CUPRINS

CAP I. MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”………..… pg.2 CAPII. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCACOLA”...9 CAPIII.MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA”………… 12 CAPIV.COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL……………………………………….1 6

1

MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”
Coca-cola este băutura răcoritoare care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului. Activitatea de marketing a firmei, cât şi a altora este influenţată într-o mare măsură de o serie de factori de mediu, ce creează ocazii favorabile sau ridică ameninţări la adresa sa. Macromediul reprezintă ansamblul de variabile, factori şi forţe, necontrolate de către firmă şi care împreună constituie climatul general în care îşi desfăşoară activitatea acesta.1 Componente ale macromediului sunt: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul politic, mediul legislativ.

MEDIUL DEMOGRAFIC
Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor efectivi şi potenţiali, este adesea punctul de plecare într-o cercetare de marketing. Principalele caracteristici demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sexe, structura pe vârste, densitatea, rata natalităţii, a căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă, rural sau urban, afilierea religioasă, educaţia, ocupaţia. Privind mărimea populaţiei la nivel global se poate spune că aceasta a înregistrat o creştere în ultimele decenii. Populaţia Europei creşte în medie cu 0,6%anual, acest ritm fiind mult inferior ratei medii de 1,8% cu care creşte populaţia globului. Dacă în Germania şi Ungaria se înregistrează sporurile cele mai mici, în Turcia şi Albania ritmul de creştere a populaţiei a fost în 1990 cu 30% mai mare decât în 1977. Este important de observat nu numai distribuţia populaţiei la nivel regional, ci şi evoluţia previzionată pentru fiecare ţară. Astfel în România mărimea populaţiei este în scădere, deci şi a prestigioasei firme Coca- Cola. Aceasta se atribuie ratei natalităţii scăzute, datorită dezvoltării ţării din punct economic şi cultural, creşterii nivelului de trai, a dorinţei şi nevoii de a trăii mai bine, chiar dacă o familie are mai puţini copii, ceea ce determină firma Coca- Cola să se orienteze spre calitatea produsului lor, spre o largă
1

Lazăr, Dumitru, Bazele marketingului, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2001, p. 59

2

dar Coca-Cola se adaptează mereu zonelor în care are loc distribuţia. împlinind cerinţele gusturilor şi influentelor culturale locale cu peste 230 de mărci în aproape 200 de ţări. valorile. obiceiurile şi stilurile de viaţă ale consumatorilor. peste următorii 50 de ani prevăzându-se o înrăutăţire a situaţiei. chiar într-o poziţie foarte bună şi să facă faţă schimbărilor iminente care se petrec în lumea de azi. se situează în fruntea acestei recunoaşteri. Acest lucru va determina creşterea cererii pentru produse de calitate superioară. Coca-Cola. Semnificativă este şi structura populaţiei pe vârste. Pe măsura dezvoltării ţărilor.Cola în sensul orientării producţiei şi a publicităţii şi spre populaţia mai vârstnică.Cola. care a înregistrat în ultima perioadă modificării. În SUA. media de vârstă a populaţiei. Compania Coca-Cola este recunoscută pretutindeni pe glob. ceea ce face ca populaţia în ansamblul ei să fie mai bine instruită. pentru a-şi menţine consumatorii efectivi şi în general nu spre o producţie mai ridicată.promovare. căruia trebuie să îi facă faţă. puterea de cumpărare şi deprinderile de consum diferă de la o ţară la alta. Aceasta are ca şi cauză o scădere pe termen lung a ratei natalităţii. Aceasta trebuie însă să ştie cum să facă promovarea în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii tineri. Astfel la nivel global compania Coca-Cola întâmpină un mediu demografic extrem de variat. crescând. Proporţia persoanelor care beneficiază de pregătire în şcoli va creşte şi se va îmbunătăţii. şi să facă faţă concurenţei în creştere. Marca principală. populaţia îmbătrâneşte. se speră ca investiţiile făcute în sistemul de învăţământ să sporească. convingerile. ea are o promovare diferită în funcţie de diferenţele existente între categoriile de consumatori vizaţi. tradiţiile. Scăderea dimensiunii familiei şi creşterea numărului vârstnicilor influenţează firma Coca. numărul persoanelor vârstnice este mai mare. ştiut fiind faptul că tinerii sunt cei care consumă mai mult Coca. cum este şi cazul Coca-Cola. Datorită femeilor care doresc să muncească şi a practicilor de control eficient al naşterilor. 3 . Studierea acestuia a ajutat compania să se menţină pe piaţă. o mare susţinătoare a globalizării firmelor. cunoscând trăsăturile fiecărei ţării în care are fabrici de îmbuteliere şi comercializează bunurile sale.Cola şi spre care firma şi-a orientat mai mult reclama. Pentru că nevoile. Europa. precum şi a creşterii speranţei de viaţă. ca urmare a numărului tot mai redus de persoane tinere. chiar şi Coca. îşi adaptează distribuţia băuturilor răcoritoare în conformitate cu situaţia existentă la nivelul fiecărei pieţe în parte. Asia şi chiar România. cum este şi cazul României.

În zilele noastre consumatorul este mult mai avizat şi conştient de semnificaţiile culturale ale produsului astfel încât sarcina operatorilor de marketing devine mai complexă şi nu poate ignora impactul mediului cultural asupra activităţii firmei. şcoală. democraţie. Ed. Bucureşti. concepţia despre ceilalţi şi concepţia despre organizaţii. o anumită societate. 1997. Cu privire la Coca-Cola putem spune că această companie şi-a creat chiar ea însăşi o valoare. Acest aspect corespunde cerinţelor consumatorului care este mulţumit de acest lucru. cresc şi sunt educaţi într-un anumit registru moral. normele morale. modul de percepere. credinţele. 2 Kotler. o cultură în ceea ce priveşte politica excelentă de promovare care atrage în continuare mulţi consumatori. În acest sens în comunităţile şi pe pieţele occidentale se poate vorbii de o anumită atitudine faţă de : inviolabilitatea proprietăţii private. inclusiv cu piaţa şi consumul. Ea se încadrează denumirii de băutură „răcoritoare” acest aspect fiind avut în vedere cu eficienţă atât în reclamele produsului cât şi în viaţa reală. care le şlefuieşte convingerile şi valorile primordiale. furt. Principalele caracteristici de mediu cultural care pot fi avute în vedere sunt: valorile culturale de bază. căsătorie.203 4 . cinste. biserică. Coca-Cola ţine seama de obiceiurile oamenilor din ţări cu temperaturi tropicale de a savura o Coca-Cola rece.MEDIUL CULTURAL Mediul cultural este format din instituţiile şi factorii care influenţează valorile de bază. familie. atitudinile.2 Oamenii se nasc. p. muncă. Principiile marketingului. Marketingul este astfel interesat de studiul caracteristicilor culturale în măsura în care acestea afectează modalitatea de distribuţie. astfel încât acordă importanţă în ceea ce priveşte distribuţia şi păstrarea acesteia. concepţia despre sine. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. conţinutul şi forma comunicaţiilor cu piaţa. Philip. Valorile culturale de bază reprezintă valorile proprii. valorile culturale secundare. evoluţia valorilor culturale. Fiecare îşi însuşeşte o concepţie despre lume care defineşte raporturile sale cu propria persoană şi cu ceilalţi oameni. Valorile culturale de bază sunt înscrise în subconştientul individual şi colectiv şi se transmit de la o generaţie la alta prin familie. opiniile şi comportamentele care sunt recunoscute şi acceptate de majoritatea membrilor unei comunităţi astfel încât ele reprezintă liantul şi semnul apartenenţei la o comunitate. Teora.

Concepţia despre sine se referă la importanţa pe care o acordă oamenii în satisfacerea propriilor dorinţe. cu melodia în sine. Una dintre cele mai cunoscute campanii publicitare a fost campania „Always CocaCola”. pentru atragerea consumatorilor. realizate de către artişti de frunte. MEDIUL ECONOMIC Puterea de cumpărare şi comportamentul de consum al populaţiei sunt factori importanţi care trebuie luaţi în calcul. Evoluţia valorilor culturale este un fenomen care se produce în interiorul valorilor culturale de bază. versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. care “proiectau” imaginea produsului în reviste importante. în care tot mai mulţi oameni vor să intre în comuniune şi să satisfacă dorinţele celuilalt. Concepţia despre ceilalţi are în vedere în zilele noastre tendinţa de trecere de la o „societate egoistă” la una „altruistă”. Compania Coca-Cola s-a ocupat de programe de binefacere şi întrajutorare a celor care aveau nevoie. În ceea ce priveşte produse Coca-Cola acestea sunt căutate de persoane din întreaga lume. familiile cu un singur copil sau fără copii câştigă teren. apăreau în anunţuri publicitare pline de culoare. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara în The Saturday Evening Post în anul 1929. cu personalitatea acesteia. Astfel este bine cunoscută participarea vedetelor muzicale în promovarea produselor Coca-Cola. care au început în anii’30. ca dovadă a dezvoltării rapide a companiei în multe ţării ale lumii şi menţinerii pe piaţă. 5 . faţă de cea a satisfacerii celorlalţi. Ilustraţii sugestive. în ciuda stabilităţii acestora. schimbarea opiniei şi atitudinii unor consumatori. realizând campanii publicitare în acest sens. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom.În ceea ce priveşte valorile culturale secundare acestea pot fii uşor schimbate. melodii. De-a lungul anilor. Astfel mărimea familiilor se răstrânge rapid. evaluând modul în care sunt percepute de cele mai importante categorii de public şi utilizând relaţiile publice în vederea creării unei imagini favorabile. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor’50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea. inclusiv Norman Rockwell. Astfel consumatorii identifică produsul cu persoana. apărută prin anii 1990. Concepţia despre organizaţiiastfel Coca-Cola sprijină o serie de cauze nobile. Acestea provoacă mutaţii în structura menajului şi în structura coşului de piaţă.

precum este România.Puterea de cumpărare depinde de patru factori importanţi: veniturile curente. când oamenii sunt cuprinşi de febra consumului. dar aceasta este în creştere datorită progresului economic. În anii 1990 compania Coca-Cola avea vânzări reduse în România. Ed. scade. Conform aşa numitei legi a lui Engel. reprezintă un fenomen de care trebuie să se ţină seama în elaborarea politicilor de marketing. datorită influenţelor occidentale şi a politicii de promovare practicate. Munteanu. În această categorie intră şi băuturile răcoritoare precum este firma analizată Coca-Cola. Preţul pe care îl practică compania pe pieţele din întreaga lume este foarte important. Variaţia nivelului venitului antrenează mutaţii rapide în puterea de cumpărare. Ştefan. 3 Prutianu. Reducerea decalajului existent între economiile occidentale dezvoltate şi cele asiatice spre exemplu. atunci când veniturile cresc. Caluschi. economiile şi politica de credite. Corneliu. 1999. Iaşi. ponderea cheltuielilor alimentare. p. Coca-Cola a realizat studii pentru a cunoaşte aceste aspecte ceea ce i-a adus de-a lungul anilor un profit mai mult decât semnificativ. are o deosebită importanţă pentru compania Coca-Cola. într-o anumită perioadă. în vremurile mai grele operatorii de marketing trebuie să practice un marketing orientat spre valoare. Astfel în România în anii 1990 ponderea cheltuielilor cu băuturile nealcoolice era de 1. pentru ai atrage şi ai păstra în calitate de clienţi pe consumatorii sensibili la preţ. în ceea ce priveşte bunăstarea şi nivelul de trai. cu cerere inelastică. însă acestea au început să crească cu timpul. preţurile. Astfel în ţările cu avânt economic veniturile populaţiei tot mai mari se transformă într-o putere de cumpărare superioară. Progresele înregistrate pe plan mondial în domeniul tehnologiei şi al comunicaţiilor au determinat o deplasare a puterii economice dinspre vest (America de Nord şi Europa occidentală) către est (statele aflate în plin avânt economic). Europa de Est şi Asia în general va creşte puterea de cumpărare chiar şi pentru Coca-Cola. 283 6 . Unele previziuni arată că puterea economică a Europei va scădea. Cezar. Polirom.8%. Înclinaţia spre economisire sau înclinaţia spre consum a populaţiei. Spre deosebire de perioadele de avânt economic. Variabilitatea vânzărilor în raport cu nivelul preţurilor are sens contrar celei în raport cu evoluţia veniturilor.3 În general. cheltuielile pe care le efectuează gospodăriile sunt cele datorate procurării hranei. Inteligenţa marketing plus. aflate în plin avânt. astfel într-o ţară care se află în plin proces de dezvoltare. profit care a ajutat-o printre altele şi să progreseze.

care utilizează apă în realizarea băuturilor răcoritoare. continuând să acţioneze cu promptitudine în vederea găsirii unor soluţii noi. firma va putea profita de pe urma schimbărilor apărute în cadrul acestuia. astfel încât orice alte surse de energie care se vor descoperii în viitor şi vor avea un cost mai scăzut sunt binevenite. Resursele naturale ale planetei sunt grupate în trei mari categorii: nelimitate. op. Coca-Cola se ocupă de această problemă a poluării mediului înconjurător. Deocamdată această situaţie se menţine constantă. Cu toate că se aşteaptă o creştere a presiunilor exercitate de mişcările ecologiste asupra firmelor. Philip.. p. 4 Kotler. locuri unde compania Coca-Cola ar avea sau are cheltuieli de producţie mai mari. după un amplu proces de spălare care asigură în final sticle curate şi microbiologic sterile. acestea din urmă trebuie să ştie să echilibreze balanţa aşteptărilor masei largi a consumatorilor în ceea ce priveşte avantajele ecologice şi performanţele produselor lor. Creşterea costului energiei reprezintă o problemă esenţială pentru Coca-Cola. în camioane şi sunt depozitate în fabrică. indiferent de sortiment însă nu se ştie sigur dacă se va ajunge la aşa ceva.194 7 . Poluarea este o problemă stringentă a zilelor în care trăim. protecţia acestuia rămânând în continuare o problemă vitală pentru întreaga lume. Sunt totuşi locuri în lume unde apa potabilă se procură mai greu. astfel de pe piaţă. În majoritatea ţărilor. precum şi evenimentele dramatice de genul războiului din Golf. preocupările legate de mediul înconjurător s-au amplificat continuu. ecologice. din 1991.cit.4 În ultimele decenii. MEDIUL NATURAL Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfăşurării activităţii operatorilor de piaţă sau care sunt influenţate de activităţile de marketing . unii specialişti consideră că pe termen lung există pericolul ca acestea să se epuizeze. Pe viitor atât compania Coca-Cola. firmele au fost obligate să adopte practici ecologiste. Desigur aceasta ar afecta procesul de producţie al bunurilor Coca-Cola. Creşterea substanţială a preţului ţiţeiului în anii 1970. sticlele goale se întorc sub formă paletizată. pentru a fi refolosite. cât şi celelalte firme vor trebui să dea dovadă de inteligenţă. Deşi apa şi aerul sunt considerate resurse nelimitate. la dilema resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător. formează mediul natural.Printr-o supraveghere atentă a mediului economic. care afectează gradul de disponibilitate al acestei resurse au impulsionat procesul de căutare a unor forme alternative de energie. limitate şi regenerabile.

p. el propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă.. Ea a reuşit pe baza tehnologiei care s-a dezvoltat pe parcursul anilor să o folosească în scopul sporirii producţiei. În ultimii ani. Philip. Creând tehnologii şi produse noi. în România. organismelor guvernamentale şi grupurilor de presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor particulare într-o anumită societate. Profitul obţinut de companie este o dovadă clară a folosirii excelente a noilor tehnologii. În condiţii de criză ele se accentuează. Acesta este format din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care privesc : calitatea produselor. Mediul politic este constituit din ansamblul legilor. Firma s-a dezvoltat foarte mult şi continuă să se păstreze pe piaţă în condiţii de eficienţă. MEDIUL JURIDIC Mediul juridic este în strânsă legătură cu cel politic. MEDIUL POLITIC Deciziile de marketing sunt serios influenţate de evenimentele care au loc pe scena politică. Datorită ritmului rapid al progresului tehnic. Firma Coca-Cola a făcut faţă cu brio progresului tehnologic înregistrat până în prezent. Consecinţele pentru marketing se concretizează în reducerea preţurilor bunurilor de piaţă. Tehnologiile noi creează pieţe şi ocazii noi. să îmbunătăţească mediul de lucru şi procesul de producţie pentru a da randament şi a face faţă cerinţelor consumatorilor în schimbare. op.199 8 . Menţinerea unei ponderi semnificative a bugetelor de cercetare şi inginerie tehnologică devine o condiţie necesară a succesului pe piaţă. Atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă şi un climat mai permisiv pentru afaceri.cit. datorită cererii în creştere.MEDIUL TEHNOLOGIC Mediul tehnologic cuprinde ansamblul cunoştinţelor tehnice acumulate de omenire. apar consecinţe atât pentru consumatori cât şi pentru producători. firma Coca-Cola a reuşit să pătrundă cu succes pe piaţa românească aceasta datorită noului mediu politic care s-a instaurat după Revoluţia din 1989. protecţia brevetelor de 5 Kotler. scurtarea ciclului de viaţă al produsului.5 Elementele acestui mediu pot stimula sau dimpotrivă frâna activitatea firmei. un mediu democratic şi dornic de schimbare. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploreze consecinţele apariţiei unor noi tehnologii.

concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeaşi categorie de clienţi. materie. modelelor şi desenelor. concurenţii. care a reuşit prin politicile adoptate să vină mereu cu ceva nou. la apariţia aşa-numitelor “produse 9 . Coca-Cola rămâne una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa globală.prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gama larga de caută servicii un utile realizării loc obiectivelor de firmei. să se menţină mereu printre primele companii de succes ale lumii. asistenţa socială. . şi chiar să le folosească în scopul obţinerii succesului la nivel mondial. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCA-COLA” Micromediul marketingului cuprinde acei factori interni şi forţe externe care influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit control. concurenţa neloială. De asemenea. întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum. utilizatori industriali. iar în situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii. prestatorii de servicii. oficiile forţei de muncă si persoanele ce . Coca-Cola a reuşit să facă faţă legilor date de fiecare stat în care se comercializează produsul respectiv. în ceea ce priveşte activitatea de marketing a întreprinderii globale. metodele de vânzare. ambalarea şi condiţionarea produselor. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ. organismele publice.clienţi care sunt consumatori. la o intensificare fără precedent a concurenţei şi la schimbări extraordinar de rapide în toate domeniile. regimul investiţiilor străine. sponsorizarea. Micromediul extern al firmei cuprinde: clienţii.asociaţiile profesionale. . a produselor. protecţia consumatorilor. . protecţia mediului. . asociaţiile consumatorilor. mediile de informare în masa si publicul consumator.furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigura resursele necesare de materii prime. asistăm pe de o parte. furnizorii de forţa de munca. munca.furnizorii forţei de munca sunt unităţile de învăţământ. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului.organismele publice . iar pe de altă parte. furnizorii de mărfuri. publicitatea şi comunicarea în audiovizual. echipamente si maşini.invenţie.

Întreprinderile actuale au de înfruntat o concurenţă acerbă la scară planetară ceea ce face ca activitatea lor de marketing să se desfăşoare într-un cadru global foarte dinamic. partea anterioară şi o parte din componentele aripilor s-au fabricat în Italia. celebrul guru american al managementului. la faliment/ruină. reuşind să-şi creeze structuri globale ce le permit să transmită rapid informaţiile. ceea ce determină revizuiri frecvente ale programelor de marketing. Ed. iar Pepsi a ripostat alocând 500 de milioane de dolari bugetului activităţii sale de marketing din Europa. Texaco. întreprinderile europene şi americane au de înfruntat chiar în ţările lor de origine întreprinderile asiatice (de exemplu.342 10 . P. op.7 Globalizarea determină întreprinderile să-şi realizeze produsele prin intermediul unor linii de montaj globale. Cocacola şi Pepsi şi-au elaborat noi strategii de marketing în scopul cuceririi pieţei Europei Occidentale. aprovizionare şi producţie pe piaţa mondială. parbrizele şi motoarele în Marea Britanie. Managementul marketingului. Bucureşti. Toyota. Teora.. unde s-au fabricat aripile şi carlinga. Mercedes. În acest sens. Întreprinderile se confruntă cu un mediu de marketing mult mai vast şi mai complex decât în trecut. Sony. Samsung). 6 Cei doi giganţi şi aprigi concurenţi de pe piaţa mondială a băuturilor răcoritoare. firmele transnaţionale trebuie să coordoneze operaţiuni funcţionale peste graniţele statelor şi să-şi sporească eficienţa. Philip. de a produce diferite componente şi materiale din sau în străinătate. ideile dintr-un colţ al lumii în celălalt. Toyota. De exemplu. ce aplică o politică de marketing agresivă şi extrem de competitivă (conform conceptului de “concurenţă totală“). care nu sunt doar interesate de a vinde cât mai multe bunuri pe pieţele internaţionale. consideră că formula de succes a unei întreprinderi pentru o anumită perioadă nu va mai funcţiona în următoarea şi o va duce probabil. p. Microsoft sau McDonald’s. avionul de pasageri Boeing 767 a fost proiectat în oraşul Seattle (SUA). ci şi de a cumpăra. Lumea este condusă de întreprinderi gigant/megacorporaţii. De exemplu.globale” gen Coca-cola. numeroase întreprinderi şi-au extins masiv operaţiunile de comercializare. ce înregistrează o creştere rapidă de 8% anual.cit. Coca-cola a investit milioane de dolari în activităţile de marketing ocazionate de Olimpiada de la Barcelona şi de inaugurarea parcului EuroDisney.193 Kotler. iar fuzelajul şi componentele ce înglobau tehnică de vârf în Japonia. Philip. De aceea. partea din spate în Canada. în ceea ce priveşte concurenţa globală. Drucker. 1997. p. 6 7 Kotler. În prezent.

punând cunoaşterea pe prim plan. care caută să devină o adevărată întreprindere globală în domeniu. precum cele dintre Exxon şi Mobil. alianţele încheiate între Ford şi Mazda. Printre motivele care stau la baza realizării fuziunilor şi achiziţiilor întreprinderilor se numără: creşterea cursului acţiunilor companiilor. se pot aminti printre altele. 11 . prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor. AT&T şi TCI. Astfel.Fuziunea are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi îşi unesc operaţiunile/activităţile dând naştere unei noi întreprinderi. al doilea producător mondial de automobile. reducerea obligaţiilor fiscale etc. La nivelul întreprinderii se derulează programe de reorganizare a activităţii la scară mondială. Astăzi. Ca şi întreprinderile. în scopul de a raţionaliza procesele ce au loc. Ceea ce este nou este faptul că are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informaţionale din ce în ce mai sofisticate. oamenii sunt din ce în ce mai mult exponenţii unei societăţi a cunoaşterii.Succesul deosebit înregistrat de întreprinderile globale se datorează considerabile lor eforturi de cercetare-dezvoltare. iar achiziţia are loc atunci când o întreprindere cumpără şi controlează o altă întreprindere. creşterea performanţelor echipelor manageriale. precum reunirea activităţilor de aprovizionare. megaîntreprinderile americane domină scena economică mondială . marketing şi comercializare într-un singur centru de coordonare a planificării strategice. Rover şi Honda sau General Electric şi Matsushita. pieţelor şi tehnologiilor. achiziţiile şi alianţele strategice sunt consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei într-o economie mondială fără bariere şi din ce în ce mai integrată.Un exemplu îl reprezintă Ford Motor. Daimler Benz şi Chrysler. Ca exemple. producţie. Fuziunile. cunoaşterea a devenit o resursă extrem de importantă a firmei. ceea ce oferă posibilitatea întreprinderilor globale să-şi consolideze acest control la o scară care nu a mai fost posibilă până acum. chiar concurente. o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente. Megaîntreprinderile încearcă să reducă concurenţa economică la scară planetară cu aceleaşi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna. dar şi adevăratele megafuziuni. numeroase întreprinderi formează alianţe strategice sau fuzionează cu alte întreprinderi. Pentru a face faţă provocărilor lansate de globalizarea afacerilor.

adică satisfacerea nevoilor consumatorilor într-o maniera rentabilă pentru firmă.O societate a cunoaşterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al învăţării continuare. Atunci când elaborează planurile de marketing. Toate aceste grupuri. aprovizionare. capabilă să reacţioneze rapid la noi informaţii. nu este deloc surprinzător faptul că numeroase întreprinderi de succes au început să îşi trimită angajaţii de 34 ori pe an la conferinţe. MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA” Când vorbim despre mediul intern al firmei avem în vedere natura activităţii desfăşurate şi modul în care sunt îndeplinite diferite funcţii pentru a răspunde scopului firmei în viziunea de marketing. Kotler consideră că mediul extern reprezintă totalitatea forţelor necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii avantajoase. cercetare-dezvoltare. la modul cel mai general. deoarece diferitele compartimente pot vedea în aceasta doar o încercare de creştere a influentei şi de confiscare a autorităţii. compartimentul financiar. cursuri şi stagii de specializare. în literatura de specialitate există încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern. Acest lucru nu este unul facil. De aceea. iar marketingului îi revine sarcina de a crea coeziunea interna a eforturilor. unei firme. cum ar fi: conducerea superioară. conducerea acestui compartiment ar trebui să ţină seama şi de interesele celorlalte grupuri din cadrul firmei. Deşi mari. Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea. este vorba despre un tip de organizaţie deschisă la tot ceea ce este nou. Ph. producţie şi contabilitate. cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregătirea susţinută a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de creşterea productivităţii muncii salariaţilor săi.Cu alte cuvinte. între care există o relaţie directă formează mediul intern al 12 . Cu alte cuvinte toate compartimentele ar trebui să colaboreze în interesul clientului. Astfel. Concentrarea pe învăţarea permanentă trebuie să constituie o prioritate a managementului oricărei întreprinderi în secolul XXI.

precum şi capacitatea sa de satisfacere efectivă şi profitabilă a nevoilor consumatorilor vizaţi. Odata ce consumatorii au inceput sa ceara varietate.cit. Personalul financiar este preocupat de problema găsirii şi utilizării fondurilor necesare îndeplinirii planului de marketing.12 si 26 uncii (8 uncii=aprox. Compania a introdus in anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri. strategia generală şi politica acesteia. s-au gasit pe piata din 1960. lumea Coca-Cola era definite de sticla contur. compania a raspuns cu ambalaje noi. tehnologie noua si produse noi. 240ml) de format adecvat consumului unei familii. Nascuta in 1960 in Germania. de la aparitia imbutelierii in anii ’90 ai secolului trecut. în timp ce personalul productiv este răspunzător pentru fabricarea bunurilor în condiţiile de calitate şi cantitate cerute.. Cutiile de metal. p. Pana la jumatatea deceniului al saselea. Philip. Cei de la aprovizionare se confruntă cu problema găsirii materialelor şi materiilor prime necesare. obiectivele. In 1955. Managerii de marketing trebuie să adopte decizii în concordanţă cu proiectele conducerii superioare.258 13 . sticle care au avut un success imediat. De asemenea. ca si majoritatea tarilor din lume s-au schimbat intr-un ritm fara precedent. de sase uncii si jumatate sau de paharele in forma de clopot pentru dozatoare. toate aceste compartimente influenţează planurile şi acţiunile compartimentului de marketing. realizate pentru prima oara pentru fortele armate de peste ocean. Compania Coca-Cola a trecut si ea prin cele mai dramatice schimbari in domeniile marketing-ului si al comercializarii. Compania a introdus de asemenea si noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi. Aşadar. Compartimentul de cercetare-dezvoltare se concentrează asupra proiectării unor produse sigure şi atractive pentru consumatori. Apoi dupa ani de cercetari in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare.Conducerea superioară stabileşte misiunea. planurile de marketing trebuind să fie aprobate de aceasta înainte de a fi puse în practică. familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit 8 Kotler. Contabilitatea trebuie să măsoare veniturile şi costurile în aşa fel încât cei de la marketing să ştie în ce măsură realizează obiectivele propuse. Statele Unite. op. 8Al doilea razboi mondial a dat o noua forma lumii si Compania s-a aflat in fata unei piete globale de desfacere noi si mult mai complexe. managerii de marketing trebuie să conlucreze cu celelalte compartimente ale firmei. Compania a introdus sticlele de 10. Din ultimii ani ai deceniului al cincilea si pana in anii ’70.

Charlie McCarthy au apărut in cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola. “It’s The Real Thing”. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. o bautura pe baza de suc de lamaie. In anii’60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio. modul de a face reclama pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte. de “Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei). Jan And Dean si The Moody Blues. “Be Really Refreshed” si “Go Better Refreshed”. multe celebritati au facut reclama pentru Coca-Cola.cel de-al treilea sortiment din lume ca cifra de vanzari. Sprite. care au început in anii’30. El a fost susţinut de “It’s The Refreshing Thing To Do” in 1936 si “Global High Sign”. folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes. ca si marca inregistrata. dar mesajul. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare in a doua parte a anilor’50 si in primii ani ai deceniului al şaptelea. 14 . “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara in The Saturday Evening Post in anul 1929. The Four Seasons. Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea. Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv “Things Go Better With Coke” in 1963. In 1950. Ilustraţii sugestive. Anii ’50 au produs “Sign Of Good Taste”. Printre cunoscutii animatori care au aparut in timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune si radio in aniii’60 au fost Surorile McGuire. O data cu evolutia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apareau in timpul diferitelor show-uri. a urmat in anul 1961. apăreau in anunţuri publicitare pline de culoare. au ramas aceleasi. adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare. in mod special al televiziunii. Edgard Bergen si prietenul lui. care “proiectau” imaginea produsului in reviste importante. realizate de către artişti de frunte. inclusiv Norman Rockwell. Publicitatea. radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. In decursul anilor. Incepand cu jumatatea deceniului al treilea. melodii. Aretha Franklin si Neil Diamond. folosit pentru prima oara in 1942 a fost readus in 1969 pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. De-a lungul anilor. versuri si sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola.

În 1982 a fost lansată in intrega lume tema “Coke is it!” pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor ’80 si pentru a afirma din nou supremaţia Coca-Cola. Forta si prestigiul marcii Coca-Cola au fost exemplificate in 1988. Coca-Cola light. de un milliard de ori pe zi. Inseamna. Mai mult decat orice.Publicitatea din anii’70 si ’80 a continuat o lunga traditie care a prezentat bautura Coca-Cola ca pe una dintre placerile simple ale vietii. tinerii din intrega lume s-au adunat pe varful unui deal din Italia pentru a canta “I’d like to buy the world a Coke”(as dori sa cumpar lumii o Coca-Cola). “Can’t Beat the Feeling” a caracterizat anii ’80 in timp ce “Can’t Beat the Real Thing” a condus spre anii ’90 si spre introducerea in 1993 a campaniei “Always CocaCola”. distincte si acceptata oriunde. o reactie la vremurile violente. punând bazele pentru introducerea in 1979 a sloganului “Have a Coke and a Smile”. Sprite.9 The Coca-Cola Company a inceput sa-si dezvolte reteaua globala in anii’20. legatura emotionala dintre Coca-Cola si consumatorii ei a devenit tot mai puternica si tot mai globala. acest sistem inseamna oameni devotati care lucreaza din greu pentru a vinde Coca-Cola. de exemplu. un filipinez in varsta de 73 de ani care vinde Coca-Cola rece in fiecare zi in piata din orasul sau si refuza sa plece pana ce nu a vandut cel putin 50 de navete. de sute de milioane de ori pe zi.ro 15 .Coca-Cola. Fanta si alte produse ale Companiei .Sistemul unic in lume a facut din Compania Coca-Cola prima intreprindere de bauturi racoritoare din 9 www. The Coca-Cola Company si reteaua ei de imbuteliatori cuprind cel mai sofisticat si extins (atotpatrunzator) sistem de productie si distributie din lume. au confirmat ca cea mai cunoscuta si mai admirata marca din lume este Coca-Cola.. cand 3 studii independente realizate la scara mondiala de catre Landor&Associates. Acest moment a constituit si o privire indreptata spre viitorul Companiei: o prezenta globala in continua expansiune si atasament tot mai profund pentru cea mai pretuita marca din lume. o echipa australiana formata din tata si fiu care conduc 7000 de kilometri pe saptamana prin tinuturi salbatice pentru a vinde Coca-Cola unor consumatori izolati. In 1976 a fost introdusa campania “Coke Adds Life”. fiind acum prezenta in peste 200 de tari si producand sute de milioane de portii pe zi. Inseamna. Sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o formula simpla la scara globala: crearea unui moment racoritor contra unei sume mici de bani. de asemenea.O data cu intrarea in cel de al patrulea sfert al secolului 20. In 1971.

oamenii traiesc un moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola il poate oferi. Coca-Cola a adus placere consumatorilor insetati de pe intreg mapamondul. mai mult decat orice alt produs de consum. 16 . In fiecare zi. Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga lume. De milioane de ori pe zi. exista foarte puţine reguli absolute ale comportamentului uman. Coca-Cola ramane un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate.lume. ce simt (impresie) si ce fac (conduita). Coca-Cola isi intareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. -consumatorii sunt foarte diferiţi unul de celalalt. Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul Candler si prin viziunea domnului Woodruff care a dorit sa aduca Coca-Cola la indemana tuturor. -comportamentul consumatorului determina interacţiuni. -comportamentul consumatorului determina schimburi intre participanţii la procesul de vânzarecumpărare. precum si care sunt factorii care oi influenţează (mediul înconjurător). Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. de la Montreal la Moscova. De la Boston la Beijing. In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari. De peste un secol. Coca-Cola creaza zilnic momente speciale de placere sutelor de milioane de oameni.trăsături si factori de influenţă: -comportamentul consumatorului este dinamic. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL Consumatorul . Istoria bauturii Coca-Cola reprezinta povestea unor momente speciale. Aceste momente isi au originea intr-un vas de arama asezat pe un trepied din curtea doctorului Pemberton si ele au fost inmultite cu multe miliarde de asemenea momente pe intreg globul. fiind necesar sa se cunoască ce cred consumatorii (percepţie).

Bucureşti. "Ansamblul de norme. Factorii care determină comportamentul consumatorilor referitor la cumpărarea unui bun sau serviciu nu se refera doar la necesitatule fizice (hrana.365 Kotler. presiuni legate de normele sale. subordonarea nevoilor individului In mod frecvent. Principiile marketingului . pe care le poseda in comun membrii societăţii si care determina in mare parte comportamentul acestora.343 17 . puterea de asociere sau comparaţie. in procesul de luare a deciziei de cumpărare. influenţator (persoana ce poate influenta. Philip. pot îndeplinii următoarele roluri: iniţiator (persoana care declanşează ideea cumpărării). acesta îl poate învăţa si îşi poate schimba atitudinile si comportamentul. -comportamentul consumatorului poate fi influenţat. Ed. venit). se disting cultura. utilizator (persoana care deţine sau utilizează produsul respectiv).cit. membrii unei familii. 1997. inclusiv comportamentul de cumpărare si de consum". prin comportamentul social in general si prin comportamentul consumatorului in special" 11: informaţiile furnizate. Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marketing. "Acea entitate sociala in care individul nu este membru. Philip. decident (persoana care ia decizia finala de cumpărare). 10 Deasemenea alţi factori importanţi sunt : contactul direct. îmbrăcăminte) si nu depind în exclusivitate de puterea sa de cumpărare (preţ. dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiraţii. Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o funcţie determinată de factori socio-culturali si de trăsături personale. p. p. valori materiale si morale. evaluarea alternativelor).-consumatorii acţionează mai degrabă emoţional decât raţional si pot acţiona diferit in momente de timp distincte. convingeri. utilizarea in comun. Teora. clasa si poziţia sociala. comportamentul familial si grupul (grupul de referinţa). cumpărător (persoana ce desfăşoară direct tranzacţia respectiva). si in special in cazul bunurilor de folosinţa îndelungata si de valoare mare. adăpost. atitudini si obiceiuri create in timp de omenire. prin experienţe si autoritatea de care se bucura.. 10 11 Kotler. op.

motivaţii primare (determina cumpărarea unui produs. Philip. situaţia economica a persoanei. Odată motivaţia declanşata. organizează si interpretează informaţii in scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. p. dintr-o anumita categorie). depinde de modul in care percepe informaţiile cu privire la respectivul produs. apar alte necesităţi. Percepţia este procesul prin care o persoana selectează.motivaţii conştiente (cumpărătorul ştie ca are nevoie de un anumit produs).motivaţii lente (cele care operează la nivelul inconştientului cumpărătorului). având o serie de implicaţii pentru activitatea de marketing (pe măsura ce creste gradul de educaţie al populaţiei.motivaţii emoţionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formează asupra mărcii).motivaţii raţionale (sunt induse de raţionamente si evaluări logice ale situaţiei in care se afla consumatorul). personalitatea si imaginea despre sine.motivaţii secundare (determina cumpărarea unei anumite mărci). . va deveni. calitatea si preţul fiind caracteristici direct proporţionale. percepţia. . modul in care consumatorul va acţiona. importante fiind vârsta si etapa din ciclul de viata. credinţele. op. Nici macar Dr. "Forţa interioara care impulsionează persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse":12 .cit. ocupaţia si educaţia. Vârsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece.Comportamentul consumatorului este influenţat in aceeaşi măsura si de trăsăturile personale. Ocupaţia si educaţia sunt legate in general de venit si de clasa sociala. consumatorul îşi schimba preferinţele pentru produse. Situaţia economica influenţează comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ.. . de-a lungul vieţii. invadarea. John Smyth PEMBERTON. în cursul urmatoarelor 11 decenii. si atitudinile. . acesteia si sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate). cea mai cunoscuta marca din toata lumea? Nimeni. motivaţia. . Coca-Cola a fost declarata anul trecut drept cea mai valoroasa marca din lume în studiul realizat de catre 12 Kotler. farmacistul din Atlanta care a inventat bautura.367 18 . Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de către consumatori a produselor sau serviciilor oferite de către întreprindere. Cine si-ar fi închipuit în 1886 ca o noua bautura carbogazoasa de dozator.

Marlboro. European-Drinks a intrat pe o piata a bauturilor racoritoare încalzita de Coca-Cola. Ba.5 miliarde USD. un sistem de îmbuteliere si distributie bine pus la punct. General Electric. nu exista semne de declin. În mod normal. De pilda. românii au fost cuceriti de gustul unic al bauturii. valoarea brand-ului a scazut în 2000 cu 13% fata de 1999. dupa lansarea în tara. Disney. IBM. De-a lungul anilor Coca-Cola s-a dovedit a fi un produs atipic fata de teoriile de marketing. CocaCola este considerata de foarte mult timp o marca dedicata întregii familii. Succesul avut de Coca-Cola în România se datoreaza într-o buna masura popularitatii de care marca se bucura înca înainte de a intra oficial pe piata si capacitatii companiei de a implementa. Intel. Coca-Cola ofera mai mult decât un simplu moment de placere. Nimic nu se aseamana la gust cu Coca-Cola. Cu toate acestea. Coca-Cola a încercat sa intre în viata fiecaruia într-un mod cât mai placut. De aceea. în România. " Când un mare producator international venea în România aducea dupa sine si concurenta.compania de consultanta americana Interbrand si Citibank. oricum în scurt timp. brand-ul este mai puternic ca oricând si creste din ce în ce mai repede. Compania americana a animat o data cu venirea pe piata sectorul racoritoarelor crescând consumul pe cap de locuitor si deschizând drumul si pentru European Drinks. Mercedes. Conteaza foarte mult legatura care se creeaza între aceasta marca si consumator. În cazul Coca-Cola ne confruntam cu o situatie atipica. dar pe acest drum batatorit s-au lansat si marcile românesti. Unul dintre pasii facuti de Coca-Cola. dupa care se stinge. daca nu imediat dupa lansarea pe piata. Studiul a avut ca scop identificarea si plasarea într-un top a brand-urilor care valoreaza cel putin 1 miliard USD. 19 . etc. o marca se naste. Ea este parte din viata noastra cotidiana. În cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe piata a marcii Pepsi-Cola. iar Pastele este una dintre ocaziile în care familiile se reunesc pentru a celebra acest eveniment. Însa gustul nu este totul. pentru a se apropia de consumatori a fost facut în 1996. Coca-Cola si-a asigurat primul loc cu o valoare a marcii estimata de Interbrand la 72. creste. Dupa ce au facut cunostinta cu aceasta bautura. Imediat dupa CocaCola urmeaza Microsoft. când compania s-a asociat pentru prima data cu sarbatorile de Pasti.Astazi. brand manager la Coca-Cola Romania. cel putin aceasta este parerea lui Simeon Goranov. Dupa 116 ani de la apritia marcii. McDonald's. dimpotriva. NOKIA. Se stie ca marcile au o anumita durata de viata. Ford. HP. ajunge pâna la un anumit nivel.

care a primit premiul Ad'or pentru cea mai buna campanie pentru bauturi non-alcoolic din România. S-a filmat o zi pe soseaua spre Alexandria. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe piata cu un pret sub cel al Coca-Cola în momentul în care consumul de racoritoare crescuse. pe versurile lui Mugurel Vrabete. campania pentru Sprite. de spirit. În segmentul racoritoarelor se bea cel mai mult Coca-Cola si Frutti-Fresh. " Si campania publicitara derulata la sfârsitul anului trecut pentru relansarea produsului Fanta a influentat pozitiv succesul acesteia. " În ceea ce priveste noua tema Coca-Cola . Frutti Fresh a reusit sa obtina o cota de piata însemnata. produsa local în România. care tine de emotie. care îti schimba într-o clipa starea de spirit. Astazi. se cumpara marci de genul Kodak si Fuji. spre exemplu. sa te bucuri. viata mai lunga decât o campanie publicitara. probabil. Formatia Holograf a intrat în joc. Lansarea la jumatatea anului trecut a noii campanii publicitare pentru Coca-Cola. bazata pe sloganul "Musculosul se întoarce". European Drinks poate fi considerata o marca româneasca de succes în competitie cu brand-urile internationale. ci aduce o noua filosofie. Este vorba de acele întâmplari care te fac sa simti ca traiesti. Asa a aparut cântecul "Viata are gust". în interpretarea si aranjamentul Holograf. care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. "Viata are gust". Astfel. promotiile de Paste si cele din timpul verii. sunt principalele initiative pe care Coca-Cola le-a avut anul trecut pentru a consolida pozitia brand-urilor din portofoliu. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a exprima esenta conceptului Viata are gust. chiar daca era nou pe piata româneasca. A iesit unul dintre cele mai bune videoclipuri Holograf si va avea în final. în detrimentul Coca-Cola. Pentru Coca-Cola. care a pierdut câteva procente.aceasta nu schimba cu nimic proprietatile marcii. pe fundalul unei descresteri a puterii de cumparare. echipa Coca-Cola a avut încredere în proiectul propus de Agentia de Publicitate McCANN-ERICKSON."Viata are gust" . dar puterea de cumparare a românilor începuse sa scada. mai mult pe dezvoltarea marcilor deja existente în portofoliu decât pe introducerea pe piata a unor produse noi. de ce sa nu compui un cântec. si campania pentru Fanta. Spotul publicitar TV "Hello". iar românii cumpara în cea mai mare parte brand-uri." European Drinks a intrat pe piata într-un moment prielnic. o zi în Backstage si doua zile a durat postprocesarea. prin modul în care a 20 . o piata a publicitatii care abia acum îsi da examenul de maturitate. Viata de zi cu zi e plina de întâmplari de care ne amintim întotdeauna cu placere. 2001 a fost un an în care accentul a cazut. asa cum în ceea ce priveste vânzarea de filme foto. din punct de vedere al strategiei de marketing abordata.

fost creat a avut ca obiectiv captivarea imaginatiei celui mai important segment tinta din cadrul pietei. Fanta Fructe de Padure. Coca-Cola. Coca-Cola 6.372. " Cea mai mare crestere a vânzarilor o cunoaste brandu-ul Coca-Cola în perioada Craciunului. Modelul. vor lansa programe de marketing adaptate local pentru a fi siguri ca produsele Coca-Cola sunt relevante si motivante pentru consumatorii români. ocazie cu care si-a consolidat pozitia pe segmentul apei de masa. Mos Craciun. (Andrew Cowell.22%) au fost folosite ca mijloace media secundare. fapt ce a facut compania sa ocupe locul 10 în Topul 100 al consumatorilor de publicitate. " Paralel însa cu derularea unor campanii publicitare de consolidare a brandurilor existente. îmbracat în rosu.15%) si presa scrisa (1. cu 116 % mai mult decât în 2000. Si imaginea produsului a continuat sa fie în 2001 un obiectiv al companiei. cu barba alba si deasa. primul loc P&G cu 44.buget 21 . rotofei si plin de viata.258 USD . iar la sfârsitul anului o varianta noua de apa plata. scunde. în 1931. a fost cel mai bun prieten al graficianului.724. " Promotiile de vara derulate de companie au avut un aer aparte. fiind creat la cererea companiei Coca-Cola. Coca-Cola a lansat anul trecut doua produse noi: în vara.493. director marketing Coca-Cola România) Pentru 2002. cu sac mare si plin cu daruri în spate. Culorile hainelor Mosului au fost alese dupa cele ale marcii Coca-Cola. dolofan si cumsecade. introducând pe piata o serie de noi ambalaje pentru Bonaqua. unul dintre obiectivele Coca-Cola este lansarea unor noi produse si ambalaje. O parte semnificativa a bugetului de publicitate pe care l-a alocat Coca-Cola în 2001 (adica 14.602 USD) a fost destinat publicitatii prin televiziune (96. asa cum îl stim noi azi. un comis voiajor iesit la pensie. Succesul de care s-au bucurat anul trecut produsele Coca-Cola se datoreaza în mare parte publicitatii. bazându-se pe un sistem diferit de promovare a produselor.62%). iar radioul (2.859 USD. cel al tinerilor. în special pentru evenimente si promotii. Astazi personajul este marca înregistrata a producatorului de bauturi racoritoare Coca-Cola. Top 100 . Mai mult.consumatori de publicitate: Anul 2000 Locul 13. sloganul "Priveste prin hublou" fiind un exemplu în acest sens. scopul principal fiind largirea atractiei si unicitatea marcilor. cel al implicarii într-o masura cât mai mare a consumatorului în derularea promotiei.

buget Bugete de publicitate .Napoca. Necesitatile de training identificate pot fi "softskills" (cursuri de comunicare. European Drinks 10.98% Locul 2. Coca-Cola 75. Quadrant Amroq Beverages 5.produse alimentare: Anul 2000 Locul 1.699 USD . Coca-Cola 69.859 USD .buget Locul 21. European Drinks 4. începând de la secretara pâna la top manager sunt implicate în programele de training.buget Locul 42.221. iar la sfârsitul anului departamentul de Resurse Umane are toate evaluarile de personal. Bazele marketingului.43% Anul 2001 Locul 1.55% Locul 3. Casa Cărţii de Ştiinţă. pentru pozitia vizata în termen mediu si lung . BIBLIOGRAFIE: -Lazăr. Dumitru.62% La toate acestea se adauga.Locul 19. 2001 22 .625.02% Locul 3. Quadrant Amroq Beverages 5. European Drinks 2.971 USD . Acest proces se desfasoara pe parcursul lunilor noiembrie si decembrie. de prezentare) sau de stricta specialitate (media. Cluj. În cazul Coca-Cola. Coca-Cola 14. Ed. este evidenta cresterea nivelului tehnic de pregatire al angajatilor si a încrederii în ei însisi. prin sistemul de evaluare si dezvoltare de personal. sau mai exact spus ele sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola în fiecare an: evalueaza performanta fiecarui angajat. marketing) Toate nivelurile.01% Locul 2. În cadrul acestui program se face o separare clara în ceea ce priveste dezvoltarea în pozitia curenta si dezv. ca beneficii concrete ale trainingurilor. European Drinks 22. Quadrant Amroq Beverages 976.buget Locul 71.buget Anul 2001 Locul 10. Quadrant Amroq Beverages 13.724. cercetare.884 USD .076 USD .452.

Managementul marketingului.ro -www. Munteanu. Ed. 1997 -Prutianu. Ed. Teora. Ed.google. Philip. 1997 -Kotler. Bucureşti. Bucureşti. Caluschi. Iaşi. Ştefan. Teora.Coca-Cola. Corneliu. Cezar. Polirom.-Kotler. Principiile marketingului. 1999 -www. Philip.com 23 . Inteligenţa marketing plus.