CUPRINS

CAP I. MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”………..… pg.2 CAPII. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCACOLA”...9 CAPIII.MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA”………… 12 CAPIV.COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL……………………………………….1 6

1

MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”
Coca-cola este băutura răcoritoare care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului. Activitatea de marketing a firmei, cât şi a altora este influenţată într-o mare măsură de o serie de factori de mediu, ce creează ocazii favorabile sau ridică ameninţări la adresa sa. Macromediul reprezintă ansamblul de variabile, factori şi forţe, necontrolate de către firmă şi care împreună constituie climatul general în care îşi desfăşoară activitatea acesta.1 Componente ale macromediului sunt: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul politic, mediul legislativ.

MEDIUL DEMOGRAFIC
Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor efectivi şi potenţiali, este adesea punctul de plecare într-o cercetare de marketing. Principalele caracteristici demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sexe, structura pe vârste, densitatea, rata natalităţii, a căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă, rural sau urban, afilierea religioasă, educaţia, ocupaţia. Privind mărimea populaţiei la nivel global se poate spune că aceasta a înregistrat o creştere în ultimele decenii. Populaţia Europei creşte în medie cu 0,6%anual, acest ritm fiind mult inferior ratei medii de 1,8% cu care creşte populaţia globului. Dacă în Germania şi Ungaria se înregistrează sporurile cele mai mici, în Turcia şi Albania ritmul de creştere a populaţiei a fost în 1990 cu 30% mai mare decât în 1977. Este important de observat nu numai distribuţia populaţiei la nivel regional, ci şi evoluţia previzionată pentru fiecare ţară. Astfel în România mărimea populaţiei este în scădere, deci şi a prestigioasei firme Coca- Cola. Aceasta se atribuie ratei natalităţii scăzute, datorită dezvoltării ţării din punct economic şi cultural, creşterii nivelului de trai, a dorinţei şi nevoii de a trăii mai bine, chiar dacă o familie are mai puţini copii, ceea ce determină firma Coca- Cola să se orienteze spre calitatea produsului lor, spre o largă
1

Lazăr, Dumitru, Bazele marketingului, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2001, p. 59

2

cunoscând trăsăturile fiecărei ţării în care are fabrici de îmbuteliere şi comercializează bunurile sale. dar Coca-Cola se adaptează mereu zonelor în care are loc distribuţia. îşi adaptează distribuţia băuturilor răcoritoare în conformitate cu situaţia existentă la nivelul fiecărei pieţe în parte. care a înregistrat în ultima perioadă modificării. populaţia îmbătrâneşte. Marca principală. precum şi a creşterii speranţei de viaţă. puterea de cumpărare şi deprinderile de consum diferă de la o ţară la alta. peste următorii 50 de ani prevăzându-se o înrăutăţire a situaţiei. Europa. valorile. cum este şi cazul României. Proporţia persoanelor care beneficiază de pregătire în şcoli va creşte şi se va îmbunătăţii. Coca-Cola. Asia şi chiar România.promovare. o mare susţinătoare a globalizării firmelor. ca urmare a numărului tot mai redus de persoane tinere. crescând. ceea ce face ca populaţia în ansamblul ei să fie mai bine instruită.Cola. căruia trebuie să îi facă faţă. media de vârstă a populaţiei. ştiut fiind faptul că tinerii sunt cei care consumă mai mult Coca. şi să facă faţă concurenţei în creştere.Cola în sensul orientării producţiei şi a publicităţii şi spre populaţia mai vârstnică. pentru a-şi menţine consumatorii efectivi şi în general nu spre o producţie mai ridicată. În SUA. Compania Coca-Cola este recunoscută pretutindeni pe glob. Studierea acestuia a ajutat compania să se menţină pe piaţă. Pentru că nevoile. Acest lucru va determina creşterea cererii pentru produse de calitate superioară. Datorită femeilor care doresc să muncească şi a practicilor de control eficient al naşterilor. se situează în fruntea acestei recunoaşteri. cum este şi cazul Coca-Cola. 3 . numărul persoanelor vârstnice este mai mare. chiar într-o poziţie foarte bună şi să facă faţă schimbărilor iminente care se petrec în lumea de azi. chiar şi Coca. Astfel la nivel global compania Coca-Cola întâmpină un mediu demografic extrem de variat.Cola şi spre care firma şi-a orientat mai mult reclama. Aceasta are ca şi cauză o scădere pe termen lung a ratei natalităţii. obiceiurile şi stilurile de viaţă ale consumatorilor. Aceasta trebuie însă să ştie cum să facă promovarea în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii tineri. împlinind cerinţele gusturilor şi influentelor culturale locale cu peste 230 de mărci în aproape 200 de ţări. Scăderea dimensiunii familiei şi creşterea numărului vârstnicilor influenţează firma Coca. ea are o promovare diferită în funcţie de diferenţele existente între categoriile de consumatori vizaţi. convingerile. Semnificativă este şi structura populaţiei pe vârste. tradiţiile. se speră ca investiţiile făcute în sistemul de învăţământ să sporească. Pe măsura dezvoltării ţărilor.

203 4 . În acest sens în comunităţile şi pe pieţele occidentale se poate vorbii de o anumită atitudine faţă de : inviolabilitatea proprietăţii private. Principiile marketingului. atitudinile. Marketingul este astfel interesat de studiul caracteristicilor culturale în măsura în care acestea afectează modalitatea de distribuţie. credinţele. căsătorie. Cu privire la Coca-Cola putem spune că această companie şi-a creat chiar ea însăşi o valoare. Philip. concepţia despre ceilalţi şi concepţia despre organizaţii. şcoală. Coca-Cola ţine seama de obiceiurile oamenilor din ţări cu temperaturi tropicale de a savura o Coca-Cola rece. biserică. Bucureşti. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. 1997. astfel încât acordă importanţă în ceea ce priveşte distribuţia şi păstrarea acesteia. Principalele caracteristici de mediu cultural care pot fi avute în vedere sunt: valorile culturale de bază. democraţie. familie. În zilele noastre consumatorul este mult mai avizat şi conştient de semnificaţiile culturale ale produsului astfel încât sarcina operatorilor de marketing devine mai complexă şi nu poate ignora impactul mediului cultural asupra activităţii firmei. opiniile şi comportamentele care sunt recunoscute şi acceptate de majoritatea membrilor unei comunităţi astfel încât ele reprezintă liantul şi semnul apartenenţei la o comunitate. concepţia despre sine. evoluţia valorilor culturale. cinste. o anumită societate. normele morale. Valorile culturale de bază reprezintă valorile proprii. p. Acest aspect corespunde cerinţelor consumatorului care este mulţumit de acest lucru. 2 Kotler. Ed. furt. Teora. muncă. o cultură în ceea ce priveşte politica excelentă de promovare care atrage în continuare mulţi consumatori. care le şlefuieşte convingerile şi valorile primordiale. valorile culturale secundare.MEDIUL CULTURAL Mediul cultural este format din instituţiile şi factorii care influenţează valorile de bază. Ea se încadrează denumirii de băutură „răcoritoare” acest aspect fiind avut în vedere cu eficienţă atât în reclamele produsului cât şi în viaţa reală. conţinutul şi forma comunicaţiilor cu piaţa. Fiecare îşi însuşeşte o concepţie despre lume care defineşte raporturile sale cu propria persoană şi cu ceilalţi oameni. cresc şi sunt educaţi într-un anumit registru moral. modul de percepere. Valorile culturale de bază sunt înscrise în subconştientul individual şi colectiv şi se transmit de la o generaţie la alta prin familie. inclusiv cu piaţa şi consumul.2 Oamenii se nasc.

cu personalitatea acesteia. apărută prin anii 1990. melodii. MEDIUL ECONOMIC Puterea de cumpărare şi comportamentul de consum al populaţiei sunt factori importanţi care trebuie luaţi în calcul. ca dovadă a dezvoltării rapide a companiei în multe ţării ale lumii şi menţinerii pe piaţă. pentru atragerea consumatorilor. apăreau în anunţuri publicitare pline de culoare. familiile cu un singur copil sau fără copii câştigă teren. 5 . De-a lungul anilor. evaluând modul în care sunt percepute de cele mai importante categorii de public şi utilizând relaţiile publice în vederea creării unei imagini favorabile. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor’50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea. Una dintre cele mai cunoscute campanii publicitare a fost campania „Always CocaCola”. Concepţia despre organizaţiiastfel Coca-Cola sprijină o serie de cauze nobile. faţă de cea a satisfacerii celorlalţi. schimbarea opiniei şi atitudinii unor consumatori. Ilustraţii sugestive. Concepţia despre ceilalţi are în vedere în zilele noastre tendinţa de trecere de la o „societate egoistă” la una „altruistă”. Evoluţia valorilor culturale este un fenomen care se produce în interiorul valorilor culturale de bază.În ceea ce priveşte valorile culturale secundare acestea pot fii uşor schimbate. cu melodia în sine. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. În ceea ce priveşte produse Coca-Cola acestea sunt căutate de persoane din întreaga lume. care “proiectau” imaginea produsului în reviste importante. inclusiv Norman Rockwell. în care tot mai mulţi oameni vor să intre în comuniune şi să satisfacă dorinţele celuilalt. care au început în anii’30. Acestea provoacă mutaţii în structura menajului şi în structura coşului de piaţă.Concepţia despre sine se referă la importanţa pe care o acordă oamenii în satisfacerea propriilor dorinţe. Compania Coca-Cola s-a ocupat de programe de binefacere şi întrajutorare a celor care aveau nevoie. Astfel este bine cunoscută participarea vedetelor muzicale în promovarea produselor Coca-Cola. realizând campanii publicitare în acest sens. versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. Astfel mărimea familiilor se răstrânge rapid. în ciuda stabilităţii acestora. Astfel consumatorii identifică produsul cu persoana. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara în The Saturday Evening Post în anul 1929. realizate de către artişti de frunte.

Variaţia nivelului venitului antrenează mutaţii rapide în puterea de cumpărare. aflate în plin avânt. Caluschi. preţurile. Variabilitatea vânzărilor în raport cu nivelul preţurilor are sens contrar celei în raport cu evoluţia veniturilor. Unele previziuni arată că puterea economică a Europei va scădea. cu cerere inelastică. în vremurile mai grele operatorii de marketing trebuie să practice un marketing orientat spre valoare. datorită influenţelor occidentale şi a politicii de promovare practicate. Polirom. Europa de Est şi Asia în general va creşte puterea de cumpărare chiar şi pentru Coca-Cola. Preţul pe care îl practică compania pe pieţele din întreaga lume este foarte important. are o deosebită importanţă pentru compania Coca-Cola. Progresele înregistrate pe plan mondial în domeniul tehnologiei şi al comunicaţiilor au determinat o deplasare a puterii economice dinspre vest (America de Nord şi Europa occidentală) către est (statele aflate în plin avânt economic). Conform aşa numitei legi a lui Engel. Munteanu. precum este România. Astfel în ţările cu avânt economic veniturile populaţiei tot mai mari se transformă într-o putere de cumpărare superioară. În anii 1990 compania Coca-Cola avea vânzări reduse în România. p. însă acestea au început să crească cu timpul. Ed.3 În general. în ceea ce priveşte bunăstarea şi nivelul de trai. reprezintă un fenomen de care trebuie să se ţină seama în elaborarea politicilor de marketing. astfel într-o ţară care se află în plin proces de dezvoltare. Astfel în România în anii 1990 ponderea cheltuielilor cu băuturile nealcoolice era de 1. Cezar. pentru ai atrage şi ai păstra în calitate de clienţi pe consumatorii sensibili la preţ. profit care a ajutat-o printre altele şi să progreseze. Corneliu. Iaşi. 283 6 .8%. Inteligenţa marketing plus. Spre deosebire de perioadele de avânt economic. dar aceasta este în creştere datorită progresului economic. Reducerea decalajului existent între economiile occidentale dezvoltate şi cele asiatice spre exemplu. când oamenii sunt cuprinşi de febra consumului. cheltuielile pe care le efectuează gospodăriile sunt cele datorate procurării hranei. economiile şi politica de credite. Înclinaţia spre economisire sau înclinaţia spre consum a populaţiei. 1999.Puterea de cumpărare depinde de patru factori importanţi: veniturile curente. Ştefan. atunci când veniturile cresc. într-o anumită perioadă. ponderea cheltuielilor alimentare. Coca-Cola a realizat studii pentru a cunoaşte aceste aspecte ceea ce i-a adus de-a lungul anilor un profit mai mult decât semnificativ. scade. 3 Prutianu. În această categorie intră şi băuturile răcoritoare precum este firma analizată Coca-Cola.

protecţia acestuia rămânând în continuare o problemă vitală pentru întreaga lume. cât şi celelalte firme vor trebui să dea dovadă de inteligenţă. Pe viitor atât compania Coca-Cola. p. astfel încât orice alte surse de energie care se vor descoperii în viitor şi vor avea un cost mai scăzut sunt binevenite. formează mediul natural..cit. limitate şi regenerabile. unii specialişti consideră că pe termen lung există pericolul ca acestea să se epuizeze. locuri unde compania Coca-Cola ar avea sau are cheltuieli de producţie mai mari. preocupările legate de mediul înconjurător s-au amplificat continuu. la dilema resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător. care afectează gradul de disponibilitate al acestei resurse au impulsionat procesul de căutare a unor forme alternative de energie. Coca-Cola se ocupă de această problemă a poluării mediului înconjurător.4 În ultimele decenii. acestea din urmă trebuie să ştie să echilibreze balanţa aşteptărilor masei largi a consumatorilor în ceea ce priveşte avantajele ecologice şi performanţele produselor lor. care utilizează apă în realizarea băuturilor răcoritoare. astfel de pe piaţă. Cu toate că se aşteaptă o creştere a presiunilor exercitate de mişcările ecologiste asupra firmelor. din 1991. Desigur aceasta ar afecta procesul de producţie al bunurilor Coca-Cola. precum şi evenimentele dramatice de genul războiului din Golf. Resursele naturale ale planetei sunt grupate în trei mari categorii: nelimitate. continuând să acţioneze cu promptitudine în vederea găsirii unor soluţii noi. Philip. sticlele goale se întorc sub formă paletizată. Poluarea este o problemă stringentă a zilelor în care trăim. Creşterea substanţială a preţului ţiţeiului în anii 1970. ecologice. după un amplu proces de spălare care asigură în final sticle curate şi microbiologic sterile. Deşi apa şi aerul sunt considerate resurse nelimitate. firma va putea profita de pe urma schimbărilor apărute în cadrul acestuia.Printr-o supraveghere atentă a mediului economic. indiferent de sortiment însă nu se ştie sigur dacă se va ajunge la aşa ceva. Deocamdată această situaţie se menţine constantă.194 7 . în camioane şi sunt depozitate în fabrică. În majoritatea ţărilor. firmele au fost obligate să adopte practici ecologiste. Sunt totuşi locuri în lume unde apa potabilă se procură mai greu. 4 Kotler. pentru a fi refolosite. MEDIUL NATURAL Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfăşurării activităţii operatorilor de piaţă sau care sunt influenţate de activităţile de marketing . Creşterea costului energiei reprezintă o problemă esenţială pentru Coca-Cola. op.

MEDIUL TEHNOLOGIC Mediul tehnologic cuprinde ansamblul cunoştinţelor tehnice acumulate de omenire. firma Coca-Cola a reuşit să pătrundă cu succes pe piaţa românească aceasta datorită noului mediu politic care s-a instaurat după Revoluţia din 1989.cit. să îmbunătăţească mediul de lucru şi procesul de producţie pentru a da randament şi a face faţă cerinţelor consumatorilor în schimbare..199 8 . un mediu democratic şi dornic de schimbare. Ea a reuşit pe baza tehnologiei care s-a dezvoltat pe parcursul anilor să o folosească în scopul sporirii producţiei. op. Datorită ritmului rapid al progresului tehnic. MEDIUL POLITIC Deciziile de marketing sunt serios influenţate de evenimentele care au loc pe scena politică. Consecinţele pentru marketing se concretizează în reducerea preţurilor bunurilor de piaţă. În ultimii ani.5 Elementele acestui mediu pot stimula sau dimpotrivă frâna activitatea firmei. În condiţii de criză ele se accentuează. Philip. organismelor guvernamentale şi grupurilor de presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor particulare într-o anumită societate. datorită cererii în creştere. protecţia brevetelor de 5 Kotler. Mediul politic este constituit din ansamblul legilor. scurtarea ciclului de viaţă al produsului. Creând tehnologii şi produse noi. în România. Profitul obţinut de companie este o dovadă clară a folosirii excelente a noilor tehnologii. Firma Coca-Cola a făcut faţă cu brio progresului tehnologic înregistrat până în prezent. el propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. Tehnologiile noi creează pieţe şi ocazii noi. Acesta este format din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care privesc : calitatea produselor. Menţinerea unei ponderi semnificative a bugetelor de cercetare şi inginerie tehnologică devine o condiţie necesară a succesului pe piaţă. MEDIUL JURIDIC Mediul juridic este în strânsă legătură cu cel politic. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploreze consecinţele apariţiei unor noi tehnologii. Atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă şi un climat mai permisiv pentru afaceri. p. Firma s-a dezvoltat foarte mult şi continuă să se păstreze pe piaţă în condiţii de eficienţă. apar consecinţe atât pentru consumatori cât şi pentru producători.

asociaţiile profesionale. prestatorii de servicii. oficiile forţei de muncă si persoanele ce .prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gama larga de caută servicii un utile realizării loc obiectivelor de firmei. asistăm pe de o parte. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. iar în situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii. . Micromediul extern al firmei cuprinde: clienţii. furnizorii de forţa de munca. modelelor şi desenelor. mediile de informare în masa si publicul consumator. organismele publice. în ceea ce priveşte activitatea de marketing a întreprinderii globale. furnizorii de mărfuri. . şi chiar să le folosească în scopul obţinerii succesului la nivel mondial. De asemenea. sponsorizarea. să se menţină mereu printre primele companii de succes ale lumii. .invenţie. publicitatea şi comunicarea în audiovizual.clienţi care sunt consumatori. echipamente si maşini. metodele de vânzare. . ambalarea şi condiţionarea produselor. concurenţa neloială. Coca-Cola a reuşit să facă faţă legilor date de fiecare stat în care se comercializează produsul respectiv. protecţia consumatorilor. asociaţiile consumatorilor.organismele publice . protecţia mediului.furnizorii forţei de munca sunt unităţile de învăţământ. la o intensificare fără precedent a concurenţei şi la schimbări extraordinar de rapide în toate domeniile. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCA-COLA” Micromediul marketingului cuprinde acei factori interni şi forţe externe care influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit control.furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigura resursele necesare de materii prime. regimul investiţiilor străine. concurenţii. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ. Coca-Cola rămâne una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa globală. la apariţia aşa-numitelor “produse 9 . asistenţa socială. munca. utilizatori industriali. care a reuşit prin politicile adoptate să vină mereu cu ceva nou. iar pe de altă parte. a produselor. materie.concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeaşi categorie de clienţi. întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum.

Managementul marketingului. 1997. avionul de pasageri Boeing 767 a fost proiectat în oraşul Seattle (SUA).193 Kotler. Philip.7 Globalizarea determină întreprinderile să-şi realizeze produsele prin intermediul unor linii de montaj globale. partea din spate în Canada. În prezent. Philip. 6 7 Kotler. ideile dintr-un colţ al lumii în celălalt. Lumea este condusă de întreprinderi gigant/megacorporaţii. Sony.342 10 . Microsoft sau McDonald’s. în ceea ce priveşte concurenţa globală. 6 Cei doi giganţi şi aprigi concurenţi de pe piaţa mondială a băuturilor răcoritoare.globale” gen Coca-cola. Coca-cola a investit milioane de dolari în activităţile de marketing ocazionate de Olimpiada de la Barcelona şi de inaugurarea parcului EuroDisney. reuşind să-şi creeze structuri globale ce le permit să transmită rapid informaţiile. Texaco. numeroase întreprinderi şi-au extins masiv operaţiunile de comercializare. De exemplu. iar Pepsi a ripostat alocând 500 de milioane de dolari bugetului activităţii sale de marketing din Europa. Mercedes. Teora. la faliment/ruină. Samsung). Întreprinderile actuale au de înfruntat o concurenţă acerbă la scară planetară ceea ce face ca activitatea lor de marketing să se desfăşoare într-un cadru global foarte dinamic. iar fuzelajul şi componentele ce înglobau tehnică de vârf în Japonia. Ed. P. Toyota. Întreprinderile se confruntă cu un mediu de marketing mult mai vast şi mai complex decât în trecut. de a produce diferite componente şi materiale din sau în străinătate. întreprinderile europene şi americane au de înfruntat chiar în ţările lor de origine întreprinderile asiatice (de exemplu. p. partea anterioară şi o parte din componentele aripilor s-au fabricat în Italia.cit. În acest sens.. ceea ce determină revizuiri frecvente ale programelor de marketing. De aceea. ce aplică o politică de marketing agresivă şi extrem de competitivă (conform conceptului de “concurenţă totală“). ci şi de a cumpăra. parbrizele şi motoarele în Marea Britanie. firmele transnaţionale trebuie să coordoneze operaţiuni funcţionale peste graniţele statelor şi să-şi sporească eficienţa. De exemplu. op. p. consideră că formula de succes a unei întreprinderi pentru o anumită perioadă nu va mai funcţiona în următoarea şi o va duce probabil. celebrul guru american al managementului. Drucker. Cocacola şi Pepsi şi-au elaborat noi strategii de marketing în scopul cuceririi pieţei Europei Occidentale. Bucureşti. unde s-au fabricat aripile şi carlinga. Toyota. care nu sunt doar interesate de a vinde cât mai multe bunuri pe pieţele internaţionale. aprovizionare şi producţie pe piaţa mondială. ce înregistrează o creştere rapidă de 8% anual.

în scopul de a raţionaliza procesele ce au loc. chiar concurente. Ca şi întreprinderile. cunoaşterea a devenit o resursă extrem de importantă a firmei. Daimler Benz şi Chrysler. Rover şi Honda sau General Electric şi Matsushita. alianţele încheiate între Ford şi Mazda. Fuziunile. producţie. reducerea obligaţiilor fiscale etc. achiziţiile şi alianţele strategice sunt consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei într-o economie mondială fără bariere şi din ce în ce mai integrată. creşterea performanţelor echipelor manageriale.Fuziunea are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi îşi unesc operaţiunile/activităţile dând naştere unei noi întreprinderi. precum reunirea activităţilor de aprovizionare. prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor. Printre motivele care stau la baza realizării fuziunilor şi achiziţiilor întreprinderilor se numără: creşterea cursului acţiunilor companiilor. 11 . marketing şi comercializare într-un singur centru de coordonare a planificării strategice. megaîntreprinderile americane domină scena economică mondială . Astfel.Un exemplu îl reprezintă Ford Motor. Astăzi. ceea ce oferă posibilitatea întreprinderilor globale să-şi consolideze acest control la o scară care nu a mai fost posibilă până acum. care caută să devină o adevărată întreprindere globală în domeniu. AT&T şi TCI. precum cele dintre Exxon şi Mobil. dar şi adevăratele megafuziuni. pieţelor şi tehnologiilor. Megaîntreprinderile încearcă să reducă concurenţa economică la scară planetară cu aceleaşi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna. La nivelul întreprinderii se derulează programe de reorganizare a activităţii la scară mondială. al doilea producător mondial de automobile. Ca exemple. o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente. se pot aminti printre altele. Pentru a face faţă provocărilor lansate de globalizarea afacerilor. numeroase întreprinderi formează alianţe strategice sau fuzionează cu alte întreprinderi. iar achiziţia are loc atunci când o întreprindere cumpără şi controlează o altă întreprindere. oamenii sunt din ce în ce mai mult exponenţii unei societăţi a cunoaşterii.Succesul deosebit înregistrat de întreprinderile globale se datorează considerabile lor eforturi de cercetare-dezvoltare. Ceea ce este nou este faptul că are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informaţionale din ce în ce mai sofisticate. punând cunoaşterea pe prim plan.

nu este deloc surprinzător faptul că numeroase întreprinderi de succes au început să îşi trimită angajaţii de 34 ori pe an la conferinţe. iar marketingului îi revine sarcina de a crea coeziunea interna a eforturilor. Acest lucru nu este unul facil.O societate a cunoaşterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al învăţării continuare. Atunci când elaborează planurile de marketing. în literatura de specialitate există încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern. cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregătirea susţinută a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de creşterea productivităţii muncii salariaţilor săi. la modul cel mai general. cercetare-dezvoltare. adică satisfacerea nevoilor consumatorilor într-o maniera rentabilă pentru firmă. Ph. conducerea acestui compartiment ar trebui să ţină seama şi de interesele celorlalte grupuri din cadrul firmei. Deşi mari. deoarece diferitele compartimente pot vedea în aceasta doar o încercare de creştere a influentei şi de confiscare a autorităţii. De aceea. cum ar fi: conducerea superioară. capabilă să reacţioneze rapid la noi informaţii. între care există o relaţie directă formează mediul intern al 12 . Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea. cursuri şi stagii de specializare. unei firme.Cu alte cuvinte. Cu alte cuvinte toate compartimentele ar trebui să colaboreze în interesul clientului. compartimentul financiar. producţie şi contabilitate. MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA” Când vorbim despre mediul intern al firmei avem în vedere natura activităţii desfăşurate şi modul în care sunt îndeplinite diferite funcţii pentru a răspunde scopului firmei în viziunea de marketing. Astfel. Concentrarea pe învăţarea permanentă trebuie să constituie o prioritate a managementului oricărei întreprinderi în secolul XXI. aprovizionare. Toate aceste grupuri. Kotler consideră că mediul extern reprezintă totalitatea forţelor necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii avantajoase. este vorba despre un tip de organizaţie deschisă la tot ceea ce este nou.

. op. familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit 8 Kotler. Nascuta in 1960 in Germania. de sase uncii si jumatate sau de paharele in forma de clopot pentru dozatoare. sticle care au avut un success imediat. De asemenea. Din ultimii ani ai deceniului al cincilea si pana in anii ’70. în timp ce personalul productiv este răspunzător pentru fabricarea bunurilor în condiţiile de calitate şi cantitate cerute.258 13 . Personalul financiar este preocupat de problema găsirii şi utilizării fondurilor necesare îndeplinirii planului de marketing. obiectivele.12 si 26 uncii (8 uncii=aprox. de la aparitia imbutelierii in anii ’90 ai secolului trecut. strategia generală şi politica acesteia. Philip. In 1955. ca si majoritatea tarilor din lume s-au schimbat intr-un ritm fara precedent. s-au gasit pe piata din 1960. planurile de marketing trebuind să fie aprobate de aceasta înainte de a fi puse în practică. Compartimentul de cercetare-dezvoltare se concentrează asupra proiectării unor produse sigure şi atractive pentru consumatori. Cei de la aprovizionare se confruntă cu problema găsirii materialelor şi materiilor prime necesare. realizate pentru prima oara pentru fortele armate de peste ocean. Odata ce consumatorii au inceput sa ceara varietate. Pana la jumatatea deceniului al saselea. Compania Coca-Cola a trecut si ea prin cele mai dramatice schimbari in domeniile marketing-ului si al comercializarii. compania a raspuns cu ambalaje noi.cit. Compania a introdus sticlele de 10. 240ml) de format adecvat consumului unei familii. p. Contabilitatea trebuie să măsoare veniturile şi costurile în aşa fel încât cei de la marketing să ştie în ce măsură realizează obiectivele propuse. Compania a introdus in anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri. Aşadar.Conducerea superioară stabileşte misiunea. Cutiile de metal. Compania a introdus de asemenea si noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi. toate aceste compartimente influenţează planurile şi acţiunile compartimentului de marketing. lumea Coca-Cola era definite de sticla contur. Managerii de marketing trebuie să adopte decizii în concordanţă cu proiectele conducerii superioare. Statele Unite. 8Al doilea razboi mondial a dat o noua forma lumii si Compania s-a aflat in fata unei piete globale de desfacere noi si mult mai complexe. Apoi dupa ani de cercetari in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare. precum şi capacitatea sa de satisfacere efectivă şi profitabilă a nevoilor consumatorilor vizaţi. tehnologie noua si produse noi. managerii de marketing trebuie să conlucreze cu celelalte compartimente ale firmei.

De-a lungul anilor. O data cu evolutia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apareau in timpul diferitelor show-uri. “It’s The Real Thing”. Printre cunoscutii animatori care au aparut in timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune si radio in aniii’60 au fost Surorile McGuire. in mod special al televiziunii. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. realizate de către artişti de frunte. inclusiv Norman Rockwell. versuri si sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. “Be Really Refreshed” si “Go Better Refreshed”. melodii. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare in a doua parte a anilor’50 si in primii ani ai deceniului al şaptelea. Jan And Dean si The Moody Blues. o bautura pe baza de suc de lamaie. Charlie McCarthy au apărut in cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola.cel de-al treilea sortiment din lume ca cifra de vanzari. Ilustraţii sugestive. Sprite. folosit pentru prima oara in 1942 a fost readus in 1969 pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes. ca si marca inregistrata. Incepand cu jumatatea deceniului al treilea. de “Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei). care au început in anii’30. care “proiectau” imaginea produsului in reviste importante. multe celebritati au facut reclama pentru Coca-Cola. Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. 14 . In 1950. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara in The Saturday Evening Post in anul 1929. The Four Seasons. In anii’60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio. dar mesajul. au ramas aceleasi. modul de a face reclama pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte. Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv “Things Go Better With Coke” in 1963. El a fost susţinut de “It’s The Refreshing Thing To Do” in 1936 si “Global High Sign”. Publicitatea. apăreau in anunţuri publicitare pline de culoare. Anii ’50 au produs “Sign Of Good Taste”. a urmat in anul 1961. adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare. radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. Aretha Franklin si Neil Diamond. Edgard Bergen si prietenul lui. In decursul anilor.

tinerii din intrega lume s-au adunat pe varful unui deal din Italia pentru a canta “I’d like to buy the world a Coke”(as dori sa cumpar lumii o Coca-Cola). Sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o formula simpla la scara globala: crearea unui moment racoritor contra unei sume mici de bani. In 1971.O data cu intrarea in cel de al patrulea sfert al secolului 20. cand 3 studii independente realizate la scara mondiala de catre Landor&Associates. fiind acum prezenta in peste 200 de tari si producand sute de milioane de portii pe zi. Forta si prestigiul marcii Coca-Cola au fost exemplificate in 1988. de sute de milioane de ori pe zi. de asemenea. “Can’t Beat the Feeling” a caracterizat anii ’80 in timp ce “Can’t Beat the Real Thing” a condus spre anii ’90 si spre introducerea in 1993 a campaniei “Always CocaCola”. Sprite. o echipa australiana formata din tata si fiu care conduc 7000 de kilometri pe saptamana prin tinuturi salbatice pentru a vinde Coca-Cola unor consumatori izolati. acest sistem inseamna oameni devotati care lucreaza din greu pentru a vinde Coca-Cola. de un milliard de ori pe zi.9 The Coca-Cola Company a inceput sa-si dezvolte reteaua globala in anii’20. Acest moment a constituit si o privire indreptata spre viitorul Companiei: o prezenta globala in continua expansiune si atasament tot mai profund pentru cea mai pretuita marca din lume. Inseamna. In 1976 a fost introdusa campania “Coke Adds Life”. un filipinez in varsta de 73 de ani care vinde Coca-Cola rece in fiecare zi in piata din orasul sau si refuza sa plece pana ce nu a vandut cel putin 50 de navete.Publicitatea din anii’70 si ’80 a continuat o lunga traditie care a prezentat bautura Coca-Cola ca pe una dintre placerile simple ale vietii. punând bazele pentru introducerea in 1979 a sloganului “Have a Coke and a Smile”. Inseamna.Sistemul unic in lume a facut din Compania Coca-Cola prima intreprindere de bauturi racoritoare din 9 www. Coca-Cola light. În 1982 a fost lansată in intrega lume tema “Coke is it!” pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor ’80 si pentru a afirma din nou supremaţia Coca-Cola. Fanta si alte produse ale Companiei . distincte si acceptata oriunde.ro 15 .Coca-Cola. o reactie la vremurile violente. de exemplu. The Coca-Cola Company si reteaua ei de imbuteliatori cuprind cel mai sofisticat si extins (atotpatrunzator) sistem de productie si distributie din lume.. au confirmat ca cea mai cunoscuta si mai admirata marca din lume este Coca-Cola. legatura emotionala dintre Coca-Cola si consumatorii ei a devenit tot mai puternica si tot mai globala. Mai mult decat orice.

-comportamentul consumatorului determina interacţiuni. 16 .lume. Coca-Cola isi intareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. Coca-Cola a adus placere consumatorilor insetati de pe intreg mapamondul.trăsături si factori de influenţă: -comportamentul consumatorului este dinamic. ce simt (impresie) si ce fac (conduita). Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul Candler si prin viziunea domnului Woodruff care a dorit sa aduca Coca-Cola la indemana tuturor. In fiecare zi. Aceste momente isi au originea intr-un vas de arama asezat pe un trepied din curtea doctorului Pemberton si ele au fost inmultite cu multe miliarde de asemenea momente pe intreg globul. exista foarte puţine reguli absolute ale comportamentului uman. fiind necesar sa se cunoască ce cred consumatorii (percepţie). Coca-Cola ramane un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate. De milioane de ori pe zi. Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga lume. precum si care sunt factorii care oi influenţează (mediul înconjurător). -consumatorii sunt foarte diferiţi unul de celalalt. In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari. De peste un secol. de la Montreal la Moscova. oamenii traiesc un moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola il poate oferi. Coca-Cola creaza zilnic momente speciale de placere sutelor de milioane de oameni. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL Consumatorul . mai mult decat orice alt produs de consum. Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. -comportamentul consumatorului determina schimburi intre participanţii la procesul de vânzarecumpărare. Istoria bauturii Coca-Cola reprezinta povestea unor momente speciale. De la Boston la Beijing.

pe care le poseda in comun membrii societăţii si care determina in mare parte comportamentul acestora. Bucureşti. "Ansamblul de norme. op. Ed. cumpărător (persoana ce desfăşoară direct tranzacţia respectiva). evaluarea alternativelor). Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o funcţie determinată de factori socio-culturali si de trăsături personale. prin comportamentul social in general si prin comportamentul consumatorului in special" 11: informaţiile furnizate. si in special in cazul bunurilor de folosinţa îndelungata si de valoare mare. Principiile marketingului . 1997. convingeri. p. in procesul de luare a deciziei de cumpărare. influenţator (persoana ce poate influenta. comportamentul familial si grupul (grupul de referinţa). subordonarea nevoilor individului In mod frecvent. pot îndeplinii următoarele roluri: iniţiator (persoana care declanşează ideea cumpărării).-consumatorii acţionează mai degrabă emoţional decât raţional si pot acţiona diferit in momente de timp distincte. dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiraţii.. atitudini si obiceiuri create in timp de omenire. utilizator (persoana care deţine sau utilizează produsul respectiv). inclusiv comportamentul de cumpărare si de consum". puterea de asociere sau comparaţie. clasa si poziţia sociala. 10 11 Kotler. valori materiale si morale.343 17 . Factorii care determină comportamentul consumatorilor referitor la cumpărarea unui bun sau serviciu nu se refera doar la necesitatule fizice (hrana. Teora. utilizarea in comun. "Acea entitate sociala in care individul nu este membru. membrii unei familii. Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marketing. presiuni legate de normele sale. -comportamentul consumatorului poate fi influenţat. acesta îl poate învăţa si îşi poate schimba atitudinile si comportamentul. prin experienţe si autoritatea de care se bucura. decident (persoana care ia decizia finala de cumpărare). Philip. adăpost. îmbrăcăminte) si nu depind în exclusivitate de puterea sa de cumpărare (preţ. se disting cultura. p. 10 Deasemenea alţi factori importanţi sunt : contactul direct. venit).365 Kotler. Philip.cit.

invadarea. Cine si-ar fi închipuit în 1886 ca o noua bautura carbogazoasa de dozator. op. . .motivaţii primare (determina cumpărarea unui produs. Coca-Cola a fost declarata anul trecut drept cea mai valoroasa marca din lume în studiul realizat de catre 12 Kotler.367 18 . Odată motivaţia declanşata.motivaţii lente (cele care operează la nivelul inconştientului cumpărătorului). situaţia economica a persoanei. .. Philip. Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de către consumatori a produselor sau serviciilor oferite de către întreprindere. Ocupaţia si educaţia sunt legate in general de venit si de clasa sociala. consumatorul îşi schimba preferinţele pentru produse. motivaţia. acesteia si sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate).cit. modul in care consumatorul va acţiona. percepţia. calitatea si preţul fiind caracteristici direct proporţionale. apar alte necesităţi. si atitudinile. cea mai cunoscuta marca din toata lumea? Nimeni. Vârsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece. importante fiind vârsta si etapa din ciclul de viata. p. va deveni. credinţele.motivaţii raţionale (sunt induse de raţionamente si evaluări logice ale situaţiei in care se afla consumatorul).motivaţii secundare (determina cumpărarea unei anumite mărci). Percepţia este procesul prin care o persoana selectează.motivaţii emoţionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formează asupra mărcii). în cursul urmatoarelor 11 decenii. . de-a lungul vieţii. personalitatea si imaginea despre sine. dintr-o anumita categorie). farmacistul din Atlanta care a inventat bautura. Situaţia economica influenţează comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ. "Forţa interioara care impulsionează persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse":12 .motivaţii conştiente (cumpărătorul ştie ca are nevoie de un anumit produs). având o serie de implicaţii pentru activitatea de marketing (pe măsura ce creste gradul de educaţie al populaţiei. organizează si interpretează informaţii in scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. John Smyth PEMBERTON.Comportamentul consumatorului este influenţat in aceeaşi măsura si de trăsăturile personale. ocupaţia si educaţia. depinde de modul in care percepe informaţiile cu privire la respectivul produs. . Nici macar Dr.

European-Drinks a intrat pe o piata a bauturilor racoritoare încalzita de Coca-Cola. dimpotriva. Compania americana a animat o data cu venirea pe piata sectorul racoritoarelor crescând consumul pe cap de locuitor si deschizând drumul si pentru European Drinks. În cazul Coca-Cola ne confruntam cu o situatie atipica. creste. românii au fost cuceriti de gustul unic al bauturii. Studiul a avut ca scop identificarea si plasarea într-un top a brand-urilor care valoreaza cel putin 1 miliard USD. Însa gustul nu este totul. brand manager la Coca-Cola Romania. Coca-Cola ofera mai mult decât un simplu moment de placere. Imediat dupa CocaCola urmeaza Microsoft. CocaCola este considerata de foarte mult timp o marca dedicata întregii familii. ajunge pâna la un anumit nivel. În mod normal. Mercedes. " Când un mare producator international venea în România aducea dupa sine si concurenta. Nimic nu se aseamana la gust cu Coca-Cola. Succesul avut de Coca-Cola în România se datoreaza într-o buna masura popularitatii de care marca se bucura înca înainte de a intra oficial pe piata si capacitatii companiei de a implementa. Se stie ca marcile au o anumita durata de viata. oricum în scurt timp.Astazi. IBM. daca nu imediat dupa lansarea pe piata. Dupa 116 ani de la apritia marcii. De-a lungul anilor Coca-Cola s-a dovedit a fi un produs atipic fata de teoriile de marketing. iar Pastele este una dintre ocaziile în care familiile se reunesc pentru a celebra acest eveniment. Coca-Cola si-a asigurat primul loc cu o valoare a marcii estimata de Interbrand la 72. Coca-Cola a încercat sa intre în viata fiecaruia într-un mod cât mai placut. dupa lansarea în tara. Unul dintre pasii facuti de Coca-Cola. etc. brand-ul este mai puternic ca oricând si creste din ce în ce mai repede. Cu toate acestea. în România. un sistem de îmbuteliere si distributie bine pus la punct. Conteaza foarte mult legatura care se creeaza între aceasta marca si consumator. cel putin aceasta este parerea lui Simeon Goranov. o marca se naste. Ea este parte din viata noastra cotidiana. HP. Ba. nu exista semne de declin. când compania s-a asociat pentru prima data cu sarbatorile de Pasti. NOKIA. dar pe acest drum batatorit s-au lansat si marcile românesti. De aceea. dupa care se stinge. 19 . În cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe piata a marcii Pepsi-Cola. McDonald's. pentru a se apropia de consumatori a fost facut în 1996. De pilda. Marlboro.5 miliarde USD. valoarea brand-ului a scazut în 2000 cu 13% fata de 1999. General Electric. Ford.compania de consultanta americana Interbrand si Citibank. Dupa ce au facut cunostinta cu aceasta bautura. Disney. Intel.

Asa a aparut cântecul "Viata are gust". sunt principalele initiative pe care Coca-Cola le-a avut anul trecut pentru a consolida pozitia brand-urilor din portofoliu. chiar daca era nou pe piata româneasca. Viata de zi cu zi e plina de întâmplari de care ne amintim întotdeauna cu placere. bazata pe sloganul "Musculosul se întoarce". pe versurile lui Mugurel Vrabete. campania pentru Sprite. care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. dar puterea de cumparare a românilor începuse sa scada." European Drinks a intrat pe piata într-un moment prielnic. în interpretarea si aranjamentul Holograf. Pentru Coca-Cola. sa te bucuri. Este vorba de acele întâmplari care te fac sa simti ca traiesti. În segmentul racoritoarelor se bea cel mai mult Coca-Cola si Frutti-Fresh. " În ceea ce priveste noua tema Coca-Cola . Astazi. European Drinks poate fi considerata o marca româneasca de succes în competitie cu brand-urile internationale. pe fundalul unei descresteri a puterii de cumparare. în detrimentul Coca-Cola. prin modul în care a 20 . o zi în Backstage si doua zile a durat postprocesarea. asa cum în ceea ce priveste vânzarea de filme foto. se cumpara marci de genul Kodak si Fuji. echipa Coca-Cola a avut încredere în proiectul propus de Agentia de Publicitate McCANN-ERICKSON. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a exprima esenta conceptului Viata are gust. care tine de emotie. de ce sa nu compui un cântec. 2001 a fost un an în care accentul a cazut. iar românii cumpara în cea mai mare parte brand-uri. si campania pentru Fanta. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe piata cu un pret sub cel al Coca-Cola în momentul în care consumul de racoritoare crescuse. probabil. Formatia Holograf a intrat în joc."Viata are gust" . A iesit unul dintre cele mai bune videoclipuri Holograf si va avea în final. mai mult pe dezvoltarea marcilor deja existente în portofoliu decât pe introducerea pe piata a unor produse noi. ci aduce o noua filosofie. "Viata are gust". Lansarea la jumatatea anului trecut a noii campanii publicitare pentru Coca-Cola. care a primit premiul Ad'or pentru cea mai buna campanie pentru bauturi non-alcoolic din România. din punct de vedere al strategiei de marketing abordata. produsa local în România. Frutti Fresh a reusit sa obtina o cota de piata însemnata. S-a filmat o zi pe soseaua spre Alexandria. o piata a publicitatii care abia acum îsi da examenul de maturitate. Astfel. care îti schimba într-o clipa starea de spirit. " Si campania publicitara derulata la sfârsitul anului trecut pentru relansarea produsului Fanta a influentat pozitiv succesul acesteia.aceasta nu schimba cu nimic proprietatile marcii. viata mai lunga decât o campanie publicitara. spre exemplu. promotiile de Paste si cele din timpul verii. de spirit. care a pierdut câteva procente. Spotul publicitar TV "Hello".

asa cum îl stim noi azi. fiind creat la cererea companiei Coca-Cola. cu sac mare si plin cu daruri în spate.602 USD) a fost destinat publicitatii prin televiziune (96.493. Coca-Cola a lansat anul trecut doua produse noi: în vara. sloganul "Priveste prin hublou" fiind un exemplu în acest sens. " Cea mai mare crestere a vânzarilor o cunoaste brandu-ul Coca-Cola în perioada Craciunului. Modelul. cel al implicarii într-o masura cât mai mare a consumatorului în derularea promotiei. rotofei si plin de viata. cu barba alba si deasa. în 1931. iar radioul (2. îmbracat în rosu.372. Mos Craciun. Mai mult. director marketing Coca-Cola România) Pentru 2002. cu 116 % mai mult decât în 2000. (Andrew Cowell. Succesul de care s-au bucurat anul trecut produsele Coca-Cola se datoreaza în mare parte publicitatii. dolofan si cumsecade. unul dintre obiectivele Coca-Cola este lansarea unor noi produse si ambalaje. în special pentru evenimente si promotii. ocazie cu care si-a consolidat pozitia pe segmentul apei de masa. Astazi personajul este marca înregistrata a producatorului de bauturi racoritoare Coca-Cola.859 USD. cel al tinerilor.258 USD . Fanta Fructe de Padure. Top 100 . introducând pe piata o serie de noi ambalaje pentru Bonaqua. fapt ce a facut compania sa ocupe locul 10 în Topul 100 al consumatorilor de publicitate.buget 21 . " Paralel însa cu derularea unor campanii publicitare de consolidare a brandurilor existente. primul loc P&G cu 44.22%) au fost folosite ca mijloace media secundare. scopul principal fiind largirea atractiei si unicitatea marcilor. Si imaginea produsului a continuat sa fie în 2001 un obiectiv al companiei. vor lansa programe de marketing adaptate local pentru a fi siguri ca produsele Coca-Cola sunt relevante si motivante pentru consumatorii români. Coca-Cola. bazându-se pe un sistem diferit de promovare a produselor. un comis voiajor iesit la pensie. iar la sfârsitul anului o varianta noua de apa plata. Coca-Cola 6. " Promotiile de vara derulate de companie au avut un aer aparte. a fost cel mai bun prieten al graficianului. O parte semnificativa a bugetului de publicitate pe care l-a alocat Coca-Cola în 2001 (adica 14.724. scunde.consumatori de publicitate: Anul 2000 Locul 13.fost creat a avut ca obiectiv captivarea imaginatiei celui mai important segment tinta din cadrul pietei. Culorile hainelor Mosului au fost alese dupa cele ale marcii Coca-Cola.62%).15%) si presa scrisa (1.

884 USD .452.produse alimentare: Anul 2000 Locul 1. sau mai exact spus ele sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola în fiecare an: evalueaza performanta fiecarui angajat.98% Locul 2.859 USD . BIBLIOGRAFIE: -Lazăr. Coca-Cola 75.625.971 USD . 2001 22 . Quadrant Amroq Beverages 5. prin sistemul de evaluare si dezvoltare de personal.Locul 19. Acest proces se desfasoara pe parcursul lunilor noiembrie si decembrie.Napoca.724. marketing) Toate nivelurile. de prezentare) sau de stricta specialitate (media. începând de la secretara pâna la top manager sunt implicate în programele de training. European Drinks 2. Quadrant Amroq Beverages 13.43% Anul 2001 Locul 1.buget Locul 21. Necesitatile de training identificate pot fi "softskills" (cursuri de comunicare.buget Anul 2001 Locul 10.02% Locul 3.55% Locul 3. Bazele marketingului.699 USD . European Drinks 22. Casa Cărţii de Ştiinţă. Quadrant Amroq Beverages 5. cercetare. În cadrul acestui program se face o separare clara în ceea ce priveste dezvoltarea în pozitia curenta si dezv. Cluj.62% La toate acestea se adauga. Dumitru. European Drinks 4.076 USD . Coca-Cola 69. iar la sfârsitul anului departamentul de Resurse Umane are toate evaluarile de personal. ca beneficii concrete ale trainingurilor.buget Locul 42.221. Ed.buget Bugete de publicitate . European Drinks 10. pentru pozitia vizata în termen mediu si lung .buget Locul 71.01% Locul 2. Quadrant Amroq Beverages 976. Coca-Cola 14. este evidenta cresterea nivelului tehnic de pregatire al angajatilor si a încrederii în ei însisi. În cazul Coca-Cola.

Cezar. Polirom. Teora. Ed. Ed.Coca-Cola.ro -www. Bucureşti. Bucureşti. Philip. 1997 -Kotler. Teora. Philip.-Kotler. Inteligenţa marketing plus. 1997 -Prutianu. Corneliu. Munteanu. Caluschi. Principiile marketingului. Iaşi.com 23 .google. 1999 -www. Managementul marketingului. Ştefan. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful