. iar achiziţia are loc atunci când o întreprindere cumpără şi controlează o altă întreprindere. al doilea producător mondial de automobile. o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente. Ceea ce este nou este faptul că are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informaţionale din ce în ce mai sofisticate. în scopul de a raţionaliza procesele ce au loc. Ca şi întreprinderile. marketing şi comercializare într-un singur centru de coordonare a planificării strategice. alianţele încheiate între Ford şi Mazda. oamenii sunt din ce în ce mai mult exponenţii unei societăţi a cunoaşterii.Succesul deosebit înregistrat de întreprinderile globale se datorează considerabile lor eforturi de cercetare-dezvoltare. precum reunirea activităţilor de aprovizionare. AT&T şi TCI. Printre motivele care stau la baza realizării fuziunilor şi achiziţiilor întreprinderilor se numără: creşterea cursului acţiunilor companiilor. 11 . prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor. La nivelul întreprinderii se derulează programe de reorganizare a activităţii la scară mondială. Pentru a face faţă provocărilor lansate de globalizarea afacerilor.Fuziunea are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi îşi unesc operaţiunile/activităţile dând naştere unei noi întreprinderi. Daimler Benz şi Chrysler.

iar marketingului îi revine sarcina de a crea coeziunea interna a eforturilor. între care există o relaţie directă formează mediul intern al 12 . Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea. Ph. Concentrarea pe învăţarea permanentă trebuie să constituie o prioritate a managementului oricărei întreprinderi în secolul XXI. Acest lucru nu este unul facil. producţie şi contabilitate. este vorba despre un tip de organizaţie deschisă la tot ceea ce este nou. Cu alte cuvinte toate compartimentele ar trebui să colaboreze în interesul clientului. cum ar fi: conducerea superioară. la modul cel mai general. MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA” Când vorbim despre mediul intern al firmei avem în vedere natura activităţii desfăşurate şi modul în care sunt îndeplinite diferite funcţii pentru a răspunde scopului firmei în viziunea de marketing. nu este deloc surprinzător faptul că numeroase întreprinderi de succes au început să îşi trimită angajaţii de 34 ori pe an la conferinţe. adică satisfacerea nevoilor consumatorilor într-o maniera rentabilă pentru firmă. De aceea. unei firme.O societate a cunoaşterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al învăţării continuare. deoarece diferitele compartimente pot vedea în aceasta doar o încercare de creştere a influentei şi de confiscare a autorităţii. capabilă să reacţioneze rapid la noi informaţii. conducerea acestui compartiment ar trebui să ţină seama şi de interesele celorlalte grupuri din cadrul firmei. în literatura de specialitate există încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern. Atunci când elaborează planurile de marketing. compartimentul financiar.Cu alte cuvinte. cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregătirea susţinută a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de creşterea productivităţii muncii salariaţilor săi. cercetare-dezvoltare. Toate aceste grupuri. cursuri şi stagii de specializare. Astfel. Kotler consideră că mediul extern reprezintă totalitatea forţelor necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii avantajoase. Deşi mari. aprovizionare.

sticle care au avut un success imediat. 240ml) de format adecvat consumului unei familii.12 si 26 uncii (8 uncii=aprox. Cutiile de metal. obiectivele.Conducerea superioară stabileşte misiunea. lumea Coca-Cola era definite de sticla contur. In 1955. Managerii de marketing trebuie să adopte decizii în concordanţă cu proiectele conducerii superioare. op.258 13 . Compania a introdus sticlele de 10. Compania Coca-Cola a trecut si ea prin cele mai dramatice schimbari in domeniile marketing-ului si al comercializarii. în timp ce personalul productiv este răspunzător pentru fabricarea bunurilor în condiţiile de calitate şi cantitate cerute. Compania a introdus de asemenea si noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi. De asemenea.. realizate pentru prima oara pentru fortele armate de peste ocean. Personalul financiar este preocupat de problema găsirii şi utilizării fondurilor necesare îndeplinirii planului de marketing. s-au gasit pe piata din 1960. Statele Unite. Din ultimii ani ai deceniului al cincilea si pana in anii ’70. p. Pana la jumatatea deceniului al saselea. toate aceste compartimente influenţează planurile şi acţiunile compartimentului de marketing. tehnologie noua si produse noi. Odata ce consumatorii au inceput sa ceara varietate. Philip.cit. ca si majoritatea tarilor din lume s-au schimbat intr-un ritm fara precedent. familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit 8 Kotler. Nascuta in 1960 in Germania. Apoi dupa ani de cercetari in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare. de sase uncii si jumatate sau de paharele in forma de clopot pentru dozatoare. planurile de marketing trebuind să fie aprobate de aceasta înainte de a fi puse în practică. Cei de la aprovizionare se confruntă cu problema găsirii materialelor şi materiilor prime necesare. Contabilitatea trebuie să măsoare veniturile şi costurile în aşa fel încât cei de la marketing să ştie în ce măsură realizează obiectivele propuse. de la aparitia imbutelierii in anii ’90 ai secolului trecut. Compania a introdus in anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri. Compartimentul de cercetare-dezvoltare se concentrează asupra proiectării unor produse sigure şi atractive pentru consumatori. precum şi capacitatea sa de satisfacere efectivă şi profitabilă a nevoilor consumatorilor vizaţi. Aşadar. 8Al doilea razboi mondial a dat o noua forma lumii si Compania s-a aflat in fata unei piete globale de desfacere noi si mult mai complexe. managerii de marketing trebuie să conlucreze cu celelalte compartimente ale firmei. strategia generală şi politica acesteia. compania a raspuns cu ambalaje noi.

cel de-al treilea sortiment din lume ca cifra de vanzari. Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea. multe celebritati au facut reclama pentru Coca-Cola. folosit pentru prima oara in 1942 a fost readus in 1969 pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. modul de a face reclama pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte. Edgard Bergen si prietenul lui. in mod special al televiziunii. In anii’60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio. 14 . care au început in anii’30. inclusiv Norman Rockwell. adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare. Jan And Dean si The Moody Blues. melodii. o bautura pe baza de suc de lamaie. dar mesajul. de “Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei). au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare in a doua parte a anilor’50 si in primii ani ai deceniului al şaptelea. Anii ’50 au produs “Sign Of Good Taste”. au ramas aceleasi. folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes. apăreau in anunţuri publicitare pline de culoare. care “proiectau” imaginea produsului in reviste importante. a urmat in anul 1961. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara in The Saturday Evening Post in anul 1929. De-a lungul anilor. “It’s The Real Thing”. “Be Really Refreshed” si “Go Better Refreshed”. O data cu evolutia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apareau in timpul diferitelor show-uri. Charlie McCarthy au apărut in cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola. Aretha Franklin si Neil Diamond. In 1950. The Four Seasons. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. realizate de către artişti de frunte. Printre cunoscutii animatori care au aparut in timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune si radio in aniii’60 au fost Surorile McGuire. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. Ilustraţii sugestive. Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv “Things Go Better With Coke” in 1963. Sprite. Publicitatea. ca si marca inregistrata. Incepand cu jumatatea deceniului al treilea. radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. In decursul anilor. El a fost susţinut de “It’s The Refreshing Thing To Do” in 1936 si “Global High Sign”. versuri si sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola.

Sprite. În 1982 a fost lansată in intrega lume tema “Coke is it!” pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor ’80 si pentru a afirma din nou supremaţia Coca-Cola. Inseamna. o echipa australiana formata din tata si fiu care conduc 7000 de kilometri pe saptamana prin tinuturi salbatice pentru a vinde Coca-Cola unor consumatori izolati. tinerii din intrega lume s-au adunat pe varful unui deal din Italia pentru a canta “I’d like to buy the world a Coke”(as dori sa cumpar lumii o Coca-Cola). legatura emotionala dintre Coca-Cola si consumatorii ei a devenit tot mai puternica si tot mai globala. au confirmat ca cea mai cunoscuta si mai admirata marca din lume este Coca-Cola. fiind acum prezenta in peste 200 de tari si producand sute de milioane de portii pe zi. de sute de milioane de ori pe zi. cand 3 studii independente realizate la scara mondiala de catre Landor&Associates. Sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o formula simpla la scara globala: crearea unui moment racoritor contra unei sume mici de bani. Fanta si alte produse ale Companiei .9 The Coca-Cola Company a inceput sa-si dezvolte reteaua globala in anii’20.Sistemul unic in lume a facut din Compania Coca-Cola prima intreprindere de bauturi racoritoare din 9 www. acest sistem inseamna oameni devotati care lucreaza din greu pentru a vinde Coca-Cola. un filipinez in varsta de 73 de ani care vinde Coca-Cola rece in fiecare zi in piata din orasul sau si refuza sa plece pana ce nu a vandut cel putin 50 de navete. Mai mult decat orice. Coca-Cola light.ro 15 .O data cu intrarea in cel de al patrulea sfert al secolului 20. distincte si acceptata oriunde. de un milliard de ori pe zi. In 1976 a fost introdusa campania “Coke Adds Life”. “Can’t Beat the Feeling” a caracterizat anii ’80 in timp ce “Can’t Beat the Real Thing” a condus spre anii ’90 si spre introducerea in 1993 a campaniei “Always CocaCola”. The Coca-Cola Company si reteaua ei de imbuteliatori cuprind cel mai sofisticat si extins (atotpatrunzator) sistem de productie si distributie din lume. de asemenea. de exemplu.Coca-Cola. Acest moment a constituit si o privire indreptata spre viitorul Companiei: o prezenta globala in continua expansiune si atasament tot mai profund pentru cea mai pretuita marca din lume. Inseamna. punând bazele pentru introducerea in 1979 a sloganului “Have a Coke and a Smile”. o reactie la vremurile violente.Publicitatea din anii’70 si ’80 a continuat o lunga traditie care a prezentat bautura Coca-Cola ca pe una dintre placerile simple ale vietii. In 1971. Forta si prestigiul marcii Coca-Cola au fost exemplificate in 1988..

ce simt (impresie) si ce fac (conduita). precum si care sunt factorii care oi influenţează (mediul înconjurător). Coca-Cola a adus placere consumatorilor insetati de pe intreg mapamondul. oamenii traiesc un moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola il poate oferi. exista foarte puţine reguli absolute ale comportamentului uman. De milioane de ori pe zi. De la Boston la Beijing. In fiecare zi. mai mult decat orice alt produs de consum. -comportamentul consumatorului determina interacţiuni. Coca-Cola isi intareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. -consumatorii sunt foarte diferiţi unul de celalalt. Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul Candler si prin viziunea domnului Woodruff care a dorit sa aduca Coca-Cola la indemana tuturor. Coca-Cola creaza zilnic momente speciale de placere sutelor de milioane de oameni. Aceste momente isi au originea intr-un vas de arama asezat pe un trepied din curtea doctorului Pemberton si ele au fost inmultite cu multe miliarde de asemenea momente pe intreg globul. 16 . fiind necesar sa se cunoască ce cred consumatorii (percepţie). COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL Consumatorul . Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga lume.trăsături si factori de influenţă: -comportamentul consumatorului este dinamic. de la Montreal la Moscova.lume. Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. Coca-Cola ramane un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate. Istoria bauturii Coca-Cola reprezinta povestea unor momente speciale. In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari. De peste un secol. -comportamentul consumatorului determina schimburi intre participanţii la procesul de vânzarecumpărare.

prin comportamentul social in general si prin comportamentul consumatorului in special" 11: informaţiile furnizate.-consumatorii acţionează mai degrabă emoţional decât raţional si pot acţiona diferit in momente de timp distincte. p. îmbrăcăminte) si nu depind în exclusivitate de puterea sa de cumpărare (preţ. valori materiale si morale. 10 11 Kotler. evaluarea alternativelor). clasa si poziţia sociala. membrii unei familii. Ed. "Ansamblul de norme. dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiraţii. influenţator (persoana ce poate influenta.. Philip. decident (persoana care ia decizia finala de cumpărare). utilizator (persoana care deţine sau utilizează produsul respectiv). pot îndeplinii următoarele roluri: iniţiator (persoana care declanşează ideea cumpărării). inclusiv comportamentul de cumpărare si de consum". adăpost. puterea de asociere sau comparaţie. p. in procesul de luare a deciziei de cumpărare. si in special in cazul bunurilor de folosinţa îndelungata si de valoare mare. Philip. Teora. 10 Deasemenea alţi factori importanţi sunt : contactul direct. presiuni legate de normele sale. comportamentul familial si grupul (grupul de referinţa).343 17 . convingeri. Bucureşti. -comportamentul consumatorului poate fi influenţat. pe care le poseda in comun membrii societăţii si care determina in mare parte comportamentul acestora.cit. cumpărător (persoana ce desfăşoară direct tranzacţia respectiva). 1997. Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o funcţie determinată de factori socio-culturali si de trăsături personale. acesta îl poate învăţa si îşi poate schimba atitudinile si comportamentul. Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marketing. op. Principiile marketingului . atitudini si obiceiuri create in timp de omenire. "Acea entitate sociala in care individul nu este membru. utilizarea in comun. se disting cultura. venit). subordonarea nevoilor individului In mod frecvent. prin experienţe si autoritatea de care se bucura.365 Kotler. Factorii care determină comportamentul consumatorilor referitor la cumpărarea unui bun sau serviciu nu se refera doar la necesitatule fizice (hrana.

Percepţia este procesul prin care o persoana selectează. apar alte necesităţi.. .Comportamentul consumatorului este influenţat in aceeaşi măsura si de trăsăturile personale. modul in care consumatorul va acţiona. acesteia si sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate). Cine si-ar fi închipuit în 1886 ca o noua bautura carbogazoasa de dozator.367 18 .motivaţii primare (determina cumpărarea unui produs. importante fiind vârsta si etapa din ciclul de viata. credinţele. Nici macar Dr. .motivaţii lente (cele care operează la nivelul inconştientului cumpărătorului). "Forţa interioara care impulsionează persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse":12 . va deveni. p. John Smyth PEMBERTON. personalitatea si imaginea despre sine. depinde de modul in care percepe informaţiile cu privire la respectivul produs. si atitudinile. farmacistul din Atlanta care a inventat bautura. motivaţia. calitatea si preţul fiind caracteristici direct proporţionale. cea mai cunoscuta marca din toata lumea? Nimeni. Odată motivaţia declanşata.motivaţii secundare (determina cumpărarea unei anumite mărci). Coca-Cola a fost declarata anul trecut drept cea mai valoroasa marca din lume în studiul realizat de catre 12 Kotler.motivaţii raţionale (sunt induse de raţionamente si evaluări logice ale situaţiei in care se afla consumatorul).motivaţii conştiente (cumpărătorul ştie ca are nevoie de un anumit produs). de-a lungul vieţii. dintr-o anumita categorie). . situaţia economica a persoanei. op. Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de către consumatori a produselor sau serviciilor oferite de către întreprindere. în cursul urmatoarelor 11 decenii. Vârsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece. organizează si interpretează informaţii in scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. percepţia.cit. . invadarea. Situaţia economica influenţează comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ.motivaţii emoţionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formează asupra mărcii). având o serie de implicaţii pentru activitatea de marketing (pe măsura ce creste gradul de educaţie al populaţiei. Ocupaţia si educaţia sunt legate in general de venit si de clasa sociala. ocupaţia si educaţia. . Philip. consumatorul îşi schimba preferinţele pentru produse.

nu exista semne de declin. Coca-Cola a încercat sa intre în viata fiecaruia într-un mod cât mai placut.compania de consultanta americana Interbrand si Citibank. pentru a se apropia de consumatori a fost facut în 1996. Coca-Cola ofera mai mult decât un simplu moment de placere. brand manager la Coca-Cola Romania. în România. Disney. cel putin aceasta este parerea lui Simeon Goranov. De-a lungul anilor Coca-Cola s-a dovedit a fi un produs atipic fata de teoriile de marketing. Studiul a avut ca scop identificarea si plasarea într-un top a brand-urilor care valoreaza cel putin 1 miliard USD. dimpotriva. dar pe acest drum batatorit s-au lansat si marcile românesti. un sistem de îmbuteliere si distributie bine pus la punct.5 miliarde USD.Astazi. De pilda. Însa gustul nu este totul. Se stie ca marcile au o anumita durata de viata. 19 . CocaCola este considerata de foarte mult timp o marca dedicata întregii familii. dupa lansarea în tara. În cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe piata a marcii Pepsi-Cola. European-Drinks a intrat pe o piata a bauturilor racoritoare încalzita de Coca-Cola. McDonald's. o marca se naste. Dupa ce au facut cunostinta cu aceasta bautura. ajunge pâna la un anumit nivel. Imediat dupa CocaCola urmeaza Microsoft. creste. valoarea brand-ului a scazut în 2000 cu 13% fata de 1999. când compania s-a asociat pentru prima data cu sarbatorile de Pasti. HP. În cazul Coca-Cola ne confruntam cu o situatie atipica. Ea este parte din viata noastra cotidiana. Nimic nu se aseamana la gust cu Coca-Cola. NOKIA. " Când un mare producator international venea în România aducea dupa sine si concurenta. iar Pastele este una dintre ocaziile în care familiile se reunesc pentru a celebra acest eveniment. IBM. General Electric. dupa care se stinge. Compania americana a animat o data cu venirea pe piata sectorul racoritoarelor crescând consumul pe cap de locuitor si deschizând drumul si pentru European Drinks. Mercedes. În mod normal. Cu toate acestea. Dupa 116 ani de la apritia marcii. etc. Succesul avut de Coca-Cola în România se datoreaza într-o buna masura popularitatii de care marca se bucura înca înainte de a intra oficial pe piata si capacitatii companiei de a implementa. daca nu imediat dupa lansarea pe piata. Unul dintre pasii facuti de Coca-Cola. Marlboro. românii au fost cuceriti de gustul unic al bauturii. Conteaza foarte mult legatura care se creeaza între aceasta marca si consumator. Ba. Coca-Cola si-a asigurat primul loc cu o valoare a marcii estimata de Interbrand la 72. Ford. De aceea. Intel. oricum în scurt timp. brand-ul este mai puternic ca oricând si creste din ce în ce mai repede.

campania pentru Sprite. spre exemplu. pe fundalul unei descresteri a puterii de cumparare. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a exprima esenta conceptului Viata are gust. se cumpara marci de genul Kodak si Fuji. produsa local în România. Astazi. prin modul în care a 20 . Este vorba de acele întâmplari care te fac sa simti ca traiesti. de spirit. Frutti Fresh a reusit sa obtina o cota de piata însemnata. "Viata are gust". în interpretarea si aranjamentul Holograf. o piata a publicitatii care abia acum îsi da examenul de maturitate. care tine de emotie. în detrimentul Coca-Cola. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe piata cu un pret sub cel al Coca-Cola în momentul în care consumul de racoritoare crescuse. ci aduce o noua filosofie. Spotul publicitar TV "Hello". dar puterea de cumparare a românilor începuse sa scada. probabil. care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. echipa Coca-Cola a avut încredere în proiectul propus de Agentia de Publicitate McCANN-ERICKSON. mai mult pe dezvoltarea marcilor deja existente în portofoliu decât pe introducerea pe piata a unor produse noi. o zi în Backstage si doua zile a durat postprocesarea. Asa a aparut cântecul "Viata are gust". bazata pe sloganul "Musculosul se întoarce". Lansarea la jumatatea anului trecut a noii campanii publicitare pentru Coca-Cola. care a pierdut câteva procente. viata mai lunga decât o campanie publicitara. iar românii cumpara în cea mai mare parte brand-uri. pe versurile lui Mugurel Vrabete. " În ceea ce priveste noua tema Coca-Cola ."Viata are gust" . sa te bucuri. asa cum în ceea ce priveste vânzarea de filme foto. chiar daca era nou pe piata româneasca. " Si campania publicitara derulata la sfârsitul anului trecut pentru relansarea produsului Fanta a influentat pozitiv succesul acesteia. Formatia Holograf a intrat în joc. de ce sa nu compui un cântec. În segmentul racoritoarelor se bea cel mai mult Coca-Cola si Frutti-Fresh. si campania pentru Fanta. din punct de vedere al strategiei de marketing abordata. care a primit premiul Ad'or pentru cea mai buna campanie pentru bauturi non-alcoolic din România. sunt principalele initiative pe care Coca-Cola le-a avut anul trecut pentru a consolida pozitia brand-urilor din portofoliu. Pentru Coca-Cola. A iesit unul dintre cele mai bune videoclipuri Holograf si va avea în final. European Drinks poate fi considerata o marca româneasca de succes în competitie cu brand-urile internationale." European Drinks a intrat pe piata într-un moment prielnic.aceasta nu schimba cu nimic proprietatile marcii. Viata de zi cu zi e plina de întâmplari de care ne amintim întotdeauna cu placere. S-a filmat o zi pe soseaua spre Alexandria. Astfel. care îti schimba într-o clipa starea de spirit. promotiile de Paste si cele din timpul verii. 2001 a fost un an în care accentul a cazut.

fiind creat la cererea companiei Coca-Cola. cu barba alba si deasa. " Cea mai mare crestere a vânzarilor o cunoaste brandu-ul Coca-Cola în perioada Craciunului.493. O parte semnificativa a bugetului de publicitate pe care l-a alocat Coca-Cola în 2001 (adica 14. ocazie cu care si-a consolidat pozitia pe segmentul apei de masa. Culorile hainelor Mosului au fost alese dupa cele ale marcii Coca-Cola. cel al implicarii într-o masura cât mai mare a consumatorului în derularea promotiei. cu 116 % mai mult decât în 2000. introducând pe piata o serie de noi ambalaje pentru Bonaqua.15%) si presa scrisa (1. a fost cel mai bun prieten al graficianului. îmbracat în rosu. bazându-se pe un sistem diferit de promovare a produselor. Si imaginea produsului a continuat sa fie în 2001 un obiectiv al companiei. cel al tinerilor. vor lansa programe de marketing adaptate local pentru a fi siguri ca produsele Coca-Cola sunt relevante si motivante pentru consumatorii români. " Paralel însa cu derularea unor campanii publicitare de consolidare a brandurilor existente. un comis voiajor iesit la pensie. Coca-Cola. iar radioul (2. scopul principal fiind largirea atractiei si unicitatea marcilor. dolofan si cumsecade.22%) au fost folosite ca mijloace media secundare. iar la sfârsitul anului o varianta noua de apa plata.buget 21 .consumatori de publicitate: Anul 2000 Locul 13. cu sac mare si plin cu daruri în spate. rotofei si plin de viata.258 USD . Modelul.859 USD. unul dintre obiectivele Coca-Cola este lansarea unor noi produse si ambalaje. Mai mult. Mos Craciun. (Andrew Cowell. Coca-Cola 6.62%). Astazi personajul este marca înregistrata a producatorului de bauturi racoritoare Coca-Cola.602 USD) a fost destinat publicitatii prin televiziune (96. sloganul "Priveste prin hublou" fiind un exemplu în acest sens. în 1931. primul loc P&G cu 44. fapt ce a facut compania sa ocupe locul 10 în Topul 100 al consumatorilor de publicitate.724. Succesul de care s-au bucurat anul trecut produsele Coca-Cola se datoreaza în mare parte publicitatii. " Promotiile de vara derulate de companie au avut un aer aparte. Top 100 . asa cum îl stim noi azi. Fanta Fructe de Padure.372. scunde. director marketing Coca-Cola România) Pentru 2002. Coca-Cola a lansat anul trecut doua produse noi: în vara.fost creat a avut ca obiectiv captivarea imaginatiei celui mai important segment tinta din cadrul pietei. în special pentru evenimente si promotii.

Locul 19. European Drinks 22. Necesitatile de training identificate pot fi "softskills" (cursuri de comunicare. marketing) Toate nivelurile. Ed.971 USD .625. Coca-Cola 69. este evidenta cresterea nivelului tehnic de pregatire al angajatilor si a încrederii în ei însisi. Coca-Cola 14. European Drinks 4.452. pentru pozitia vizata în termen mediu si lung . European Drinks 2. Acest proces se desfasoara pe parcursul lunilor noiembrie si decembrie.859 USD . În cadrul acestui program se face o separare clara în ceea ce priveste dezvoltarea în pozitia curenta si dezv. În cazul Coca-Cola.buget Locul 21.43% Anul 2001 Locul 1.buget Anul 2001 Locul 10.Napoca.699 USD .62% La toate acestea se adauga. Bazele marketingului. Quadrant Amroq Beverages 13. 2001 22 .02% Locul 3.724. Quadrant Amroq Beverages 976. prin sistemul de evaluare si dezvoltare de personal. Dumitru. începând de la secretara pâna la top manager sunt implicate în programele de training. sau mai exact spus ele sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola în fiecare an: evalueaza performanta fiecarui angajat.55% Locul 3.buget Bugete de publicitate . European Drinks 10.98% Locul 2. Quadrant Amroq Beverages 5. cercetare. Cluj. BIBLIOGRAFIE: -Lazăr.produse alimentare: Anul 2000 Locul 1. Casa Cărţii de Ştiinţă. iar la sfârsitul anului departamentul de Resurse Umane are toate evaluarile de personal. Coca-Cola 75.buget Locul 71. Quadrant Amroq Beverages 5. ca beneficii concrete ale trainingurilor.221.076 USD .buget Locul 42.884 USD . de prezentare) sau de stricta specialitate (media.01% Locul 2.

Principiile marketingului. Iaşi. Bucureşti. 1997 -Kotler. Munteanu. Inteligenţa marketing plus. Ed.ro -www. Corneliu.-Kotler.Coca-Cola. Teora. Bucureşti. Caluschi. Philip.com 23 . Ed. Philip. 1999 -www. Ştefan. Teora.google. Polirom. 1997 -Prutianu. Cezar. Managementul marketingului. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful