CUPRINS

CAP I. MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”………..… pg.2 CAPII. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCACOLA”...9 CAPIII.MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA”………… 12 CAPIV.COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL……………………………………….1 6

1

MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”
Coca-cola este băutura răcoritoare care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului. Activitatea de marketing a firmei, cât şi a altora este influenţată într-o mare măsură de o serie de factori de mediu, ce creează ocazii favorabile sau ridică ameninţări la adresa sa. Macromediul reprezintă ansamblul de variabile, factori şi forţe, necontrolate de către firmă şi care împreună constituie climatul general în care îşi desfăşoară activitatea acesta.1 Componente ale macromediului sunt: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul politic, mediul legislativ.

MEDIUL DEMOGRAFIC
Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor efectivi şi potenţiali, este adesea punctul de plecare într-o cercetare de marketing. Principalele caracteristici demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sexe, structura pe vârste, densitatea, rata natalităţii, a căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă, rural sau urban, afilierea religioasă, educaţia, ocupaţia. Privind mărimea populaţiei la nivel global se poate spune că aceasta a înregistrat o creştere în ultimele decenii. Populaţia Europei creşte în medie cu 0,6%anual, acest ritm fiind mult inferior ratei medii de 1,8% cu care creşte populaţia globului. Dacă în Germania şi Ungaria se înregistrează sporurile cele mai mici, în Turcia şi Albania ritmul de creştere a populaţiei a fost în 1990 cu 30% mai mare decât în 1977. Este important de observat nu numai distribuţia populaţiei la nivel regional, ci şi evoluţia previzionată pentru fiecare ţară. Astfel în România mărimea populaţiei este în scădere, deci şi a prestigioasei firme Coca- Cola. Aceasta se atribuie ratei natalităţii scăzute, datorită dezvoltării ţării din punct economic şi cultural, creşterii nivelului de trai, a dorinţei şi nevoii de a trăii mai bine, chiar dacă o familie are mai puţini copii, ceea ce determină firma Coca- Cola să se orienteze spre calitatea produsului lor, spre o largă
1

Lazăr, Dumitru, Bazele marketingului, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2001, p. 59

2

valorile. Proporţia persoanelor care beneficiază de pregătire în şcoli va creşte şi se va îmbunătăţii. În SUA.Cola în sensul orientării producţiei şi a publicităţii şi spre populaţia mai vârstnică. crescând. se speră ca investiţiile făcute în sistemul de învăţământ să sporească. Compania Coca-Cola este recunoscută pretutindeni pe glob. Marca principală. chiar şi Coca. pentru a-şi menţine consumatorii efectivi şi în general nu spre o producţie mai ridicată. îşi adaptează distribuţia băuturilor răcoritoare în conformitate cu situaţia existentă la nivelul fiecărei pieţe în parte. media de vârstă a populaţiei. peste următorii 50 de ani prevăzându-se o înrăutăţire a situaţiei. Aceasta trebuie însă să ştie cum să facă promovarea în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii tineri. numărul persoanelor vârstnice este mai mare. Astfel la nivel global compania Coca-Cola întâmpină un mediu demografic extrem de variat. Acest lucru va determina creşterea cererii pentru produse de calitate superioară. ştiut fiind faptul că tinerii sunt cei care consumă mai mult Coca. Europa. şi să facă faţă concurenţei în creştere. chiar într-o poziţie foarte bună şi să facă faţă schimbărilor iminente care se petrec în lumea de azi. Datorită femeilor care doresc să muncească şi a practicilor de control eficient al naşterilor. puterea de cumpărare şi deprinderile de consum diferă de la o ţară la alta. o mare susţinătoare a globalizării firmelor. Coca-Cola. care a înregistrat în ultima perioadă modificării. dar Coca-Cola se adaptează mereu zonelor în care are loc distribuţia. Pe măsura dezvoltării ţărilor. căruia trebuie să îi facă faţă. Semnificativă este şi structura populaţiei pe vârste. convingerile. precum şi a creşterii speranţei de viaţă. obiceiurile şi stilurile de viaţă ale consumatorilor. cum este şi cazul Coca-Cola. Pentru că nevoile. cum este şi cazul României. Scăderea dimensiunii familiei şi creşterea numărului vârstnicilor influenţează firma Coca.Cola. tradiţiile. Aceasta are ca şi cauză o scădere pe termen lung a ratei natalităţii.promovare. ceea ce face ca populaţia în ansamblul ei să fie mai bine instruită. se situează în fruntea acestei recunoaşteri. populaţia îmbătrâneşte. ca urmare a numărului tot mai redus de persoane tinere. Asia şi chiar România. împlinind cerinţele gusturilor şi influentelor culturale locale cu peste 230 de mărci în aproape 200 de ţări. cunoscând trăsăturile fiecărei ţării în care are fabrici de îmbuteliere şi comercializează bunurile sale. ea are o promovare diferită în funcţie de diferenţele existente între categoriile de consumatori vizaţi. Studierea acestuia a ajutat compania să se menţină pe piaţă. 3 .Cola şi spre care firma şi-a orientat mai mult reclama.

Philip. 2 Kotler. În zilele noastre consumatorul este mult mai avizat şi conştient de semnificaţiile culturale ale produsului astfel încât sarcina operatorilor de marketing devine mai complexă şi nu poate ignora impactul mediului cultural asupra activităţii firmei.203 4 . Ed. Acest aspect corespunde cerinţelor consumatorului care este mulţumit de acest lucru. valorile culturale secundare. cinste. credinţele. opiniile şi comportamentele care sunt recunoscute şi acceptate de majoritatea membrilor unei comunităţi astfel încât ele reprezintă liantul şi semnul apartenenţei la o comunitate. Fiecare îşi însuşeşte o concepţie despre lume care defineşte raporturile sale cu propria persoană şi cu ceilalţi oameni. furt. astfel încât acordă importanţă în ceea ce priveşte distribuţia şi păstrarea acesteia. Valorile culturale de bază sunt înscrise în subconştientul individual şi colectiv şi se transmit de la o generaţie la alta prin familie. căsătorie. Principalele caracteristici de mediu cultural care pot fi avute în vedere sunt: valorile culturale de bază. Bucureşti. Valorile culturale de bază reprezintă valorile proprii. conţinutul şi forma comunicaţiilor cu piaţa.2 Oamenii se nasc. concepţia despre sine. modul de percepere. Coca-Cola ţine seama de obiceiurile oamenilor din ţări cu temperaturi tropicale de a savura o Coca-Cola rece. muncă. democraţie. o anumită societate. concepţia despre ceilalţi şi concepţia despre organizaţii.MEDIUL CULTURAL Mediul cultural este format din instituţiile şi factorii care influenţează valorile de bază. p. Cu privire la Coca-Cola putem spune că această companie şi-a creat chiar ea însăşi o valoare. Marketingul este astfel interesat de studiul caracteristicilor culturale în măsura în care acestea afectează modalitatea de distribuţie. evoluţia valorilor culturale. În acest sens în comunităţile şi pe pieţele occidentale se poate vorbii de o anumită atitudine faţă de : inviolabilitatea proprietăţii private. 1997. normele morale. care le şlefuieşte convingerile şi valorile primordiale. biserică. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. o cultură în ceea ce priveşte politica excelentă de promovare care atrage în continuare mulţi consumatori. Principiile marketingului. Teora. cresc şi sunt educaţi într-un anumit registru moral. familie. şcoală. atitudinile. inclusiv cu piaţa şi consumul. Ea se încadrează denumirii de băutură „răcoritoare” acest aspect fiind avut în vedere cu eficienţă atât în reclamele produsului cât şi în viaţa reală.

De-a lungul anilor. Concepţia despre ceilalţi are în vedere în zilele noastre tendinţa de trecere de la o „societate egoistă” la una „altruistă”. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor’50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea. inclusiv Norman Rockwell. Astfel mărimea familiilor se răstrânge rapid. care “proiectau” imaginea produsului în reviste importante. 5 . Compania Coca-Cola s-a ocupat de programe de binefacere şi întrajutorare a celor care aveau nevoie. versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. familiile cu un singur copil sau fără copii câştigă teren. schimbarea opiniei şi atitudinii unor consumatori. ca dovadă a dezvoltării rapide a companiei în multe ţării ale lumii şi menţinerii pe piaţă. pentru atragerea consumatorilor. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. în care tot mai mulţi oameni vor să intre în comuniune şi să satisfacă dorinţele celuilalt. În ceea ce priveşte produse Coca-Cola acestea sunt căutate de persoane din întreaga lume. cu personalitatea acesteia.Concepţia despre sine se referă la importanţa pe care o acordă oamenii în satisfacerea propriilor dorinţe. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. evaluând modul în care sunt percepute de cele mai importante categorii de public şi utilizând relaţiile publice în vederea creării unei imagini favorabile. MEDIUL ECONOMIC Puterea de cumpărare şi comportamentul de consum al populaţiei sunt factori importanţi care trebuie luaţi în calcul. cu melodia în sine. faţă de cea a satisfacerii celorlalţi. apăreau în anunţuri publicitare pline de culoare. realizând campanii publicitare în acest sens. Acestea provoacă mutaţii în structura menajului şi în structura coşului de piaţă. Astfel consumatorii identifică produsul cu persoana. apărută prin anii 1990. Evoluţia valorilor culturale este un fenomen care se produce în interiorul valorilor culturale de bază. Astfel este bine cunoscută participarea vedetelor muzicale în promovarea produselor Coca-Cola. melodii.În ceea ce priveşte valorile culturale secundare acestea pot fii uşor schimbate. Concepţia despre organizaţiiastfel Coca-Cola sprijină o serie de cauze nobile. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara în The Saturday Evening Post în anul 1929. în ciuda stabilităţii acestora. realizate de către artişti de frunte. Ilustraţii sugestive. Una dintre cele mai cunoscute campanii publicitare a fost campania „Always CocaCola”. care au început în anii’30.

Variabilitatea vânzărilor în raport cu nivelul preţurilor are sens contrar celei în raport cu evoluţia veniturilor. Progresele înregistrate pe plan mondial în domeniul tehnologiei şi al comunicaţiilor au determinat o deplasare a puterii economice dinspre vest (America de Nord şi Europa occidentală) către est (statele aflate în plin avânt economic). profit care a ajutat-o printre altele şi să progreseze. însă acestea au început să crească cu timpul.Puterea de cumpărare depinde de patru factori importanţi: veniturile curente. Inteligenţa marketing plus. cheltuielile pe care le efectuează gospodăriile sunt cele datorate procurării hranei. 3 Prutianu. cu cerere inelastică. În această categorie intră şi băuturile răcoritoare precum este firma analizată Coca-Cola. Coca-Cola a realizat studii pentru a cunoaşte aceste aspecte ceea ce i-a adus de-a lungul anilor un profit mai mult decât semnificativ. Reducerea decalajului existent între economiile occidentale dezvoltate şi cele asiatice spre exemplu. 283 6 .3 În general. Preţul pe care îl practică compania pe pieţele din întreaga lume este foarte important. p. datorită influenţelor occidentale şi a politicii de promovare practicate. Spre deosebire de perioadele de avânt economic. 1999. ponderea cheltuielilor alimentare. dar aceasta este în creştere datorită progresului economic. Europa de Est şi Asia în general va creşte puterea de cumpărare chiar şi pentru Coca-Cola. scade. Polirom. precum este România. Ed. preţurile. Conform aşa numitei legi a lui Engel. Ştefan. pentru ai atrage şi ai păstra în calitate de clienţi pe consumatorii sensibili la preţ. când oamenii sunt cuprinşi de febra consumului. Înclinaţia spre economisire sau înclinaţia spre consum a populaţiei. astfel într-o ţară care se află în plin proces de dezvoltare. Corneliu. Iaşi. Munteanu. economiile şi politica de credite. în ceea ce priveşte bunăstarea şi nivelul de trai. Astfel în ţările cu avânt economic veniturile populaţiei tot mai mari se transformă într-o putere de cumpărare superioară. Unele previziuni arată că puterea economică a Europei va scădea. În anii 1990 compania Coca-Cola avea vânzări reduse în România. reprezintă un fenomen de care trebuie să se ţină seama în elaborarea politicilor de marketing. aflate în plin avânt. Cezar. Astfel în România în anii 1990 ponderea cheltuielilor cu băuturile nealcoolice era de 1. în vremurile mai grele operatorii de marketing trebuie să practice un marketing orientat spre valoare. într-o anumită perioadă.8%. Caluschi. are o deosebită importanţă pentru compania Coca-Cola. atunci când veniturile cresc. Variaţia nivelului venitului antrenează mutaţii rapide în puterea de cumpărare.

. Philip. În majoritatea ţărilor. continuând să acţioneze cu promptitudine în vederea găsirii unor soluţii noi. sticlele goale se întorc sub formă paletizată. care afectează gradul de disponibilitate al acestei resurse au impulsionat procesul de căutare a unor forme alternative de energie. formează mediul natural.4 În ultimele decenii. limitate şi regenerabile. astfel încât orice alte surse de energie care se vor descoperii în viitor şi vor avea un cost mai scăzut sunt binevenite. Deşi apa şi aerul sunt considerate resurse nelimitate. din 1991. Pe viitor atât compania Coca-Cola. op.cit. Coca-Cola se ocupă de această problemă a poluării mediului înconjurător. ecologice. firma va putea profita de pe urma schimbărilor apărute în cadrul acestuia. pentru a fi refolosite. 4 Kotler. Cu toate că se aşteaptă o creştere a presiunilor exercitate de mişcările ecologiste asupra firmelor. Sunt totuşi locuri în lume unde apa potabilă se procură mai greu. Resursele naturale ale planetei sunt grupate în trei mari categorii: nelimitate. unii specialişti consideră că pe termen lung există pericolul ca acestea să se epuizeze. Desigur aceasta ar afecta procesul de producţie al bunurilor Coca-Cola. acestea din urmă trebuie să ştie să echilibreze balanţa aşteptărilor masei largi a consumatorilor în ceea ce priveşte avantajele ecologice şi performanţele produselor lor. indiferent de sortiment însă nu se ştie sigur dacă se va ajunge la aşa ceva. Creşterea costului energiei reprezintă o problemă esenţială pentru Coca-Cola. MEDIUL NATURAL Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfăşurării activităţii operatorilor de piaţă sau care sunt influenţate de activităţile de marketing . în camioane şi sunt depozitate în fabrică. preocupările legate de mediul înconjurător s-au amplificat continuu. p. după un amplu proces de spălare care asigură în final sticle curate şi microbiologic sterile. Poluarea este o problemă stringentă a zilelor în care trăim. protecţia acestuia rămânând în continuare o problemă vitală pentru întreaga lume. la dilema resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător.194 7 . precum şi evenimentele dramatice de genul războiului din Golf. locuri unde compania Coca-Cola ar avea sau are cheltuieli de producţie mai mari. cât şi celelalte firme vor trebui să dea dovadă de inteligenţă. firmele au fost obligate să adopte practici ecologiste. Creşterea substanţială a preţului ţiţeiului în anii 1970. astfel de pe piaţă.Printr-o supraveghere atentă a mediului economic. care utilizează apă în realizarea băuturilor răcoritoare. Deocamdată această situaţie se menţine constantă.

un mediu democratic şi dornic de schimbare. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploreze consecinţele apariţiei unor noi tehnologii. În ultimii ani. Datorită ritmului rapid al progresului tehnic. MEDIUL JURIDIC Mediul juridic este în strânsă legătură cu cel politic. Profitul obţinut de companie este o dovadă clară a folosirii excelente a noilor tehnologii. Menţinerea unei ponderi semnificative a bugetelor de cercetare şi inginerie tehnologică devine o condiţie necesară a succesului pe piaţă. Firma s-a dezvoltat foarte mult şi continuă să se păstreze pe piaţă în condiţii de eficienţă. în România. el propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. Atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă şi un climat mai permisiv pentru afaceri.. Acesta este format din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care privesc : calitatea produselor. firma Coca-Cola a reuşit să pătrundă cu succes pe piaţa românească aceasta datorită noului mediu politic care s-a instaurat după Revoluţia din 1989. Mediul politic este constituit din ansamblul legilor. Creând tehnologii şi produse noi.MEDIUL TEHNOLOGIC Mediul tehnologic cuprinde ansamblul cunoştinţelor tehnice acumulate de omenire.5 Elementele acestui mediu pot stimula sau dimpotrivă frâna activitatea firmei. apar consecinţe atât pentru consumatori cât şi pentru producători. organismelor guvernamentale şi grupurilor de presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor particulare într-o anumită societate.199 8 . Tehnologiile noi creează pieţe şi ocazii noi.cit. Philip. op. datorită cererii în creştere. Ea a reuşit pe baza tehnologiei care s-a dezvoltat pe parcursul anilor să o folosească în scopul sporirii producţiei. Firma Coca-Cola a făcut faţă cu brio progresului tehnologic înregistrat până în prezent. p. MEDIUL POLITIC Deciziile de marketing sunt serios influenţate de evenimentele care au loc pe scena politică. Consecinţele pentru marketing se concretizează în reducerea preţurilor bunurilor de piaţă. să îmbunătăţească mediul de lucru şi procesul de producţie pentru a da randament şi a face faţă cerinţelor consumatorilor în schimbare. protecţia brevetelor de 5 Kotler. scurtarea ciclului de viaţă al produsului. În condiţii de criză ele se accentuează.

concurenţii. să se menţină mereu printre primele companii de succes ale lumii. asistăm pe de o parte. De asemenea. la apariţia aşa-numitelor “produse 9 . protecţia mediului. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. ambalarea şi condiţionarea produselor.furnizorii forţei de munca sunt unităţile de învăţământ. Coca-Cola rămâne una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa globală.asociaţiile profesionale. organismele publice. oficiile forţei de muncă si persoanele ce . asistenţa socială. şi chiar să le folosească în scopul obţinerii succesului la nivel mondial. . utilizatori industriali. iar în situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii. munca. protecţia consumatorilor.invenţie. sponsorizarea. metodele de vânzare. modelelor şi desenelor. la o intensificare fără precedent a concurenţei şi la schimbări extraordinar de rapide în toate domeniile.furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigura resursele necesare de materii prime. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCA-COLA” Micromediul marketingului cuprinde acei factori interni şi forţe externe care influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit control. furnizorii de forţa de munca.concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeaşi categorie de clienţi. concurenţa neloială. care a reuşit prin politicile adoptate să vină mereu cu ceva nou. Coca-Cola a reuşit să facă faţă legilor date de fiecare stat în care se comercializează produsul respectiv. publicitatea şi comunicarea în audiovizual. Micromediul extern al firmei cuprinde: clienţii. . protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ.clienţi care sunt consumatori. prestatorii de servicii.prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gama larga de caută servicii un utile realizării loc obiectivelor de firmei. materie. furnizorii de mărfuri. întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum. iar pe de altă parte. a produselor. echipamente si maşini. . asociaţiile consumatorilor. în ceea ce priveşte activitatea de marketing a întreprinderii globale. mediile de informare în masa si publicul consumator. regimul investiţiilor străine.organismele publice . .

Bucureşti. În acest sens. În prezent. Lumea este condusă de întreprinderi gigant/megacorporaţii. Cocacola şi Pepsi şi-au elaborat noi strategii de marketing în scopul cuceririi pieţei Europei Occidentale. Teora. ce înregistrează o creştere rapidă de 8% anual. ideile dintr-un colţ al lumii în celălalt.cit. Samsung). unde s-au fabricat aripile şi carlinga. 6 7 Kotler. iar fuzelajul şi componentele ce înglobau tehnică de vârf în Japonia. Texaco. De aceea. firmele transnaţionale trebuie să coordoneze operaţiuni funcţionale peste graniţele statelor şi să-şi sporească eficienţa. 6 Cei doi giganţi şi aprigi concurenţi de pe piaţa mondială a băuturilor răcoritoare.globale” gen Coca-cola. Mercedes. De exemplu. Ed. op. ceea ce determină revizuiri frecvente ale programelor de marketing. consideră că formula de succes a unei întreprinderi pentru o anumită perioadă nu va mai funcţiona în următoarea şi o va duce probabil. Toyota.7 Globalizarea determină întreprinderile să-şi realizeze produsele prin intermediul unor linii de montaj globale.193 Kotler. care nu sunt doar interesate de a vinde cât mai multe bunuri pe pieţele internaţionale. în ceea ce priveşte concurenţa globală. ce aplică o politică de marketing agresivă şi extrem de competitivă (conform conceptului de “concurenţă totală“). p. iar Pepsi a ripostat alocând 500 de milioane de dolari bugetului activităţii sale de marketing din Europa. aprovizionare şi producţie pe piaţa mondială. reuşind să-şi creeze structuri globale ce le permit să transmită rapid informaţiile. P. celebrul guru american al managementului. avionul de pasageri Boeing 767 a fost proiectat în oraşul Seattle (SUA).342 10 .. Toyota. Managementul marketingului. de a produce diferite componente şi materiale din sau în străinătate. la faliment/ruină. Drucker. Întreprinderile actuale au de înfruntat o concurenţă acerbă la scară planetară ceea ce face ca activitatea lor de marketing să se desfăşoare într-un cadru global foarte dinamic. Coca-cola a investit milioane de dolari în activităţile de marketing ocazionate de Olimpiada de la Barcelona şi de inaugurarea parcului EuroDisney. De exemplu. Philip. partea anterioară şi o parte din componentele aripilor s-au fabricat în Italia. ci şi de a cumpăra. partea din spate în Canada. Întreprinderile se confruntă cu un mediu de marketing mult mai vast şi mai complex decât în trecut. parbrizele şi motoarele în Marea Britanie. Sony. 1997. Microsoft sau McDonald’s. întreprinderile europene şi americane au de înfruntat chiar în ţările lor de origine întreprinderile asiatice (de exemplu. numeroase întreprinderi şi-au extins masiv operaţiunile de comercializare. p. Philip.

marketing şi comercializare într-un singur centru de coordonare a planificării strategice. creşterea performanţelor echipelor manageriale. dar şi adevăratele megafuziuni. Fuziunile. Astăzi. Megaîntreprinderile încearcă să reducă concurenţa economică la scară planetară cu aceleaşi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna. Printre motivele care stau la baza realizării fuziunilor şi achiziţiilor întreprinderilor se numără: creşterea cursului acţiunilor companiilor. al doilea producător mondial de automobile. Astfel. Pentru a face faţă provocărilor lansate de globalizarea afacerilor. o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente. Ca exemple. achiziţiile şi alianţele strategice sunt consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei într-o economie mondială fără bariere şi din ce în ce mai integrată. Daimler Benz şi Chrysler. pieţelor şi tehnologiilor.Succesul deosebit înregistrat de întreprinderile globale se datorează considerabile lor eforturi de cercetare-dezvoltare. oamenii sunt din ce în ce mai mult exponenţii unei societăţi a cunoaşterii. megaîntreprinderile americane domină scena economică mondială .Fuziunea are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi îşi unesc operaţiunile/activităţile dând naştere unei noi întreprinderi. care caută să devină o adevărată întreprindere globală în domeniu. Ceea ce este nou este faptul că are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informaţionale din ce în ce mai sofisticate. cunoaşterea a devenit o resursă extrem de importantă a firmei. ceea ce oferă posibilitatea întreprinderilor globale să-şi consolideze acest control la o scară care nu a mai fost posibilă până acum. producţie. precum cele dintre Exxon şi Mobil. prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor. alianţele încheiate între Ford şi Mazda.Un exemplu îl reprezintă Ford Motor. precum reunirea activităţilor de aprovizionare. 11 . La nivelul întreprinderii se derulează programe de reorganizare a activităţii la scară mondială. punând cunoaşterea pe prim plan. se pot aminti printre altele. iar achiziţia are loc atunci când o întreprindere cumpără şi controlează o altă întreprindere. reducerea obligaţiilor fiscale etc. Ca şi întreprinderile. AT&T şi TCI. numeroase întreprinderi formează alianţe strategice sau fuzionează cu alte întreprinderi. chiar concurente. în scopul de a raţionaliza procesele ce au loc. Rover şi Honda sau General Electric şi Matsushita.

capabilă să reacţioneze rapid la noi informaţii. De aceea. Deşi mari. cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregătirea susţinută a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de creşterea productivităţii muncii salariaţilor săi. Acest lucru nu este unul facil. nu este deloc surprinzător faptul că numeroase întreprinderi de succes au început să îşi trimită angajaţii de 34 ori pe an la conferinţe.O societate a cunoaşterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al învăţării continuare. Atunci când elaborează planurile de marketing. Cu alte cuvinte toate compartimentele ar trebui să colaboreze în interesul clientului. cursuri şi stagii de specializare. cum ar fi: conducerea superioară. în literatura de specialitate există încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern. compartimentul financiar. Ph. unei firme. Concentrarea pe învăţarea permanentă trebuie să constituie o prioritate a managementului oricărei întreprinderi în secolul XXI. Kotler consideră că mediul extern reprezintă totalitatea forţelor necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii avantajoase. Astfel. producţie şi contabilitate. iar marketingului îi revine sarcina de a crea coeziunea interna a eforturilor. la modul cel mai general. MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA” Când vorbim despre mediul intern al firmei avem în vedere natura activităţii desfăşurate şi modul în care sunt îndeplinite diferite funcţii pentru a răspunde scopului firmei în viziunea de marketing. Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea. între care există o relaţie directă formează mediul intern al 12 . Toate aceste grupuri.Cu alte cuvinte. conducerea acestui compartiment ar trebui să ţină seama şi de interesele celorlalte grupuri din cadrul firmei. adică satisfacerea nevoilor consumatorilor într-o maniera rentabilă pentru firmă. este vorba despre un tip de organizaţie deschisă la tot ceea ce este nou. cercetare-dezvoltare. deoarece diferitele compartimente pot vedea în aceasta doar o încercare de creştere a influentei şi de confiscare a autorităţii. aprovizionare.

In 1955. Contabilitatea trebuie să măsoare veniturile şi costurile în aşa fel încât cei de la marketing să ştie în ce măsură realizează obiectivele propuse. toate aceste compartimente influenţează planurile şi acţiunile compartimentului de marketing. sticle care au avut un success imediat. Managerii de marketing trebuie să adopte decizii în concordanţă cu proiectele conducerii superioare. Compania Coca-Cola a trecut si ea prin cele mai dramatice schimbari in domeniile marketing-ului si al comercializarii. în timp ce personalul productiv este răspunzător pentru fabricarea bunurilor în condiţiile de calitate şi cantitate cerute. Din ultimii ani ai deceniului al cincilea si pana in anii ’70. de sase uncii si jumatate sau de paharele in forma de clopot pentru dozatoare. 8Al doilea razboi mondial a dat o noua forma lumii si Compania s-a aflat in fata unei piete globale de desfacere noi si mult mai complexe. realizate pentru prima oara pentru fortele armate de peste ocean. planurile de marketing trebuind să fie aprobate de aceasta înainte de a fi puse în practică.258 13 . familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit 8 Kotler. De asemenea. 240ml) de format adecvat consumului unei familii.. Cutiile de metal. Personalul financiar este preocupat de problema găsirii şi utilizării fondurilor necesare îndeplinirii planului de marketing. Philip. ca si majoritatea tarilor din lume s-au schimbat intr-un ritm fara precedent. tehnologie noua si produse noi. strategia generală şi politica acesteia. Statele Unite. lumea Coca-Cola era definite de sticla contur. Odata ce consumatorii au inceput sa ceara varietate.Conducerea superioară stabileşte misiunea. managerii de marketing trebuie să conlucreze cu celelalte compartimente ale firmei.cit. op. Compartimentul de cercetare-dezvoltare se concentrează asupra proiectării unor produse sigure şi atractive pentru consumatori.12 si 26 uncii (8 uncii=aprox. Nascuta in 1960 in Germania. precum şi capacitatea sa de satisfacere efectivă şi profitabilă a nevoilor consumatorilor vizaţi. Apoi dupa ani de cercetari in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare. obiectivele. de la aparitia imbutelierii in anii ’90 ai secolului trecut. Pana la jumatatea deceniului al saselea. p. Cei de la aprovizionare se confruntă cu problema găsirii materialelor şi materiilor prime necesare. Compania a introdus in anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri. Compania a introdus de asemenea si noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi. compania a raspuns cu ambalaje noi. Aşadar. Compania a introdus sticlele de 10. s-au gasit pe piata din 1960.

folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes. versuri si sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. de “Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei). ca si marca inregistrata. folosit pentru prima oara in 1942 a fost readus in 1969 pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. “Be Really Refreshed” si “Go Better Refreshed”. Publicitatea. Ilustraţii sugestive. care au început in anii’30. apăreau in anunţuri publicitare pline de culoare. In decursul anilor. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare in a doua parte a anilor’50 si in primii ani ai deceniului al şaptelea. modul de a face reclama pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte. Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea. au ramas aceleasi. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. inclusiv Norman Rockwell. realizate de către artişti de frunte. Anii ’50 au produs “Sign Of Good Taste”. 14 . O data cu evolutia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apareau in timpul diferitelor show-uri. De-a lungul anilor. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. In 1950. a urmat in anul 1961. Jan And Dean si The Moody Blues. The Four Seasons. Edgard Bergen si prietenul lui. multe celebritati au facut reclama pentru Coca-Cola. Sprite. “It’s The Real Thing”. radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. Incepand cu jumatatea deceniului al treilea. Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv “Things Go Better With Coke” in 1963. in mod special al televiziunii. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara in The Saturday Evening Post in anul 1929.cel de-al treilea sortiment din lume ca cifra de vanzari. Charlie McCarthy au apărut in cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola. melodii. care “proiectau” imaginea produsului in reviste importante. Aretha Franklin si Neil Diamond. In anii’60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio. adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare. Printre cunoscutii animatori care au aparut in timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune si radio in aniii’60 au fost Surorile McGuire. dar mesajul. El a fost susţinut de “It’s The Refreshing Thing To Do” in 1936 si “Global High Sign”. o bautura pe baza de suc de lamaie.

O data cu intrarea in cel de al patrulea sfert al secolului 20. In 1976 a fost introdusa campania “Coke Adds Life”. distincte si acceptata oriunde. Mai mult decat orice.9 The Coca-Cola Company a inceput sa-si dezvolte reteaua globala in anii’20.Coca-Cola. o reactie la vremurile violente. acest sistem inseamna oameni devotati care lucreaza din greu pentru a vinde Coca-Cola. o echipa australiana formata din tata si fiu care conduc 7000 de kilometri pe saptamana prin tinuturi salbatice pentru a vinde Coca-Cola unor consumatori izolati. Sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o formula simpla la scara globala: crearea unui moment racoritor contra unei sume mici de bani.Sistemul unic in lume a facut din Compania Coca-Cola prima intreprindere de bauturi racoritoare din 9 www. Forta si prestigiul marcii Coca-Cola au fost exemplificate in 1988. de sute de milioane de ori pe zi. În 1982 a fost lansată in intrega lume tema “Coke is it!” pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor ’80 si pentru a afirma din nou supremaţia Coca-Cola. tinerii din intrega lume s-au adunat pe varful unui deal din Italia pentru a canta “I’d like to buy the world a Coke”(as dori sa cumpar lumii o Coca-Cola). Inseamna.Publicitatea din anii’70 si ’80 a continuat o lunga traditie care a prezentat bautura Coca-Cola ca pe una dintre placerile simple ale vietii.ro 15 . un filipinez in varsta de 73 de ani care vinde Coca-Cola rece in fiecare zi in piata din orasul sau si refuza sa plece pana ce nu a vandut cel putin 50 de navete. Sprite. “Can’t Beat the Feeling” a caracterizat anii ’80 in timp ce “Can’t Beat the Real Thing” a condus spre anii ’90 si spre introducerea in 1993 a campaniei “Always CocaCola”. Fanta si alte produse ale Companiei . cand 3 studii independente realizate la scara mondiala de catre Landor&Associates. Inseamna. Acest moment a constituit si o privire indreptata spre viitorul Companiei: o prezenta globala in continua expansiune si atasament tot mai profund pentru cea mai pretuita marca din lume. de exemplu. punând bazele pentru introducerea in 1979 a sloganului “Have a Coke and a Smile”.. de asemenea. In 1971. au confirmat ca cea mai cunoscuta si mai admirata marca din lume este Coca-Cola. Coca-Cola light. fiind acum prezenta in peste 200 de tari si producand sute de milioane de portii pe zi. legatura emotionala dintre Coca-Cola si consumatorii ei a devenit tot mai puternica si tot mai globala. de un milliard de ori pe zi. The Coca-Cola Company si reteaua ei de imbuteliatori cuprind cel mai sofisticat si extins (atotpatrunzator) sistem de productie si distributie din lume.

lume. de la Montreal la Moscova. -consumatorii sunt foarte diferiţi unul de celalalt. Coca-Cola isi intareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari. fiind necesar sa se cunoască ce cred consumatorii (percepţie). In fiecare zi. -comportamentul consumatorului determina interacţiuni. Coca-Cola a adus placere consumatorilor insetati de pe intreg mapamondul. oamenii traiesc un moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola il poate oferi. Coca-Cola creaza zilnic momente speciale de placere sutelor de milioane de oameni. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL Consumatorul . De la Boston la Beijing.trăsături si factori de influenţă: -comportamentul consumatorului este dinamic. De peste un secol. Aceste momente isi au originea intr-un vas de arama asezat pe un trepied din curtea doctorului Pemberton si ele au fost inmultite cu multe miliarde de asemenea momente pe intreg globul. -comportamentul consumatorului determina schimburi intre participanţii la procesul de vânzarecumpărare. exista foarte puţine reguli absolute ale comportamentului uman. Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul Candler si prin viziunea domnului Woodruff care a dorit sa aduca Coca-Cola la indemana tuturor. Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga lume. Coca-Cola ramane un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate. precum si care sunt factorii care oi influenţează (mediul înconjurător). De milioane de ori pe zi. Istoria bauturii Coca-Cola reprezinta povestea unor momente speciale. mai mult decat orice alt produs de consum. Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. 16 . ce simt (impresie) si ce fac (conduita).

Bucureşti. 10 Deasemenea alţi factori importanţi sunt : contactul direct. prin comportamentul social in general si prin comportamentul consumatorului in special" 11: informaţiile furnizate. convingeri. presiuni legate de normele sale. 1997. utilizator (persoana care deţine sau utilizează produsul respectiv). venit).343 17 . -comportamentul consumatorului poate fi influenţat.365 Kotler. si in special in cazul bunurilor de folosinţa îndelungata si de valoare mare. p. atitudini si obiceiuri create in timp de omenire. prin experienţe si autoritatea de care se bucura. Principiile marketingului . op.-consumatorii acţionează mai degrabă emoţional decât raţional si pot acţiona diferit in momente de timp distincte. decident (persoana care ia decizia finala de cumpărare). Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o funcţie determinată de factori socio-culturali si de trăsături personale. influenţator (persoana ce poate influenta. clasa si poziţia sociala. valori materiale si morale. inclusiv comportamentul de cumpărare si de consum". subordonarea nevoilor individului In mod frecvent. pot îndeplinii următoarele roluri: iniţiator (persoana care declanşează ideea cumpărării). "Acea entitate sociala in care individul nu este membru. Teora. Philip. p. Factorii care determină comportamentul consumatorilor referitor la cumpărarea unui bun sau serviciu nu se refera doar la necesitatule fizice (hrana. cumpărător (persoana ce desfăşoară direct tranzacţia respectiva). comportamentul familial si grupul (grupul de referinţa). dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiraţii. adăpost. membrii unei familii.. utilizarea in comun. Philip. evaluarea alternativelor). 10 11 Kotler. pe care le poseda in comun membrii societăţii si care determina in mare parte comportamentul acestora. in procesul de luare a deciziei de cumpărare. se disting cultura.cit. îmbrăcăminte) si nu depind în exclusivitate de puterea sa de cumpărare (preţ. Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marketing. puterea de asociere sau comparaţie. Ed. acesta îl poate învăţa si îşi poate schimba atitudinile si comportamentul. "Ansamblul de norme.

. în cursul urmatoarelor 11 decenii. consumatorul îşi schimba preferinţele pentru produse. modul in care consumatorul va acţiona. percepţia. . Nici macar Dr. va deveni. motivaţia. importante fiind vârsta si etapa din ciclul de viata. cea mai cunoscuta marca din toata lumea? Nimeni. John Smyth PEMBERTON. invadarea. acesteia si sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate).motivaţii raţionale (sunt induse de raţionamente si evaluări logice ale situaţiei in care se afla consumatorul).motivaţii lente (cele care operează la nivelul inconştientului cumpărătorului). ocupaţia si educaţia. având o serie de implicaţii pentru activitatea de marketing (pe măsura ce creste gradul de educaţie al populaţiei.motivaţii emoţionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formează asupra mărcii). si atitudinile.motivaţii primare (determina cumpărarea unui produs..motivaţii conştiente (cumpărătorul ştie ca are nevoie de un anumit produs). credinţele.motivaţii secundare (determina cumpărarea unei anumite mărci). organizează si interpretează informaţii in scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. depinde de modul in care percepe informaţiile cu privire la respectivul produs. Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de către consumatori a produselor sau serviciilor oferite de către întreprindere. op. Odată motivaţia declanşata. personalitatea si imaginea despre sine. Philip.367 18 .Comportamentul consumatorului este influenţat in aceeaşi măsura si de trăsăturile personale. "Forţa interioara care impulsionează persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse":12 . calitatea si preţul fiind caracteristici direct proporţionale. farmacistul din Atlanta care a inventat bautura. Situaţia economica influenţează comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ. Coca-Cola a fost declarata anul trecut drept cea mai valoroasa marca din lume în studiul realizat de catre 12 Kotler. p. . Ocupaţia si educaţia sunt legate in general de venit si de clasa sociala. de-a lungul vieţii. Vârsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece. . situaţia economica a persoanei.cit. . dintr-o anumita categorie). Percepţia este procesul prin care o persoana selectează. apar alte necesităţi. Cine si-ar fi închipuit în 1886 ca o noua bautura carbogazoasa de dozator.

Ba. dupa care se stinge. ajunge pâna la un anumit nivel. Imediat dupa CocaCola urmeaza Microsoft. De aceea. Succesul avut de Coca-Cola în România se datoreaza într-o buna masura popularitatii de care marca se bucura înca înainte de a intra oficial pe piata si capacitatii companiei de a implementa. Unul dintre pasii facuti de Coca-Cola. în România.compania de consultanta americana Interbrand si Citibank. Disney. daca nu imediat dupa lansarea pe piata. Coca-Cola ofera mai mult decât un simplu moment de placere. oricum în scurt timp. HP. De-a lungul anilor Coca-Cola s-a dovedit a fi un produs atipic fata de teoriile de marketing. IBM. Însa gustul nu este totul. În mod normal. Dupa 116 ani de la apritia marcii. Ea este parte din viata noastra cotidiana. European-Drinks a intrat pe o piata a bauturilor racoritoare încalzita de Coca-Cola. De pilda. nu exista semne de declin. Cu toate acestea. când compania s-a asociat pentru prima data cu sarbatorile de Pasti. Se stie ca marcile au o anumita durata de viata. General Electric. " Când un mare producator international venea în România aducea dupa sine si concurenta. etc. dupa lansarea în tara. Compania americana a animat o data cu venirea pe piata sectorul racoritoarelor crescând consumul pe cap de locuitor si deschizând drumul si pentru European Drinks. cel putin aceasta este parerea lui Simeon Goranov. iar Pastele este una dintre ocaziile în care familiile se reunesc pentru a celebra acest eveniment. 19 .Astazi. un sistem de îmbuteliere si distributie bine pus la punct. românii au fost cuceriti de gustul unic al bauturii. Ford. CocaCola este considerata de foarte mult timp o marca dedicata întregii familii. dimpotriva. Nimic nu se aseamana la gust cu Coca-Cola. dar pe acest drum batatorit s-au lansat si marcile românesti. Studiul a avut ca scop identificarea si plasarea într-un top a brand-urilor care valoreaza cel putin 1 miliard USD.5 miliarde USD. NOKIA. McDonald's. În cazul Coca-Cola ne confruntam cu o situatie atipica. În cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe piata a marcii Pepsi-Cola. brand manager la Coca-Cola Romania. Coca-Cola si-a asigurat primul loc cu o valoare a marcii estimata de Interbrand la 72. Intel. o marca se naste. Conteaza foarte mult legatura care se creeaza între aceasta marca si consumator. Mercedes. pentru a se apropia de consumatori a fost facut în 1996. Marlboro. Coca-Cola a încercat sa intre în viata fiecaruia într-un mod cât mai placut. Dupa ce au facut cunostinta cu aceasta bautura. creste. valoarea brand-ului a scazut în 2000 cu 13% fata de 1999. brand-ul este mai puternic ca oricând si creste din ce în ce mai repede.

Frutti Fresh a reusit sa obtina o cota de piata însemnata. spre exemplu.aceasta nu schimba cu nimic proprietatile marcii. Astazi. care a primit premiul Ad'or pentru cea mai buna campanie pentru bauturi non-alcoolic din România. probabil. mai mult pe dezvoltarea marcilor deja existente în portofoliu decât pe introducerea pe piata a unor produse noi. pe fundalul unei descresteri a puterii de cumparare. promotiile de Paste si cele din timpul verii. din punct de vedere al strategiei de marketing abordata. iar românii cumpara în cea mai mare parte brand-uri. care tine de emotie. sunt principalele initiative pe care Coca-Cola le-a avut anul trecut pentru a consolida pozitia brand-urilor din portofoliu. si campania pentru Fanta. sa te bucuri. S-a filmat o zi pe soseaua spre Alexandria. Pentru Coca-Cola. European Drinks poate fi considerata o marca româneasca de succes în competitie cu brand-urile internationale. Asa a aparut cântecul "Viata are gust". de ce sa nu compui un cântec. campania pentru Sprite. " Si campania publicitara derulata la sfârsitul anului trecut pentru relansarea produsului Fanta a influentat pozitiv succesul acesteia. Astfel. chiar daca era nou pe piata româneasca. bazata pe sloganul "Musculosul se întoarce". pe versurile lui Mugurel Vrabete. Lansarea la jumatatea anului trecut a noii campanii publicitare pentru Coca-Cola. de spirit. în detrimentul Coca-Cola. care îti schimba într-o clipa starea de spirit. produsa local în România. viata mai lunga decât o campanie publicitara. ci aduce o noua filosofie. În segmentul racoritoarelor se bea cel mai mult Coca-Cola si Frutti-Fresh."Viata are gust" . Viata de zi cu zi e plina de întâmplari de care ne amintim întotdeauna cu placere. 2001 a fost un an în care accentul a cazut. " În ceea ce priveste noua tema Coca-Cola . prin modul în care a 20 . Formatia Holograf a intrat în joc. care a pierdut câteva procente. Spotul publicitar TV "Hello". "Viata are gust". dar puterea de cumparare a românilor începuse sa scada. echipa Coca-Cola a avut încredere în proiectul propus de Agentia de Publicitate McCANN-ERICKSON. o piata a publicitatii care abia acum îsi da examenul de maturitate. se cumpara marci de genul Kodak si Fuji." European Drinks a intrat pe piata într-un moment prielnic. Este vorba de acele întâmplari care te fac sa simti ca traiesti. în interpretarea si aranjamentul Holograf. o zi în Backstage si doua zile a durat postprocesarea. asa cum în ceea ce priveste vânzarea de filme foto. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a exprima esenta conceptului Viata are gust. care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe piata cu un pret sub cel al Coca-Cola în momentul în care consumul de racoritoare crescuse. A iesit unul dintre cele mai bune videoclipuri Holograf si va avea în final.

Top 100 . dolofan si cumsecade. cu barba alba si deasa. Coca-Cola a lansat anul trecut doua produse noi: în vara.602 USD) a fost destinat publicitatii prin televiziune (96. " Cea mai mare crestere a vânzarilor o cunoaste brandu-ul Coca-Cola în perioada Craciunului. Coca-Cola 6.consumatori de publicitate: Anul 2000 Locul 13. cu sac mare si plin cu daruri în spate. cu 116 % mai mult decât în 2000.724. ocazie cu care si-a consolidat pozitia pe segmentul apei de masa. iar la sfârsitul anului o varianta noua de apa plata. " Promotiile de vara derulate de companie au avut un aer aparte.258 USD . Astazi personajul este marca înregistrata a producatorului de bauturi racoritoare Coca-Cola. un comis voiajor iesit la pensie. O parte semnificativa a bugetului de publicitate pe care l-a alocat Coca-Cola în 2001 (adica 14. Culorile hainelor Mosului au fost alese dupa cele ale marcii Coca-Cola.fost creat a avut ca obiectiv captivarea imaginatiei celui mai important segment tinta din cadrul pietei. bazându-se pe un sistem diferit de promovare a produselor. a fost cel mai bun prieten al graficianului.859 USD. sloganul "Priveste prin hublou" fiind un exemplu în acest sens.493. în special pentru evenimente si promotii.372. Mai mult. asa cum îl stim noi azi. rotofei si plin de viata. îmbracat în rosu. introducând pe piata o serie de noi ambalaje pentru Bonaqua. Fanta Fructe de Padure. cel al tinerilor. scopul principal fiind largirea atractiei si unicitatea marcilor. cel al implicarii într-o masura cât mai mare a consumatorului în derularea promotiei. (Andrew Cowell. unul dintre obiectivele Coca-Cola este lansarea unor noi produse si ambalaje.buget 21 .62%). scunde. " Paralel însa cu derularea unor campanii publicitare de consolidare a brandurilor existente. Si imaginea produsului a continuat sa fie în 2001 un obiectiv al companiei. primul loc P&G cu 44. vor lansa programe de marketing adaptate local pentru a fi siguri ca produsele Coca-Cola sunt relevante si motivante pentru consumatorii români.15%) si presa scrisa (1. Succesul de care s-au bucurat anul trecut produsele Coca-Cola se datoreaza în mare parte publicitatii.22%) au fost folosite ca mijloace media secundare. director marketing Coca-Cola România) Pentru 2002. iar radioul (2. în 1931. Modelul. fapt ce a facut compania sa ocupe locul 10 în Topul 100 al consumatorilor de publicitate. fiind creat la cererea companiei Coca-Cola. Coca-Cola. Mos Craciun.

ca beneficii concrete ale trainingurilor. începând de la secretara pâna la top manager sunt implicate în programele de training.buget Locul 71. În cazul Coca-Cola.55% Locul 3.produse alimentare: Anul 2000 Locul 1. 2001 22 .buget Bugete de publicitate . Acest proces se desfasoara pe parcursul lunilor noiembrie si decembrie. Coca-Cola 69.625. Ed. Cluj. European Drinks 2.724. European Drinks 4.859 USD . este evidenta cresterea nivelului tehnic de pregatire al angajatilor si a încrederii în ei însisi. sau mai exact spus ele sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola în fiecare an: evalueaza performanta fiecarui angajat.221. BIBLIOGRAFIE: -Lazăr. de prezentare) sau de stricta specialitate (media. Quadrant Amroq Beverages 976.43% Anul 2001 Locul 1. Coca-Cola 14.Locul 19. marketing) Toate nivelurile. Quadrant Amroq Beverages 5.452.62% La toate acestea se adauga.01% Locul 2. prin sistemul de evaluare si dezvoltare de personal. European Drinks 10.884 USD . Casa Cărţii de Ştiinţă.buget Locul 21.Napoca. iar la sfârsitul anului departamentul de Resurse Umane are toate evaluarile de personal. pentru pozitia vizata în termen mediu si lung . Bazele marketingului.02% Locul 3.buget Locul 42. În cadrul acestui program se face o separare clara în ceea ce priveste dezvoltarea în pozitia curenta si dezv. Quadrant Amroq Beverages 13. Dumitru.buget Anul 2001 Locul 10. cercetare. Coca-Cola 75.076 USD .971 USD . Necesitatile de training identificate pot fi "softskills" (cursuri de comunicare. Quadrant Amroq Beverages 5.98% Locul 2.699 USD . European Drinks 22.

1997 -Kotler.com 23 . Ed.Coca-Cola. Bucureşti. Teora. Iaşi. Munteanu. Principiile marketingului. Ştefan.google. Managementul marketingului. 1999 -www.ro -www.-Kotler. 1997 -Prutianu. Philip. Ed. Caluschi. Cezar. Corneliu. Teora. Philip. Polirom. Ed. Bucureşti. Inteligenţa marketing plus.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful