CUPRINS

CAP I. MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”………..… pg.2 CAPII. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCACOLA”...9 CAPIII.MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA”………… 12 CAPIV.COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL……………………………………….1 6

1

MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”
Coca-cola este băutura răcoritoare care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului. Activitatea de marketing a firmei, cât şi a altora este influenţată într-o mare măsură de o serie de factori de mediu, ce creează ocazii favorabile sau ridică ameninţări la adresa sa. Macromediul reprezintă ansamblul de variabile, factori şi forţe, necontrolate de către firmă şi care împreună constituie climatul general în care îşi desfăşoară activitatea acesta.1 Componente ale macromediului sunt: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul politic, mediul legislativ.

MEDIUL DEMOGRAFIC
Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor efectivi şi potenţiali, este adesea punctul de plecare într-o cercetare de marketing. Principalele caracteristici demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sexe, structura pe vârste, densitatea, rata natalităţii, a căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă, rural sau urban, afilierea religioasă, educaţia, ocupaţia. Privind mărimea populaţiei la nivel global se poate spune că aceasta a înregistrat o creştere în ultimele decenii. Populaţia Europei creşte în medie cu 0,6%anual, acest ritm fiind mult inferior ratei medii de 1,8% cu care creşte populaţia globului. Dacă în Germania şi Ungaria se înregistrează sporurile cele mai mici, în Turcia şi Albania ritmul de creştere a populaţiei a fost în 1990 cu 30% mai mare decât în 1977. Este important de observat nu numai distribuţia populaţiei la nivel regional, ci şi evoluţia previzionată pentru fiecare ţară. Astfel în România mărimea populaţiei este în scădere, deci şi a prestigioasei firme Coca- Cola. Aceasta se atribuie ratei natalităţii scăzute, datorită dezvoltării ţării din punct economic şi cultural, creşterii nivelului de trai, a dorinţei şi nevoii de a trăii mai bine, chiar dacă o familie are mai puţini copii, ceea ce determină firma Coca- Cola să se orienteze spre calitatea produsului lor, spre o largă
1

Lazăr, Dumitru, Bazele marketingului, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2001, p. 59

2

cum este şi cazul României.Cola şi spre care firma şi-a orientat mai mult reclama. puterea de cumpărare şi deprinderile de consum diferă de la o ţară la alta. tradiţiile. obiceiurile şi stilurile de viaţă ale consumatorilor. cunoscând trăsăturile fiecărei ţării în care are fabrici de îmbuteliere şi comercializează bunurile sale. numărul persoanelor vârstnice este mai mare.Cola în sensul orientării producţiei şi a publicităţii şi spre populaţia mai vârstnică. Pe măsura dezvoltării ţărilor. peste următorii 50 de ani prevăzându-se o înrăutăţire a situaţiei. îşi adaptează distribuţia băuturilor răcoritoare în conformitate cu situaţia existentă la nivelul fiecărei pieţe în parte. Europa. convingerile. Aceasta are ca şi cauză o scădere pe termen lung a ratei natalităţii. 3 . media de vârstă a populaţiei. Scăderea dimensiunii familiei şi creşterea numărului vârstnicilor influenţează firma Coca. dar Coca-Cola se adaptează mereu zonelor în care are loc distribuţia. pentru a-şi menţine consumatorii efectivi şi în general nu spre o producţie mai ridicată. chiar într-o poziţie foarte bună şi să facă faţă schimbărilor iminente care se petrec în lumea de azi. Pentru că nevoile. care a înregistrat în ultima perioadă modificării. se situează în fruntea acestei recunoaşteri. Marca principală. crescând. ştiut fiind faptul că tinerii sunt cei care consumă mai mult Coca. populaţia îmbătrâneşte. Studierea acestuia a ajutat compania să se menţină pe piaţă. Semnificativă este şi structura populaţiei pe vârste. ceea ce face ca populaţia în ansamblul ei să fie mai bine instruită. În SUA.Cola. precum şi a creşterii speranţei de viaţă.promovare. căruia trebuie să îi facă faţă. se speră ca investiţiile făcute în sistemul de învăţământ să sporească. cum este şi cazul Coca-Cola. Astfel la nivel global compania Coca-Cola întâmpină un mediu demografic extrem de variat. Acest lucru va determina creşterea cererii pentru produse de calitate superioară. Aceasta trebuie însă să ştie cum să facă promovarea în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii tineri. Datorită femeilor care doresc să muncească şi a practicilor de control eficient al naşterilor. Asia şi chiar România. chiar şi Coca. ca urmare a numărului tot mai redus de persoane tinere. Proporţia persoanelor care beneficiază de pregătire în şcoli va creşte şi se va îmbunătăţii. o mare susţinătoare a globalizării firmelor. Compania Coca-Cola este recunoscută pretutindeni pe glob. valorile. împlinind cerinţele gusturilor şi influentelor culturale locale cu peste 230 de mărci în aproape 200 de ţări. ea are o promovare diferită în funcţie de diferenţele existente între categoriile de consumatori vizaţi. Coca-Cola. şi să facă faţă concurenţei în creştere.

inclusiv cu piaţa şi consumul. modul de percepere. 1997. opiniile şi comportamentele care sunt recunoscute şi acceptate de majoritatea membrilor unei comunităţi astfel încât ele reprezintă liantul şi semnul apartenenţei la o comunitate. Cu privire la Coca-Cola putem spune că această companie şi-a creat chiar ea însăşi o valoare. Acest aspect corespunde cerinţelor consumatorului care este mulţumit de acest lucru. Principalele caracteristici de mediu cultural care pot fi avute în vedere sunt: valorile culturale de bază. familie. Valorile culturale de bază reprezintă valorile proprii. În zilele noastre consumatorul este mult mai avizat şi conştient de semnificaţiile culturale ale produsului astfel încât sarcina operatorilor de marketing devine mai complexă şi nu poate ignora impactul mediului cultural asupra activităţii firmei. normele morale. furt.MEDIUL CULTURAL Mediul cultural este format din instituţiile şi factorii care influenţează valorile de bază. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. atitudinile. cinste. credinţele. care le şlefuieşte convingerile şi valorile primordiale. conţinutul şi forma comunicaţiilor cu piaţa. În acest sens în comunităţile şi pe pieţele occidentale se poate vorbii de o anumită atitudine faţă de : inviolabilitatea proprietăţii private. o anumită societate. evoluţia valorilor culturale. Ea se încadrează denumirii de băutură „răcoritoare” acest aspect fiind avut în vedere cu eficienţă atât în reclamele produsului cât şi în viaţa reală. muncă. valorile culturale secundare. Teora. astfel încât acordă importanţă în ceea ce priveşte distribuţia şi păstrarea acesteia. democraţie.203 4 . 2 Kotler. Ed. Coca-Cola ţine seama de obiceiurile oamenilor din ţări cu temperaturi tropicale de a savura o Coca-Cola rece. concepţia despre ceilalţi şi concepţia despre organizaţii. Bucureşti. concepţia despre sine. Philip. o cultură în ceea ce priveşte politica excelentă de promovare care atrage în continuare mulţi consumatori.2 Oamenii se nasc. p. biserică. Valorile culturale de bază sunt înscrise în subconştientul individual şi colectiv şi se transmit de la o generaţie la alta prin familie. Marketingul este astfel interesat de studiul caracteristicilor culturale în măsura în care acestea afectează modalitatea de distribuţie. Principiile marketingului. şcoală. căsătorie. Fiecare îşi însuşeşte o concepţie despre lume care defineşte raporturile sale cu propria persoană şi cu ceilalţi oameni. cresc şi sunt educaţi într-un anumit registru moral.

evaluând modul în care sunt percepute de cele mai importante categorii de public şi utilizând relaţiile publice în vederea creării unei imagini favorabile.În ceea ce priveşte valorile culturale secundare acestea pot fii uşor schimbate. versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. melodii. care au început în anii’30. pentru atragerea consumatorilor. care “proiectau” imaginea produsului în reviste importante. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara în The Saturday Evening Post în anul 1929. în ciuda stabilităţii acestora. De-a lungul anilor. faţă de cea a satisfacerii celorlalţi. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor’50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea. Compania Coca-Cola s-a ocupat de programe de binefacere şi întrajutorare a celor care aveau nevoie. cu melodia în sine. în care tot mai mulţi oameni vor să intre în comuniune şi să satisfacă dorinţele celuilalt.Concepţia despre sine se referă la importanţa pe care o acordă oamenii în satisfacerea propriilor dorinţe. 5 . Una dintre cele mai cunoscute campanii publicitare a fost campania „Always CocaCola”. Concepţia despre ceilalţi are în vedere în zilele noastre tendinţa de trecere de la o „societate egoistă” la una „altruistă”. realizând campanii publicitare în acest sens. Astfel consumatorii identifică produsul cu persoana. apăreau în anunţuri publicitare pline de culoare. În ceea ce priveşte produse Coca-Cola acestea sunt căutate de persoane din întreaga lume. inclusiv Norman Rockwell. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. realizate de către artişti de frunte. ca dovadă a dezvoltării rapide a companiei în multe ţării ale lumii şi menţinerii pe piaţă. schimbarea opiniei şi atitudinii unor consumatori. apărută prin anii 1990. Astfel este bine cunoscută participarea vedetelor muzicale în promovarea produselor Coca-Cola. Astfel mărimea familiilor se răstrânge rapid. Ilustraţii sugestive. Acestea provoacă mutaţii în structura menajului şi în structura coşului de piaţă. cu personalitatea acesteia. Evoluţia valorilor culturale este un fenomen care se produce în interiorul valorilor culturale de bază. familiile cu un singur copil sau fără copii câştigă teren. Concepţia despre organizaţiiastfel Coca-Cola sprijină o serie de cauze nobile. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. MEDIUL ECONOMIC Puterea de cumpărare şi comportamentul de consum al populaţiei sunt factori importanţi care trebuie luaţi în calcul.

Astfel în ţările cu avânt economic veniturile populaţiei tot mai mari se transformă într-o putere de cumpărare superioară. În anii 1990 compania Coca-Cola avea vânzări reduse în România. dar aceasta este în creştere datorită progresului economic. preţurile. Cezar. Înclinaţia spre economisire sau înclinaţia spre consum a populaţiei. datorită influenţelor occidentale şi a politicii de promovare practicate. cheltuielile pe care le efectuează gospodăriile sunt cele datorate procurării hranei. Conform aşa numitei legi a lui Engel. Spre deosebire de perioadele de avânt economic. într-o anumită perioadă. Ed. Ştefan. 283 6 . Munteanu. Inteligenţa marketing plus. Preţul pe care îl practică compania pe pieţele din întreaga lume este foarte important. însă acestea au început să crească cu timpul. profit care a ajutat-o printre altele şi să progreseze. p. astfel într-o ţară care se află în plin proces de dezvoltare. Progresele înregistrate pe plan mondial în domeniul tehnologiei şi al comunicaţiilor au determinat o deplasare a puterii economice dinspre vest (America de Nord şi Europa occidentală) către est (statele aflate în plin avânt economic). Corneliu. reprezintă un fenomen de care trebuie să se ţină seama în elaborarea politicilor de marketing. are o deosebită importanţă pentru compania Coca-Cola.3 În general. Iaşi. precum este România. cu cerere inelastică. ponderea cheltuielilor alimentare. scade. Variaţia nivelului venitului antrenează mutaţii rapide în puterea de cumpărare. când oamenii sunt cuprinşi de febra consumului. Caluschi. aflate în plin avânt. în vremurile mai grele operatorii de marketing trebuie să practice un marketing orientat spre valoare. atunci când veniturile cresc. Coca-Cola a realizat studii pentru a cunoaşte aceste aspecte ceea ce i-a adus de-a lungul anilor un profit mai mult decât semnificativ. Astfel în România în anii 1990 ponderea cheltuielilor cu băuturile nealcoolice era de 1. 3 Prutianu.Puterea de cumpărare depinde de patru factori importanţi: veniturile curente. Unele previziuni arată că puterea economică a Europei va scădea. pentru ai atrage şi ai păstra în calitate de clienţi pe consumatorii sensibili la preţ. Polirom. Variabilitatea vânzărilor în raport cu nivelul preţurilor are sens contrar celei în raport cu evoluţia veniturilor. Reducerea decalajului existent între economiile occidentale dezvoltate şi cele asiatice spre exemplu. 1999. Europa de Est şi Asia în general va creşte puterea de cumpărare chiar şi pentru Coca-Cola. În această categorie intră şi băuturile răcoritoare precum este firma analizată Coca-Cola.8%. economiile şi politica de credite. în ceea ce priveşte bunăstarea şi nivelul de trai.

din 1991.Printr-o supraveghere atentă a mediului economic. Cu toate că se aşteaptă o creştere a presiunilor exercitate de mişcările ecologiste asupra firmelor. Creşterea costului energiei reprezintă o problemă esenţială pentru Coca-Cola. ecologice. firma va putea profita de pe urma schimbărilor apărute în cadrul acestuia. care utilizează apă în realizarea băuturilor răcoritoare. op.4 În ultimele decenii. care afectează gradul de disponibilitate al acestei resurse au impulsionat procesul de căutare a unor forme alternative de energie. Sunt totuşi locuri în lume unde apa potabilă se procură mai greu. Coca-Cola se ocupă de această problemă a poluării mediului înconjurător. unii specialişti consideră că pe termen lung există pericolul ca acestea să se epuizeze. acestea din urmă trebuie să ştie să echilibreze balanţa aşteptărilor masei largi a consumatorilor în ceea ce priveşte avantajele ecologice şi performanţele produselor lor.194 7 . în camioane şi sunt depozitate în fabrică. locuri unde compania Coca-Cola ar avea sau are cheltuieli de producţie mai mari. Resursele naturale ale planetei sunt grupate în trei mari categorii: nelimitate. cât şi celelalte firme vor trebui să dea dovadă de inteligenţă. sticlele goale se întorc sub formă paletizată. p. Poluarea este o problemă stringentă a zilelor în care trăim. Pe viitor atât compania Coca-Cola. preocupările legate de mediul înconjurător s-au amplificat continuu.cit. MEDIUL NATURAL Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfăşurării activităţii operatorilor de piaţă sau care sunt influenţate de activităţile de marketing . Deşi apa şi aerul sunt considerate resurse nelimitate. indiferent de sortiment însă nu se ştie sigur dacă se va ajunge la aşa ceva.. la dilema resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător. firmele au fost obligate să adopte practici ecologiste. În majoritatea ţărilor. protecţia acestuia rămânând în continuare o problemă vitală pentru întreaga lume. 4 Kotler. precum şi evenimentele dramatice de genul războiului din Golf. Creşterea substanţială a preţului ţiţeiului în anii 1970. limitate şi regenerabile. continuând să acţioneze cu promptitudine în vederea găsirii unor soluţii noi. astfel de pe piaţă. Philip. astfel încât orice alte surse de energie care se vor descoperii în viitor şi vor avea un cost mai scăzut sunt binevenite. Desigur aceasta ar afecta procesul de producţie al bunurilor Coca-Cola. după un amplu proces de spălare care asigură în final sticle curate şi microbiologic sterile. Deocamdată această situaţie se menţine constantă. formează mediul natural. pentru a fi refolosite.

op.cit. Menţinerea unei ponderi semnificative a bugetelor de cercetare şi inginerie tehnologică devine o condiţie necesară a succesului pe piaţă. În condiţii de criză ele se accentuează. firma Coca-Cola a reuşit să pătrundă cu succes pe piaţa românească aceasta datorită noului mediu politic care s-a instaurat după Revoluţia din 1989. p.MEDIUL TEHNOLOGIC Mediul tehnologic cuprinde ansamblul cunoştinţelor tehnice acumulate de omenire. apar consecinţe atât pentru consumatori cât şi pentru producători. el propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. Creând tehnologii şi produse noi. Ea a reuşit pe baza tehnologiei care s-a dezvoltat pe parcursul anilor să o folosească în scopul sporirii producţiei.5 Elementele acestui mediu pot stimula sau dimpotrivă frâna activitatea firmei. Profitul obţinut de companie este o dovadă clară a folosirii excelente a noilor tehnologii. Firma s-a dezvoltat foarte mult şi continuă să se păstreze pe piaţă în condiţii de eficienţă. MEDIUL JURIDIC Mediul juridic este în strânsă legătură cu cel politic. Firma Coca-Cola a făcut faţă cu brio progresului tehnologic înregistrat până în prezent. Atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă şi un climat mai permisiv pentru afaceri. Consecinţele pentru marketing se concretizează în reducerea preţurilor bunurilor de piaţă. datorită cererii în creştere. Acesta este format din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care privesc : calitatea produselor. un mediu democratic şi dornic de schimbare. organismelor guvernamentale şi grupurilor de presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor particulare într-o anumită societate. să îmbunătăţească mediul de lucru şi procesul de producţie pentru a da randament şi a face faţă cerinţelor consumatorilor în schimbare. MEDIUL POLITIC Deciziile de marketing sunt serios influenţate de evenimentele care au loc pe scena politică. În ultimii ani. Philip.199 8 . în România. Tehnologiile noi creează pieţe şi ocazii noi. scurtarea ciclului de viaţă al produsului. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploreze consecinţele apariţiei unor noi tehnologii. Datorită ritmului rapid al progresului tehnic. protecţia brevetelor de 5 Kotler.. Mediul politic este constituit din ansamblul legilor.

concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeaşi categorie de clienţi.organismele publice . Micromediul extern al firmei cuprinde: clienţii. Coca-Cola a reuşit să facă faţă legilor date de fiecare stat în care se comercializează produsul respectiv.asociaţiile profesionale. metodele de vânzare. protecţia mediului. . asociaţiile consumatorilor.invenţie. ambalarea şi condiţionarea produselor. furnizorii de forţa de munca.clienţi care sunt consumatori. concurenţii. echipamente si maşini.furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigura resursele necesare de materii prime. a produselor. . prestatorii de servicii. la apariţia aşa-numitelor “produse 9 . publicitatea şi comunicarea în audiovizual. utilizatori industriali. protecţia consumatorilor. la o intensificare fără precedent a concurenţei şi la schimbări extraordinar de rapide în toate domeniile. întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ. mediile de informare în masa si publicul consumator. . care a reuşit prin politicile adoptate să vină mereu cu ceva nou. iar în situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii. în ceea ce priveşte activitatea de marketing a întreprinderii globale. regimul investiţiilor străine. materie. modelelor şi desenelor. şi chiar să le folosească în scopul obţinerii succesului la nivel mondial. iar pe de altă parte. oficiile forţei de muncă si persoanele ce . asistăm pe de o parte. De asemenea. munca. asistenţa socială. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. sponsorizarea. concurenţa neloială.prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gama larga de caută servicii un utile realizării loc obiectivelor de firmei. Coca-Cola rămâne una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa globală. să se menţină mereu printre primele companii de succes ale lumii. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCA-COLA” Micromediul marketingului cuprinde acei factori interni şi forţe externe care influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit control.furnizorii forţei de munca sunt unităţile de învăţământ. organismele publice. furnizorii de mărfuri. .

342 10 . Ed. parbrizele şi motoarele în Marea Britanie. la faliment/ruină. Microsoft sau McDonald’s. unde s-au fabricat aripile şi carlinga.cit. consideră că formula de succes a unei întreprinderi pentru o anumită perioadă nu va mai funcţiona în următoarea şi o va duce probabil. de a produce diferite componente şi materiale din sau în străinătate. Sony. care nu sunt doar interesate de a vinde cât mai multe bunuri pe pieţele internaţionale. Cocacola şi Pepsi şi-au elaborat noi strategii de marketing în scopul cuceririi pieţei Europei Occidentale. P. Mercedes. p. numeroase întreprinderi şi-au extins masiv operaţiunile de comercializare. întreprinderile europene şi americane au de înfruntat chiar în ţările lor de origine întreprinderile asiatice (de exemplu. Philip. De aceea. 1997. ci şi de a cumpăra. partea din spate în Canada. Coca-cola a investit milioane de dolari în activităţile de marketing ocazionate de Olimpiada de la Barcelona şi de inaugurarea parcului EuroDisney. Întreprinderile se confruntă cu un mediu de marketing mult mai vast şi mai complex decât în trecut. Bucureşti. p. 6 7 Kotler. ceea ce determină revizuiri frecvente ale programelor de marketing. De exemplu. De exemplu. celebrul guru american al managementului. În prezent. Drucker.7 Globalizarea determină întreprinderile să-şi realizeze produsele prin intermediul unor linii de montaj globale. în ceea ce priveşte concurenţa globală. Toyota. reuşind să-şi creeze structuri globale ce le permit să transmită rapid informaţiile.globale” gen Coca-cola. ideile dintr-un colţ al lumii în celălalt. În acest sens. partea anterioară şi o parte din componentele aripilor s-au fabricat în Italia. Lumea este condusă de întreprinderi gigant/megacorporaţii. Philip.. Teora. Texaco. ce înregistrează o creştere rapidă de 8% anual. Toyota. avionul de pasageri Boeing 767 a fost proiectat în oraşul Seattle (SUA).193 Kotler. iar Pepsi a ripostat alocând 500 de milioane de dolari bugetului activităţii sale de marketing din Europa. Managementul marketingului. ce aplică o politică de marketing agresivă şi extrem de competitivă (conform conceptului de “concurenţă totală“). aprovizionare şi producţie pe piaţa mondială. op. firmele transnaţionale trebuie să coordoneze operaţiuni funcţionale peste graniţele statelor şi să-şi sporească eficienţa. iar fuzelajul şi componentele ce înglobau tehnică de vârf în Japonia. Întreprinderile actuale au de înfruntat o concurenţă acerbă la scară planetară ceea ce face ca activitatea lor de marketing să se desfăşoare într-un cadru global foarte dinamic. Samsung). 6 Cei doi giganţi şi aprigi concurenţi de pe piaţa mondială a băuturilor răcoritoare.

reducerea obligaţiilor fiscale etc. Astăzi.Succesul deosebit înregistrat de întreprinderile globale se datorează considerabile lor eforturi de cercetare-dezvoltare. cunoaşterea a devenit o resursă extrem de importantă a firmei. achiziţiile şi alianţele strategice sunt consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei într-o economie mondială fără bariere şi din ce în ce mai integrată. punând cunoaşterea pe prim plan. Ceea ce este nou este faptul că are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informaţionale din ce în ce mai sofisticate. Ca şi întreprinderile. în scopul de a raţionaliza procesele ce au loc. precum cele dintre Exxon şi Mobil. 11 . alianţele încheiate între Ford şi Mazda. Megaîntreprinderile încearcă să reducă concurenţa economică la scară planetară cu aceleaşi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna. Rover şi Honda sau General Electric şi Matsushita. Pentru a face faţă provocărilor lansate de globalizarea afacerilor. al doilea producător mondial de automobile. creşterea performanţelor echipelor manageriale. Printre motivele care stau la baza realizării fuziunilor şi achiziţiilor întreprinderilor se numără: creşterea cursului acţiunilor companiilor. Astfel. ceea ce oferă posibilitatea întreprinderilor globale să-şi consolideze acest control la o scară care nu a mai fost posibilă până acum. se pot aminti printre altele. care caută să devină o adevărată întreprindere globală în domeniu. pieţelor şi tehnologiilor. iar achiziţia are loc atunci când o întreprindere cumpără şi controlează o altă întreprindere. marketing şi comercializare într-un singur centru de coordonare a planificării strategice. prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor. Ca exemple. AT&T şi TCI. numeroase întreprinderi formează alianţe strategice sau fuzionează cu alte întreprinderi. chiar concurente. megaîntreprinderile americane domină scena economică mondială . Daimler Benz şi Chrysler. La nivelul întreprinderii se derulează programe de reorganizare a activităţii la scară mondială.Un exemplu îl reprezintă Ford Motor. oamenii sunt din ce în ce mai mult exponenţii unei societăţi a cunoaşterii. o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente.Fuziunea are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi îşi unesc operaţiunile/activităţile dând naştere unei noi întreprinderi. precum reunirea activităţilor de aprovizionare. dar şi adevăratele megafuziuni. Fuziunile. producţie.

unei firme. deoarece diferitele compartimente pot vedea în aceasta doar o încercare de creştere a influentei şi de confiscare a autorităţii. la modul cel mai general. conducerea acestui compartiment ar trebui să ţină seama şi de interesele celorlalte grupuri din cadrul firmei. Deşi mari. adică satisfacerea nevoilor consumatorilor într-o maniera rentabilă pentru firmă. compartimentul financiar. Atunci când elaborează planurile de marketing. între care există o relaţie directă formează mediul intern al 12 . cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregătirea susţinută a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de creşterea productivităţii muncii salariaţilor săi. Concentrarea pe învăţarea permanentă trebuie să constituie o prioritate a managementului oricărei întreprinderi în secolul XXI. MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA” Când vorbim despre mediul intern al firmei avem în vedere natura activităţii desfăşurate şi modul în care sunt îndeplinite diferite funcţii pentru a răspunde scopului firmei în viziunea de marketing. cursuri şi stagii de specializare. nu este deloc surprinzător faptul că numeroase întreprinderi de succes au început să îşi trimită angajaţii de 34 ori pe an la conferinţe. este vorba despre un tip de organizaţie deschisă la tot ceea ce este nou. iar marketingului îi revine sarcina de a crea coeziunea interna a eforturilor. producţie şi contabilitate.Cu alte cuvinte. aprovizionare.O societate a cunoaşterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al învăţării continuare. cum ar fi: conducerea superioară. în literatura de specialitate există încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern. capabilă să reacţioneze rapid la noi informaţii. Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea. De aceea. Astfel. Kotler consideră că mediul extern reprezintă totalitatea forţelor necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii avantajoase. cercetare-dezvoltare. Ph. Acest lucru nu este unul facil. Toate aceste grupuri. Cu alte cuvinte toate compartimentele ar trebui să colaboreze în interesul clientului.

compania a raspuns cu ambalaje noi. Apoi dupa ani de cercetari in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare. op.12 si 26 uncii (8 uncii=aprox. Compania Coca-Cola a trecut si ea prin cele mai dramatice schimbari in domeniile marketing-ului si al comercializarii.258 13 . ca si majoritatea tarilor din lume s-au schimbat intr-un ritm fara precedent. planurile de marketing trebuind să fie aprobate de aceasta înainte de a fi puse în practică. Compania a introdus de asemenea si noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi. s-au gasit pe piata din 1960. Personalul financiar este preocupat de problema găsirii şi utilizării fondurilor necesare îndeplinirii planului de marketing. p. 240ml) de format adecvat consumului unei familii. realizate pentru prima oara pentru fortele armate de peste ocean.cit. Cutiile de metal. Contabilitatea trebuie să măsoare veniturile şi costurile în aşa fel încât cei de la marketing să ştie în ce măsură realizează obiectivele propuse. Compania a introdus in anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri. Din ultimii ani ai deceniului al cincilea si pana in anii ’70. în timp ce personalul productiv este răspunzător pentru fabricarea bunurilor în condiţiile de calitate şi cantitate cerute.Conducerea superioară stabileşte misiunea. de la aparitia imbutelierii in anii ’90 ai secolului trecut. Aşadar. lumea Coca-Cola era definite de sticla contur. Statele Unite. Philip. Cei de la aprovizionare se confruntă cu problema găsirii materialelor şi materiilor prime necesare. familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit 8 Kotler. Compania a introdus sticlele de 10. In 1955. Odata ce consumatorii au inceput sa ceara varietate. Pana la jumatatea deceniului al saselea. Compartimentul de cercetare-dezvoltare se concentrează asupra proiectării unor produse sigure şi atractive pentru consumatori. precum şi capacitatea sa de satisfacere efectivă şi profitabilă a nevoilor consumatorilor vizaţi. Managerii de marketing trebuie să adopte decizii în concordanţă cu proiectele conducerii superioare. managerii de marketing trebuie să conlucreze cu celelalte compartimente ale firmei.. Nascuta in 1960 in Germania. obiectivele. 8Al doilea razboi mondial a dat o noua forma lumii si Compania s-a aflat in fata unei piete globale de desfacere noi si mult mai complexe. strategia generală şi politica acesteia. De asemenea. tehnologie noua si produse noi. sticle care au avut un success imediat. toate aceste compartimente influenţează planurile şi acţiunile compartimentului de marketing. de sase uncii si jumatate sau de paharele in forma de clopot pentru dozatoare.

care au început in anii’30. multe celebritati au facut reclama pentru Coca-Cola. De-a lungul anilor. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara in The Saturday Evening Post in anul 1929. de “Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei).cel de-al treilea sortiment din lume ca cifra de vanzari. The Four Seasons. El a fost susţinut de “It’s The Refreshing Thing To Do” in 1936 si “Global High Sign”. Incepand cu jumatatea deceniului al treilea. modul de a face reclama pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte. In decursul anilor. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare in a doua parte a anilor’50 si in primii ani ai deceniului al şaptelea. realizate de către artişti de frunte. dar mesajul. ca si marca inregistrata. Sprite. In 1950. 14 . Jan And Dean si The Moody Blues. au ramas aceleasi. “Be Really Refreshed” si “Go Better Refreshed”. Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv “Things Go Better With Coke” in 1963. Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea. Anii ’50 au produs “Sign Of Good Taste”. melodii. Ilustraţii sugestive. versuri si sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes. o bautura pe baza de suc de lamaie. care “proiectau” imaginea produsului in reviste importante. Charlie McCarthy au apărut in cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola. apăreau in anunţuri publicitare pline de culoare. inclusiv Norman Rockwell. adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. Edgard Bergen si prietenul lui. Aretha Franklin si Neil Diamond. Publicitatea. in mod special al televiziunii. In anii’60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio. O data cu evolutia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apareau in timpul diferitelor show-uri. folosit pentru prima oara in 1942 a fost readus in 1969 pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. a urmat in anul 1961. radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. “It’s The Real Thing”. Printre cunoscutii animatori care au aparut in timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune si radio in aniii’60 au fost Surorile McGuire.

au confirmat ca cea mai cunoscuta si mai admirata marca din lume este Coca-Cola. punând bazele pentru introducerea in 1979 a sloganului “Have a Coke and a Smile”.Coca-Cola. Mai mult decat orice. Sprite. The Coca-Cola Company si reteaua ei de imbuteliatori cuprind cel mai sofisticat si extins (atotpatrunzator) sistem de productie si distributie din lume. de asemenea. de exemplu. Inseamna.Publicitatea din anii’70 si ’80 a continuat o lunga traditie care a prezentat bautura Coca-Cola ca pe una dintre placerile simple ale vietii. Sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o formula simpla la scara globala: crearea unui moment racoritor contra unei sume mici de bani.O data cu intrarea in cel de al patrulea sfert al secolului 20. In 1976 a fost introdusa campania “Coke Adds Life”. de sute de milioane de ori pe zi. tinerii din intrega lume s-au adunat pe varful unui deal din Italia pentru a canta “I’d like to buy the world a Coke”(as dori sa cumpar lumii o Coca-Cola).9 The Coca-Cola Company a inceput sa-si dezvolte reteaua globala in anii’20. de un milliard de ori pe zi. distincte si acceptata oriunde. Fanta si alte produse ale Companiei . o echipa australiana formata din tata si fiu care conduc 7000 de kilometri pe saptamana prin tinuturi salbatice pentru a vinde Coca-Cola unor consumatori izolati. o reactie la vremurile violente. Acest moment a constituit si o privire indreptata spre viitorul Companiei: o prezenta globala in continua expansiune si atasament tot mai profund pentru cea mai pretuita marca din lume. In 1971. acest sistem inseamna oameni devotati care lucreaza din greu pentru a vinde Coca-Cola. În 1982 a fost lansată in intrega lume tema “Coke is it!” pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor ’80 si pentru a afirma din nou supremaţia Coca-Cola.. “Can’t Beat the Feeling” a caracterizat anii ’80 in timp ce “Can’t Beat the Real Thing” a condus spre anii ’90 si spre introducerea in 1993 a campaniei “Always CocaCola”. Inseamna. fiind acum prezenta in peste 200 de tari si producand sute de milioane de portii pe zi. legatura emotionala dintre Coca-Cola si consumatorii ei a devenit tot mai puternica si tot mai globala. Forta si prestigiul marcii Coca-Cola au fost exemplificate in 1988. cand 3 studii independente realizate la scara mondiala de catre Landor&Associates. un filipinez in varsta de 73 de ani care vinde Coca-Cola rece in fiecare zi in piata din orasul sau si refuza sa plece pana ce nu a vandut cel putin 50 de navete.Sistemul unic in lume a facut din Compania Coca-Cola prima intreprindere de bauturi racoritoare din 9 www.ro 15 . Coca-Cola light.

Coca-Cola ramane un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate. -comportamentul consumatorului determina schimburi intre participanţii la procesul de vânzarecumpărare. -consumatorii sunt foarte diferiţi unul de celalalt. precum si care sunt factorii care oi influenţează (mediul înconjurător). Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga lume. Coca-Cola a adus placere consumatorilor insetati de pe intreg mapamondul. de la Montreal la Moscova. De peste un secol. In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari. Istoria bauturii Coca-Cola reprezinta povestea unor momente speciale. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL Consumatorul . De la Boston la Beijing. mai mult decat orice alt produs de consum. ce simt (impresie) si ce fac (conduita). oamenii traiesc un moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola il poate oferi.trăsături si factori de influenţă: -comportamentul consumatorului este dinamic. Coca-Cola creaza zilnic momente speciale de placere sutelor de milioane de oameni. 16 . Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. exista foarte puţine reguli absolute ale comportamentului uman. Coca-Cola isi intareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. De milioane de ori pe zi.lume. In fiecare zi. fiind necesar sa se cunoască ce cred consumatorii (percepţie). -comportamentul consumatorului determina interacţiuni. Aceste momente isi au originea intr-un vas de arama asezat pe un trepied din curtea doctorului Pemberton si ele au fost inmultite cu multe miliarde de asemenea momente pe intreg globul. Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul Candler si prin viziunea domnului Woodruff care a dorit sa aduca Coca-Cola la indemana tuturor.

cit. "Ansamblul de norme.343 17 . pe care le poseda in comun membrii societăţii si care determina in mare parte comportamentul acestora. membrii unei familii. subordonarea nevoilor individului In mod frecvent. convingeri.-consumatorii acţionează mai degrabă emoţional decât raţional si pot acţiona diferit in momente de timp distincte.365 Kotler. venit). cumpărător (persoana ce desfăşoară direct tranzacţia respectiva). puterea de asociere sau comparaţie. comportamentul familial si grupul (grupul de referinţa). decident (persoana care ia decizia finala de cumpărare). 10 Deasemenea alţi factori importanţi sunt : contactul direct. 1997. Principiile marketingului .. influenţator (persoana ce poate influenta. Philip. Philip. pot îndeplinii următoarele roluri: iniţiator (persoana care declanşează ideea cumpărării). valori materiale si morale. Teora. Ed. inclusiv comportamentul de cumpărare si de consum". p. acesta îl poate învăţa si îşi poate schimba atitudinile si comportamentul. utilizarea in comun. îmbrăcăminte) si nu depind în exclusivitate de puterea sa de cumpărare (preţ. Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marketing. clasa si poziţia sociala. p. "Acea entitate sociala in care individul nu este membru. in procesul de luare a deciziei de cumpărare. Factorii care determină comportamentul consumatorilor referitor la cumpărarea unui bun sau serviciu nu se refera doar la necesitatule fizice (hrana. prin experienţe si autoritatea de care se bucura. evaluarea alternativelor). adăpost. si in special in cazul bunurilor de folosinţa îndelungata si de valoare mare. se disting cultura. Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o funcţie determinată de factori socio-culturali si de trăsături personale. prin comportamentul social in general si prin comportamentul consumatorului in special" 11: informaţiile furnizate. presiuni legate de normele sale. atitudini si obiceiuri create in timp de omenire. Bucureşti. utilizator (persoana care deţine sau utilizează produsul respectiv). op. 10 11 Kotler. dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiraţii. -comportamentul consumatorului poate fi influenţat.

"Forţa interioara care impulsionează persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse":12 .motivaţii emoţionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formează asupra mărcii). Odată motivaţia declanşata. . Coca-Cola a fost declarata anul trecut drept cea mai valoroasa marca din lume în studiul realizat de catre 12 Kotler. personalitatea si imaginea despre sine. . Cine si-ar fi închipuit în 1886 ca o noua bautura carbogazoasa de dozator. . dintr-o anumita categorie). ocupaţia si educaţia. în cursul urmatoarelor 11 decenii. având o serie de implicaţii pentru activitatea de marketing (pe măsura ce creste gradul de educaţie al populaţiei. depinde de modul in care percepe informaţiile cu privire la respectivul produs. farmacistul din Atlanta care a inventat bautura.motivaţii conştiente (cumpărătorul ştie ca are nevoie de un anumit produs). modul in care consumatorul va acţiona. va deveni. Nici macar Dr. .motivaţii secundare (determina cumpărarea unei anumite mărci). consumatorul îşi schimba preferinţele pentru produse. John Smyth PEMBERTON. Ocupaţia si educaţia sunt legate in general de venit si de clasa sociala. p. Percepţia este procesul prin care o persoana selectează. situaţia economica a persoanei. Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de către consumatori a produselor sau serviciilor oferite de către întreprindere. .Comportamentul consumatorului este influenţat in aceeaşi măsura si de trăsăturile personale.367 18 . acesteia si sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate). de-a lungul vieţii. Situaţia economica influenţează comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ. op. credinţele. Philip.motivaţii raţionale (sunt induse de raţionamente si evaluări logice ale situaţiei in care se afla consumatorul). si atitudinile. apar alte necesităţi. cea mai cunoscuta marca din toata lumea? Nimeni. percepţia. importante fiind vârsta si etapa din ciclul de viata. calitatea si preţul fiind caracteristici direct proporţionale. organizează si interpretează informaţii in scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. motivaţia. Vârsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece.. invadarea.motivaţii primare (determina cumpărarea unui produs.cit.motivaţii lente (cele care operează la nivelul inconştientului cumpărătorului).

daca nu imediat dupa lansarea pe piata. Intel.compania de consultanta americana Interbrand si Citibank. În cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe piata a marcii Pepsi-Cola. creste. HP. Se stie ca marcile au o anumita durata de viata. NOKIA. brand-ul este mai puternic ca oricând si creste din ce în ce mai repede. etc. Marlboro. când compania s-a asociat pentru prima data cu sarbatorile de Pasti. De aceea. În cazul Coca-Cola ne confruntam cu o situatie atipica. în România. European-Drinks a intrat pe o piata a bauturilor racoritoare încalzita de Coca-Cola. McDonald's. valoarea brand-ului a scazut în 2000 cu 13% fata de 1999. Ea este parte din viata noastra cotidiana. ajunge pâna la un anumit nivel. Nimic nu se aseamana la gust cu Coca-Cola. Mercedes. CocaCola este considerata de foarte mult timp o marca dedicata întregii familii. Coca-Cola a încercat sa intre în viata fiecaruia într-un mod cât mai placut.5 miliarde USD. cel putin aceasta este parerea lui Simeon Goranov. dar pe acest drum batatorit s-au lansat si marcile românesti. Compania americana a animat o data cu venirea pe piata sectorul racoritoarelor crescând consumul pe cap de locuitor si deschizând drumul si pentru European Drinks. IBM.Astazi. Imediat dupa CocaCola urmeaza Microsoft. Coca-Cola ofera mai mult decât un simplu moment de placere. Ford. Unul dintre pasii facuti de Coca-Cola. dimpotriva. Dupa 116 ani de la apritia marcii. oricum în scurt timp. iar Pastele este una dintre ocaziile în care familiile se reunesc pentru a celebra acest eveniment. dupa care se stinge. Studiul a avut ca scop identificarea si plasarea într-un top a brand-urilor care valoreaza cel putin 1 miliard USD. Cu toate acestea. În mod normal. Succesul avut de Coca-Cola în România se datoreaza într-o buna masura popularitatii de care marca se bucura înca înainte de a intra oficial pe piata si capacitatii companiei de a implementa. " Când un mare producator international venea în România aducea dupa sine si concurenta. Disney. 19 . brand manager la Coca-Cola Romania. nu exista semne de declin. Însa gustul nu este totul. Dupa ce au facut cunostinta cu aceasta bautura. dupa lansarea în tara. Coca-Cola si-a asigurat primul loc cu o valoare a marcii estimata de Interbrand la 72. De-a lungul anilor Coca-Cola s-a dovedit a fi un produs atipic fata de teoriile de marketing. De pilda. românii au fost cuceriti de gustul unic al bauturii. pentru a se apropia de consumatori a fost facut în 1996. General Electric. un sistem de îmbuteliere si distributie bine pus la punct. o marca se naste. Ba. Conteaza foarte mult legatura care se creeaza între aceasta marca si consumator.

dar puterea de cumparare a românilor începuse sa scada. în detrimentul Coca-Cola. sa te bucuri. prin modul în care a 20 . pe fundalul unei descresteri a puterii de cumparare. Astazi. care a pierdut câteva procente. care tine de emotie. din punct de vedere al strategiei de marketing abordata. sunt principalele initiative pe care Coca-Cola le-a avut anul trecut pentru a consolida pozitia brand-urilor din portofoliu. chiar daca era nou pe piata româneasca. "Viata are gust". European Drinks poate fi considerata o marca româneasca de succes în competitie cu brand-urile internationale. care a primit premiul Ad'or pentru cea mai buna campanie pentru bauturi non-alcoolic din România. se cumpara marci de genul Kodak si Fuji. viata mai lunga decât o campanie publicitara. echipa Coca-Cola a avut încredere în proiectul propus de Agentia de Publicitate McCANN-ERICKSON. 2001 a fost un an în care accentul a cazut. produsa local în România. de spirit. Frutti Fresh a reusit sa obtina o cota de piata însemnata. Formatia Holograf a intrat în joc. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a exprima esenta conceptului Viata are gust. care îti schimba într-o clipa starea de spirit. A iesit unul dintre cele mai bune videoclipuri Holograf si va avea în final. care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. " În ceea ce priveste noua tema Coca-Cola . o piata a publicitatii care abia acum îsi da examenul de maturitate. Lansarea la jumatatea anului trecut a noii campanii publicitare pentru Coca-Cola. si campania pentru Fanta. Este vorba de acele întâmplari care te fac sa simti ca traiesti. mai mult pe dezvoltarea marcilor deja existente în portofoliu decât pe introducerea pe piata a unor produse noi. spre exemplu. asa cum în ceea ce priveste vânzarea de filme foto. În segmentul racoritoarelor se bea cel mai mult Coca-Cola si Frutti-Fresh. probabil. o zi în Backstage si doua zile a durat postprocesarea. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe piata cu un pret sub cel al Coca-Cola în momentul în care consumul de racoritoare crescuse. Asa a aparut cântecul "Viata are gust". campania pentru Sprite. Pentru Coca-Cola. iar românii cumpara în cea mai mare parte brand-uri. promotiile de Paste si cele din timpul verii. Viata de zi cu zi e plina de întâmplari de care ne amintim întotdeauna cu placere. Astfel.aceasta nu schimba cu nimic proprietatile marcii." European Drinks a intrat pe piata într-un moment prielnic. de ce sa nu compui un cântec. Spotul publicitar TV "Hello". bazata pe sloganul "Musculosul se întoarce". ci aduce o noua filosofie. pe versurile lui Mugurel Vrabete. " Si campania publicitara derulata la sfârsitul anului trecut pentru relansarea produsului Fanta a influentat pozitiv succesul acesteia. S-a filmat o zi pe soseaua spre Alexandria."Viata are gust" . în interpretarea si aranjamentul Holograf.

un comis voiajor iesit la pensie. vor lansa programe de marketing adaptate local pentru a fi siguri ca produsele Coca-Cola sunt relevante si motivante pentru consumatorii români. îmbracat în rosu. cel al implicarii într-o masura cât mai mare a consumatorului în derularea promotiei. scunde. Coca-Cola. iar radioul (2. Astazi personajul este marca înregistrata a producatorului de bauturi racoritoare Coca-Cola. în 1931. Mos Craciun. fiind creat la cererea companiei Coca-Cola. (Andrew Cowell.consumatori de publicitate: Anul 2000 Locul 13.602 USD) a fost destinat publicitatii prin televiziune (96. iar la sfârsitul anului o varianta noua de apa plata. bazându-se pe un sistem diferit de promovare a produselor. Modelul. " Paralel însa cu derularea unor campanii publicitare de consolidare a brandurilor existente. rotofei si plin de viata. cu sac mare si plin cu daruri în spate. fapt ce a facut compania sa ocupe locul 10 în Topul 100 al consumatorilor de publicitate. Coca-Cola a lansat anul trecut doua produse noi: în vara. O parte semnificativa a bugetului de publicitate pe care l-a alocat Coca-Cola în 2001 (adica 14. " Cea mai mare crestere a vânzarilor o cunoaste brandu-ul Coca-Cola în perioada Craciunului.859 USD.724. ocazie cu care si-a consolidat pozitia pe segmentul apei de masa. primul loc P&G cu 44. Succesul de care s-au bucurat anul trecut produsele Coca-Cola se datoreaza în mare parte publicitatii. director marketing Coca-Cola România) Pentru 2002. Mai mult. în special pentru evenimente si promotii. dolofan si cumsecade.493.258 USD .buget 21 . a fost cel mai bun prieten al graficianului.fost creat a avut ca obiectiv captivarea imaginatiei celui mai important segment tinta din cadrul pietei.15%) si presa scrisa (1. Fanta Fructe de Padure.372.62%). " Promotiile de vara derulate de companie au avut un aer aparte. cu 116 % mai mult decât în 2000. scopul principal fiind largirea atractiei si unicitatea marcilor. introducând pe piata o serie de noi ambalaje pentru Bonaqua. cu barba alba si deasa. Culorile hainelor Mosului au fost alese dupa cele ale marcii Coca-Cola. Si imaginea produsului a continuat sa fie în 2001 un obiectiv al companiei. unul dintre obiectivele Coca-Cola este lansarea unor noi produse si ambalaje.22%) au fost folosite ca mijloace media secundare. Top 100 . asa cum îl stim noi azi. sloganul "Priveste prin hublou" fiind un exemplu în acest sens. cel al tinerilor. Coca-Cola 6.

02% Locul 3. 2001 22 .buget Anul 2001 Locul 10. European Drinks 10.01% Locul 2. cercetare. iar la sfârsitul anului departamentul de Resurse Umane are toate evaluarile de personal. Ed. Quadrant Amroq Beverages 13. Coca-Cola 69.Napoca. BIBLIOGRAFIE: -Lazăr. Necesitatile de training identificate pot fi "softskills" (cursuri de comunicare. European Drinks 4. European Drinks 22.699 USD .971 USD .43% Anul 2001 Locul 1. Quadrant Amroq Beverages 976. În cadrul acestui program se face o separare clara în ceea ce priveste dezvoltarea în pozitia curenta si dezv. Coca-Cola 14. Acest proces se desfasoara pe parcursul lunilor noiembrie si decembrie.62% La toate acestea se adauga. sau mai exact spus ele sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola în fiecare an: evalueaza performanta fiecarui angajat.625. Bazele marketingului.buget Locul 71. Casa Cărţii de Ştiinţă. pentru pozitia vizata în termen mediu si lung .buget Locul 21. de prezentare) sau de stricta specialitate (media.buget Bugete de publicitate .buget Locul 42.55% Locul 3.076 USD . Cluj. ca beneficii concrete ale trainingurilor.859 USD . marketing) Toate nivelurile.884 USD . European Drinks 2. În cazul Coca-Cola. Quadrant Amroq Beverages 5. prin sistemul de evaluare si dezvoltare de personal.Locul 19. începând de la secretara pâna la top manager sunt implicate în programele de training. este evidenta cresterea nivelului tehnic de pregatire al angajatilor si a încrederii în ei însisi.724. Coca-Cola 75. Dumitru.produse alimentare: Anul 2000 Locul 1.98% Locul 2. Quadrant Amroq Beverages 5.221.452.

Iaşi. Bucureşti. Bucureşti. Cezar.Coca-Cola. Philip. Ştefan. Principiile marketingului.ro -www. Managementul marketingului.com 23 . Ed. Munteanu. Ed. Inteligenţa marketing plus. Polirom. Corneliu. 1997 -Prutianu. 1999 -www. Ed. 1997 -Kotler. Caluschi.-Kotler. Teora.google. Philip. Teora.