CUPRINS

CAP I. MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”………..… pg.2 CAPII. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCACOLA”...9 CAPIII.MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA”………… 12 CAPIV.COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL……………………………………….1 6

1

MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”
Coca-cola este băutura răcoritoare care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului. Activitatea de marketing a firmei, cât şi a altora este influenţată într-o mare măsură de o serie de factori de mediu, ce creează ocazii favorabile sau ridică ameninţări la adresa sa. Macromediul reprezintă ansamblul de variabile, factori şi forţe, necontrolate de către firmă şi care împreună constituie climatul general în care îşi desfăşoară activitatea acesta.1 Componente ale macromediului sunt: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul politic, mediul legislativ.

MEDIUL DEMOGRAFIC
Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor efectivi şi potenţiali, este adesea punctul de plecare într-o cercetare de marketing. Principalele caracteristici demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sexe, structura pe vârste, densitatea, rata natalităţii, a căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă, rural sau urban, afilierea religioasă, educaţia, ocupaţia. Privind mărimea populaţiei la nivel global se poate spune că aceasta a înregistrat o creştere în ultimele decenii. Populaţia Europei creşte în medie cu 0,6%anual, acest ritm fiind mult inferior ratei medii de 1,8% cu care creşte populaţia globului. Dacă în Germania şi Ungaria se înregistrează sporurile cele mai mici, în Turcia şi Albania ritmul de creştere a populaţiei a fost în 1990 cu 30% mai mare decât în 1977. Este important de observat nu numai distribuţia populaţiei la nivel regional, ci şi evoluţia previzionată pentru fiecare ţară. Astfel în România mărimea populaţiei este în scădere, deci şi a prestigioasei firme Coca- Cola. Aceasta se atribuie ratei natalităţii scăzute, datorită dezvoltării ţării din punct economic şi cultural, creşterii nivelului de trai, a dorinţei şi nevoii de a trăii mai bine, chiar dacă o familie are mai puţini copii, ceea ce determină firma Coca- Cola să se orienteze spre calitatea produsului lor, spre o largă
1

Lazăr, Dumitru, Bazele marketingului, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2001, p. 59

2

promovare. cum este şi cazul României. pentru a-şi menţine consumatorii efectivi şi în general nu spre o producţie mai ridicată. Scăderea dimensiunii familiei şi creşterea numărului vârstnicilor influenţează firma Coca. obiceiurile şi stilurile de viaţă ale consumatorilor. tradiţiile. îşi adaptează distribuţia băuturilor răcoritoare în conformitate cu situaţia existentă la nivelul fiecărei pieţe în parte. ceea ce face ca populaţia în ansamblul ei să fie mai bine instruită. chiar într-o poziţie foarte bună şi să facă faţă schimbărilor iminente care se petrec în lumea de azi. valorile. ea are o promovare diferită în funcţie de diferenţele existente între categoriile de consumatori vizaţi. împlinind cerinţele gusturilor şi influentelor culturale locale cu peste 230 de mărci în aproape 200 de ţări. dar Coca-Cola se adaptează mereu zonelor în care are loc distribuţia. Pe măsura dezvoltării ţărilor.Cola. Asia şi chiar România. puterea de cumpărare şi deprinderile de consum diferă de la o ţară la alta. În SUA. Acest lucru va determina creşterea cererii pentru produse de calitate superioară. se speră ca investiţiile făcute în sistemul de învăţământ să sporească. Compania Coca-Cola este recunoscută pretutindeni pe glob. convingerile. Marca principală. cunoscând trăsăturile fiecărei ţării în care are fabrici de îmbuteliere şi comercializează bunurile sale. care a înregistrat în ultima perioadă modificării. ştiut fiind faptul că tinerii sunt cei care consumă mai mult Coca. Coca-Cola. Astfel la nivel global compania Coca-Cola întâmpină un mediu demografic extrem de variat. se situează în fruntea acestei recunoaşteri. crescând. chiar şi Coca. precum şi a creşterii speranţei de viaţă. Semnificativă este şi structura populaţiei pe vârste. Proporţia persoanelor care beneficiază de pregătire în şcoli va creşte şi se va îmbunătăţii. 3 . Pentru că nevoile. peste următorii 50 de ani prevăzându-se o înrăutăţire a situaţiei. Datorită femeilor care doresc să muncească şi a practicilor de control eficient al naşterilor. ca urmare a numărului tot mai redus de persoane tinere. populaţia îmbătrâneşte. o mare susţinătoare a globalizării firmelor. Aceasta trebuie însă să ştie cum să facă promovarea în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii tineri. Aceasta are ca şi cauză o scădere pe termen lung a ratei natalităţii. cum este şi cazul Coca-Cola.Cola şi spre care firma şi-a orientat mai mult reclama. Studierea acestuia a ajutat compania să se menţină pe piaţă. căruia trebuie să îi facă faţă. numărul persoanelor vârstnice este mai mare. şi să facă faţă concurenţei în creştere.Cola în sensul orientării producţiei şi a publicităţii şi spre populaţia mai vârstnică. Europa. media de vârstă a populaţiei.

muncă. şcoală. Principalele caracteristici de mediu cultural care pot fi avute în vedere sunt: valorile culturale de bază. Acest aspect corespunde cerinţelor consumatorului care este mulţumit de acest lucru. Bucureşti. cinste. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. normele morale. evoluţia valorilor culturale. opiniile şi comportamentele care sunt recunoscute şi acceptate de majoritatea membrilor unei comunităţi astfel încât ele reprezintă liantul şi semnul apartenenţei la o comunitate. Ea se încadrează denumirii de băutură „răcoritoare” acest aspect fiind avut în vedere cu eficienţă atât în reclamele produsului cât şi în viaţa reală. 1997. căsătorie. În acest sens în comunităţile şi pe pieţele occidentale se poate vorbii de o anumită atitudine faţă de : inviolabilitatea proprietăţii private. Marketingul este astfel interesat de studiul caracteristicilor culturale în măsura în care acestea afectează modalitatea de distribuţie. modul de percepere. p. În zilele noastre consumatorul este mult mai avizat şi conştient de semnificaţiile culturale ale produsului astfel încât sarcina operatorilor de marketing devine mai complexă şi nu poate ignora impactul mediului cultural asupra activităţii firmei. cresc şi sunt educaţi într-un anumit registru moral. o cultură în ceea ce priveşte politica excelentă de promovare care atrage în continuare mulţi consumatori. democraţie. Valorile culturale de bază sunt înscrise în subconştientul individual şi colectiv şi se transmit de la o generaţie la alta prin familie. o anumită societate.MEDIUL CULTURAL Mediul cultural este format din instituţiile şi factorii care influenţează valorile de bază. care le şlefuieşte convingerile şi valorile primordiale. Principiile marketingului. concepţia despre sine. inclusiv cu piaţa şi consumul. 2 Kotler. biserică. concepţia despre ceilalţi şi concepţia despre organizaţii. Philip. Cu privire la Coca-Cola putem spune că această companie şi-a creat chiar ea însăşi o valoare.2 Oamenii se nasc. Coca-Cola ţine seama de obiceiurile oamenilor din ţări cu temperaturi tropicale de a savura o Coca-Cola rece. Valorile culturale de bază reprezintă valorile proprii. valorile culturale secundare. Teora. conţinutul şi forma comunicaţiilor cu piaţa. astfel încât acordă importanţă în ceea ce priveşte distribuţia şi păstrarea acesteia. credinţele.203 4 . atitudinile. familie. Fiecare îşi însuşeşte o concepţie despre lume care defineşte raporturile sale cu propria persoană şi cu ceilalţi oameni. Ed. furt.

realizate de către artişti de frunte.Concepţia despre sine se referă la importanţa pe care o acordă oamenii în satisfacerea propriilor dorinţe. care au început în anii’30. cu personalitatea acesteia. 5 . pentru atragerea consumatorilor. schimbarea opiniei şi atitudinii unor consumatori. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. apărută prin anii 1990. Ilustraţii sugestive. Compania Coca-Cola s-a ocupat de programe de binefacere şi întrajutorare a celor care aveau nevoie. De-a lungul anilor. Astfel este bine cunoscută participarea vedetelor muzicale în promovarea produselor Coca-Cola. familiile cu un singur copil sau fără copii câştigă teren. Concepţia despre ceilalţi are în vedere în zilele noastre tendinţa de trecere de la o „societate egoistă” la una „altruistă”. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara în The Saturday Evening Post în anul 1929. MEDIUL ECONOMIC Puterea de cumpărare şi comportamentul de consum al populaţiei sunt factori importanţi care trebuie luaţi în calcul. în ciuda stabilităţii acestora. realizând campanii publicitare în acest sens. Astfel consumatorii identifică produsul cu persoana. apăreau în anunţuri publicitare pline de culoare. ca dovadă a dezvoltării rapide a companiei în multe ţării ale lumii şi menţinerii pe piaţă. în care tot mai mulţi oameni vor să intre în comuniune şi să satisfacă dorinţele celuilalt. inclusiv Norman Rockwell. evaluând modul în care sunt percepute de cele mai importante categorii de public şi utilizând relaţiile publice în vederea creării unei imagini favorabile. care “proiectau” imaginea produsului în reviste importante. faţă de cea a satisfacerii celorlalţi. Evoluţia valorilor culturale este un fenomen care se produce în interiorul valorilor culturale de bază. Astfel mărimea familiilor se răstrânge rapid. Concepţia despre organizaţiiastfel Coca-Cola sprijină o serie de cauze nobile. Una dintre cele mai cunoscute campanii publicitare a fost campania „Always CocaCola”. versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. melodii. În ceea ce priveşte produse Coca-Cola acestea sunt căutate de persoane din întreaga lume.În ceea ce priveşte valorile culturale secundare acestea pot fii uşor schimbate. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. cu melodia în sine. Acestea provoacă mutaţii în structura menajului şi în structura coşului de piaţă. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor’50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea.

Ştefan. în ceea ce priveşte bunăstarea şi nivelul de trai. Inteligenţa marketing plus. economiile şi politica de credite. Progresele înregistrate pe plan mondial în domeniul tehnologiei şi al comunicaţiilor au determinat o deplasare a puterii economice dinspre vest (America de Nord şi Europa occidentală) către est (statele aflate în plin avânt economic). Variabilitatea vânzărilor în raport cu nivelul preţurilor are sens contrar celei în raport cu evoluţia veniturilor. astfel într-o ţară care se află în plin proces de dezvoltare. când oamenii sunt cuprinşi de febra consumului. Unele previziuni arată că puterea economică a Europei va scădea. profit care a ajutat-o printre altele şi să progreseze. Reducerea decalajului existent între economiile occidentale dezvoltate şi cele asiatice spre exemplu. precum este România. În anii 1990 compania Coca-Cola avea vânzări reduse în România. atunci când veniturile cresc. dar aceasta este în creştere datorită progresului economic. Caluschi. însă acestea au început să crească cu timpul. aflate în plin avânt. datorită influenţelor occidentale şi a politicii de promovare practicate.3 În general. Iaşi. Conform aşa numitei legi a lui Engel. are o deosebită importanţă pentru compania Coca-Cola. reprezintă un fenomen de care trebuie să se ţină seama în elaborarea politicilor de marketing. Corneliu. scade. pentru ai atrage şi ai păstra în calitate de clienţi pe consumatorii sensibili la preţ. ponderea cheltuielilor alimentare. Preţul pe care îl practică compania pe pieţele din întreaga lume este foarte important. Cezar. Spre deosebire de perioadele de avânt economic. Munteanu. cheltuielile pe care le efectuează gospodăriile sunt cele datorate procurării hranei. Europa de Est şi Asia în general va creşte puterea de cumpărare chiar şi pentru Coca-Cola. cu cerere inelastică.8%. Astfel în România în anii 1990 ponderea cheltuielilor cu băuturile nealcoolice era de 1. În această categorie intră şi băuturile răcoritoare precum este firma analizată Coca-Cola. Astfel în ţările cu avânt economic veniturile populaţiei tot mai mari se transformă într-o putere de cumpărare superioară. preţurile. 283 6 . Coca-Cola a realizat studii pentru a cunoaşte aceste aspecte ceea ce i-a adus de-a lungul anilor un profit mai mult decât semnificativ. Polirom. 3 Prutianu. într-o anumită perioadă. Variaţia nivelului venitului antrenează mutaţii rapide în puterea de cumpărare.Puterea de cumpărare depinde de patru factori importanţi: veniturile curente. Ed. 1999. în vremurile mai grele operatorii de marketing trebuie să practice un marketing orientat spre valoare. p. Înclinaţia spre economisire sau înclinaţia spre consum a populaţiei.

firmele au fost obligate să adopte practici ecologiste. firma va putea profita de pe urma schimbărilor apărute în cadrul acestuia. MEDIUL NATURAL Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfăşurării activităţii operatorilor de piaţă sau care sunt influenţate de activităţile de marketing . care afectează gradul de disponibilitate al acestei resurse au impulsionat procesul de căutare a unor forme alternative de energie. Coca-Cola se ocupă de această problemă a poluării mediului înconjurător. Pe viitor atât compania Coca-Cola. cât şi celelalte firme vor trebui să dea dovadă de inteligenţă. ecologice. Deocamdată această situaţie se menţine constantă. astfel încât orice alte surse de energie care se vor descoperii în viitor şi vor avea un cost mai scăzut sunt binevenite. protecţia acestuia rămânând în continuare o problemă vitală pentru întreaga lume. locuri unde compania Coca-Cola ar avea sau are cheltuieli de producţie mai mari. după un amplu proces de spălare care asigură în final sticle curate şi microbiologic sterile. op. în camioane şi sunt depozitate în fabrică. formează mediul natural. sticlele goale se întorc sub formă paletizată. Philip. din 1991.194 7 . continuând să acţioneze cu promptitudine în vederea găsirii unor soluţii noi.. Poluarea este o problemă stringentă a zilelor în care trăim. Resursele naturale ale planetei sunt grupate în trei mari categorii: nelimitate. preocupările legate de mediul înconjurător s-au amplificat continuu. p.Printr-o supraveghere atentă a mediului economic. Desigur aceasta ar afecta procesul de producţie al bunurilor Coca-Cola.cit. pentru a fi refolosite. indiferent de sortiment însă nu se ştie sigur dacă se va ajunge la aşa ceva. astfel de pe piaţă. care utilizează apă în realizarea băuturilor răcoritoare. În majoritatea ţărilor. limitate şi regenerabile. acestea din urmă trebuie să ştie să echilibreze balanţa aşteptărilor masei largi a consumatorilor în ceea ce priveşte avantajele ecologice şi performanţele produselor lor. la dilema resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător. Sunt totuşi locuri în lume unde apa potabilă se procură mai greu.4 În ultimele decenii. 4 Kotler. unii specialişti consideră că pe termen lung există pericolul ca acestea să se epuizeze. Cu toate că se aşteaptă o creştere a presiunilor exercitate de mişcările ecologiste asupra firmelor. precum şi evenimentele dramatice de genul războiului din Golf. Deşi apa şi aerul sunt considerate resurse nelimitate. Creşterea costului energiei reprezintă o problemă esenţială pentru Coca-Cola. Creşterea substanţială a preţului ţiţeiului în anii 1970.

Acesta este format din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care privesc : calitatea produselor. Tehnologiile noi creează pieţe şi ocazii noi.cit. MEDIUL POLITIC Deciziile de marketing sunt serios influenţate de evenimentele care au loc pe scena politică.5 Elementele acestui mediu pot stimula sau dimpotrivă frâna activitatea firmei. op. Consecinţele pentru marketing se concretizează în reducerea preţurilor bunurilor de piaţă. Ea a reuşit pe baza tehnologiei care s-a dezvoltat pe parcursul anilor să o folosească în scopul sporirii producţiei. el propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. Profitul obţinut de companie este o dovadă clară a folosirii excelente a noilor tehnologii. Creând tehnologii şi produse noi. Firma s-a dezvoltat foarte mult şi continuă să se păstreze pe piaţă în condiţii de eficienţă. În condiţii de criză ele se accentuează. apar consecinţe atât pentru consumatori cât şi pentru producători. datorită cererii în creştere. un mediu democratic şi dornic de schimbare. în România. MEDIUL JURIDIC Mediul juridic este în strânsă legătură cu cel politic. Mediul politic este constituit din ansamblul legilor. p. protecţia brevetelor de 5 Kotler. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploreze consecinţele apariţiei unor noi tehnologii. scurtarea ciclului de viaţă al produsului. organismelor guvernamentale şi grupurilor de presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor particulare într-o anumită societate. Datorită ritmului rapid al progresului tehnic. firma Coca-Cola a reuşit să pătrundă cu succes pe piaţa românească aceasta datorită noului mediu politic care s-a instaurat după Revoluţia din 1989. Firma Coca-Cola a făcut faţă cu brio progresului tehnologic înregistrat până în prezent. Menţinerea unei ponderi semnificative a bugetelor de cercetare şi inginerie tehnologică devine o condiţie necesară a succesului pe piaţă. Philip. să îmbunătăţească mediul de lucru şi procesul de producţie pentru a da randament şi a face faţă cerinţelor consumatorilor în schimbare. Atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă şi un climat mai permisiv pentru afaceri.199 8 .. În ultimii ani.MEDIUL TEHNOLOGIC Mediul tehnologic cuprinde ansamblul cunoştinţelor tehnice acumulate de omenire.

care a reuşit prin politicile adoptate să vină mereu cu ceva nou. întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum. a produselor. iar pe de altă parte.invenţie. iar în situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii. la o intensificare fără precedent a concurenţei şi la schimbări extraordinar de rapide în toate domeniile. în ceea ce priveşte activitatea de marketing a întreprinderii globale. . concurenţii. munca. protecţia mediului. . publicitatea şi comunicarea în audiovizual. regimul investiţiilor străine. şi chiar să le folosească în scopul obţinerii succesului la nivel mondial. prestatorii de servicii. la apariţia aşa-numitelor “produse 9 . Coca-Cola rămâne una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa globală. asistăm pe de o parte. De asemenea. protecţia consumatorilor. furnizorii de forţa de munca.organismele publice . să se menţină mereu printre primele companii de succes ale lumii. materie. metodele de vânzare. . mediile de informare în masa si publicul consumator. asociaţiile consumatorilor. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului.asociaţiile profesionale. asistenţa socială. oficiile forţei de muncă si persoanele ce . MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCA-COLA” Micromediul marketingului cuprinde acei factori interni şi forţe externe care influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit control. utilizatori industriali. sponsorizarea.clienţi care sunt consumatori. furnizorii de mărfuri.furnizorii forţei de munca sunt unităţile de învăţământ. . organismele publice.prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gama larga de caută servicii un utile realizării loc obiectivelor de firmei.furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigura resursele necesare de materii prime. Micromediul extern al firmei cuprinde: clienţii. echipamente si maşini. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ.concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeaşi categorie de clienţi. modelelor şi desenelor. concurenţa neloială. Coca-Cola a reuşit să facă faţă legilor date de fiecare stat în care se comercializează produsul respectiv. ambalarea şi condiţionarea produselor.

P. Managementul marketingului. ceea ce determină revizuiri frecvente ale programelor de marketing. care nu sunt doar interesate de a vinde cât mai multe bunuri pe pieţele internaţionale. Teora.. Philip. În acest sens. iar Pepsi a ripostat alocând 500 de milioane de dolari bugetului activităţii sale de marketing din Europa.7 Globalizarea determină întreprinderile să-şi realizeze produsele prin intermediul unor linii de montaj globale. Bucureşti. De aceea. Întreprinderile se confruntă cu un mediu de marketing mult mai vast şi mai complex decât în trecut. Toyota.193 Kotler. Coca-cola a investit milioane de dolari în activităţile de marketing ocazionate de Olimpiada de la Barcelona şi de inaugurarea parcului EuroDisney. Toyota.342 10 . Sony. Lumea este condusă de întreprinderi gigant/megacorporaţii. partea din spate în Canada. Cocacola şi Pepsi şi-au elaborat noi strategii de marketing în scopul cuceririi pieţei Europei Occidentale. Philip. reuşind să-şi creeze structuri globale ce le permit să transmită rapid informaţiile. consideră că formula de succes a unei întreprinderi pentru o anumită perioadă nu va mai funcţiona în următoarea şi o va duce probabil. 1997. De exemplu. Microsoft sau McDonald’s. partea anterioară şi o parte din componentele aripilor s-au fabricat în Italia. op. Mercedes. parbrizele şi motoarele în Marea Britanie. avionul de pasageri Boeing 767 a fost proiectat în oraşul Seattle (SUA). celebrul guru american al managementului. ideile dintr-un colţ al lumii în celălalt. întreprinderile europene şi americane au de înfruntat chiar în ţările lor de origine întreprinderile asiatice (de exemplu. De exemplu. numeroase întreprinderi şi-au extins masiv operaţiunile de comercializare. unde s-au fabricat aripile şi carlinga. aprovizionare şi producţie pe piaţa mondială. firmele transnaţionale trebuie să coordoneze operaţiuni funcţionale peste graniţele statelor şi să-şi sporească eficienţa.cit. iar fuzelajul şi componentele ce înglobau tehnică de vârf în Japonia. Întreprinderile actuale au de înfruntat o concurenţă acerbă la scară planetară ceea ce face ca activitatea lor de marketing să se desfăşoare într-un cadru global foarte dinamic. Samsung). ce înregistrează o creştere rapidă de 8% anual. În prezent. ci şi de a cumpăra. p. ce aplică o politică de marketing agresivă şi extrem de competitivă (conform conceptului de “concurenţă totală“). de a produce diferite componente şi materiale din sau în străinătate. Ed. 6 7 Kotler.globale” gen Coca-cola. Texaco. Drucker. 6 Cei doi giganţi şi aprigi concurenţi de pe piaţa mondială a băuturilor răcoritoare. în ceea ce priveşte concurenţa globală. la faliment/ruină. p.

Astăzi. Pentru a face faţă provocărilor lansate de globalizarea afacerilor. producţie.Un exemplu îl reprezintă Ford Motor. iar achiziţia are loc atunci când o întreprindere cumpără şi controlează o altă întreprindere. marketing şi comercializare într-un singur centru de coordonare a planificării strategice. Ca şi întreprinderile.Succesul deosebit înregistrat de întreprinderile globale se datorează considerabile lor eforturi de cercetare-dezvoltare. cunoaşterea a devenit o resursă extrem de importantă a firmei. AT&T şi TCI. Rover şi Honda sau General Electric şi Matsushita. La nivelul întreprinderii se derulează programe de reorganizare a activităţii la scară mondială. Ceea ce este nou este faptul că are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informaţionale din ce în ce mai sofisticate. Daimler Benz şi Chrysler. pieţelor şi tehnologiilor.Fuziunea are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi îşi unesc operaţiunile/activităţile dând naştere unei noi întreprinderi. creşterea performanţelor echipelor manageriale. care caută să devină o adevărată întreprindere globală în domeniu. numeroase întreprinderi formează alianţe strategice sau fuzionează cu alte întreprinderi. alianţele încheiate între Ford şi Mazda. în scopul de a raţionaliza procesele ce au loc. punând cunoaşterea pe prim plan. achiziţiile şi alianţele strategice sunt consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei într-o economie mondială fără bariere şi din ce în ce mai integrată. Megaîntreprinderile încearcă să reducă concurenţa economică la scară planetară cu aceleaşi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna. oamenii sunt din ce în ce mai mult exponenţii unei societăţi a cunoaşterii. 11 . reducerea obligaţiilor fiscale etc. se pot aminti printre altele. dar şi adevăratele megafuziuni. prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor. Astfel. Fuziunile. precum reunirea activităţilor de aprovizionare. precum cele dintre Exxon şi Mobil. chiar concurente. Ca exemple. ceea ce oferă posibilitatea întreprinderilor globale să-şi consolideze acest control la o scară care nu a mai fost posibilă până acum. al doilea producător mondial de automobile. megaîntreprinderile americane domină scena economică mondială . Printre motivele care stau la baza realizării fuziunilor şi achiziţiilor întreprinderilor se numără: creşterea cursului acţiunilor companiilor. o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente.

conducerea acestui compartiment ar trebui să ţină seama şi de interesele celorlalte grupuri din cadrul firmei.Cu alte cuvinte. cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregătirea susţinută a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de creşterea productivităţii muncii salariaţilor săi. Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea.O societate a cunoaşterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al învăţării continuare. aprovizionare. Cu alte cuvinte toate compartimentele ar trebui să colaboreze în interesul clientului. nu este deloc surprinzător faptul că numeroase întreprinderi de succes au început să îşi trimită angajaţii de 34 ori pe an la conferinţe. la modul cel mai general. Ph. iar marketingului îi revine sarcina de a crea coeziunea interna a eforturilor. cursuri şi stagii de specializare. cum ar fi: conducerea superioară. producţie şi contabilitate. MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA” Când vorbim despre mediul intern al firmei avem în vedere natura activităţii desfăşurate şi modul în care sunt îndeplinite diferite funcţii pentru a răspunde scopului firmei în viziunea de marketing. De aceea. Deşi mari. Concentrarea pe învăţarea permanentă trebuie să constituie o prioritate a managementului oricărei întreprinderi în secolul XXI. cercetare-dezvoltare. este vorba despre un tip de organizaţie deschisă la tot ceea ce este nou. capabilă să reacţioneze rapid la noi informaţii. compartimentul financiar. deoarece diferitele compartimente pot vedea în aceasta doar o încercare de creştere a influentei şi de confiscare a autorităţii. Acest lucru nu este unul facil. adică satisfacerea nevoilor consumatorilor într-o maniera rentabilă pentru firmă. Astfel. Atunci când elaborează planurile de marketing. Toate aceste grupuri. Kotler consideră că mediul extern reprezintă totalitatea forţelor necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii avantajoase. între care există o relaţie directă formează mediul intern al 12 . în literatura de specialitate există încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern. unei firme.

de sase uncii si jumatate sau de paharele in forma de clopot pentru dozatoare. familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit 8 Kotler. Compartimentul de cercetare-dezvoltare se concentrează asupra proiectării unor produse sigure şi atractive pentru consumatori. Managerii de marketing trebuie să adopte decizii în concordanţă cu proiectele conducerii superioare. Personalul financiar este preocupat de problema găsirii şi utilizării fondurilor necesare îndeplinirii planului de marketing. Statele Unite. Compania a introdus de asemenea si noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi.12 si 26 uncii (8 uncii=aprox. 240ml) de format adecvat consumului unei familii. Cutiile de metal. Pana la jumatatea deceniului al saselea. tehnologie noua si produse noi. Compania a introdus in anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri. 8Al doilea razboi mondial a dat o noua forma lumii si Compania s-a aflat in fata unei piete globale de desfacere noi si mult mai complexe. obiectivele.Conducerea superioară stabileşte misiunea. s-au gasit pe piata din 1960. în timp ce personalul productiv este răspunzător pentru fabricarea bunurilor în condiţiile de calitate şi cantitate cerute. precum şi capacitatea sa de satisfacere efectivă şi profitabilă a nevoilor consumatorilor vizaţi. Nascuta in 1960 in Germania. de la aparitia imbutelierii in anii ’90 ai secolului trecut. strategia generală şi politica acesteia. De asemenea. Compania a introdus sticlele de 10. Contabilitatea trebuie să măsoare veniturile şi costurile în aşa fel încât cei de la marketing să ştie în ce măsură realizează obiectivele propuse. realizate pentru prima oara pentru fortele armate de peste ocean. Odata ce consumatorii au inceput sa ceara varietate. toate aceste compartimente influenţează planurile şi acţiunile compartimentului de marketing. Apoi dupa ani de cercetari in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare. Aşadar. sticle care au avut un success imediat. ca si majoritatea tarilor din lume s-au schimbat intr-un ritm fara precedent. Philip.cit. p. Compania Coca-Cola a trecut si ea prin cele mai dramatice schimbari in domeniile marketing-ului si al comercializarii.258 13 . lumea Coca-Cola era definite de sticla contur.. compania a raspuns cu ambalaje noi. In 1955. planurile de marketing trebuind să fie aprobate de aceasta înainte de a fi puse în practică. managerii de marketing trebuie să conlucreze cu celelalte compartimente ale firmei. Cei de la aprovizionare se confruntă cu problema găsirii materialelor şi materiilor prime necesare. op. Din ultimii ani ai deceniului al cincilea si pana in anii ’70.

De-a lungul anilor. in mod special al televiziunii. Edgard Bergen si prietenul lui. El a fost susţinut de “It’s The Refreshing Thing To Do” in 1936 si “Global High Sign”. dar mesajul. de “Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei). care “proiectau” imaginea produsului in reviste importante. Jan And Dean si The Moody Blues.cel de-al treilea sortiment din lume ca cifra de vanzari. apăreau in anunţuri publicitare pline de culoare. O data cu evolutia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apareau in timpul diferitelor show-uri. o bautura pe baza de suc de lamaie. radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara in The Saturday Evening Post in anul 1929. multe celebritati au facut reclama pentru Coca-Cola. Charlie McCarthy au apărut in cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola. versuri si sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. modul de a face reclama pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte. realizate de către artişti de frunte. Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea. Ilustraţii sugestive. care au început in anii’30. a urmat in anul 1961. folosit pentru prima oara in 1942 a fost readus in 1969 pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare in a doua parte a anilor’50 si in primii ani ai deceniului al şaptelea. melodii. Sprite. inclusiv Norman Rockwell. folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes. Printre cunoscutii animatori care au aparut in timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune si radio in aniii’60 au fost Surorile McGuire. “Be Really Refreshed” si “Go Better Refreshed”. Aretha Franklin si Neil Diamond. In anii’60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio. adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare. au ramas aceleasi. Anii ’50 au produs “Sign Of Good Taste”. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. In 1950. Publicitatea. “It’s The Real Thing”. In decursul anilor. ca si marca inregistrata. The Four Seasons. Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv “Things Go Better With Coke” in 1963. Incepand cu jumatatea deceniului al treilea. 14 .

Sistemul unic in lume a facut din Compania Coca-Cola prima intreprindere de bauturi racoritoare din 9 www. punând bazele pentru introducerea in 1979 a sloganului “Have a Coke and a Smile”. de asemenea. In 1976 a fost introdusa campania “Coke Adds Life”. tinerii din intrega lume s-au adunat pe varful unui deal din Italia pentru a canta “I’d like to buy the world a Coke”(as dori sa cumpar lumii o Coca-Cola). In 1971. au confirmat ca cea mai cunoscuta si mai admirata marca din lume este Coca-Cola. Inseamna. o echipa australiana formata din tata si fiu care conduc 7000 de kilometri pe saptamana prin tinuturi salbatice pentru a vinde Coca-Cola unor consumatori izolati. Inseamna. Fanta si alte produse ale Companiei .O data cu intrarea in cel de al patrulea sfert al secolului 20. Sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o formula simpla la scara globala: crearea unui moment racoritor contra unei sume mici de bani.. Mai mult decat orice. un filipinez in varsta de 73 de ani care vinde Coca-Cola rece in fiecare zi in piata din orasul sau si refuza sa plece pana ce nu a vandut cel putin 50 de navete.Coca-Cola. Sprite. distincte si acceptata oriunde. În 1982 a fost lansată in intrega lume tema “Coke is it!” pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor ’80 si pentru a afirma din nou supremaţia Coca-Cola. Forta si prestigiul marcii Coca-Cola au fost exemplificate in 1988. legatura emotionala dintre Coca-Cola si consumatorii ei a devenit tot mai puternica si tot mai globala. acest sistem inseamna oameni devotati care lucreaza din greu pentru a vinde Coca-Cola. Coca-Cola light. cand 3 studii independente realizate la scara mondiala de catre Landor&Associates. de sute de milioane de ori pe zi.9 The Coca-Cola Company a inceput sa-si dezvolte reteaua globala in anii’20. “Can’t Beat the Feeling” a caracterizat anii ’80 in timp ce “Can’t Beat the Real Thing” a condus spre anii ’90 si spre introducerea in 1993 a campaniei “Always CocaCola”. fiind acum prezenta in peste 200 de tari si producand sute de milioane de portii pe zi. de un milliard de ori pe zi.Publicitatea din anii’70 si ’80 a continuat o lunga traditie care a prezentat bautura Coca-Cola ca pe una dintre placerile simple ale vietii. The Coca-Cola Company si reteaua ei de imbuteliatori cuprind cel mai sofisticat si extins (atotpatrunzator) sistem de productie si distributie din lume. de exemplu. o reactie la vremurile violente.ro 15 . Acest moment a constituit si o privire indreptata spre viitorul Companiei: o prezenta globala in continua expansiune si atasament tot mai profund pentru cea mai pretuita marca din lume.

De la Boston la Beijing. Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul Candler si prin viziunea domnului Woodruff care a dorit sa aduca Coca-Cola la indemana tuturor. In fiecare zi. -comportamentul consumatorului determina interacţiuni. In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari. Coca-Cola ramane un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate. Istoria bauturii Coca-Cola reprezinta povestea unor momente speciale. Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga lume.lume. Aceste momente isi au originea intr-un vas de arama asezat pe un trepied din curtea doctorului Pemberton si ele au fost inmultite cu multe miliarde de asemenea momente pe intreg globul. oamenii traiesc un moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola il poate oferi. De peste un secol. fiind necesar sa se cunoască ce cred consumatorii (percepţie). precum si care sunt factorii care oi influenţează (mediul înconjurător). Coca-Cola isi intareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. exista foarte puţine reguli absolute ale comportamentului uman. Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. ce simt (impresie) si ce fac (conduita). 16 . COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL Consumatorul . -consumatorii sunt foarte diferiţi unul de celalalt. De milioane de ori pe zi. Coca-Cola creaza zilnic momente speciale de placere sutelor de milioane de oameni. Coca-Cola a adus placere consumatorilor insetati de pe intreg mapamondul. mai mult decat orice alt produs de consum. de la Montreal la Moscova. -comportamentul consumatorului determina schimburi intre participanţii la procesul de vânzarecumpărare.trăsături si factori de influenţă: -comportamentul consumatorului este dinamic.

utilizator (persoana care deţine sau utilizează produsul respectiv). -comportamentul consumatorului poate fi influenţat. evaluarea alternativelor). Factorii care determină comportamentul consumatorilor referitor la cumpărarea unui bun sau serviciu nu se refera doar la necesitatule fizice (hrana. "Acea entitate sociala in care individul nu este membru. 10 11 Kotler. "Ansamblul de norme. inclusiv comportamentul de cumpărare si de consum". prin experienţe si autoritatea de care se bucura. in procesul de luare a deciziei de cumpărare. utilizarea in comun. p. 10 Deasemenea alţi factori importanţi sunt : contactul direct. op. Philip. pe care le poseda in comun membrii societăţii si care determina in mare parte comportamentul acestora.343 17 . influenţator (persoana ce poate influenta. subordonarea nevoilor individului In mod frecvent. cumpărător (persoana ce desfăşoară direct tranzacţia respectiva). Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marketing. convingeri.365 Kotler. venit). 1997. dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiraţii. Teora. valori materiale si morale.cit. prin comportamentul social in general si prin comportamentul consumatorului in special" 11: informaţiile furnizate. membrii unei familii. pot îndeplinii următoarele roluri: iniţiator (persoana care declanşează ideea cumpărării). presiuni legate de normele sale. Principiile marketingului . puterea de asociere sau comparaţie. si in special in cazul bunurilor de folosinţa îndelungata si de valoare mare. Ed. decident (persoana care ia decizia finala de cumpărare). se disting cultura. atitudini si obiceiuri create in timp de omenire.. Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o funcţie determinată de factori socio-culturali si de trăsături personale. comportamentul familial si grupul (grupul de referinţa).-consumatorii acţionează mai degrabă emoţional decât raţional si pot acţiona diferit in momente de timp distincte. Bucureşti. p. adăpost. îmbrăcăminte) si nu depind în exclusivitate de puterea sa de cumpărare (preţ. acesta îl poate învăţa si îşi poate schimba atitudinile si comportamentul. Philip. clasa si poziţia sociala.

John Smyth PEMBERTON. dintr-o anumita categorie).. si atitudinile.motivaţii conştiente (cumpărătorul ştie ca are nevoie de un anumit produs). Philip. Odată motivaţia declanşata. Situaţia economica influenţează comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ. în cursul urmatoarelor 11 decenii. . calitatea si preţul fiind caracteristici direct proporţionale. cea mai cunoscuta marca din toata lumea? Nimeni. . ocupaţia si educaţia. consumatorul îşi schimba preferinţele pentru produse. importante fiind vârsta si etapa din ciclul de viata. organizează si interpretează informaţii in scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. op. acesteia si sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate). modul in care consumatorul va acţiona. "Forţa interioara care impulsionează persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse":12 . Coca-Cola a fost declarata anul trecut drept cea mai valoroasa marca din lume în studiul realizat de catre 12 Kotler. . Cine si-ar fi închipuit în 1886 ca o noua bautura carbogazoasa de dozator. va deveni. Ocupaţia si educaţia sunt legate in general de venit si de clasa sociala. .cit.Comportamentul consumatorului este influenţat in aceeaşi măsura si de trăsăturile personale. credinţele. Nici macar Dr.motivaţii emoţionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formează asupra mărcii).motivaţii primare (determina cumpărarea unui produs. p. apar alte necesităţi.motivaţii lente (cele care operează la nivelul inconştientului cumpărătorului). situaţia economica a persoanei.motivaţii secundare (determina cumpărarea unei anumite mărci). Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de către consumatori a produselor sau serviciilor oferite de către întreprindere. motivaţia. invadarea. Percepţia este procesul prin care o persoana selectează.367 18 .motivaţii raţionale (sunt induse de raţionamente si evaluări logice ale situaţiei in care se afla consumatorul). farmacistul din Atlanta care a inventat bautura. de-a lungul vieţii. . având o serie de implicaţii pentru activitatea de marketing (pe măsura ce creste gradul de educaţie al populaţiei. depinde de modul in care percepe informaţiile cu privire la respectivul produs. personalitatea si imaginea despre sine. Vârsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece. percepţia.

Dupa ce au facut cunostinta cu aceasta bautura. Însa gustul nu este totul. dupa lansarea în tara. HP. NOKIA. În cazul Coca-Cola ne confruntam cu o situatie atipica. etc. Coca-Cola a încercat sa intre în viata fiecaruia într-un mod cât mai placut. De-a lungul anilor Coca-Cola s-a dovedit a fi un produs atipic fata de teoriile de marketing. când compania s-a asociat pentru prima data cu sarbatorile de Pasti. Coca-Cola ofera mai mult decât un simplu moment de placere. Dupa 116 ani de la apritia marcii. Ford. În cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe piata a marcii Pepsi-Cola. În mod normal. CocaCola este considerata de foarte mult timp o marca dedicata întregii familii. dar pe acest drum batatorit s-au lansat si marcile românesti. nu exista semne de declin. valoarea brand-ului a scazut în 2000 cu 13% fata de 1999. iar Pastele este una dintre ocaziile în care familiile se reunesc pentru a celebra acest eveniment. De pilda. IBM. " Când un mare producator international venea în România aducea dupa sine si concurenta. Marlboro. De aceea. oricum în scurt timp. General Electric. daca nu imediat dupa lansarea pe piata. ajunge pâna la un anumit nivel. Ea este parte din viata noastra cotidiana. cel putin aceasta este parerea lui Simeon Goranov. Disney. pentru a se apropia de consumatori a fost facut în 1996. McDonald's. Intel. European-Drinks a intrat pe o piata a bauturilor racoritoare încalzita de Coca-Cola. românii au fost cuceriti de gustul unic al bauturii. Compania americana a animat o data cu venirea pe piata sectorul racoritoarelor crescând consumul pe cap de locuitor si deschizând drumul si pentru European Drinks. Studiul a avut ca scop identificarea si plasarea într-un top a brand-urilor care valoreaza cel putin 1 miliard USD. Conteaza foarte mult legatura care se creeaza între aceasta marca si consumator. un sistem de îmbuteliere si distributie bine pus la punct. Mercedes. Nimic nu se aseamana la gust cu Coca-Cola. brand manager la Coca-Cola Romania.5 miliarde USD. Imediat dupa CocaCola urmeaza Microsoft. Succesul avut de Coca-Cola în România se datoreaza într-o buna masura popularitatii de care marca se bucura înca înainte de a intra oficial pe piata si capacitatii companiei de a implementa. Se stie ca marcile au o anumita durata de viata. Cu toate acestea.compania de consultanta americana Interbrand si Citibank. brand-ul este mai puternic ca oricând si creste din ce în ce mai repede. dimpotriva. creste. o marca se naste. Unul dintre pasii facuti de Coca-Cola. 19 . dupa care se stinge. în România. Coca-Cola si-a asigurat primul loc cu o valoare a marcii estimata de Interbrand la 72. Ba.Astazi.

care a primit premiul Ad'or pentru cea mai buna campanie pentru bauturi non-alcoolic din România. " În ceea ce priveste noua tema Coca-Cola . pe versurile lui Mugurel Vrabete. Frutti Fresh a reusit sa obtina o cota de piata însemnata. sunt principalele initiative pe care Coca-Cola le-a avut anul trecut pentru a consolida pozitia brand-urilor din portofoliu. Astazi. mai mult pe dezvoltarea marcilor deja existente în portofoliu decât pe introducerea pe piata a unor produse noi. "Viata are gust". Viata de zi cu zi e plina de întâmplari de care ne amintim întotdeauna cu placere. Asa a aparut cântecul "Viata are gust". Lansarea la jumatatea anului trecut a noii campanii publicitare pentru Coca-Cola. viata mai lunga decât o campanie publicitara. Astfel. " Si campania publicitara derulata la sfârsitul anului trecut pentru relansarea produsului Fanta a influentat pozitiv succesul acesteia. se cumpara marci de genul Kodak si Fuji. care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. 2001 a fost un an în care accentul a cazut. pe fundalul unei descresteri a puterii de cumparare. în detrimentul Coca-Cola. Formatia Holograf a intrat în joc. de spirit. campania pentru Sprite. în interpretarea si aranjamentul Holograf. iar românii cumpara în cea mai mare parte brand-uri. o zi în Backstage si doua zile a durat postprocesarea. prin modul în care a 20 . A iesit unul dintre cele mai bune videoclipuri Holograf si va avea în final. din punct de vedere al strategiei de marketing abordata. spre exemplu. dar puterea de cumparare a românilor începuse sa scada. S-a filmat o zi pe soseaua spre Alexandria. Spotul publicitar TV "Hello". care tine de emotie.aceasta nu schimba cu nimic proprietatile marcii. promotiile de Paste si cele din timpul verii. ci aduce o noua filosofie. probabil. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe piata cu un pret sub cel al Coca-Cola în momentul în care consumul de racoritoare crescuse. Este vorba de acele întâmplari care te fac sa simti ca traiesti. care a pierdut câteva procente. si campania pentru Fanta." European Drinks a intrat pe piata într-un moment prielnic. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a exprima esenta conceptului Viata are gust. chiar daca era nou pe piata româneasca. de ce sa nu compui un cântec. o piata a publicitatii care abia acum îsi da examenul de maturitate. care îti schimba într-o clipa starea de spirit. echipa Coca-Cola a avut încredere în proiectul propus de Agentia de Publicitate McCANN-ERICKSON. produsa local în România."Viata are gust" . În segmentul racoritoarelor se bea cel mai mult Coca-Cola si Frutti-Fresh. asa cum în ceea ce priveste vânzarea de filme foto. bazata pe sloganul "Musculosul se întoarce". sa te bucuri. Pentru Coca-Cola. European Drinks poate fi considerata o marca româneasca de succes în competitie cu brand-urile internationale.

un comis voiajor iesit la pensie. cu 116 % mai mult decât în 2000. " Paralel însa cu derularea unor campanii publicitare de consolidare a brandurilor existente. în 1931. Culorile hainelor Mosului au fost alese dupa cele ale marcii Coca-Cola. fiind creat la cererea companiei Coca-Cola.62%).consumatori de publicitate: Anul 2000 Locul 13. introducând pe piata o serie de noi ambalaje pentru Bonaqua. Fanta Fructe de Padure. Mai mult. scunde. Mos Craciun. Top 100 . Coca-Cola a lansat anul trecut doua produse noi: în vara. ocazie cu care si-a consolidat pozitia pe segmentul apei de masa. " Cea mai mare crestere a vânzarilor o cunoaste brandu-ul Coca-Cola în perioada Craciunului. iar radioul (2. Astazi personajul este marca înregistrata a producatorului de bauturi racoritoare Coca-Cola. director marketing Coca-Cola România) Pentru 2002. Coca-Cola.buget 21 .493. iar la sfârsitul anului o varianta noua de apa plata.602 USD) a fost destinat publicitatii prin televiziune (96. bazându-se pe un sistem diferit de promovare a produselor.22%) au fost folosite ca mijloace media secundare. rotofei si plin de viata. scopul principal fiind largirea atractiei si unicitatea marcilor.372. Succesul de care s-au bucurat anul trecut produsele Coca-Cola se datoreaza în mare parte publicitatii. dolofan si cumsecade. Si imaginea produsului a continuat sa fie în 2001 un obiectiv al companiei.258 USD . cu barba alba si deasa. a fost cel mai bun prieten al graficianului. cel al tinerilor.724. unul dintre obiectivele Coca-Cola este lansarea unor noi produse si ambalaje. în special pentru evenimente si promotii. îmbracat în rosu. fapt ce a facut compania sa ocupe locul 10 în Topul 100 al consumatorilor de publicitate. cu sac mare si plin cu daruri în spate.15%) si presa scrisa (1.fost creat a avut ca obiectiv captivarea imaginatiei celui mai important segment tinta din cadrul pietei. " Promotiile de vara derulate de companie au avut un aer aparte. asa cum îl stim noi azi. (Andrew Cowell. vor lansa programe de marketing adaptate local pentru a fi siguri ca produsele Coca-Cola sunt relevante si motivante pentru consumatorii români. Modelul. sloganul "Priveste prin hublou" fiind un exemplu în acest sens. primul loc P&G cu 44. O parte semnificativa a bugetului de publicitate pe care l-a alocat Coca-Cola în 2001 (adica 14. Coca-Cola 6. cel al implicarii într-o masura cât mai mare a consumatorului în derularea promotiei.859 USD.

de prezentare) sau de stricta specialitate (media. iar la sfârsitul anului departamentul de Resurse Umane are toate evaluarile de personal. Quadrant Amroq Beverages 976. cercetare. Casa Cărţii de Ştiinţă.43% Anul 2001 Locul 1. Coca-Cola 69.724. Bazele marketingului.55% Locul 3. European Drinks 4.884 USD .buget Locul 21. este evidenta cresterea nivelului tehnic de pregatire al angajatilor si a încrederii în ei însisi.01% Locul 2. În cazul Coca-Cola. European Drinks 10. Quadrant Amroq Beverages 13. 2001 22 . Quadrant Amroq Beverages 5. În cadrul acestui program se face o separare clara în ceea ce priveste dezvoltarea în pozitia curenta si dezv.452. Coca-Cola 14.62% La toate acestea se adauga.859 USD .buget Bugete de publicitate . începând de la secretara pâna la top manager sunt implicate în programele de training.699 USD .221. European Drinks 2. Acest proces se desfasoara pe parcursul lunilor noiembrie si decembrie.Napoca.produse alimentare: Anul 2000 Locul 1. Cluj. prin sistemul de evaluare si dezvoltare de personal.buget Anul 2001 Locul 10. European Drinks 22.02% Locul 3.971 USD . Coca-Cola 75. sau mai exact spus ele sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola în fiecare an: evalueaza performanta fiecarui angajat.98% Locul 2. pentru pozitia vizata în termen mediu si lung . BIBLIOGRAFIE: -Lazăr. ca beneficii concrete ale trainingurilor. Ed. marketing) Toate nivelurile.buget Locul 71. Quadrant Amroq Beverages 5.Locul 19.076 USD . Necesitatile de training identificate pot fi "softskills" (cursuri de comunicare.625.buget Locul 42. Dumitru.

Inteligenţa marketing plus. Principiile marketingului. Cezar. Caluschi. Corneliu.com 23 .-Kotler. Bucureşti. Philip. 1997 -Kotler. Philip. Teora.ro -www. 1999 -www. Teora. Ed.Coca-Cola. Ştefan. Ed. 1997 -Prutianu. Bucureşti. Managementul marketingului. Ed.google. Iaşi. Munteanu. Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful