P. 1
Activitatea Societatii Coca-Cola Din Punct de Vedere Al Pietei Concurentiale

Activitatea Societatii Coca-Cola Din Punct de Vedere Al Pietei Concurentiale

|Views: 597|Likes:
Published by Visan Stefan Adrian

More info:

Published by: Visan Stefan Adrian on Dec 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/04/2014

pdf

text

original

CUPRINS

CAP I. MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”………..… pg.2 CAPII. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCACOLA”...9 CAPIII.MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA”………… 12 CAPIV.COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL……………………………………….1 6

1

MACROMEDIUL FIRMEI „COCA-COLA”
Coca-cola este băutura răcoritoare care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt mărci înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comerţului. Activitatea de marketing a firmei, cât şi a altora este influenţată într-o mare măsură de o serie de factori de mediu, ce creează ocazii favorabile sau ridică ameninţări la adresa sa. Macromediul reprezintă ansamblul de variabile, factori şi forţe, necontrolate de către firmă şi care împreună constituie climatul general în care îşi desfăşoară activitatea acesta.1 Componente ale macromediului sunt: mediul demografic, mediul cultural, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul politic, mediul legislativ.

MEDIUL DEMOGRAFIC
Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor efectivi şi potenţiali, este adesea punctul de plecare într-o cercetare de marketing. Principalele caracteristici demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sexe, structura pe vârste, densitatea, rata natalităţii, a căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă, rural sau urban, afilierea religioasă, educaţia, ocupaţia. Privind mărimea populaţiei la nivel global se poate spune că aceasta a înregistrat o creştere în ultimele decenii. Populaţia Europei creşte în medie cu 0,6%anual, acest ritm fiind mult inferior ratei medii de 1,8% cu care creşte populaţia globului. Dacă în Germania şi Ungaria se înregistrează sporurile cele mai mici, în Turcia şi Albania ritmul de creştere a populaţiei a fost în 1990 cu 30% mai mare decât în 1977. Este important de observat nu numai distribuţia populaţiei la nivel regional, ci şi evoluţia previzionată pentru fiecare ţară. Astfel în România mărimea populaţiei este în scădere, deci şi a prestigioasei firme Coca- Cola. Aceasta se atribuie ratei natalităţii scăzute, datorită dezvoltării ţării din punct economic şi cultural, creşterii nivelului de trai, a dorinţei şi nevoii de a trăii mai bine, chiar dacă o familie are mai puţini copii, ceea ce determină firma Coca- Cola să se orienteze spre calitatea produsului lor, spre o largă
1

Lazăr, Dumitru, Bazele marketingului, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2001, p. 59

2

dar Coca-Cola se adaptează mereu zonelor în care are loc distribuţia. precum şi a creşterii speranţei de viaţă. convingerile. numărul persoanelor vârstnice este mai mare. Semnificativă este şi structura populaţiei pe vârste. Marca principală. Acest lucru va determina creşterea cererii pentru produse de calitate superioară. În SUA.Cola. Aceasta trebuie însă să ştie cum să facă promovarea în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii tineri. ceea ce face ca populaţia în ansamblul ei să fie mai bine instruită.Cola în sensul orientării producţiei şi a publicităţii şi spre populaţia mai vârstnică. îşi adaptează distribuţia băuturilor răcoritoare în conformitate cu situaţia existentă la nivelul fiecărei pieţe în parte. chiar într-o poziţie foarte bună şi să facă faţă schimbărilor iminente care se petrec în lumea de azi. Europa. care a înregistrat în ultima perioadă modificării. Astfel la nivel global compania Coca-Cola întâmpină un mediu demografic extrem de variat. peste următorii 50 de ani prevăzându-se o înrăutăţire a situaţiei. cunoscând trăsăturile fiecărei ţării în care are fabrici de îmbuteliere şi comercializează bunurile sale.promovare. 3 . pentru a-şi menţine consumatorii efectivi şi în general nu spre o producţie mai ridicată. Compania Coca-Cola este recunoscută pretutindeni pe glob. ca urmare a numărului tot mai redus de persoane tinere. obiceiurile şi stilurile de viaţă ale consumatorilor. tradiţiile. Pe măsura dezvoltării ţărilor. populaţia îmbătrâneşte. valorile. o mare susţinătoare a globalizării firmelor. chiar şi Coca. Proporţia persoanelor care beneficiază de pregătire în şcoli va creşte şi se va îmbunătăţii. Pentru că nevoile. Studierea acestuia a ajutat compania să se menţină pe piaţă. ea are o promovare diferită în funcţie de diferenţele existente între categoriile de consumatori vizaţi. crescând. Coca-Cola. se situează în fruntea acestei recunoaşteri. cum este şi cazul României. Datorită femeilor care doresc să muncească şi a practicilor de control eficient al naşterilor. se speră ca investiţiile făcute în sistemul de învăţământ să sporească. cum este şi cazul Coca-Cola. Asia şi chiar România. ştiut fiind faptul că tinerii sunt cei care consumă mai mult Coca. media de vârstă a populaţiei. şi să facă faţă concurenţei în creştere.Cola şi spre care firma şi-a orientat mai mult reclama. împlinind cerinţele gusturilor şi influentelor culturale locale cu peste 230 de mărci în aproape 200 de ţări. Aceasta are ca şi cauză o scădere pe termen lung a ratei natalităţii. puterea de cumpărare şi deprinderile de consum diferă de la o ţară la alta. căruia trebuie să îi facă faţă. Scăderea dimensiunii familiei şi creşterea numărului vârstnicilor influenţează firma Coca.

biserică. Marketingul este astfel interesat de studiul caracteristicilor culturale în măsura în care acestea afectează modalitatea de distribuţie. Teora. p. evoluţia valorilor culturale. cinste. Fiecare îşi însuşeşte o concepţie despre lume care defineşte raporturile sale cu propria persoană şi cu ceilalţi oameni. Valorile culturale de bază sunt înscrise în subconştientul individual şi colectiv şi se transmit de la o generaţie la alta prin familie. modul de percepere. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. 2 Kotler.203 4 . o anumită societate.2 Oamenii se nasc. familie. Ea se încadrează denumirii de băutură „răcoritoare” acest aspect fiind avut în vedere cu eficienţă atât în reclamele produsului cât şi în viaţa reală. conţinutul şi forma comunicaţiilor cu piaţa. Coca-Cola ţine seama de obiceiurile oamenilor din ţări cu temperaturi tropicale de a savura o Coca-Cola rece. Bucureşti. credinţele. muncă. Acest aspect corespunde cerinţelor consumatorului care este mulţumit de acest lucru. furt. Ed. Principalele caracteristici de mediu cultural care pot fi avute în vedere sunt: valorile culturale de bază. concepţia despre ceilalţi şi concepţia despre organizaţii. o cultură în ceea ce priveşte politica excelentă de promovare care atrage în continuare mulţi consumatori. şcoală. democraţie. Cu privire la Coca-Cola putem spune că această companie şi-a creat chiar ea însăşi o valoare. opiniile şi comportamentele care sunt recunoscute şi acceptate de majoritatea membrilor unei comunităţi astfel încât ele reprezintă liantul şi semnul apartenenţei la o comunitate. Principiile marketingului. 1997.MEDIUL CULTURAL Mediul cultural este format din instituţiile şi factorii care influenţează valorile de bază. Valorile culturale de bază reprezintă valorile proprii. atitudinile. concepţia despre sine. care le şlefuieşte convingerile şi valorile primordiale. cresc şi sunt educaţi într-un anumit registru moral. Philip. inclusiv cu piaţa şi consumul. căsătorie. normele morale. astfel încât acordă importanţă în ceea ce priveşte distribuţia şi păstrarea acesteia. valorile culturale secundare. În zilele noastre consumatorul este mult mai avizat şi conştient de semnificaţiile culturale ale produsului astfel încât sarcina operatorilor de marketing devine mai complexă şi nu poate ignora impactul mediului cultural asupra activităţii firmei. În acest sens în comunităţile şi pe pieţele occidentale se poate vorbii de o anumită atitudine faţă de : inviolabilitatea proprietăţii private.

Compania Coca-Cola s-a ocupat de programe de binefacere şi întrajutorare a celor care aveau nevoie. ca dovadă a dezvoltării rapide a companiei în multe ţării ale lumii şi menţinerii pe piaţă. realizând campanii publicitare în acest sens. Ilustraţii sugestive. care au început în anii’30. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. De-a lungul anilor. realizate de către artişti de frunte. cu personalitatea acesteia.Concepţia despre sine se referă la importanţa pe care o acordă oamenii în satisfacerea propriilor dorinţe. versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. Astfel mărimea familiilor se răstrânge rapid. familiile cu un singur copil sau fără copii câştigă teren. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. În ceea ce priveşte produse Coca-Cola acestea sunt căutate de persoane din întreaga lume. Acestea provoacă mutaţii în structura menajului şi în structura coşului de piaţă. Una dintre cele mai cunoscute campanii publicitare a fost campania „Always CocaCola”. în care tot mai mulţi oameni vor să intre în comuniune şi să satisfacă dorinţele celuilalt. în ciuda stabilităţii acestora. apărută prin anii 1990. Astfel consumatorii identifică produsul cu persoana. Concepţia despre organizaţiiastfel Coca-Cola sprijină o serie de cauze nobile. schimbarea opiniei şi atitudinii unor consumatori. inclusiv Norman Rockwell. pentru atragerea consumatorilor. care “proiectau” imaginea produsului în reviste importante. “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara în The Saturday Evening Post în anul 1929. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor’50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea. faţă de cea a satisfacerii celorlalţi. MEDIUL ECONOMIC Puterea de cumpărare şi comportamentul de consum al populaţiei sunt factori importanţi care trebuie luaţi în calcul. cu melodia în sine. 5 . apăreau în anunţuri publicitare pline de culoare. melodii. Evoluţia valorilor culturale este un fenomen care se produce în interiorul valorilor culturale de bază. Concepţia despre ceilalţi are în vedere în zilele noastre tendinţa de trecere de la o „societate egoistă” la una „altruistă”.În ceea ce priveşte valorile culturale secundare acestea pot fii uşor schimbate. evaluând modul în care sunt percepute de cele mai importante categorii de public şi utilizând relaţiile publice în vederea creării unei imagini favorabile. Astfel este bine cunoscută participarea vedetelor muzicale în promovarea produselor Coca-Cola.

cu cerere inelastică. dar aceasta este în creştere datorită progresului economic. datorită influenţelor occidentale şi a politicii de promovare practicate. pentru ai atrage şi ai păstra în calitate de clienţi pe consumatorii sensibili la preţ. ponderea cheltuielilor alimentare. Înclinaţia spre economisire sau înclinaţia spre consum a populaţiei. Variabilitatea vânzărilor în raport cu nivelul preţurilor are sens contrar celei în raport cu evoluţia veniturilor. Inteligenţa marketing plus. Europa de Est şi Asia în general va creşte puterea de cumpărare chiar şi pentru Coca-Cola. Ed. Spre deosebire de perioadele de avânt economic. Preţul pe care îl practică compania pe pieţele din întreaga lume este foarte important. cheltuielile pe care le efectuează gospodăriile sunt cele datorate procurării hranei. economiile şi politica de credite. în vremurile mai grele operatorii de marketing trebuie să practice un marketing orientat spre valoare. În această categorie intră şi băuturile răcoritoare precum este firma analizată Coca-Cola. Conform aşa numitei legi a lui Engel. 1999.Puterea de cumpărare depinde de patru factori importanţi: veniturile curente. Reducerea decalajului existent între economiile occidentale dezvoltate şi cele asiatice spre exemplu. astfel într-o ţară care se află în plin proces de dezvoltare. Coca-Cola a realizat studii pentru a cunoaşte aceste aspecte ceea ce i-a adus de-a lungul anilor un profit mai mult decât semnificativ. Ştefan. precum este România. Iaşi. atunci când veniturile cresc. În anii 1990 compania Coca-Cola avea vânzări reduse în România. Corneliu. Unele previziuni arată că puterea economică a Europei va scădea. are o deosebită importanţă pentru compania Coca-Cola. 283 6 . Astfel în ţările cu avânt economic veniturile populaţiei tot mai mari se transformă într-o putere de cumpărare superioară. p. profit care a ajutat-o printre altele şi să progreseze. Progresele înregistrate pe plan mondial în domeniul tehnologiei şi al comunicaţiilor au determinat o deplasare a puterii economice dinspre vest (America de Nord şi Europa occidentală) către est (statele aflate în plin avânt economic). Munteanu. aflate în plin avânt. reprezintă un fenomen de care trebuie să se ţină seama în elaborarea politicilor de marketing. 3 Prutianu. într-o anumită perioadă. Polirom. când oamenii sunt cuprinşi de febra consumului. însă acestea au început să crească cu timpul. în ceea ce priveşte bunăstarea şi nivelul de trai. Astfel în România în anii 1990 ponderea cheltuielilor cu băuturile nealcoolice era de 1. scade. preţurile. Caluschi.8%. Variaţia nivelului venitului antrenează mutaţii rapide în puterea de cumpărare.3 În general. Cezar.

continuând să acţioneze cu promptitudine în vederea găsirii unor soluţii noi.. cât şi celelalte firme vor trebui să dea dovadă de inteligenţă. Pe viitor atât compania Coca-Cola. formează mediul natural. În majoritatea ţărilor. Desigur aceasta ar afecta procesul de producţie al bunurilor Coca-Cola. după un amplu proces de spălare care asigură în final sticle curate şi microbiologic sterile. Cu toate că se aşteaptă o creştere a presiunilor exercitate de mişcările ecologiste asupra firmelor. indiferent de sortiment însă nu se ştie sigur dacă se va ajunge la aşa ceva. astfel încât orice alte surse de energie care se vor descoperii în viitor şi vor avea un cost mai scăzut sunt binevenite. firmele au fost obligate să adopte practici ecologiste. Creşterea substanţială a preţului ţiţeiului în anii 1970. Deşi apa şi aerul sunt considerate resurse nelimitate. op.194 7 . Resursele naturale ale planetei sunt grupate în trei mari categorii: nelimitate. ecologice.cit. p. sticlele goale se întorc sub formă paletizată. din 1991. la dilema resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător. 4 Kotler. MEDIUL NATURAL Ansamblul resurselor naturale care sunt necesare desfăşurării activităţii operatorilor de piaţă sau care sunt influenţate de activităţile de marketing . care afectează gradul de disponibilitate al acestei resurse au impulsionat procesul de căutare a unor forme alternative de energie. locuri unde compania Coca-Cola ar avea sau are cheltuieli de producţie mai mari. astfel de pe piaţă. Deocamdată această situaţie se menţine constantă. protecţia acestuia rămânând în continuare o problemă vitală pentru întreaga lume. care utilizează apă în realizarea băuturilor răcoritoare.4 În ultimele decenii. Coca-Cola se ocupă de această problemă a poluării mediului înconjurător. precum şi evenimentele dramatice de genul războiului din Golf. Poluarea este o problemă stringentă a zilelor în care trăim. pentru a fi refolosite. preocupările legate de mediul înconjurător s-au amplificat continuu. unii specialişti consideră că pe termen lung există pericolul ca acestea să se epuizeze. acestea din urmă trebuie să ştie să echilibreze balanţa aşteptărilor masei largi a consumatorilor în ceea ce priveşte avantajele ecologice şi performanţele produselor lor.Printr-o supraveghere atentă a mediului economic. în camioane şi sunt depozitate în fabrică. Creşterea costului energiei reprezintă o problemă esenţială pentru Coca-Cola. Sunt totuşi locuri în lume unde apa potabilă se procură mai greu. limitate şi regenerabile. Philip. firma va putea profita de pe urma schimbărilor apărute în cadrul acestuia.

. MEDIUL POLITIC Deciziile de marketing sunt serios influenţate de evenimentele care au loc pe scena politică. Atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă şi un climat mai permisiv pentru afaceri. Firma Coca-Cola a făcut faţă cu brio progresului tehnologic înregistrat până în prezent.MEDIUL TEHNOLOGIC Mediul tehnologic cuprinde ansamblul cunoştinţelor tehnice acumulate de omenire. în România. op. Creând tehnologii şi produse noi. un mediu democratic şi dornic de schimbare. Firma s-a dezvoltat foarte mult şi continuă să se păstreze pe piaţă în condiţii de eficienţă. datorită cererii în creştere. Profitul obţinut de companie este o dovadă clară a folosirii excelente a noilor tehnologii.199 8 . scurtarea ciclului de viaţă al produsului. firma Coca-Cola a reuşit să pătrundă cu succes pe piaţa românească aceasta datorită noului mediu politic care s-a instaurat după Revoluţia din 1989. protecţia brevetelor de 5 Kotler. să îmbunătăţească mediul de lucru şi procesul de producţie pentru a da randament şi a face faţă cerinţelor consumatorilor în schimbare. În condiţii de criză ele se accentuează. Ea a reuşit pe baza tehnologiei care s-a dezvoltat pe parcursul anilor să o folosească în scopul sporirii producţiei. el propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. Consecinţele pentru marketing se concretizează în reducerea preţurilor bunurilor de piaţă. Datorită ritmului rapid al progresului tehnic. p.5 Elementele acestui mediu pot stimula sau dimpotrivă frâna activitatea firmei. organismelor guvernamentale şi grupurilor de presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor particulare într-o anumită societate. În ultimii ani. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploreze consecinţele apariţiei unor noi tehnologii. Mediul politic este constituit din ansamblul legilor. Tehnologiile noi creează pieţe şi ocazii noi. Menţinerea unei ponderi semnificative a bugetelor de cercetare şi inginerie tehnologică devine o condiţie necesară a succesului pe piaţă. Philip. apar consecinţe atât pentru consumatori cât şi pentru producători. Acesta este format din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care privesc : calitatea produselor. MEDIUL JURIDIC Mediul juridic este în strânsă legătură cu cel politic.cit.

De asemenea. metodele de vânzare. concurenţa neloială. Coca-Cola rămâne una dintre cele mai vechi companii de pe piaţa globală. asociaţiile consumatorilor. munca. protecţia consumatorilor. la apariţia aşa-numitelor “produse 9 . asistenţa socială. Coca-Cola a reuşit să facă faţă legilor date de fiecare stat în care se comercializează produsul respectiv. concurenţii. utilizatori industriali. echipamente si maşini. .organismele publice .asociaţiile profesionale. ambalarea şi condiţionarea produselor. .prestatorii de servicii reprezentaţi de firme sau persoane particulare care oferă o gama larga de caută servicii un utile realizării loc obiectivelor de firmei.invenţie. iar pe de altă parte. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ.clienţi care sunt consumatori. MICROMEDIUL EXTERN AL FIRMEI “COCA-COLA” Micromediul marketingului cuprinde acei factori interni şi forţe externe care influenţează în mod direct activitatea firmei şi asupra cărora se poate exercita un anumit control.concurenţii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeaşi categorie de clienţi. asistăm pe de o parte. modelelor şi desenelor. furnizorii de forţa de munca. iar în situaţii frecvente aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii. organismele publice.furnizorii forţei de munca sunt unităţile de învăţământ. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. Micromediul extern al firmei cuprinde: clienţii. mediile de informare în masa si publicul consumator. materie. sponsorizarea. care a reuşit prin politicile adoptate să vină mereu cu ceva nou.furnizorii de mărfuri care sunt agenţi economici ce asigura resursele necesare de materii prime. în ceea ce priveşte activitatea de marketing a întreprinderii globale. prestatorii de servicii. furnizorii de mărfuri. . a produselor. . oficiile forţei de muncă si persoanele ce . întreprinderi comerciale sau agenţiile guvernamentale pentru care bunurile produse se întreprindere le sunt oferite spre consum. regimul investiţiilor străine. să se menţină mereu printre primele companii de succes ale lumii. publicitatea şi comunicarea în audiovizual. protecţia mediului. şi chiar să le folosească în scopul obţinerii succesului la nivel mondial. la o intensificare fără precedent a concurenţei şi la schimbări extraordinar de rapide în toate domeniile.

Texaco.7 Globalizarea determină întreprinderile să-şi realizeze produsele prin intermediul unor linii de montaj globale. Toyota. Mercedes. ce înregistrează o creştere rapidă de 8% anual. Samsung). Bucureşti. Drucker. ci şi de a cumpăra. p.. Întreprinderile se confruntă cu un mediu de marketing mult mai vast şi mai complex decât în trecut.cit. Sony. numeroase întreprinderi şi-au extins masiv operaţiunile de comercializare. Philip. De aceea. iar Pepsi a ripostat alocând 500 de milioane de dolari bugetului activităţii sale de marketing din Europa. firmele transnaţionale trebuie să coordoneze operaţiuni funcţionale peste graniţele statelor şi să-şi sporească eficienţa. întreprinderile europene şi americane au de înfruntat chiar în ţările lor de origine întreprinderile asiatice (de exemplu. reuşind să-şi creeze structuri globale ce le permit să transmită rapid informaţiile.342 10 . Ed. ideile dintr-un colţ al lumii în celălalt. Teora.193 Kotler. P. parbrizele şi motoarele în Marea Britanie. 6 7 Kotler. p. Toyota. De exemplu. unde s-au fabricat aripile şi carlinga. partea din spate în Canada. De exemplu. ceea ce determină revizuiri frecvente ale programelor de marketing. În acest sens.globale” gen Coca-cola. ce aplică o politică de marketing agresivă şi extrem de competitivă (conform conceptului de “concurenţă totală“). Întreprinderile actuale au de înfruntat o concurenţă acerbă la scară planetară ceea ce face ca activitatea lor de marketing să se desfăşoare într-un cadru global foarte dinamic. care nu sunt doar interesate de a vinde cât mai multe bunuri pe pieţele internaţionale. iar fuzelajul şi componentele ce înglobau tehnică de vârf în Japonia. aprovizionare şi producţie pe piaţa mondială. Philip. avionul de pasageri Boeing 767 a fost proiectat în oraşul Seattle (SUA). Microsoft sau McDonald’s. consideră că formula de succes a unei întreprinderi pentru o anumită perioadă nu va mai funcţiona în următoarea şi o va duce probabil. 1997. op. Lumea este condusă de întreprinderi gigant/megacorporaţii. în ceea ce priveşte concurenţa globală. la faliment/ruină. celebrul guru american al managementului. Cocacola şi Pepsi şi-au elaborat noi strategii de marketing în scopul cuceririi pieţei Europei Occidentale. partea anterioară şi o parte din componentele aripilor s-au fabricat în Italia. 6 Cei doi giganţi şi aprigi concurenţi de pe piaţa mondială a băuturilor răcoritoare. Managementul marketingului. Coca-cola a investit milioane de dolari în activităţile de marketing ocazionate de Olimpiada de la Barcelona şi de inaugurarea parcului EuroDisney. de a produce diferite componente şi materiale din sau în străinătate. În prezent.

Fuziunea are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi îşi unesc operaţiunile/activităţile dând naştere unei noi întreprinderi. chiar concurente. dar şi adevăratele megafuziuni. punând cunoaşterea pe prim plan. AT&T şi TCI. Pentru a face faţă provocărilor lansate de globalizarea afacerilor. creşterea performanţelor echipelor manageriale. pieţelor şi tehnologiilor. o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente. care caută să devină o adevărată întreprindere globală în domeniu. Rover şi Honda sau General Electric şi Matsushita. al doilea producător mondial de automobile. oamenii sunt din ce în ce mai mult exponenţii unei societăţi a cunoaşterii. Daimler Benz şi Chrysler. Ca exemple. precum cele dintre Exxon şi Mobil. achiziţiile şi alianţele strategice sunt consecinţa logică şi inevitabilă a competiţiei într-o economie mondială fără bariere şi din ce în ce mai integrată. reducerea obligaţiilor fiscale etc. Ceea ce este nou este faptul că are loc combinarea unei economii globalizate cu tehnologii informaţionale din ce în ce mai sofisticate. marketing şi comercializare într-un singur centru de coordonare a planificării strategice. Fuziunile. se pot aminti printre altele. precum reunirea activităţilor de aprovizionare. numeroase întreprinderi formează alianţe strategice sau fuzionează cu alte întreprinderi. megaîntreprinderile americane domină scena economică mondială . producţie. cunoaşterea a devenit o resursă extrem de importantă a firmei.Succesul deosebit înregistrat de întreprinderile globale se datorează considerabile lor eforturi de cercetare-dezvoltare. Printre motivele care stau la baza realizării fuziunilor şi achiziţiilor întreprinderilor se numără: creşterea cursului acţiunilor companiilor. iar achiziţia are loc atunci când o întreprindere cumpără şi controlează o altă întreprindere. Astfel. Megaîntreprinderile încearcă să reducă concurenţa economică la scară planetară cu aceleaşi mijloace pe care le-au folosit întotdeauna.Un exemplu îl reprezintă Ford Motor. Ca şi întreprinderile. în scopul de a raţionaliza procesele ce au loc. Astăzi. alianţele încheiate între Ford şi Mazda. ceea ce oferă posibilitatea întreprinderilor globale să-şi consolideze acest control la o scară care nu a mai fost posibilă până acum. 11 . La nivelul întreprinderii se derulează programe de reorganizare a activităţii la scară mondială. prin intensificarea controlului lor asupra capitalurilor.

capabilă să reacţioneze rapid la noi informaţii. nu este deloc surprinzător faptul că numeroase întreprinderi de succes au început să îşi trimită angajaţii de 34 ori pe an la conferinţe. Kotler consideră că mediul extern reprezintă totalitatea forţelor necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii avantajoase.Cu alte cuvinte. între care există o relaţie directă formează mediul intern al 12 . Atunci când elaborează planurile de marketing. adică satisfacerea nevoilor consumatorilor într-o maniera rentabilă pentru firmă. cercetare-dezvoltare. cheltuielile efectuate de aceste întreprinderi cu pregătirea susţinută a resurselor lor umane sunt amortizate rapid de creşterea productivităţii muncii salariaţilor săi. conducerea acestui compartiment ar trebui să ţină seama şi de interesele celorlalte grupuri din cadrul firmei. Astfel. Acest lucru nu este unul facil. aprovizionare.O societate a cunoaşterii impune conducerii întreprinderii actuale fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament al învăţării continuare. Concentrarea pe învăţarea permanentă trebuie să constituie o prioritate a managementului oricărei întreprinderi în secolul XXI. cum ar fi: conducerea superioară. producţie şi contabilitate. cursuri şi stagii de specializare. este vorba despre un tip de organizaţie deschisă la tot ceea ce este nou. la modul cel mai general. compartimentul financiar. deoarece diferitele compartimente pot vedea în aceasta doar o încercare de creştere a influentei şi de confiscare a autorităţii. Toate aceste grupuri. Deşi mari. unei firme. De aceea. în literatura de specialitate există încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern. Ph. iar marketingului îi revine sarcina de a crea coeziunea interna a eforturilor. Datorită complexităţii şi multidimensionalităţii mediului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea. MEDIUL INTERN AL FIRMEI „COCA-COLA” Când vorbim despre mediul intern al firmei avem în vedere natura activităţii desfăşurate şi modul în care sunt îndeplinite diferite funcţii pentru a răspunde scopului firmei în viziunea de marketing. Cu alte cuvinte toate compartimentele ar trebui să colaboreze în interesul clientului.

lumea Coca-Cola era definite de sticla contur.12 si 26 uncii (8 uncii=aprox.. Cutiile de metal. strategia generală şi politica acesteia. familia de bauturi racoritoare Fanta a devenit 8 Kotler.cit. op. planurile de marketing trebuind să fie aprobate de aceasta înainte de a fi puse în practică. tehnologie noua si produse noi. Compania a introdus in anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri. Compania a introdus sticlele de 10. De asemenea.258 13 . Contabilitatea trebuie să măsoare veniturile şi costurile în aşa fel încât cei de la marketing să ştie în ce măsură realizează obiectivele propuse. Personalul financiar este preocupat de problema găsirii şi utilizării fondurilor necesare îndeplinirii planului de marketing. Compania Coca-Cola a trecut si ea prin cele mai dramatice schimbari in domeniile marketing-ului si al comercializarii. Nascuta in 1960 in Germania. realizate pentru prima oara pentru fortele armate de peste ocean. obiectivele. precum şi capacitatea sa de satisfacere efectivă şi profitabilă a nevoilor consumatorilor vizaţi. Compartimentul de cercetare-dezvoltare se concentrează asupra proiectării unor produse sigure şi atractive pentru consumatori. ca si majoritatea tarilor din lume s-au schimbat intr-un ritm fara precedent. sticle care au avut un success imediat. Aşadar. Compania a introdus de asemenea si noi bauturi racoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi. Statele Unite. de sase uncii si jumatate sau de paharele in forma de clopot pentru dozatoare. s-au gasit pe piata din 1960.Conducerea superioară stabileşte misiunea. 8Al doilea razboi mondial a dat o noua forma lumii si Compania s-a aflat in fata unei piete globale de desfacere noi si mult mai complexe. Pana la jumatatea deceniului al saselea. Din ultimii ani ai deceniului al cincilea si pana in anii ’70. managerii de marketing trebuie să conlucreze cu celelalte compartimente ale firmei. 240ml) de format adecvat consumului unei familii. compania a raspuns cu ambalaje noi. de la aparitia imbutelierii in anii ’90 ai secolului trecut. toate aceste compartimente influenţează planurile şi acţiunile compartimentului de marketing. Philip. Cei de la aprovizionare se confruntă cu problema găsirii materialelor şi materiilor prime necesare. p. Odata ce consumatorii au inceput sa ceara varietate. Apoi dupa ani de cercetari in domeniul sticlelor de plastic pentru bauturi racoritoare. Managerii de marketing trebuie să adopte decizii în concordanţă cu proiectele conducerii superioare. In 1955. în timp ce personalul productiv este răspunzător pentru fabricarea bunurilor în condiţiile de calitate şi cantitate cerute.

folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. Jan And Dean si The Moody Blues. In 1950. modul de a face reclama pentru Coca-Cola s-a schimbat in multe privinte. De-a lungul anilor. El a fost susţinut de “It’s The Refreshing Thing To Do” in 1936 si “Global High Sign”.cel de-al treilea sortiment din lume ca cifra de vanzari. Edgard Bergen si prietenul lui. versuri si sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv “Things Go Better With Coke” in 1963. “Be Really Refreshed” si “Go Better Refreshed”. Printre cunoscutii animatori care au aparut in timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune si radio in aniii’60 au fost Surorile McGuire. Sprite. O data cu evolutia acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apareau in timpul diferitelor show-uri. au ramas aceleasi. Reclamele companiei s-au schimbat o data cu lumea. In anii’60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio. realizate de către artişti de frunte. folosit pentru prima oara in 1942 a fost readus in 1969 pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil. ca si marca inregistrata. Incepand cu jumatatea deceniului al treilea. Aretha Franklin si Neil Diamond. 14 . Publicitatea. in mod special al televiziunii. The Four Seasons. melodii. Charlie McCarthy au apărut in cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat de Compania Coca-Cola. multe celebritati au facut reclama pentru Coca-Cola. inclusiv Norman Rockwell. apăreau in anunţuri publicitare pline de culoare. radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. Anii ’50 au produs “Sign Of Good Taste”. o bautura pe baza de suc de lamaie. Ilustraţii sugestive. In decursul anilor. care “proiectau” imaginea produsului in reviste importante. “It’s The Real Thing”. a urmat in anul 1961. care au început in anii’30. de “Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei). “The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oara in The Saturday Evening Post in anul 1929. “Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare in a doua parte a anilor’50 si in primii ani ai deceniului al şaptelea. dar mesajul. adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare.

ro 15 . Inseamna. punând bazele pentru introducerea in 1979 a sloganului “Have a Coke and a Smile”.Publicitatea din anii’70 si ’80 a continuat o lunga traditie care a prezentat bautura Coca-Cola ca pe una dintre placerile simple ale vietii.. Coca-Cola light. Sistemul Coca-Cola a aplicat cu succes o formula simpla la scara globala: crearea unui moment racoritor contra unei sume mici de bani. distincte si acceptata oriunde. acest sistem inseamna oameni devotati care lucreaza din greu pentru a vinde Coca-Cola. Mai mult decat orice.9 The Coca-Cola Company a inceput sa-si dezvolte reteaua globala in anii’20. In 1971.O data cu intrarea in cel de al patrulea sfert al secolului 20. legatura emotionala dintre Coca-Cola si consumatorii ei a devenit tot mai puternica si tot mai globala. de un milliard de ori pe zi. au confirmat ca cea mai cunoscuta si mai admirata marca din lume este Coca-Cola. de sute de milioane de ori pe zi.Coca-Cola. Fanta si alte produse ale Companiei . o echipa australiana formata din tata si fiu care conduc 7000 de kilometri pe saptamana prin tinuturi salbatice pentru a vinde Coca-Cola unor consumatori izolati. “Can’t Beat the Feeling” a caracterizat anii ’80 in timp ce “Can’t Beat the Real Thing” a condus spre anii ’90 si spre introducerea in 1993 a campaniei “Always CocaCola”. The Coca-Cola Company si reteaua ei de imbuteliatori cuprind cel mai sofisticat si extins (atotpatrunzator) sistem de productie si distributie din lume. Acest moment a constituit si o privire indreptata spre viitorul Companiei: o prezenta globala in continua expansiune si atasament tot mai profund pentru cea mai pretuita marca din lume. de exemplu. de asemenea. In 1976 a fost introdusa campania “Coke Adds Life”. Sprite. cand 3 studii independente realizate la scara mondiala de catre Landor&Associates. Forta si prestigiul marcii Coca-Cola au fost exemplificate in 1988. Inseamna. tinerii din intrega lume s-au adunat pe varful unui deal din Italia pentru a canta “I’d like to buy the world a Coke”(as dori sa cumpar lumii o Coca-Cola). o reactie la vremurile violente.Sistemul unic in lume a facut din Compania Coca-Cola prima intreprindere de bauturi racoritoare din 9 www. În 1982 a fost lansată in intrega lume tema “Coke is it!” pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor ’80 si pentru a afirma din nou supremaţia Coca-Cola. un filipinez in varsta de 73 de ani care vinde Coca-Cola rece in fiecare zi in piata din orasul sau si refuza sa plece pana ce nu a vandut cel putin 50 de navete. fiind acum prezenta in peste 200 de tari si producand sute de milioane de portii pe zi.

lume. Coca-Cola isi intareste pozitia de bautura racoritoare a lumii. Ele au devenit familiare si universale prin publicitatea unica facuta de domnul Candler si prin viziunea domnului Woodruff care a dorit sa aduca Coca-Cola la indemana tuturor. mai mult decat orice alt produs de consum. In decursul a peste un secol de schimbari si dintr-o noua era care promite si mai multe schimbari. Momentele acestea fac din Coca-Cola cel mai omniprezent produs de consum din lume. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ORGANIZAŢIONAL Consumatorul . Compania vinde aproape jumatate din toate bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga lume. precum si care sunt factorii care oi influenţează (mediul înconjurător). 16 . de la Montreal la Moscova. ce simt (impresie) si ce fac (conduita). oamenii traiesc un moment delicios si racoritor pe care numai Coca-Cola il poate oferi. Coca-Cola creaza zilnic momente speciale de placere sutelor de milioane de oameni. exista foarte puţine reguli absolute ale comportamentului uman. -comportamentul consumatorului determina schimburi intre participanţii la procesul de vânzarecumpărare. In fiecare zi. De la Boston la Beijing. De peste un secol. -consumatorii sunt foarte diferiţi unul de celalalt. Coca-Cola ramane un simbol fara varsta al bauturilor racoritoare de calitate. fiind necesar sa se cunoască ce cred consumatorii (percepţie). Istoria bauturii Coca-Cola reprezinta povestea unor momente speciale. -comportamentul consumatorului determina interacţiuni. De milioane de ori pe zi. Aceste momente isi au originea intr-un vas de arama asezat pe un trepied din curtea doctorului Pemberton si ele au fost inmultite cu multe miliarde de asemenea momente pe intreg globul. Coca-Cola a adus placere consumatorilor insetati de pe intreg mapamondul.trăsături si factori de influenţă: -comportamentul consumatorului este dinamic.

atitudini si obiceiuri create in timp de omenire. se disting cultura. venit). Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marketing. influenţator (persoana ce poate influenta. prin comportamentul social in general si prin comportamentul consumatorului in special" 11: informaţiile furnizate. p. îmbrăcăminte) si nu depind în exclusivitate de puterea sa de cumpărare (preţ.cit. Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o funcţie determinată de factori socio-culturali si de trăsături personale. subordonarea nevoilor individului In mod frecvent. p.. utilizator (persoana care deţine sau utilizează produsul respectiv).365 Kotler. Principiile marketingului . decident (persoana care ia decizia finala de cumpărare). 1997. -comportamentul consumatorului poate fi influenţat. Factorii care determină comportamentul consumatorilor referitor la cumpărarea unui bun sau serviciu nu se refera doar la necesitatule fizice (hrana. prin experienţe si autoritatea de care se bucura. si in special in cazul bunurilor de folosinţa îndelungata si de valoare mare. acesta îl poate învăţa si îşi poate schimba atitudinile si comportamentul. "Ansamblul de norme. inclusiv comportamentul de cumpărare si de consum". in procesul de luare a deciziei de cumpărare. presiuni legate de normele sale. clasa si poziţia sociala. cumpărător (persoana ce desfăşoară direct tranzacţia respectiva). evaluarea alternativelor). Philip. 10 11 Kotler.343 17 . comportamentul familial si grupul (grupul de referinţa). Philip. Bucureşti. pot îndeplinii următoarele roluri: iniţiator (persoana care declanşează ideea cumpărării). dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiraţii.-consumatorii acţionează mai degrabă emoţional decât raţional si pot acţiona diferit in momente de timp distincte. valori materiale si morale. adăpost. "Acea entitate sociala in care individul nu este membru. utilizarea in comun. Ed. membrii unei familii. puterea de asociere sau comparaţie. pe care le poseda in comun membrii societăţii si care determina in mare parte comportamentul acestora. op. convingeri. Teora. 10 Deasemenea alţi factori importanţi sunt : contactul direct.

motivaţii emoţionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formează asupra mărcii). invadarea.motivaţii primare (determina cumpărarea unui produs. "Forţa interioara care impulsionează persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse":12 . având o serie de implicaţii pentru activitatea de marketing (pe măsura ce creste gradul de educaţie al populaţiei. . Vârsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece. Philip. de-a lungul vieţii. personalitatea si imaginea despre sine. cea mai cunoscuta marca din toata lumea? Nimeni. Nici macar Dr. credinţele.Comportamentul consumatorului este influenţat in aceeaşi măsura si de trăsăturile personale. Coca-Cola a fost declarata anul trecut drept cea mai valoroasa marca din lume în studiul realizat de catre 12 Kotler. situaţia economica a persoanei. apar alte necesităţi.motivaţii conştiente (cumpărătorul ştie ca are nevoie de un anumit produs). . dintr-o anumita categorie). motivaţia. acesteia si sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate).motivaţii secundare (determina cumpărarea unei anumite mărci). farmacistul din Atlanta care a inventat bautura. Situaţia economica influenţează comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ. Ocupaţia si educaţia sunt legate in general de venit si de clasa sociala. . Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de către consumatori a produselor sau serviciilor oferite de către întreprindere. modul in care consumatorul va acţiona. depinde de modul in care percepe informaţiile cu privire la respectivul produs.cit. organizează si interpretează informaţii in scopul creării unei imagini asupra mediului înconjurător. Odată motivaţia declanşata.motivaţii raţionale (sunt induse de raţionamente si evaluări logice ale situaţiei in care se afla consumatorul). . consumatorul îşi schimba preferinţele pentru produse. p. va deveni. importante fiind vârsta si etapa din ciclul de viata. si atitudinile. Percepţia este procesul prin care o persoana selectează.motivaţii lente (cele care operează la nivelul inconştientului cumpărătorului). op. ocupaţia si educaţia. calitatea si preţul fiind caracteristici direct proporţionale.367 18 . percepţia.. . Cine si-ar fi închipuit în 1886 ca o noua bautura carbogazoasa de dozator. în cursul urmatoarelor 11 decenii. John Smyth PEMBERTON.

HP. Ba. " Când un mare producator international venea în România aducea dupa sine si concurenta. Imediat dupa CocaCola urmeaza Microsoft. În cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe piata a marcii Pepsi-Cola. dar pe acest drum batatorit s-au lansat si marcile românesti. De aceea. 19 .compania de consultanta americana Interbrand si Citibank. Se stie ca marcile au o anumita durata de viata. Conteaza foarte mult legatura care se creeaza între aceasta marca si consumator. Disney. European-Drinks a intrat pe o piata a bauturilor racoritoare încalzita de Coca-Cola. Coca-Cola a încercat sa intre în viata fiecaruia într-un mod cât mai placut.5 miliarde USD. un sistem de îmbuteliere si distributie bine pus la punct. oricum în scurt timp. În mod normal. brand-ul este mai puternic ca oricând si creste din ce în ce mai repede. o marca se naste. Compania americana a animat o data cu venirea pe piata sectorul racoritoarelor crescând consumul pe cap de locuitor si deschizând drumul si pentru European Drinks. Ford.Astazi. etc. Nimic nu se aseamana la gust cu Coca-Cola. daca nu imediat dupa lansarea pe piata. Dupa ce au facut cunostinta cu aceasta bautura. Intel. Însa gustul nu este totul. dimpotriva. iar Pastele este una dintre ocaziile în care familiile se reunesc pentru a celebra acest eveniment. Unul dintre pasii facuti de Coca-Cola. De-a lungul anilor Coca-Cola s-a dovedit a fi un produs atipic fata de teoriile de marketing. Studiul a avut ca scop identificarea si plasarea într-un top a brand-urilor care valoreaza cel putin 1 miliard USD. În cazul Coca-Cola ne confruntam cu o situatie atipica. NOKIA. Coca-Cola ofera mai mult decât un simplu moment de placere. De pilda. General Electric. cel putin aceasta este parerea lui Simeon Goranov. dupa lansarea în tara. CocaCola este considerata de foarte mult timp o marca dedicata întregii familii. McDonald's. creste. dupa care se stinge. Succesul avut de Coca-Cola în România se datoreaza într-o buna masura popularitatii de care marca se bucura înca înainte de a intra oficial pe piata si capacitatii companiei de a implementa. Mercedes. brand manager la Coca-Cola Romania. Marlboro. Dupa 116 ani de la apritia marcii. Ea este parte din viata noastra cotidiana. valoarea brand-ului a scazut în 2000 cu 13% fata de 1999. ajunge pâna la un anumit nivel. când compania s-a asociat pentru prima data cu sarbatorile de Pasti. în România. IBM. Cu toate acestea. pentru a se apropia de consumatori a fost facut în 1996. nu exista semne de declin. Coca-Cola si-a asigurat primul loc cu o valoare a marcii estimata de Interbrand la 72. românii au fost cuceriti de gustul unic al bauturii.

se cumpara marci de genul Kodak si Fuji. promotiile de Paste si cele din timpul verii. o zi în Backstage si doua zile a durat postprocesarea. S-a filmat o zi pe soseaua spre Alexandria. o piata a publicitatii care abia acum îsi da examenul de maturitate. "Viata are gust". care tine de emotie. Formatia Holograf a intrat în joc. " În ceea ce priveste noua tema Coca-Cola .aceasta nu schimba cu nimic proprietatile marcii. ci aduce o noua filosofie. Spotul publicitar TV "Hello". de spirit. iar românii cumpara în cea mai mare parte brand-uri. " Si campania publicitara derulata la sfârsitul anului trecut pentru relansarea produsului Fanta a influentat pozitiv succesul acesteia. produsa local în România. care a pierdut câteva procente. sa te bucuri. pe fundalul unei descresteri a puterii de cumparare. sunt principalele initiative pe care Coca-Cola le-a avut anul trecut pentru a consolida pozitia brand-urilor din portofoliu. spre exemplu. pe versurile lui Mugurel Vrabete. din punct de vedere al strategiei de marketing abordata. Astfel. Este vorba de acele întâmplari care te fac sa simti ca traiesti. Viata de zi cu zi e plina de întâmplari de care ne amintim întotdeauna cu placere. care îti schimba într-o clipa starea de spirit. dar puterea de cumparare a românilor începuse sa scada. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe piata cu un pret sub cel al Coca-Cola în momentul în care consumul de racoritoare crescuse. care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. Astazi. de ce sa nu compui un cântec. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a exprima esenta conceptului Viata are gust. Pentru Coca-Cola. în interpretarea si aranjamentul Holograf." European Drinks a intrat pe piata într-un moment prielnic. viata mai lunga decât o campanie publicitara. 2001 a fost un an în care accentul a cazut. probabil. Asa a aparut cântecul "Viata are gust". în detrimentul Coca-Cola. Frutti Fresh a reusit sa obtina o cota de piata însemnata. prin modul în care a 20 ."Viata are gust" . asa cum în ceea ce priveste vânzarea de filme foto. bazata pe sloganul "Musculosul se întoarce". mai mult pe dezvoltarea marcilor deja existente în portofoliu decât pe introducerea pe piata a unor produse noi. European Drinks poate fi considerata o marca româneasca de succes în competitie cu brand-urile internationale. echipa Coca-Cola a avut încredere în proiectul propus de Agentia de Publicitate McCANN-ERICKSON. chiar daca era nou pe piata româneasca. A iesit unul dintre cele mai bune videoclipuri Holograf si va avea în final. Lansarea la jumatatea anului trecut a noii campanii publicitare pentru Coca-Cola. campania pentru Sprite. În segmentul racoritoarelor se bea cel mai mult Coca-Cola si Frutti-Fresh. care a primit premiul Ad'or pentru cea mai buna campanie pentru bauturi non-alcoolic din România. si campania pentru Fanta.

iar la sfârsitul anului o varianta noua de apa plata. O parte semnificativa a bugetului de publicitate pe care l-a alocat Coca-Cola în 2001 (adica 14. cu barba alba si deasa.602 USD) a fost destinat publicitatii prin televiziune (96.22%) au fost folosite ca mijloace media secundare. în 1931. Astazi personajul este marca înregistrata a producatorului de bauturi racoritoare Coca-Cola. Culorile hainelor Mosului au fost alese dupa cele ale marcii Coca-Cola. dolofan si cumsecade. " Paralel însa cu derularea unor campanii publicitare de consolidare a brandurilor existente. director marketing Coca-Cola România) Pentru 2002. " Promotiile de vara derulate de companie au avut un aer aparte. cel al tinerilor. Succesul de care s-au bucurat anul trecut produsele Coca-Cola se datoreaza în mare parte publicitatii. cu 116 % mai mult decât în 2000.372.493. unul dintre obiectivele Coca-Cola este lansarea unor noi produse si ambalaje. cu sac mare si plin cu daruri în spate. Mos Craciun. fiind creat la cererea companiei Coca-Cola. în special pentru evenimente si promotii. vor lansa programe de marketing adaptate local pentru a fi siguri ca produsele Coca-Cola sunt relevante si motivante pentru consumatorii români. un comis voiajor iesit la pensie. fapt ce a facut compania sa ocupe locul 10 în Topul 100 al consumatorilor de publicitate. bazându-se pe un sistem diferit de promovare a produselor. scunde. scopul principal fiind largirea atractiei si unicitatea marcilor.fost creat a avut ca obiectiv captivarea imaginatiei celui mai important segment tinta din cadrul pietei. Coca-Cola a lansat anul trecut doua produse noi: în vara. a fost cel mai bun prieten al graficianului. primul loc P&G cu 44.859 USD. îmbracat în rosu. Mai mult. (Andrew Cowell. cel al implicarii într-o masura cât mai mare a consumatorului în derularea promotiei. Coca-Cola.258 USD . Modelul.consumatori de publicitate: Anul 2000 Locul 13. rotofei si plin de viata. iar radioul (2. asa cum îl stim noi azi. sloganul "Priveste prin hublou" fiind un exemplu în acest sens.724. ocazie cu care si-a consolidat pozitia pe segmentul apei de masa. Coca-Cola 6. " Cea mai mare crestere a vânzarilor o cunoaste brandu-ul Coca-Cola în perioada Craciunului.buget 21 . Top 100 . Si imaginea produsului a continuat sa fie în 2001 un obiectiv al companiei. introducând pe piata o serie de noi ambalaje pentru Bonaqua.62%). Fanta Fructe de Padure.15%) si presa scrisa (1.

Necesitatile de training identificate pot fi "softskills" (cursuri de comunicare.884 USD .62% La toate acestea se adauga. Quadrant Amroq Beverages 976. prin sistemul de evaluare si dezvoltare de personal. Cluj.buget Bugete de publicitate .971 USD .55% Locul 3.01% Locul 2. ca beneficii concrete ale trainingurilor. European Drinks 10.724. European Drinks 2. este evidenta cresterea nivelului tehnic de pregatire al angajatilor si a încrederii în ei însisi. sau mai exact spus ele sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola în fiecare an: evalueaza performanta fiecarui angajat.43% Anul 2001 Locul 1. În cadrul acestui program se face o separare clara în ceea ce priveste dezvoltarea în pozitia curenta si dezv.625. Quadrant Amroq Beverages 5. cercetare.076 USD . pentru pozitia vizata în termen mediu si lung . Acest proces se desfasoara pe parcursul lunilor noiembrie si decembrie.buget Locul 21. European Drinks 4. Bazele marketingului. Ed. Dumitru. Quadrant Amroq Beverages 5. de prezentare) sau de stricta specialitate (media. începând de la secretara pâna la top manager sunt implicate în programele de training. European Drinks 22. Coca-Cola 75.buget Anul 2001 Locul 10.98% Locul 2. marketing) Toate nivelurile.859 USD . În cazul Coca-Cola. Coca-Cola 69.Locul 19. BIBLIOGRAFIE: -Lazăr.452.produse alimentare: Anul 2000 Locul 1.02% Locul 3.699 USD . 2001 22 . Coca-Cola 14.buget Locul 71.221. Casa Cărţii de Ştiinţă. Quadrant Amroq Beverages 13.buget Locul 42. iar la sfârsitul anului departamentul de Resurse Umane are toate evaluarile de personal.Napoca.

Teora. Principiile marketingului. 1997 -Kotler. Caluschi.-Kotler.com 23 . Polirom. 1999 -www. Philip.google. Teora. Iaşi.ro -www. Corneliu. Philip. Ştefan. Bucureşti. Ed.Coca-Cola. Ed. 1997 -Prutianu. Inteligenţa marketing plus. Munteanu. Managementul marketingului. Bucureşti. Cezar. Ed.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->