Procesul de nursing: definitie: PN este un proces organizat si planificat care permite acordare de ingrijiri individualizate adaptate fiecarui pacient

; un mod de a gandi logic , care permite interventia constienta , planificata a ingrijirilor , in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului PN este un proces dinamic , asistenta in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient PN este un sistem ciclic asistenta are responsabilitatea fiecarei etape I. ETAPELE PROCESULUI DE NURSING a. culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA b. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire) c. planificarea ingrijirilor( obiective) d. realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea interventiilor) e. evaluarea II. CULEGEREA DATELOR Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate; asistentul cu studii superioare nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind pacientul Metode : a)INTERVIUL -Reprezinta dialogul, discutia, intre asistentul cu studii superioare si pacient / familie ; -permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale pacientului si diverse manifestari de dependenta pe care le determina ; -este un instrument de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor OBIECTIVELE INTERVIULUI : -OBTINEREA DE INFORMATII referitoare la starea bio-fiziologica, psihologica, socio-culturala si spirituala a pacientului , reactiile pacientului , resursele acestuia -Inceperea RELATIEI TERAPEUTICE intre asistent si pacient -Observarea INTERACTIUNII PACIENT/ FAMILIE- PACIENT/ ECHIPA DE SANATATE -Observarea EVOLUTIEI pacientului in spital -Oferirea de INFORMATII pacientului referitoare la interventii, tratament, examinari, pentru al determina sa participe la stabilirea obiectivelor , planificarea si efectuarea interventiilor TIPURI DE INTERVIU : Structurat : pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex: cum va numiti ?; Ce ocupatie aveti? Cati ani are copilul ? Semistructurat : condus cu obiective si tinte precise. Ex.: explicati-mi despre suferinta D-voastra/ copilului D-voastra legata de oboseala ETAPELE INTERVIULUI : 1.Inceperea interviului -asistentul cu studii superioare se prezinta ( nume, functia , explica scopul interviului ) -pacientul/ parintii pacientului va fi asigurat de confidentialitatea interviului 2. Desfasurarea interviului - asistentul cu studii superioare pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor profila pacientul - pe parcursul interviului asistentul cu studii superioare si pacientul devin pe rand emitator si receptor - este bine sa se semnaleze sfarsitul interviului ( vom termina in 3 minute , va voi adresa inca 3 intrebari ...) 3. Concluzia interviului - la sfarsitul interviului asistentul cu studii superioare va trage concluziile : va multumesc pentru raspunsurile D-voastra, Am inteles care sunt problemele D-voastra, Raspunsurile D-voastra ma vor ajuta sa planific ingrijirile , etc ) CONDITII PENTRU DESFASURAREA INTERVIULUI -Momentul : alegerea momentului propice pentru pacient : -respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care pacientul se simte foarte suferind, are vizitatori -Durata : asistentul cu studii superioare trebuie sa-si planifice un timp suficient pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau; planificarea numarului de intrebari sau numar de minute Locul : asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de : intimitatea si confortul la care pacientul are dreptul ( salon, cabinet de consultatii, sala de tratament ) Strategii de comunicarea eficace : -LINISTEA -AUSCULTAREA ATENTA -Adoptarea unei atitudini de ACCEPTARE , fara manifestari de aprobare sau dezaprobare , respectand credintele si valorile pacientului /familiei -UTILIZAREA PARAFRAZARII in scopul validarii informatiilor date de pacient -CLARIFICAREA informatiilor prin utilizarea de intrebari secundare -REZUMAREA informatiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea exactitatii lor -Mentinerea CONTACTULUI VIZUAL expresie senina a fetei, surazatoare -Pozitia corpului comoda deschisa , limbaj adecvat dovedesc pacientului dorinta de al asculta si a-i usura suferinta b. OBSERVATIA este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii activitati ; presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de observatie, continuitate Este un proces selectiv care determina A VEDEA ceea ce AM INVATAT sa VEDEM si ceea ce ESTE DE VAZUT . Este directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ; Trebuie sa fie continua si obiectiva

Observatia cuprinde : o starea fizica, mentala, emotionala , o microclimatul, o decelarea pericolelor actuale si potentiala din mediu o factori care influenteaza starea de sanatate a pacientului ELEMENTE DE EVITAT: - subiectivism - judecati preconcepute - superficialitate si rutina - lipsa de concentrare si continuitate Culegerea datelor : informatii generale si caracteristici individuale nume, varsta , sex, limba religie gusturi personale : alimentatie, ritm de viata dezvolatare fizica dezvolatare psihomotorie antecedente medicale : se apreciaza problemele anterioare si repercursiunile acestora asupra obiceiurilor si posibilitatilor de crestere si dezvolatare spitalizari anterioare : reactii la spitalizari anterioare ( neliniste, frica, plans, agresivitate fizica si verbala ) , modul de adaptare , efectele spitalizarii asupra comportamentului ulterior sustinerea de care poate beneficia : in ce masura familia poate vizita copilul ( sau doreste sa o faca ) modul in care familia participa la ingrijiri ( dorinta , implicare, refuz) manifestari de dependenta ale afectiunii prezente ( semne , simptome ) sursele de informare sunt cel mai frecvent indirecte ( familie, anturaj, membrii echipei de sanatate, dosarul medical anterior si /sau actual ) , deoarece sursele directe ( copilul ) sunt mai putin relevante ( exceptie fiind datele obiective culese de asistentii medicali cu studii superioare ) c. EXAMENUL FIZIC Examinarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii sale fizice si mentale ; este un proces de investigatie in vederea formularii interventiilor in nursing Tehnici: -INSPECTIA : examinarea vizuala utilizata pentru a aprecia culoarea tegumentelor, expresiile faciale,scaunul, modificari fizice sau comportamentale -AUSCULTATIA : ascultarea sunetelor produse in organism .Poate fi efectuata direct ( cu urechea) sau indirect ( cu stetoscopul) . Auscultatia include aprecierea frecventei, intensitatii si duratei sunetelor -PALPAREA : examinarea prin sensibilitatea tactila ; se pot aprecia : temperatura , distensia vezicii urinare, pulsul periferic VALIDAREA DATELOR : procesul de confirmare si verificare a veridicitatii informatiilor obtinute . Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa culegerea datelor. Daca pacientul este incapabil sa coopereze pentru validare se poate apela la familie, membrii echipei de sanatate ORGANIZAREA DATELOR : reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa faciliteze identificarea problemelor actuale si potentiale . 3. COMPONENTELE DIAGNOSTICULUI DE NURSING 1.Problema de dependenta a persoanei 2.Cauza / etiologia problemei de dependenta 3. Semne si simptome P- problema : un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, socio-cultural si spiritual Termeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate E- etiologia / cauza : cuprinde factorii cauzali Factorii pot fi: fizici: intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si extrinseci ( imobilizare in aparat gipsat, pansament compresiv, sonde ) psihologici: sentimente, emotii , anxietate, stres, sociali: interactiunea cu familia , colegii de munca, prietenii, somaj, pensionare cultural-spirituali: insatisfacii in respectarea credintelor si valorilor necunoasterea modului de promovare a starii de sanatate S semne de dependenta semne si simptome observabile ale incapacitatii de mentinere a sanatatii ( nu respecta regimul igieno-dietetic, nu comunica cu membrii echipei de sanatate etc. ) Diagnosticul de nursing -definitie : o forma simpla precisa care descrie raspunsul persoanei la o problema de sanatate; o judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste la planificarea ingrijirilor Problema determinata de cauza si manifestata prin semne si simptome

Tipuri de DN: actual, potentia si posibil STABILIREA OBIECTIVELOR corespunzatoarelor problemelor de dependenta La o problema pot fi stabilite mai multe obiective si vizeaza ; asigurarea conditiilor de mediu favorabile diminuarea intensitatii durerii echilibrarea hidrica si nutritionala mentinerea temperaturii corpului in limite normale asigurarea igienei personale a copilului mentinerea tegumentelor si fanerelor curate si integre favorizarea comunicarii asigurarea conditiilor de recreere diminuarea gradului de neliniste , anxietate diminuarea sau inlaturarea manifestarilor de dependenta legate de boala promovarea cresterii si dezvoltarii prevenirea complicatiilor indepartarea riscurilor de accidente EXEMPLU DE INTERACTIUNE a unor diagnostice de ingrijire : Modificarea potentiala a temperaturii corpului potentialul deficit in volumul lichidian Perturbarea cresterii si dezvoltarii copilului Hipertermia/ hipotermia ; termoreglare ineficienta ( a NN ) Alterarea mucoasei bucale Potential pentru infectie Modificarea nutritionala :mai putindecat necesitatile corpului Modificarea nutritionala : potential pentru mai mult decat necesitatile corpului Afectarea integritatii pielii ;afectarea potentiala a integritatii pielii ALEGEREA INTERVENTIILOR ( cu rol propriu si delegat) corespunde urmatoarelor obiective : ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU : microclimat adecvat : temperatura, luminozitate, umiditate, camera aerisita, curata mediu de securitate: indepartarea obiectelor taioase , protejarea prizelor, amplasarea patului la distanta de surse de caldura , asigurarea barelor laterale sau a plaselor la paturi lenjerie de pat curate SUPRAVEGHEREA COPILULUI : masurarea si notarea valorilor functiilor vitale si vegetative observarea starii generale informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in starea generala a copilului participarea la examinarea medicala a copilului recoltarea probelor biologice indicate de medic diminuarea intensitatii durerii asigurarea unor pozitii care sa nu accentueze durerea administrarea antialgicelor prescrise echilibrarea hidrica si nutritionala administrarea dietei prescrise in functie de varsta , verificarea tipului de regim , a temperaturii alimentelor cand sunt servite verificarea alimentelor provenite de la membrii familiei supravegherea alimentatiei copiilor care se alimenteaza singuri acordarea timpului necesar alimentatiei supravegherea apetitului si a eventualelor manifestari aparute postprandial mentinerea temperaturii corpului in limite normale masurarea temperaturii corporeale ( in functie de varsta ) notarea valorilor gasite si informarea medicului ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE A COPILULUI Efectuarea toaletei partiale si generale a copilului mic Indrumarea si supravegherea in cazul copiilor mari Asigurarea materialelor necesare toaletei ( inclusiv lenjeria curata) MENTINEREA TEGUMENTELOR SI FANERELOR CURATE SI INTEGRE Observarea tegumentelor si fanerelor Asigurarerea ingrijirilor corespunzatoare Informarea medicului asupra eventualelor modificari FAVORIZAREA COMUNICARII Asigurarea unui program ritmic care sa confere siguranta si sa favorizeze comunicarea Asigurarea unor mijloace de comunicare corespunzatoare varstei copilului Incurajarea comunicarii cu alti copii din salon Aprecierea comportamentului copilului

DIMINUAREA GRADULUI DE NELINISTE , ANXIETATE Abordarea copilului cu calm, rabdare, blandete corespunzator varstei Explicarea afectiunii pe intelesul lui pentru indepartarea fricii ( cand copilul este f. mic se implica un membru al familiei ) ASIGURAREA CONDITIILOR DE RECREERE Jucarii corespunzatoare varstei Reviste , carti, radio sau TV ( daca nu este contraindicat) , casete cu desene animate , povesti, muzica Stabilirea unui program de recreere DIMINUAREA SAU INLATURAREA MANIFESTARILOR DE DEPENDENTA LEGATE DE BOALA Explicarea tehnicilor de ingrijire pe intelesul copilului si lamurirea asupra necesitatii acestora ( atunci cand este posibil ) Copilul va fi lasat sa manevreze anumite aparate sau instrumente ( evitand desterilizarea acestora sau pericolul de ranire ) pentru a indeparta teama fata de acestea ( se lasa le utilizeze ca pe o jucarie ) Evitarea pe cat posibil a oricarei metode de constrangere Administrarea tratamentului prescris APRECIEREA COMPORTAMENTULUI COPILULUI IN TIMPUL TEHNICII : FELICITARI, LAUDAT LA CEILALTI COPII IN SALON, RECOMPENSAT DACA ESTE POSIBIL PROMOVAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII RESPECTAREA ORELOR DE SOMN SI ODIHNA APLICAREA ABILITATILOR DOBANDITE : mers, imbracat, dezbracat, alimentatie activa PREVENIREA COMPLICATIILOR Supraveghere continua si ingrijiri adecvate starii generale a copilului Informarea medicului asupra eventualelor manifestari nou aparute ( revizuirea conduitei terapeutice si implicit a planului de ingrijire APLICAREA MASURILOR DE PREVENIRE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE Curatenie, izolare, dezinfectie, sterilizare, echipament de protectie Interzicverea vizitelor persoanelor straine Respectarea circuitelor functionale INDEPARTAREA RISCURILOR DE ACCIDENTE Interzicerea lasarii medicamentelor la indemana copiilor Trierea jucariilor Verificarea temperaturii alimentelor, a apei de baut, Supravegherea atenta Educatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu C. APLICAREA INTERVENTIILOR ( A INGRIJIRILOR ) in functie de obiectivele stabilite se aplica interventiile corespunzatoare se noteaza tehnicile efectuate se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale starii generale necesita implicarea copilului , a echipei de ingrijire, a familiei ( pentru eliminarea cauzei si atingerea scopului ) D. EVALUAREA INGRIJIRILOR Se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit ( specific si individualizat) Se inregistreaza observatia : a fost atins scopul ( in ce masura, cand, de cate ori, /zi, durata ) La nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire , se reface planul de ingrijire ( reformuland obiectivele si interventiile ) si se continua evaluarea in functie de toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale Se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale cu studii superioare

4.ABILITATILE ASISTENTULUI DE A FACILITA INTERVIUL Comunicare -abilitatea de a pune intrebari adecvate (inchise sau deschise: narativ,descriptiv, de tip clarificare ) -abilitatea de a confirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul , in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale -abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face divagatii ( Vad ca va preocupa mult greutatea copilului D-v dar ati putea sa- mi relatati mai amanuntit despre aspectul scaunului copilului D-voastra) - abilitatea de a face o sinteza -abilitatea de a asculta activ : -repetarea ultimei parti din fraza pacientului -extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si raspunzandu-i astfel incat sa demonstreze ca intelege/ traieste ce simte pacientul ( empatie) Obesrvatia presupune si alte abilitati: -abilitati intelectuale -integratate senzoriala -spirit de observatie -continuitate

5.Crestere si dezvoltare Ritmul de supraveghere al dezvoltarii (bilantul) de la externarea din maternitate OBIECTIVELE EXAMINARILOR PERIODICE 1. evaluarea cresterii somatice si a dezv. Neuro-spiho-afective 2. depistarea intarzierilor de crestere, de dezvoltare, a deficientelor somatice, senzoriale, mentale, a imbolnavirilor. 3. depistarea riscului cresctu de imbolnavire 4. stabilirea conduitei igienico-dietetice, de ingrijire generale, in concordanta cu nevoile copilului, intr-o abordare integrata, in vederea asigurarii unei dezv. Bune sau la nevoie a tratamentului si recuperarii necesare RITMUL DE SUPRAVEGHERE PRIN EXAMENELE DE BILANT -la externarea din maternitate -la 2 luni /4 / 6/ 9/ 12/ 18 luni / 2 ani/ 3/ 4 ani Pentru cazurile cu risc crescut, ritmul va fi adaptat in functie de necesitate FACTORII DE RISC IN PERIOADA DE SUGAR 1. PREMATURITATE, DISMATURITATE 2. INFECTII NEONATALE 3. BOLI GENETICE 4. MALFORMATII CONGENITALE 5. TRAUMATISM OBSTETRICAL 6. SCOR ABGAR ,8 7. BOALA MEMBRANELOR HIALINE 8. INCOMPATIBILITATE Rh SAU DE GRUP 9. MALNUTRITIE 10. RAHITISM 11. ANEMIE 12. INTARCARE PRECOCE 13. PROBLEME SOCIALE ELEMENTE DE SCREENING 1. CULEGEREA DATELOR SI EXAMENUL FIZIC COMPLET 2. GREUTATE, TALIE , PERIMETRU CRANIAN 3. INDICI : Indice ponderal( greutate pentru varsta) Indice nutritional( greutate pentru inaltime ) Inaltime pentru varsta 4. APRECIEREA DEZVOLTARII SOMATICE SI NEURO-PSIHICE 5. SEMNE CLINICE DE RAHITISM( DUPA VARSTA DE 3 LUNI) 6. SEMNE CLINICE DE ANEMIE( MAI ALES DUPA VARSTA DE 6 LUNI) 7. TESTAREA AUZULUI SI VAZULUI 8. IN MATERNITATE : TESTE DE FENILCETONURIE SI HIPOTIROIDIE ELEMENTE DE SCREENING SE VA INSISTA : 1. TULBURARI DE NUTRITIE /DEZVOLTARE 2. TULBURARI METABOLICE 3. MALFORMATII CONGENITALE 4. TULBURARI GENITO-URINARE 5. TULBURARI DE DEZVOLTARE NEURO-PSIHICA 6. DISFUNCTII FAMILIALE SAU DEZAVANTAJE SOCIALE IMUNIZARI OBLIGATORII : ANTITUBERCULOASA, ANTIHEPATITA B, ANTI-DIFTERO-TETANIC-PERTUSIS, ANTIPOLIOMIELITICA, ANTIRUJEOLICA SFATURI PENTRU PARINTI ACORDAREA DE INGRIJIRI GLOBALE , RESPECTAREA COPILULUI CA PERSOANA PROMOVAREA ALIMENTATIEI LA SAN SI A DIVERSIFICARII SANOGENE PROFILAXIA TULBURARILOR DE NUTRITIE ( malnutritie, rahitism, anemie hipocroma , obezitate) PROFILAXIA CARIEI DENTARE PREZENTAREA INTR-UN SERVICIU DE SANATATE LA CEL MAI MIC SEMN DE BOALA 1. CULEGEREA DATELOR , OBSERVATIA, EXAMENUL FIZIC ,RECOMANDARI CULEGEREA DATELOR 1. DATE FAMILIALE 2. PROBLEME IN FAMILIE

3. ANTECEDENTE PERSONALE CULEGEREA DATELOR- DATE FAMILIALE :MAMA/VARSTA /STUDII/PROFESIE ACTIVITATE STARE CIVILA/ALIMENTATIA IN TIMPUL SARCINII /ALAPTARII/INFECTIE HIV,LUES,HEPATITA PATOLOGIA IN SARCINA/SUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU Fe SAU Vit.D/CONSUM DE TOXICE SARCINI,NASTERI,AVORTURI /GRUP SANGUIN,Rh /TATAL /VARSTA/ACTIVITATE,PROFESIE/GRUP SANGUIN / Rh/BOLI CRONICE /CULEGEREA DATELOR=PROBLEME IN FAMILIE : CONVULSII ,EPILEPSIE /BOLI PSIHICE/SURDITATE TIMPURIE/DEFECTE DE VEDERE PATOLOGIE CARDIACA INAINTE DE 40 ANI/ COPII INSTITUTIONALIZATI/DECESE SUB 1 AN,NASCUTI MORTI/PREMATURI/MALFORMATII,PATOLOGIE GENETICA /OBICEIURI ALIMENTARE PARTICULARE ATITUDINEA FAMILIEI FATA DE COPIL / CULEGEREA DATELOR-:ANTECEDENTE PERSONALE RANGUL COPILULUI/VARSTA GESTATIONALA /LOCUL NASTERII,ASISTENTA LA NASTERE TRAVALIU,EXPULZIE/MODUL DE EFECTUARE A NASTERII/GREUTATEA SI LUNGIMEA LA NASTERE GREUTATEA MINIMA /ABGAR//CRIZA GENITALA/MOMENTUL INITIERII ALAPTARII/VACCINARI TESTARI PENTRU DEPISTAREA BOLILOR METABOLICE/DEPISTAREA DE MALFORMATII TERAPIE INTENSIVA /ICTER NEONATAL/CADEREA BONTULUI OMBILICAL / La preluarea nn se va tine seama in culegerea datelor si ex, fizic de faptulca la nastere copilul are deja un trecut de 9 luni de viata intra uterina. El este o persoana in dezvolatare, fragila, dar care are o serie de experiente si competente. EX: respectarea recomandarilor, alimentatia oferita, cresterea somatica, evolutia psiho-motorie , aparitia dintilor, incidente, accidente, boli) - EXAMENUL FIZIC urmareste culegerea de informatii asupra dezv si starii de sanatate a copilului constatate prin observatie si ex, fizic complet (examinare completa a copilului dezbracat) -se realizeaza in prezenta ambilor parinti (mai ales la prima vizita) sau cel putin al mamei EXAMENUL NN LA IESIREA DIN MATERNITATE ASPECTUL GENERAL , POZITIA PREFERATA DE COPIL/ TONUS,REFLEXE ANARHICE TEGUMENTE ( PALOARE ,CIANOZA ICTER,ERUPTII,PURPURA ,ECHIMOZE) MUCOASE ( DEPOZITE ALBE BUCALE,SECRETII GENITALE) TESUT ADIPOS SUBCUTANAT-HEMATOAME,EDEME SISTEM OSTEO-ARTICULAR: - CAP: FONTANELE,SUTURI,BALANSUL OASELOR CAPULUI - COLOANA VERTEBRALA: MENINGOCEL,FOSA COCCIDEANA - MEMBRE:EVENTUALE DEFORMARI,SEMNE DE LUZATIE DE SOLD APARAT RESPIRATOR : DISPNEE,POLIPNEE,PARTICULARITATI ALE MURMURULUI VEZICULAR,RALURI APARAT CARDIO-VASCULAR: PULSUL LA ARTERELE FEMURALE,PARTICULARITATI ALE ZGOMOTELOR CARDIACE, SUFLURI APARAT DIGESTIV :ASPECTUL GURII, FARINGELUI, AL ABDOMENULUI , FICAT,SPLINA APARAT URO-GENITAL: PALPAREA RINICHILOR, DEPISTAREA MALFORMATIILOR ORGANELOR GENITALE EXTERNE ,CRIZA GENITALA,HIDROCEL ORGANE DE SIMT :TESTARE VAZ,SI AUZ, SESIZAREA STRABISMULUI, A NISTAGMUSULUI RECOMANDARI 1.INGRIJIRE GENERALA , GLOBALA,STIMULAREA PSIHO-AFECTIVA, AMBIANTA CORESPUNZATOARE 2.HRANIREA EXCLUSIVA LA SAN ( IN SITUATII SPECIALE CU MULT DISCENAMANT FORMULA DE LAPTE PENTRU SUGARI) PANA LA 5-6 LUNI 3DIVERSIFICAREA SANATOASA A ALIMENTATIEI ( LA 5-6 LUNI) 4.OFERIREA ALIMENTELOR BOGATE IN FIER 5.EXPUNEREA LA SOARE SI AER ,FAVORIZAREA MISCARILOR ACTIVE ,SPONTANE 6.GIMNASTICA SI MASAJ DE LA VARSTA DE 3 SAPTAMANI 7.BAIE ZILNIC PANA LA 1 AN ,APOI LA 3-4 ZILE 8.HIDROTERAPIE,MASAJ,GIMNASTICA 9.SUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU VITAMINA D3PER OS ( DOZE FRACTIONATE DE 500-600 UI/zi IN MEDIE PANA LA 18 LUNI APOI DOZE DE 4000-5000 ui IN SEZONUL RECE 10.SUPLIMENTATIA ALIMENTATIEI CU FIER ( 10-15 mg/ZI IN MEDIE INCEPAND CEL MAI TARZIU LA 5-6 LUNI PENTRU SUGARUL NORMOPONDERAL 11.PROFILAXIA CARIEI DENTARE CU FLORURA DE SODIU 0,25 mg/ZI DE LA 203 SAPTAMANI PANA LA 3 ANI , CONTINUIND PANA LA 12-13 ANI CU DOZE ADAPTATE 12.INTERZICEREA FUMATULUI IN PREAJMA COPILULUI 13.EVITAREA VARIATIILOR MARI DE TEMPERATURA (TEMPERATURA CAMEREI-19-20 grade C 14.EVITAREA ZONELOR AGLOMERATE , A CONTACTULUI CU BOLNAVI 15.GRILAJE DE SIGURANTA LA SCARI ,FERESTRE, BLOCAREA PRIZELOR,ALEGEREA JUCARIILOR 16.DEPOZITAREA IN LOC SIGUR (INACCESIBIL COPILULUI ) A MEDICAMENTELOR SI SUBSTANTELOR CHIMICE ANTROPOMETRIE MASURAREA GREUTATII

- cu ajutorul unui cantar de sugari sau cantar pentru adulti ;cantaru va fi verificat periodic si readus la 0 la fiecare masurare MASURAREA TALIEI= - pana la varsta de 24-36 luni cu ajutorul pediometrului - dupa varsta de 2-3 ani se foloseste taliometru MASURAREA PERIMETRULUI CRANIAN -banda metrica supla , inextensibila ,preferabil standardizata ;se va masura perimetru maxim :banda va fi palasata pe proieminentele parietale, frontale ,si pe protuberanta occipitala ;citirea se va face in zona temporo-parietale la intalnirea gradatiei 0 cu cea maxima CULOARELE DE CRESTERE Parametrii antropometrici ai fiecarui copil se compara cu datele inscrise in culoarele de crestere ale unei populatii de referinata Aceste culoare sunt colectate si prelucrate de NCHS ( Centrul National de Statistici in Sanatate ) ; sunt acceptate din 1979 ca standarde internationale Reprezinta repere pentru aprecierea cresterii copilului indiferent de provenienta copilului geografica,economica,sociala INDICI ANTROPOMETRICI INDICE PONDERAL greutatea pentru varsta( G/V) - Nu diferentiaza forma acuta de malnutritie protein-calorica cronica - Nu diferentiaza daca un copil este emaciat sau ami scund - Scaderea sub 0.90 este sugestiva pentru MPC : Gradul I-0,89-0,76 Gradul II 0,75-0,61 Gradul III- < 0,60 INDICI ANTROPOMETRICI INDICELE NUTRITIONAL(IN) greutatea corespunzatoare taliei ( greutatea reala/greutatea ideala Clasificarea MPC dupa IN : Gradul I- 90-81% Gradul II- 80-71% Gradul III- <70% INDICI ANTROPOMETRICI INDICE STATURAL Talie corespunzatoare varstei (T/V) talia copilului /talia ideala pentru varsta In functie de indicele statural MPC : Gradul I -95-91% Gradul II- 90-86% Gradul III- 85% INDICI ANTROPOMETRICI PERIMETRU CRANIAN ( valoarea :Talia/2-10 cm) CIRCUMFERINTA MEDIE A BRATULUI mai mica de 12,5 cm la un copil de peste 2 ani este semnul unei malnutritii APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPILULUI Tulburarile de dezvoltare care pot fi puse in evidenta prin examinarea copilului sunt: 1. Dereglari ale cresterii 2. Dereglari ale maturizarii 3. Dereglari ale socializarii 4. Deficiente care se pot transforma in handicap Se folosesc tabele ale dezvoltarii psiho-motorii APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPILULUI Diagnosticul de dezvoltare psihomotorie se realizeaza prin : Examenul fizic Observarea minutioasa a comportamentului Interactiunea cu membrii familiei si relatiile de atasament stabiliet , a mediului familial Relationarea copilului ca raspuns la nevoile de ingrijire, hranire si emotional afective APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPILULUI TESTUL DENVER II ( dezvoltarea copilului se apreciaza pe baza principalelor comportamente : 1. Motricitatea grosiera ( postura locomotie) 2. Motricitatea fin adaptativa ( coordonarea miscarilor) 3. Limbajul 4. Comportamentul social adaptativ APRECIEREA DEZVOLTARII NEURO-PSIHICE A COPILULUI TESTUL DENVER II Partea hasurata a fiecarui dreptunghi indica varsta la care majoritatea copiilor au achizitia marcata pe dreptunghi Intregul dreptunghi arata limitele de varsta intre care se situeaza normalitatea Devierea la dreapta intarziere in dobandirea elementelor de dezvoltare; nevoia de consultare a specialistului ;expresia debutului unei dizabilitati APARITIA DINTILOR -dentitia temporara-20 - dentitia definitiva -32

APARITIA DINTILOR -dentitia temporara-20 - dentitia definitiva -32 EXAMINAREA SFEREI ORL Se efectueaza ajutat de parinte OBIECTIVE : - Malformatii - Focare cronice de infectie - Tulburari ale functiei auditive 1. facies adenoidian:respiratie orala, obstructie nazala, micrognatie relativa, voce nazonata 2. La nivelul nasului : imperforatia coanala a sugarului plasam apasatorul de limba sub narile sugarului si urmarim aburirea acestuia 3. Orofaringe : aspect amigdale, starea dintilor , lueta bifida 4. Ureche : aspectul pavilionului , secretii seroase sau purulente EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE Orice deficienta auditiva deranjeaza perceptia sunetelor din mediu inconjurator ;aceasta se manifesta prin tulburarea perceptiei cuvintelor La varsta aparitiei limbajului vorbit ,defectul de auz va antrena o intarziere a aparitiei si dezvoltarii vorbirii O vorbire corecta si aparitia vorbirii corespunzatoare indica in general o functie auditiva normala EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE TESTELE DE ORIENTARE urmarirea reactiilor copilului la stimuli sonori Testarea se poate practica si la NN urmarindu-se reactiile reflexe ca raspuns la stimuli sonori necaracteristici de o intensitate de 60-70dB ( fluer, clopotel ) Examinarea impune liniste , eliminarea reactiilor extraauditive , lumina favorabila si rabdare din partea examinatorului ( acesta va fi in afara campului vizual al copilului ) Se alege un moment favorabil aproximativ 30 minute inainte de supt sau imediat dupa acesta , la limita de adormire ;raspunsul net ,fara echivoc nu impune repetarea probei RASPUNSURILE SUGARULUI : 1. Reflex MORO 2. Reflexe de orientare intoarce capul spre sunet 3. Reflex cohleo-palpebral contractia scurta a pleoapelor 4. Reflexe motorii localizate la membre 5. Grimase , contractii parcelere ale fetei , agitatie, plans, tresariri, raspunsuri neurologice globale ! APARITIA RAPIDA A RASPUNSULUI EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE SEMNE CE POT SUGERA SURDITATEA 1.PANA LA 4 LUNI : - Foarte putine semne - Parintii pot observa ca sugarul este prea linistit , nu reactioneaza la zgomote , in timp ce are raspunsuri vii la vibratii sau la atingere - TEST DE ORIENTARE : se folosesc jucarii sonore care sa acopere o gama larga de frecvente : clopotei, zornaitori, morisca, cutii muzicale ) . Se atrage atentia copilului sa priveasca inainte si se produc sunete cu diverse jucarii din trusa ;e important ca sugarul sa nu vada jucariile REACTIA TIPICA ESTE MISCAREA CAPULUI IN DIRECTIA SUNETULUI ;UNEORI REACTIA ESTE DISCRETA SIMPLA ORIENTARE A OCHILOR SPRE SURSA DE SUNET Nu permite depistarea surditatii unilaterale EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE 2. VARSTA DE 9 LUNI Dupa primele 6 luni copilul incepe sa pronunte silabe ;daca la varsta de 9 luni el nu emite sunete acute sau melodioase se poate suspecta surditatea TEST DE ORIENTARE Folosirea trusei de jucarii sonore Chemarea copilului pe nume , intai in soapta apoi cu voce tare Producerea de zgomote ( trantitul unei usi , fluierat , clinchetul cheilor Se urmareste si se noteaza reactia EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE 3.DUPA VARSTA DE 2 ANI Orice intarziere de limbaj trebuie sa atraga atentia unei tulburari auditive TEST DE ORIENTARE -Se poate incepe testarea fiecarei urechi - Se asurzeste urechea care nu se testeaza apasand cu aratatorul pe tragus - Copilul este chemat pe nume , intai in soapta , la nevoie cu voce tare - I se cere sa arate o imagine dintre cele care ii sunt puse in fata ( telefon, masinuta, floare etc) sau diverse parti ale corpului

( atentie la copii bilingvi!) - Absenta raspunsului nu este sinonima cu hipoacuzia ;copilul poate fi inhibat sau incapatanat EXAMINAREA FUNCTIEI AUDITIVE 4. DE LA VARSTA DE 3-4 ANI TEST DE ORIENTARE Se poate folosi testul diapazonului sau audiometru de depistare Diapazonul permite compararea auzului copilului cu cel al examinatorului Se plaseaza diapazonul alternativ la urechea copilului si a adultului pana copilul aude Cu diapazoane de diferite frecvente diagnostic orientativ Audiometru simplificat copilul la aceasta varsta accepta purtarea castii ;astfel se poate testa fiecare ureche ;copilul face semn aratand cu ce ureche a auzit sunetul DUPA TESTARILE ORIENTATIVE , ORICE REZULTAT NEGATIV SAU NECONCLUDENT VA DETERMINA TRIMITEREA COPILULUI LA MEDIC DIAGNOSTICUL DEFICIENTEI AUDITIVE STABILIT INAINTEA VARSTEI DE 1 AN FAVORIZEAZA EDUCAREA FONOAUDIOLOGICA PRECOCE DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE 15% DIN COPII AU PROBLEME VIZUALE EVALUAREA FUNCTIEI VIZUALE LA FIECARE EXAMINARE FUNCTIA VIZUALA SE DEZVOLTA DE LA NASTERE PANA LA VARSTA DE 3 LUNI , IAR VEDEREA STEREOSCOPICA APARE IN JURUL VARSTEI DE 5 ANI STRABISMUL APARE IN JURUL VARSTEI DE 1- 2 ANI , POATE ANTRENA AMBLIOPIA COPII CU RISC : 1. COPII DIN FAMILII CU STRABISM SAU CU OCHELARI DIN COPILARIE SAU CU O ALTA PATOLOGIE OCULARA 2. COPII PREMATURI 3. COPII CU PATOLOGIE NEONATALA 4. COPII CARE AU NECESITAT OXIGENOTERAPIE PRELUNGITA IN PERIOADA NEONATALA DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE TOTI PREMATURII CU RISC ( GN<1500g , VG<32 sapt VOR FI TRIMISI LA MEDICUL OFTALMOLOG PENTRU SCREENING A RETINOPATIEI PREMATURULUI ( incidenta 70-80%)-fibroplazie retrolenta Aceasta reprezinta ultimul stadiu evolutiv al RP , stadiul 5 dezlipire totala de retina, adica pierderea vederii DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE Repere ale dezvoltarii functiei vizuale 1. LA NASTERE Sensibilitatea NN la stimulii luminosi se constata prin : REFLEXUL FOTOMOTOR REFLEXUL DE CLIPIRE LA LUMINA SAU INCHIDEREA OCHILOR LA LUMINA PUTERNICA REFLEXUL DE A PRIVI LUMINA DISCRETA DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE Repere ale dezvoltarii functiei vizuale 2. PRIMA LUNA DE VIATA Reflexul de fixare a privirii ca raspuns la un stimul luminos 3.LA 1-2 LUNI Reflexul de urmarire cu privirea a unui obiect care se misca 4. LA 2-3 LUNI Ochii se indreapta conjugat spre obiectul privit (reflex de fuziune) 5.LA 4-5 LUNI Reflexul de convergentaeste prezent constant Coordonare intre privire si apucarea unui obiect se consolideaza - REFLEXUL DE FIXARE ,URMARIRE SI CONVERGENTA SUNT LA BAZA VEDERII BINOCULARE ; SE DEZVOLTA IN PRIMELE 6 LUNI - VEDEREA IN PROFUNZIME APARE LA 6 LUNI - VEDEREA STEREOSCOPICA SE MATURIZEAZA PANA LA 6 ANI DEPISTAREA TULBURARILOR VIZUALE STRABISMUL TULBURARE OBIECTIVA A AXELOR VIZUALE INSOTITA DE TULBURARI ALE VEDERII BINOCULARE 4-5% DIN COPII POATE FI : - CONVERGENT - DIVERGENT - VERTICAL FRECVENTA MAXIMA DE APARITIE 2-6 LUNI RAREORI CONGENITAL 50% APAR INAINTE DE 1 AN

 35% INTRE 1 SI 2 ANI 10% INTRE 2-3 ANI 5% DUPA 3 ANI DEPISTAREA STRABISMULUI 1. Observarea reflectarii luminii pe cornee: - Reflectarea pupilara centrala dovedeste absenta strabismului - Reflectarea deviata este semn de strabism 2. Observarea triunghirilor sclerale in prezenta strabismului se observa asimetria triunghiurilor sclerale 3. Testul ecranului : se acopera pe rand fiecare ochi cand copilul fixeaza cu privirea un obiect din fata lui ;se urmareste miscarea ochiului liber : - Absenta deplasarii lipsa strabismului - Miscarea ochiului pentru a fixa ( a vedea) strabism CU CAT STRABISMUL ESTE MAI PRECOCE CU ATAT CRESTE RISCUL DE AMBLIOPLIE ,IN LIPSA TRATAMENTULUI AMBLIOPIA -este acuitatea vizuala scazuta , indiferent de cauza , neimbunatatita printr-o corectie optica adecvata DEPISTARE : 1. TESTUL OCLUZIEI :copilul se apara cand ii este acoperit un ochi 2. TESTUL ECRANULUI ALTERNATIV ochiul strabic ambliop nu poate sa fixeze un obiect Copii mici 2 ani- etapa preverbala metoda vederii preferentiale-cartoane Taller - Copii >2-3 ani tabel cu desene ESTE IMPORTANT CA FAMILIA SA STIE CA VINDECAREA AMBIOPLIEI NU SE VA MENTINE FARA UN TRATAMENT DE CONSOLIDARE CARE TREBUIE CONTINUAT PANA LA VARSTA DE 12 ANI SEMNE OCULARE CARE IMPUN CONSULTAREA OFTALMOLOGULUI 1. INAINTE DE 6 LUNI Intarzierea in maturarea functiei vizuale intarzierea primelor reflexe vizuale Prezenta strabismului /nistagmusului Anomalii observabile de AMS: - Fante palpebrale : asimetrie,inegalitate - Pleoapele: ptoza, angiom,entropion( deviere ianauntru) ,ectropion( deviere in afara) , spasm palpebral - Globii oculari:microftalmie, exoftalmie ,buftalmie , enoftalmie - Conjunctivele : lacrimare, inrosire - Caile lacrimale : secretii purulente la presiunea pe sacul lacrimal, hiperemia punctelor lacrimale ( imperforatie de canal lacrimo-nazal) - Corneea : megalocornee( peste 10-12mm) , opacitati , tulburari ale transparentei, leucom - OCHII MARI , FRUMOSI , CU MEGALOCORNEE , FOTOFOBIE SI LACRIMARE POT FI EXPRESIA UNUI GLAUCOM CONGENITAL - Irisul lipsa acestuia( aniridie) se poate asocia cu glaucom sau cu malformatii ale altor organe - Pupilele: midriaza unilaterala, leucocorie ( pupila alba) poate fi semn de cataracta , decolare de retina sau tulburare de corp vitros , culoare alb-gri-uveita purulenta , gliom, retinoblastom - Anomalii ale comportamentului vizual : lipsa de interes pentru stimuli vizuali , absenta reflexului de aparare De la 6 LUNI LA 2-3 ANI : 1. Orice strabism observat dupa varsta de 4 luni este patologic 2. Torticolisul poate fi de origine oculara din cauza paraliziei oculomotorii sau nistagmusului ( pozitie de compensare) 3. Modificari ale comportamentului copilului : - impiedicarea, cazaturile frecvente, nesiguranta in mers mai ales pe scari - Privitul printre gene , ticuri, strambaturi, -vicii de refractie - Inchiderea unui ochi la lumina puternica strabismdivergent intermitent - Fotofobia DUPA VARSTA DE 2,5-3 ANI -acuitatea vizuala poate fi masurata DUPA VARSTA DE 3-4 ANI - Se adauga simptome semnalate de copil - Intepaturi in ochi, senzatie de arsura - Fotofobie - Dificultate de a vedea departe ( miopie, astigmatism,nistagmus) - Dificultatea de a vedea aproape ( hipermetropie , strabism) - Vedere dubla paralizie oculomotorie sau starbism recent - Cefalee- hipermetropia lenta , convergenta insuficientya VACCINARILE PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI DETERMINATA DE UNELE BOLI METABOLICE DEFICIT DE METABOLIZARE A AMINOACIDULUI FENILALANINA , CU ACUMULARE EXCESIVA IN SANGE ;TRANSMITERE GENETICA AUTOSOMAL RECESIVA NETRATATA BOALA ESTE F. GRAVA INVALIDANTA CU IMPLICATII SOCIALE IMPORTANATE ( QI<30 , CONVULSII ) PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI cauzate de FENILCETONURIE

10

PRINCIPIUL SCREENINGULUI Dozarea fenilalaninei prin metoda inhibitiei bacteriologioce Recoltarea se face in maternitate in a 3-7-a zi de viata ;se preleveaza o picatura de sange pe hartie de filtru speciala Recoltarile sub forma de picaturi de sange uscat sunt trimise saptamanal la laboratorul de referinta NN suspectati sunt cautati in teritoriu si chemati pentru confirmare TRATAMENT : Luarea in evidenta a copilului Bolnavii confirmati sunt internati si se initiaza tratamentul sub controlul fenilalaninemiei ;pentru tratamentul dietetic este utilizat un hidrolizat proteic fara fenilalanina ; eventual formula pentru sugari Se supravegheaza nivelul felilalaninei raportat la dieta Aportul exogen de fenilalanina se limiteaza la 300mg.zi Dieta strict supravegheata se asigura pana la varsta de 18-20 ani si se reia in timpul sarcinii Ingrijirea pacientului se face de echipe multidisciplinare PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI cauzate de HIPERTIROIDISMUL CONGENITAL PERMITE PREVENIREA APARITIEI CONSECINTELOR PATOLOGICE SI RECUPERAREA COPIILOR AFECTATI HIPOTIROIDISMUL CONGENITAL ESTE CEA MAI FRECVENTA TULBURARE ENDOCRINA LA COPIL 1 CAZ LA 3000-8000 NN , IN FUNCTIE DE ZONA NEDEPISTARE SI LIPSA TRATAMENTULUI CONDUC LA APARITIA BOLII CU TABLOU GRAV SI INVALIDANT MIXEDEM, CRETINISM PROFILAXIA ENCEFALOPATIEI cauzate de HIPERTIROIDISMUL CONGENITAL CAUZE : 1. 90%-malformatii tiroidiene 2. 10% tulburari de sinteza a hormanilor ( deficit de captare a iodului etc) 3. Substante gusogene primite de mama in timpul sarcinii ( iod radioactiv, antitiroidiene) 4. Anomalii extratiroidiene 5. Anticorpi antitiroidieni PRINCIPUIL : -DOZAREA TSH DINTR-O PICATURA DE SANGE RECOLATAT DUPA A 3-a ZI DE VIATA IMPRIMATA PE O HARTIE DE FILTRU DISPENSARIZARE SI TRATAMENT 1. CONTROL ATENT AL CRESTERII SI DEZVOLTARII SOMATICE SI NEUROPSIHICE 2. CONTROL PARACLINIC ( DOZARE TSH, T4, TIROXINA ) BILUNAR PANA LA 6 LUNI , TRIMESTRIAL PANA LA 4 ANI , SEMESTRIAL DUPA ACEEA 3. TRATAMENT SUBSTITUTIV CU HORMAO TIROIDIAN CRETINISM LA VARSTA ADULTA

11

6.Infectiile tractului urinar factori de risc ai infectiei cele 14 nevoi

Cauze si factori de risc CAUZE Infectia ascendenta secundara: manevrelor instrumentale vezicale ,iritatiei perineale, contaminarii bacteriene, activitatii sexuale Evacuarea disfunctionala a vezicii Anomalii ale tractului urinar : reflux vezico-ureteral , vezica neurogena, obstructie uretrala Cauze si factori de risc FACTORI DE RISC Sex/varsta : baietii prezinta risc crescut de ITU in primul an de viata ; fetele inainte de varsta sacolara si adolescenta Prezenta circumciziei : baietii la care nu s-a efectuat circumcizie prezinta de 10 ori mai mare risc de ITU Rasa : caucazienii au risc mai mare de ITU Tract urinar anormal : copii cu reflux vezico-ureteral sau obstructie Disfunctii de evacuare a vezicii MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN ITU JOASA : DISURIE POLAKIURIE TENESME VEZICALE DURERE SUPRAPUBIANA MANIFESTARI DE DEPENDENTA IN ITU INALTA : ANOREXIE FEBRA FRISON DURERI LOMBARE DISURIE, POLAKIURIE, NICTURIE PROBLEME ALE COPILULUI CU ITU JOASA ALTERAREA ELIMINARII URINARE CANTITATIV SI CALITATIV ( inflamatia vezicii urinare sau uretrei) FEBRA LEGATA DE INFECTIE DISCONFORT ( durere, disurie) POTENTIAL DE COMPLICATII ( riscul extinderii infectiei ) POTENTIAL DE RECIDIVA PROBLEMELE COPILULUI CU ITU INALTA: ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV ALTERAREA PERFUZIEI TISULARE LA NIVEL RENAL ( atingerea interstitiului renal ) FEBRA LEGATA DE INFECTIE Disconfort ( durere, disurie ) POTENTIAL DE DEFICIT DE VOLUM LICHIDIAN ( TRANSPIRATII, FEBRA , VARSATURI) POTENTIAL DE ALTERARE A NUTRITIEI PRIN DEFICIT RISC DE COMPLICATII PLAN DE NURSING - FEBRA LEGATA DE INFECTIE , POSIBILITATEA RECIDIVEI OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

12

IDENTIFICAREA GERMENULUI CAUZAL SI COMBATEREA INFECTIEI

1.ADMINISTRAREA DE LICHIDE 2.ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC 3.RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE DE LABORATOR 4.EDUCATIA PARINTELUI/PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA RECIDEVEI:TRATAMENTUL AFECTIUNILOR , LENJERIE CURATA , IGIENA , HIDRATARE CORESPUNZATOARE

PLAN DE NURSING - ELIMINARE URINARA INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

PACIENT ECHILIBRAT 1.BILANT HIDRIC ( MASURAND INGESTIA SI . HIDRO-ELECTROLITIC EXCRETIA ) 2.CANTARIM ZILNIC copilul SI ACIDOBAZIC 3.CORECTEAZA DEZECHILIBRUL HIDRIC ( HIDRATARE ) 4.CORECTEAZA DEZECHILIBRUL ACIDO-BAZIC IN FUNCTIE DE REZERVA ALCALINA LA INDICATIA MEDICULUI

OBIECTIVE PACIENTUL SA NU PREZINTE COMPLICATII URINARE, RESPIRATORII, GENERALE )

INTERVENTII

EVALUARE

1.RECOLTEAZA URINA PENTRU EXAMENE CHIMICE SI . BACTERIOLOGICE ( 2.ADMINISTREAZA MEDICATIA CONFORM ANTIBIOGRAMEI LA INDICATIA MEDICULUI 3.ASIGURA IGIENA CORPOREALA RIGUROASA 4.SCHIMBA LENJERIA DE PAT SI CORP 5.EDUCAREA COPIILOR MICI ASUPRA IGIENEI CORECTE A REGIUNII

PLAN DE NURSING- DURERE OBIECTIVE COMBATEREA DURERII INTERVENTII EVALUARE

1.ASIGURAREA REPAOSULUI LA PAT .. 2.ASIGURAREA APORT LICHIDE ADECVAT 3.ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI MEDICAMENTOS 4.PREGATIREA PENTRU EXPLORAREA COMPLEMENTARA

PLAN DE NURSING - IMPLICATIILE ITU ASUPRA VIETII PACIENTULUI SI /SAU PARINTELUI OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

13

PACIENTUL SI/SAU PARINTELE SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC

1.ASIGURA O ATMOSFERA CALDA , RASPUNDE . PROMPT SI PLINA DE SOLICITUDINE LA CHEMARE 2.INCURAJEAZA PACIENTUL/PARINTELE SA-SI EXPRIME GANDURILE SI SENTIMENTELE IN LEGATURA CU MANIFESTARIEL DE DEPENDENTA ALE COPILULUI ( COMUNICAREA ARE UN ROL F. IMPORTANT )

Plan de ingrijire Probleme/ Manifestari de dependenta Cauze/surse de Obiective dificultate Interventi proprii Interventii delegate Evaluare

7.Astm bronsic definitie, factori declansatori, favorizanti. Proces de nursing interviu, examen fizic, complementarprobleme. Culegere de date. Enumerati 5 interventii autonome DEFINITIE - Astmul este o boala inflamatorie cronica a cailor aerifere. Inflamatia cailor respiratorii este asociata cu hiperresponsivitate ( hiperreactivitate bronsica),limitarea fluxului de aer si simptome respiratorii. Limitarea fluxului de aer este produsa de bronhoconstrictia acuta, infiltrarea edematoasa a peretilor cailor aerifere, formarea dopurilor de mucus, alterarea structurala a peretilor conductelor aerifere Astmul evolueaza prin episoade recurente de tuse, wheezing, dificultate in respiratie. Factorii declansatori ( triggers) sunt : infectii virale, alergeni ( praf de casa ,animale cu blana, polen, fumul de tutun, poluantii atmosferici, substante chimice iritante) efort fizic factori emotionali Exacerbarea in astm reprezinta alterarea graduala a starii de fond a copilului; exacerbarea poate conduce la criza de astm Criza ( atacul ) de astm este episodica si poate periclita viata copilului Astmul este o boala cronica, inflamatia cailor aeriene fiind constant prezenta( cronica); in unele cazuri necesita tratament de lunga durata, administrat zilnic Astmul este o afectiune care nu se vindeca dar care poate fi perfect controlata printr-un tratament adecvat, permitand copiilor astmatici o viata absolut normala. FACTORI DE RISC 1. Factori genetici ( presupun inducerea hiperreactivitatii bronsice) : transmiterea genelor de pe cromozomul 5q cu rol in fenotipul allergic transmite predispozitia pentru astm/atopic) in transmiterea genetica este important tipul alimentatiei gravidei fumatul la gravide 2. Factori favorizanti: Particularitati morfofunctionale care favorizeaza obstructia: Hiperplazia glandelor mucoase cu hipersecretie de mucus Predominanta sistemului cholinergic Imaturitatea statusului imun pulmonar ( sistemul BALT)

14

Antecedente perinatale si postnatale ventilatie asistata aspiratia lichidului amniotic displazia bronhopulmonara Gradul de poluare a mediului ambiant Fumatul pasiv Refluxul gastroesofagian (RGE)-este present in 20-30% din cazurile de astm la copii mici: poate juca rol de factor declansator Conditii socio-economice precare 3. Factori declansatori: Infectii virale: au un rol important in declansarea hiperreactivitatii bronsice: bronsiolita cu virus sincitial respirator(VRS) poate constitui la sugar un posibil factor declansator Expunerea precoce la alergene Tipurile de alergene care actioneaza mai frecvent la copil sunt: alergenele din proteinele laptelui de vaca alergene alimentare pneumalergene 4.Efortul fizic 5.Expunerea la aer rece

Procesul de nursing in astmul pediatric Particularitatile morfofunctionale ale sugarului si copilului mic favorizeaza aparitia si evolutia obstruciei bronsice la sugar si copilul mic in conditiile prezentei unor factori de risc cu impact crescut la aceste varste Diagnosticul de astm la sugar si copilul mic se bazeaza in special pe criterii clinice : CULEGEREA DATELOR INTERVIUL TREBUIE OBTINUT UN ISTORIC AMANUNTIT PUNANDU-SE ACCENTUL PE FACTORII DE RISC SE STABILESTE ISTORICUL DETALIAT AL FACTORILOR DECLANSATORI repetarea a cel putin trei episoade distincte de wheezing confirmate de un serviciu de sanatate excluderea altor cauze mai frecvente de wheezing la aceste varste ca: -displazia bronhopulmonara -fibroza chistica -corpi straini intrabronsici -reflux gastro-esofagian ( RGE) -cardiopatii congenitale cu sunt stg-dr. -imunodeficiente Interviul Antecedentele heredo-colaterale sugestive pentru astm sunt : alergii diverse, astm la genitori. Antecedentele personale patologice sugestive sunt : atopia, alergia la beta lactoglobulinele din laptele de vaca, bronsiolita cu VSR Conditiile de microclimat favoriznte pentru astm sunt fumatul pasiv si poluarea excesiva (> 1mcg Dermatophytes/1g praf de casa). SIMPTOME: tuse weezing dispnee senzatie de presiune toracica FACTORI DECLANSATORI : 1.INFECTII ALE TRACTULUI RESPIRATOR/ SINUZITA 2.ALERGII LA : acarienii din praf/ pene/ par de animale / pollen/ fungi parazitari sau saprofiti 3. AER RECE/ MODIFICARI ALE CLIMEI 4. EXERCITII FIZICE 5. STIMULII DIN MEDIUL INCONJURATOR : fum de tigara/ mirosuri puternice/ poluanti 6. FACTORI EMOTIONALI : ras/ plans/ teama 7. MEDICAMENTE : aspirina/ AINS, beta blocante 8. ADITIVI ALIMENTARI 9. FACTORI ENDOCRINI : MENSTRUATIE, SARCINA, DISFUNCTIE TIROIDIANA , 10. ISTORIC FAMILIAL DE ASTM SAU ATOPIE OBSERVAREA SI EXAMENUL FIZIC EXAMENUL PULMONAR POATE FI NORMAL IN PERIOADELE ASIMPTOMATICE EVALUAREA EFORTULUI RESPIRATOR GRADUL AFECTARII

15

RETRACTIA MUSCHILOR INTERCOSTALI/SUPRACLAVICULARI ( TIRAJ) FORMA TORACELUI : NORMAL / TORACE IN BUTOI AUSCULTATIA PLAMANILOR WHEEZING TUSE INVOLUNTARA LA SFARSITUL EXPIRULUI PRELUNGIREA EXPIRULUI SAU A FAZEI EXPIRATORII RONHUSURI SAU RALURI EXAMINAREA HEENT : SEMNE DE ALERGIE SAU SINUZITA : Lacrimare sau prurit ocular Cearcane infraorbital( de tip alergic) Linii Denni( pliuri infraorbitale ) Congestie nazala Secretii la nivelul cornetelor nazale Polipi nazali Secretie postnazala excesiva mucoasa sau purulenta OBSERVAREA SI EXAMENUL FIZIC EXAMEN GENERAL : SEMNE VITALE Puls paradoxal Tahipnee Tegumente : eczeme INTREBARI SPECIALE : CARE ESTE COMPLIANTA PACIENTULUI LA TRATAMENT? ARTIFICII ALE EXAMENULUI FIZIC MANEVRA DE EXPIR FORTAT PENTRU EVIDENTIEREA RONHUSURILOR SAU WHEEZINGULUI SAU PENTRU PRECIPITAREA TUSEI
-

Procesul de nursing MANIFESTARI DE DEPENDENTA - CRIZA DE ASTM BRONSIC Starea prodromala : RINOREE, STRANUT, TUSE USCATA DISPNEE CU CARACTER EXPIRATOR ANXIETATE TUSE CU EXPECTORATIE TRANSPIRATII BRADICARDIE / PULS PARADOXAL ORTOPNEE STARE DE RAU ASTMATIC POLIPNEE CU EXPIRATIE PRELUNGITA TIRAJ, CORNAJ CIANOZA TRANSPIRATII ABUNDENTE IMPOSIBILITATEA DE A VORBI TAHICARDIE PROBLEME DE DEPENDENTA 1. ALTERAREA RESPIRATIEI 2. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII 3. POTENTIAL DE DESHIDRATARE 4. DIMINUAREA SCHIMBURILOR GAZOASE 5. ANXIETATE 6. ALTERAREA SOMNULUI 7. DISCONFORT 8. ALTERAREA COMUNICARII 9. INTOLERANTA LA EFFORT 10. DIFICULTATE IN A SE INGRIJI, LEGATA DE SLABICIUNE , ADINAMIE 11. HIPERTERMIE DIN CAUZA STARII INFECTIOASE SI DESHIDRATARII 12. TULBURARI CIRCULATORII HIPOTENSIUNE-COLAPS 13. ANXIETATE LEGATE DE APARITIA SI EVOLUTIA BOLII 14. ALTERAREA INTEGRITATII PIELII 15. RISC DE ALTERARE A IMAGINII DE SINE OBIECTIVE DE INGRIJIRE 1. IDENTIFICAREA SI ELIMINAREA FACTORILOR FAVORIZANTI SAU AGRAVANTI 2. COMBATEREA CRIZEI DE ASTM BRONSIC 3. AMELIORAREA REACTIEI INFLAMATORII BRONSICE 4. PACIENTUL SA PREZINTE CAI RESPIRATORII PERMEBILE SI O BUNA RESPIRATIE 5. PREVENIREA COMPLICATIILOR 6. AMELIORAREA TOLERANTEI LA EFFORT

16

OBIECTIVE DE INGRIJIRE 1. COMBATEREA UNEI EVENTUALE INFECTII 2. SA PREZINTE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE IN DECURS DE 2-3 ZILE 3. SA PREZINTE TA IN LIMITE NORMALE IN PRIMELE 24 ORE 4. PACIENTUL SA PREZINTE TEGUMENTE SI MUCOASE PERIANALE CURATE SI INTEGRE 5. PACIENTUL SA-SI SATISFACA CELELALTE NEVOI FUNDAMENTALE 6. PACIENTUL SA FIE ECHILIBRAT HIDROELECTROLITIC 7. PACIENTUL SA FIE ECHILIBRAT PSIHIC

8.Examene complementare in infectiile ap.respirator (Rx, CT, explorari functionale, examen sputa, bronhoscopie) Explorarea functionala pulmonara Teste alergologice Lavajul bronhoalveolar-pentru evidentierea procesului inflamator si dozarea proteinei cationice eozinofilice Eozinofilia din sange si sputa Dozarea IgE Teste diagnostice Teste pumonare funcionale : esentiale pentru astm Masoara gradul de obstructie al cailor respiratorii si raspunsul la bronhodilatatoare -pot urmarii progresia bolii si raspunsul la tratament La copii < 4 ANI = testul de conductivitate al cailor respiratorii LA copii > 6 ANI = SPIROMETRIE SI TESTAREA VOLUMELOR PULMONARE TESTE DE PROVOCARE : PROVOCARE PRIN EFFORT FIZIC : exercitiile fizice declanseaza bronhospasmul PROVOCARE P-RIN METACOLINA : confirma diagnosticul de astm bronsic test pozitiv util in cazurile cu istoric incert si cu teste functionale pulmonare normale ; masoara gradul de hiperreactivitate a cailor respitratorii GRAFICELE PRESIUNE VOLUM : determina complianta pulmonara EVALUAREA ALERGIEI : TESTE SANGUINE : numar de eozinofile , IgE TESTAREA CUTANATA ( sensibilitate la alergeni) EXAMENUL SPUTEI SI SECRETIILOR NAZALE PENTRU EVIDENTIEREA EOZINOFILIEI EVALUAREA REFLUX GASTRO-INTESTINAL : masurare pH, scanare cu izotopi, radioscopie cu bariu BRONHOSCOPIE pentru a exclude : malformatii, corpi straini , obstructie cu mucus, disfunctia corzilor vocale EVALUAREA PREZENTEI ASPIRATIEI ( macrofage incarcate cu lipide ) IMAGISTICA : radiografie toracica excluderea malformatiilor pulm congenitatel sau vasculare evidente Modificari frecvente : ingrosare peribronsica, atelectazia subsegmentara, hiperinflatia RADIOGRAFIA SINUSURILOR SINUZITA TC: anomalii anatomice ale plamanilor

17

9.DISPOZITIVUL DE MASURARE A FLUXULUI MAXIM -Picfuometru Masoara rata fluxului expirator maxim ( PEFR) Se coreleaza cu volumul expirator maxim obtinut prin spirometrie Util pentru tratamentul pacientilor cu astm instabil sau dificil de controlat SCADERILE DE PEFR preced debutul simptomelor clinice de astm PEFR TREBUIE MASURAT CEL PUTIN O DATA PE ZI VALORILE SE INCADREAZA IN 3 ZONE : VERDE : > 80% din valoarea bazala GALBEN : 50-80 % din valoarea bazala ROSIE : < 50% din valoarea bazala

10.Interventii (5 din 20) ale asistentei medicale in ap. Respirator

PROBLEME DE DEPENDENTA ALTERAREA RESPIRATIEI OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII POTENTIAL DE DESHIDRATARE DIMINUAREA SCHIMBURILOR GAZOASE ANXIETATE ALTERAREA SOMNULUI DISCONFORT ALTERAREA COMUNICARII INTOLERANTA LA EFFORT PROBLEME DE DEPENDENTA 10. DIFICULTATE IN A SE INGRIJI, LEGATA DE SLABICIUNE , ADINAMIE 11. HIPERTERMIE DIN CAUZA STARII INFECTIOASE SI DESHIDRATARII 12. TULBURARI CIRCULATORII HIPOTENSIUNE-COLAPS 13. ANXIETATE LEGATE DE APARITIA SI EVOLUTIA BOLII 14. ALTERAREA INTEGRITATII PIELII 15. RISC DE ALTERARE A IMAGINII DE SINE Interventii : 1. folosete cortul de oxigen, dac este nevoie: 2. folosete cortul umed cu vaporizare, dac este nevoie: 3. educ prinii n legtur cu vaporizatoarele care vor fi utilizate la domiciliu, recomand splarea lor frecvent, pentru a nu se dezvolta germeni patogeni care pot fi apoi pulverizai in caile aeriene. 4. efectueaz fizioterapie toracic: tapotaj i drenaj postural. 5. dezobstrucie nazal cu pompi sau sond nazo-traheal 6. soluii saline pentru instilaii nazale 7. nva copilul exerciii de respiraie, pentru ameliorarea respiraiei i creterea tonusului muchilor respiratori . 8. nva prinii cum s foloseasc acas un monitor pentru semnalizarea apneii: 9. organizeaz activiti alternativ cu perioade de odihn 10. asigur o poziie ridicat a patului astfel nct s se evite presiunea din partea organelor abdominale i a diafragmului asupra cutiei toracice. 11. evit alimentaia oral la copii cu tahipnee sau dispnee 12. administrare de antihistaminice n cazul semnelor de alergie; aceste medicamente nu se vor administra n rcelile obinuite pentru c reduc secreiile i contracareaz msurile mucolitice; 13. administreaz antitusive n tuse uscat, nu n cea productiv 14. nva prinii s-i protejeze copilul de iritani respiratori (pudre, fum de igar, etc.) 15. n timpul radiografiilor sunt protejate cu oruri de plumb zona gonadelor i tiroidian.

18

11.Probleme de dependenta in BDA obiective de ingrijire

BDA cu stare de deshidratare acuta Diagnosticul se bazeaza pe trei elemente majore: 1) simptome digestive (diaree, eventual celelalte semne ale BDA) 2) prezenta semnelor severe de deshidratare 3) semnele de suferinta neurologica (generate de deshidratarea marcata)

Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinice semne, simptomereactiile si comportamentul acestuia P- problema : un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, socio-cultural si spiritual Termeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate PROBLEMELE DE DEPENDENTA pot fi: durerea, refuzul de a se alimenta , deficienta sistemului imunitar , constrangeri fizice , mediu necunoscut , lipsa parintilor, necunosterea masurilor de protectie , reactii la spitalizare, tratamente injectabile etc. La o problema pot fi stabilite mai multe obiective si vizeaza ; asigurarea conditiilor de mediu favorabile diminuarea intensitatii durerii echilibrarea hidrica si nutritionala mentinerea temperaturii corpului in limite normale asigurarea igienei personale a copilului mentinerea tegumentelor si fanerelor curate si integre

19

favorizarea comunicarii asigurarea conditiilor de recreere diminuarea gradului de neliniste , anxietate diminuarea sau inlaturarea manifestarilor de dependenta legate de boala promovarea cresterii si dezvoltarii prevenirea complicatiilor indepartarea riscurilor de accidente

BDA Simptome : diaree asociata cu : varsaturi, inapetenta, febra si dureri abdominale BDA cu semne de deshidratare sau nu

Problema de dependenta determinata de cauza si manifestata prin semne si simptome - starea de deshidratare determinata de pierderea /dezechilibre hidroelectrolitice si manifestata prin semne de deshidratare ca pliu cutanat persistent, fontanela anterioara deprimata/excavata ; setea ; oliguria -prezenta durerii - febra -prezenta scaunelor diareice frecvente si - deficit de autoingrijire pentru mentinerea tegumentelor si mucoaselor curate si integre -deficit de aport alimentar - intoleranta digestiva sau varsaturile - refuzul de a se hidrata, inapetenta Obiective : - reechilibrarea hidro electrolitica si combatera acidozei metabolice - combaterea durerilor abdominale si a meteorismului -combaterea varsaturilor - imbunatatirea starii somato-psihice - mentinerea temperaturii in limite normale - asigurarea igienei personale a copilului + toate cele mai de sus

12.Diabet zaharat criterii de diagnostic (> 126), semne clasice, test de toleranta. Enumerati complicatii acute si cronice. Interviul in procesul de nursing in diabet.
Criterii de diagnostic =nivel al glicemiei mai mare sau egal cu 126mg/dl dimineata Glicemia la intamplare mai mare sau egala cu 200 mg/dl Semne clasice ale diabetului Test de toleranta la glucoza cu rezultate mai mari sau egale cu 200 mg/dl in probe recoltate pe parcursul a 2 ore Complicatii acute si cronice CETOACIDOZA DIABETICA tulburare metabolica profunda caracterizata prin : Hiperglicemie Cetoza si acidoza Diureza osmotica Deshidratare Soc Exitus HIPOGLICEMIA :complicatie a terapiei cu insulina Complicatii cornice: EFECTE PE TERMEN LUNG : INSUFICIENTA CRESTERII : sindromul Mauriac si maturare sexuala intarziata NEFROPATIE : microalbuminurie, proteinurie, insuficienta renala cronica RETINOPATIE : proliferari microvasculare NEUROPATIE diminuarea progresiva a vitezei de conducere nervoasa VASCULOPATIE ateroscleroaza accelerata , afectarea vaselor mari

20

 EMBRIOPATIE copii mamelor diabetice prezinta un risc crescut de defecte congenitale RATA APARITIEI COMPLICATIILOR CRONICE IN FUNCTIE DE GRADUL DE CONTROL METABOLIC PROCESUL DE NURSING APRECIEREA / CULEGEREA DATELOR INTERVIUL in procesul de nursing in diabet POPIURIE NICTURIE ENUREZIS POLIDIPSIE SCADERE IN GREUTATE , CRESTERE DEFICITARA STARE GENERALA ALTERATA,SLABICIUNE MODIFICARI ALE COMPORTAMENTULUI : SCADEREA PERFORMANTELOR EXAMEN FIZIC DE OBICEI NORMAL IN CETOACIDOZA DIABETICA SEMNE DE DESHIDRATARE SI RESPIRATIE KUSSMAUL EXAMENE COMPLEMENTARE GLUCOZA SANGUINA > 200 mg/100 ml ( nivele la 2 ore postprandial sunt cele mai sensibile ) GLUCOZURIE, CETONURIE HEMOGLOBINA GLICOZILATA ( poate aproxima nivelul mediu al glucozei sanguine din ultimele 2-3 luni )
MANIFESTARI DE DEPENDENTA POLIURIE 4-5 LITRI/24 ORE POLIDIPSIE , INGESTIA 2-5 L LICHIDE /24 ORE POLIFAGIE ACCENTUATA , INDEOSEBI LA TINERI SCADERE PONDERALA , CA URMARE A CATABOLISMULUI SI PIERDERILOR DE MATERIAL ENERGETIC ( GLUCOZA) ASTENIE FIZICA SI INTELECTUALA CRAMPE MUSCULARE PRURIT GENITAL SI INFECTII GENITALE FARA RASPUNS LA TRATAMENTELE OBISNUITE MANIFESTARILE UNOR COMPLICATII IN FORMELE ATIPICE ( PLAGI NEVINDECABILE, FURUNCULOZA ) ALIMENTATIE INADECVATA IN SURPLUS DESHIDRATARE INTOLERANTA LA ACTIVITATEA FIZICA SI INTELECTUALA ANXIETATE RISC DE INFECTII RISC DE COMPLICATII ACUTE : COMA HIPOGLICEMICA COMA HIPERGLICEMICA RISC DE COMPLICATII CRONICE: SCADEREA ACUITATII VIZUALE ( RETINOPATIE 0 DURERI IN MEMBRELE INFERIOARE ( NEUROPATIE, ARTERIOPATIE OBIECTIVE DE INGRIJIRE SA SE OBTINA ECHILIBRUL METABOLISMULUI GLUCIDIC PACIENTUL SA SE ALIMENTEZE IN RAPORT CU NEVOILE SALE CANTITATIVE SI CALITATIVE /24 ORE PACIENTUL SA-SI RECAPETE CONDITIA FIZICA SI INTELECTUALA PACIENTUL SA FIE CONSTIENT CA PRIN RESPECTAREA ALIMENTATIEI SI A TRATAMENTULUI POATE DUCE O VIATA QVASINORMALA PACIENTUL SA CUNOASCA MANIFESTARILE BOLII , REGIMUL DE VIATA PE VARE SA-L RESPECTE SA SE OBTINA ECHILIBRUL PSIHIC AL PACIENTULUI SA SE IMPLICE FAMILIA IN INGRIJIREA PACIENTULUI PACIENTUL SA FIE FERIT DE COMPLICATII INFECTIOASE ACUTE SI CRONICE Managementul ngrijirilor Planificarea Pentru copiii cu diabet i familiile acestora trebuie avut n vedere urmtoarele: Copilul i familia ar trebui informai n legtur cu dezvoltarea noilor modaliti de tratament al diabetului. Copilul va depune efort pentru a preveni complicaiile. Copilul i va dezvolta o imagine a sa pozitiv. Copilul i familia vor primi un suport adecvat. INVITA PERIODIC PACIENTUL LA CONTROALE CLINICE SI DE LABORATOR IN CADRUL SERVICIULUI DE SANATATE ( GLICOZURIE, GLICEMIE )

21

INTERVENTII IN AMBULATORIU INTERVENTII AUTONOME DIETA : Cantitatea , componenta si momentul meselor sunt importante : Micul dejun si pranzul trebuie sa furnizeze 20% din caloriile zilnice Cina trebuie sa furnizeze 30% din caloriile zilnice Gustarile 10% din caloriile zilnice fiind administrate la intervale de timp egale intre mese si seara inainte de culcare Echilibrul intre sursele de calorii : 55% din carbohidrati ( din care 70% complexi ) 30% din lipide 15% din proteine ! MASURAREA CARBOHIDRATILOR EXERCITII FIZICE : Exercitiile fizice regulate ajuta la reducerea necesarului de insulina si deasemenea scad glicemia

13.Alimentatie anemie Procesul de nursing

Anemia feripriva (cum este ea? Hematii mici, microcitare) si anemia megaloblastica (la fel) si cum se deosebesc, se recunosc Clasificarea clinica pleaca de la presupunerea ca anemia reflecta de fapt : Productie scazuta de eritrocite si/sau de hemoglobina Distrugere sau pierdere excesiva a eritrocitelor Clasificarea clinica 1.ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA 2.ANEMIA MEGALOBLASTICA 3. ANEMIA DIN BOLILE CRONICE 4.ANEMIA APLASTICA 5. ANEMIA FALCIFORMA 6. ANEMIA HEMOLITICA AUTOIMUNA ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA = stare patologica in care scaderea Hb sub 11 se datoreaza deficitului Fe CARACTERISTICI

22

1. ANEMIE HIPOCROMA SI MICROCITARA : Hb< 11g/dl Ht < 35% CHEM <26% VEM < 80mm3 2. NUMAR RETICULOCITE normal sau usor scazut 3. FROTIUL : HIPOCROMIE MICROCITOZA POIKILOCITOZA ANIZOCITOZA ANIZOCROMIE IN FORMELE SEVERE : ANULOCITE ( hemoglobina dispusa ca un inel periferic) Hematii in semn de tras la tinta (hemoglobina dispusa ca un inel periferic cu un punct central) 4. SIDEREMIA ( fier seric) se situeaza sub 60cg/dl , in formele severe sub 30 cg/dl 5. FERITINA SERICA este scazuta sub 12 ng/ml( cu aproximativ 2 luni inainte de aparitia semnelor clinice ) 6. CAPACITATEA DE LEGARE A FERITINEI ESTE CRESCUTA ( peste 350micrograme /100 ml) 7. MEDULOGRAMA hiperplazia seriei rosii , eritroblasti feriprivi ( mici, crenelati) 8. BILIRUBINEMIE SI ELECTROFOREZA HEMOGLOBINELOR SUNT NORMALE

ANEMIILE MEGALOBLASTICE AFECTIUNE RARA LA COPIL ; = ANEMIE PERNICIOASA Se asociaza cu : - Hemetopoeza ineficienta - Hemoliza ANEMIE CARACTERIZATA : MACROSCOPIC : - Eritrocite si neutrofile hipersegmentate - Celule megaloblastice ( celule mari cu citoplasma abundenta ) Cauze 1. Deficienta de Vit. B12( cobalamina ) 2. Deficienta de folat ( acid folic) 3. Anemiile diseritropoetice refractare ( rare la copil ) 4. Alte cauze ce se pot asocia cu cresterea VCM: - Anemii hemolitice - Afectiuni hepatice - Sarcina - Anemie aplastica - Hipotiroidism Anemia feripriva = cauze I. CARENTA MARTIALA DE APORT 1. INSUFICIENTA REZERVELOR DE FIER LA NASTERE 2. INSUFICIENTA DE APORT 3. MALABSORBTIA INTESTINALA A FIERULUI I.CARENTA MARTIALA DE APORT 1. INSUFICIENTA REZERVELOR DE FIER LA NASTERE : Prematuritatea Greutatea la nastere mai mica de 3000 g Gemelaritatea Transfuzii feto-fetale la gemenii univitelini si cele feto-materne Carenta martiala la mama in timpul gestatiei ( multipare ) Pierderi perinatale ( placenta previa, dezlipire de placenta ) Hemoragii neonatale : boala hemolitica a NN, sangerarile de cordon, ligatura precoce a cordonului ombilical Exanghino-transfuzia 2. INSUFICIENTA DE APORT Cresteri ponderale mari cu nevoi crescute , nesatisfacute de rezervele si aportul prea mici : - Prematuri - Sugari cu ritm de crestere rapid Prelungirea excesiva a regimului lactat ( mai ales in cazul sugarilor alimentati artificial cu lapte de vaca sau lapte praf standard Alte greseli alimentare : - Excesul de fainoase( fitati si fosfati in concentratie mare)

23

- Diversificarea alimentatiei fara legume bogate in fier fara ou si carne ( insuficienta de aport) Cresterea rapida si pierderile menstruale din adolescenta fetelor , neacoperite prin aport alimentar Cardiopatiile congenitale cianogene ( sunt dreapta-stanga) cu policitemie si anemie hipocroma Dificultati de aport alimentar ( encefalopatii severe) 3. MALABSORBTIA INTESTINALA A FIERULUI Tulburari digestive cronice ( absorbtia fierului scazuta , exudare importanta, microsangerari): - Sd. de malabsorbtie - Diaree prelungita - Celiakie - Mucoviscidoza - Rezectii gastrice II. DEPERDITII MARTIALE 1. HEMORAGII MICI SI REPETATE ( 2ml de sange contin 1 mg de fier ) pierderea zilnica timp de 3 luni a 2 ml de sange conduce la o deperditie martiala de 30% din totalul fierului cu care se naste copilul) 2. HEMORAGII RECURENTE : melene mici si repetate, meno-metroragii, epistaxis repetat 3. CAUZE IATROGENE : recotari frecvente de sange la sugarii mici 4. HEMORAGII DIGESTIVE DE CAUZE : a. MEDICALE : - Hemoragii oculte di boala ulceroasa - Alergia la proteinele laptelui de vaca - Infestarile parazitare ( helmintii) b. CHIRURGICALE : - Anomalii digestive - Varice esofagiene - Hernie hiatala - Polipoza intestinala - Diverticul Meckel c.ALTE CAUZE : - hemoragii dupa interventii chirurgicale sau traumatisme - Hemoragii renale ( hematuria , hemoglobinuria ) III. DETURNARE MARTIALA 1. INFLAMATII CRONICE :B.Crohn /Artrita reumatoida 2. INFECTII : - Tuberculoza - Septicemie - Osteomielita - Infectii urinare 3. ATRANSFERINEMIE ( congenitala ) 4. HEMOSIDEROZA 5. MALIGNITATI Procesul de nursing CULEGEREA SI ANALIZA DATELOR Diagnosticul de nursing al anemiei feriprive poate fi sustinut pe: ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR IDENTIFICAREA PROBLEMELOR ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING APRECIEREA / Culegerea datelor : - interviu,observatie - Examenul fizic - Examene complementare - Proba terapeutica Diagnosticul de nursing : Probleme de dependenta Etiologie/cauze Semne si simptome 1. INTERVIUL a. DATE LEGATE DE MAMA Neadministrarea preparatelor de fier si acid folic in timpul sarcinii Alimentatia carentiala in timpul sarcinii Starea socio-econimica precara Istoric al nasterii : prematuritate , flebotomie b.DATE LEGATE DE COPIL Nastere prematura

24

Alimentatie neechilibrata(exces de fainoase) Alimentatie precoce cu lapte de vaca Pierderi sanguine ( evidente sau oculte ) nazale sau gastrointestinale) Crestere staturo-ponderala accelerata PAGOFAGIA sau Pica consum de creta, var , pamant INTREBARI SPECIALE : CATE BIBEROANE DE LAPTE DE VACA PE ZI ? OBSERVATIA SI EXAMENUL FIZIC A. SIMPTOME Apar de obicei in perioada de crestere rapida ( 6 luni- 3 ani si 11-17 ani ) simptomatologia este nespecifica in anemiile usoare , diagnosticul se formuleaza pe baza ex. complementare ( laborator) A. SIMPTOME- anemii severe : 1. TULBURARI DE COMPORTAMENT : Copil apatic Iritabil Obosit- la sugar oboseala la supt Retard psiho-motor 2. APETIT CAPRICIOS : Anorexie Stationare ponderala Pica SEMNE anemii severe : 1. FEBRA in afara unui proces infectios febra sidero penica ( rara) care cedeaza la tratament martial 2. PALOARE CUTANEO-MUCOASA : - Palme - Plante - Urechea externa - Mucoasa conjunctivala - Mucoasa bucala - Coloratie albastra a sclerei 3. STOMATITA ANGULARA 4. LIMBA LUCEOASA 5. MODIFICARI ALE FANERELOR : /Par friabil/ Zone de alopecie /Unghii faramicioase, plate 6. TAHICARDIE 7. SUFLURI SISTOLICE 8. INSUFICIENTA CARDIACA 9. TRANSPIRATII ABUNDENTE 10. TURGOR FLASC 11. HEPATO-SPLENOMEGALIE 12. CONSTIPATIE 13. PRURIT B. EXAMENE COMPLEMENTARE 1. LABORATOR a. HEMOLEUCOGRAMA : b. Hemoglobina scazuta<10g/% c. Hematocrit < 35% d. Volumul eritrocitar mediu scazut( VEM ) <80mm3 e. CHEM scazuta<26% f. Reticulocite normale sau usor scazute b. FROTIU SANGUIN PERIFERIC Microcitoza usoara sau marcata Hipocromie Poikilocitoza Anizocitoza Anulocite si hematii sub forma semn de tras la tinta Forma frecventa a eritrocitelor ovalocite c. FERITINA SERICA ( evaluarea depozitelor de fier radioimunologica ) scazuta cu 1-2 luni anterior semnelor d.FIER SERIC scazut <60 micrograme /100 ml e. TRANSFERINA capacitatea totala de legare a fierului crescuta peste 350 micrograme /100 ml f. SATURATIA TRANSFERINEI scazuta g. MEDULOGRAMA : scaderea depozitelor de fier ( coloratia cu hemosiderina coloratia Pearls) , celularitate bogata cu hiperplazia liniei rosii , eritroblasti mici, crenelati AFECTIUNI CARE POT INFLUIENTA REZULTATELE : inflamatia , infectia cronica

25

PROBLEME DE DEPENDENTA 1. ALTERAREA RESPIRATIEI 2. ALTERAREA CIRCULATIEI 3. RISC DE COMPLICATII 4. INTOLERANTA LA ACTIVITATE FIZICA 5. HIPERTERMIE 6. DEFICIT DE CUNOSTINTE PRIVIND INGRIJIREA COPILULUI SAU AUTOINGRIJIRE 7. RISC DE ALTERARE A INTEGRITATII PIELII SI MUCOASELOR 8. SCADERE SAU STATIONAREA CURBEI PONDERALE COMPLICATII Cele mai caracteristice sunt legate de hipoxia cronica si reducerea activitatii enzimelor tisulare: 1. SUSCEPTIBILITATEA CRESCUTA LA INFECTII ( respiratorii si digestive ) 2. INSUFICIENTA CARDIACA ( in anemiile foarte severe) 3. HIPOTONIE MUSCULARA si secundar un grad de retard al dezvoltarii motorii 4. ANOREXIE SI IRITABILITATE agravand problemele alimentare si consecutiv deficitul ponderal 5. LEZIUNI ALE MUCOASEI DIGESTIVE cu instalarea ENTEROPATIEI EXUDATIVE cu consecinte in ceea ce priveste deficitul de fier ( cerc vicios) si pierderilor proteice PROBA TERAPEUTICA Eficienta tratamentului este demonstrata prin : - Criza eritrocitara ziua 5-7 de trtament - Normalizarea valorilor hemoglobinei in urmatorele 2-3 saptamani - Refacerea rezervelor martiale 2-3 luni de tratament INTERVENTII ale asistentului medical cu studii superiore PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE a. Tratamentul profilactic antenatal al mamei 1. Regim alimentar echilibrat al mamei ( sa nu lipseasca legumele verzi si fructele , oua, carne ) 2. Control sistematic al hemoglobinei din luna a V-VI de sarcina 3. Tratament in ultimul trimestru de sarcina : - Hb > 11g/dl - Fe 30-60 mg zilnic - Hb < 11g/dl indiferent de varsta sarcinii se instituie tratament cu fier in doza de 60-100mg/24 ore si cu acid folic TRATAMENTUL PROFILACTIC LA COPIL 1. LIGATURA TARDIVA A CORDONULUI OMBILICAL , DUPA INCETAREA PULSATIILOR ACESTUIA ( asigura transferul a 40-60 mg fier ) 2. REGIMUL DE VIATA SI ALIMENTATIA : - Alimentatie exclusiv la san in primele 5-6 luni este optima - Intarcarea este recomandata dupa varsta de 1 an - Diversificarea alimentatiei : la 4-4 1/2 luni pentru sugarii alimentati cu lapte praf standard sau lapte de vaca 5-6 luni pentru sugarii alimentati natural sau cu substitut de lapte matern Diversificarea cu : supa de legume, carne, ficat, galbenus de ou, legume verzi, cereale fortificate cu fier Calitati ale laptelui matern in profilaxia anemiei feriprive 3. SUPLIMENTARE CU FIER 1-2 mg Fe/Kg/zi pana la 1 an pentru : - Prematuri - Gemeni - Dismaturi - Hemoragie materna la nastere - Tulburari digestive - Infectii recurente - Copii cu ritm rapid de crestere 4. PROFILAXIE SISTEMICA CU Fe 10-25 mg/zi ( 1-2 mg/Kg) pentru toti NN la termen cu greutate normala , de la 6 luni ( pentru minimum 3 luni ) - Se recomanda preparate de fier conditionate ca picaturi sau sirop - Se administreaza intre supturi/ mese sau inaintea unei mese in doza unica TRATAMENTUL CURATIV A. ECHILIBRAREA REGIMUNI ALIMNTAR Ameliorarea dietei : reducerea aportului excesiv de lapte Utilizarea formulelor de lapte imbogatite cu fier Introducerea in dieta a alimentelor bogate in fier : carne, galbenus, vegetale verzi, cereale cu fier B. TRATAMENT ORAL , DE ELECTIE PENTRU ANEMII USOARE SI MODERATE - 4- 6 mg /Kg/zi Fe elemental in 2-3 prize intre mese sau aproape de masa care urmeaza - Masuri adjuvante care faciliteaza absorbtia fierului : administrarea de vit. C p.o. in doze de 250-500 mg/zi ; la sugarii cu rahitism administrarea de vitD si calciu in doze terapeutice - Se folosesc saruri de fier fumarat EFECTE SECUNDARE

26

SIMPTOME care necesita intreruperea tratamentului 1. VARSATURI 2. SCAUNE DIAREICE 3. COLICI ABDOMINALE SIMPTOME care nu necesita intreruperea tratamentului : 1. SCAUNE INCHISE LA CULOARE 2. TULBURARI DIGESTIVE MINORE C. TRATAMENTUL PARENTERAL are indicatii restranse ; se realizeaza in SPITAL - Rezervat exclusiv situatiilor in care nu se poate face tratament per os : 1. Intoleranta digestiva severa ( MPC) 2. Tulburari majore de absorbtie 3. Sangerari cronice 4. Intoleranta la administrarea p.o 5. Imposibilitatea administrarii p.o. lipsa de cooperare a familiei RASPUNSUL FAVORABIL : - Criza reticulocitara la 5-10 zile - Cresterea Hb dupa 3 sapatamani de tratament - Cresterea sideremiei LIPSA DE RASPUNS : - Neadministrarea preparatului - Sangerari acute - Malabsorbtie - Diagnostic incorect de anemie carentiala D. TRANSFUZIA DE SANGE SAU MASA ERITROCITARA IN SPITAL - La valori ale Hb de 4-5 g/dl asociate semnelor de decompensare cardio-vasculara si/sau prezenta infectiilor severe este indicata administrarea de masa eritrocitara izogrup, izoRh - Administrarea a 2 ml/ Kg creste valoarea hemoglobinei cu 1 g - Cantitatea necesara se fractioneaza in 2-3 prize fara a depasi 5-10 ml/Kg/transfuzie , respectiv ritmul de 40-50 ml/ora EVOLUTIE Favorabila CE RECOMANDAM PARINTILOR ? - Sa nu se administreze tablete la copilul mic - Instruirea familiei asupra semnelor si simptomelor anemiei severe , dietei adecvate varstei, administrarii suplimentului de fier - Continuarea tratamentului timp de pana la 5 luni - Dieta corespunzatoare varstei - Alimentele bogate in acid ascorbic cresc absorbtia fierului (sucul de portocale) EVALUARE Semne care necesita evaluarea: 1. INSUFICIENTA CARDIOVASCULARA ( RARA ) 2. DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE 3. FUNCTIA COGNITIVA Eroari frecvenate :- Noncomplianta la terapia cu fier pe cale orala ANEMIILE MEGALOBLASTICE CONCEPTE : AFECTIUNE RARA LA COPIL ; = ANEMIE PERNICIOASA Se asociaza cu : - Hemetopoeza ineficienta - Hemoliza ANEMIE CARACTERIZATA : MACROSCOPIC : - Eritrocite si neutrofile hipersegmentate - Celule megaloblastice ( celule mari cu citoplasma abundenta ) Cauze 5. Deficienta de Vit. B12( cobalamina ) 6. Deficienta de folat ( acid folic) 7. Anemiile diseritropoetice refractare ( rare la copil ) 8. Alte cauze ce se pot asocia cu cresterea VCM: - Anemii hemolitice - Afectiuni hepatice - Sarcina - Anemie aplastica - Hipotiroidism Procesul de nursing al anemiei megaloblastice

27

CULEGEREA DATELOR INTERVIUL - DIETE STRICT VEGETARIENE - CHIRURGIE GASTRO-INTESTINALA - MEDICAMENTE Debutul este insidios cu simptome generale : - Paluare accentuata - Obosela marcata - Scaderea apetitului - Iritabilitate SIMPTOME GASTROINTESTINALE : - MALABSORBTIE - DIAREE SIMPTOME NEUROLOGICE: - DIFICULTATI LA MERS - PARESTEZII/FURNICATURI LA MAINI SI PICIOARE PALOARE LIMBA NETEDA SI UNEORI SENSIBILA MODIFICARI NEUROLOGICE : modificarea sensibilitatii proprioceptive si vibratorii ; ataxie;semnul Romberg pozitiv CULEGEREA DATELOR ex. COMPLEMENTARE Hemoleucograma completa Scaderea hemoglobinei Cresterea volumului corpuscular mediu ( VCM) Cresterea proportiei numarului de eritrocite aflate in diverse stadii de diferentiere Nr. Leucocite si trombocite normal sau scazut FROTIU SANGUIN PERIFERIC 1. MACROOVALOCITE 2. NEUTROFILE HIPERSEGMENTATE 3. ANIZOCITOZA MARCATA ( variatie de dimensiuni a eritrocitelor) 4. POIKILOCITOZA MARCATA ( variatie de forma a eritrocitelor ) 5. SCADEREA NUMARULUI DE RETICOLOCITE SCADEREA NIVELULUI SERIC DE VIT.B12 SCADEREA NIVELULUI SERIC SI ERITROCITAR DE FOLAT MEDULOGRAMA : precursori eritrocitari, leucocitari si trombocitari de dimensiuni crescute care prezinta disociere nucleo-citoplasmatica ,cresterea depozitelor de fier TESTUL SHILLING evalueaza absorbtia Vit. B12 ,prin masurarea radioactivitatii urinare dupa ingestia orala de Vit. B12 marcata radioactiv IMAGISTICA : radiografii cu substanta de contrast care pun in evidenta anomalii gastrice, intestinului subtire sau ale colonului PROBLEME DE DEPENDENTA 1. ALTERAREA RESPIRATIEI 2. ALTERAREA CIRCULATIEI 3. RISC DE COMPLICATII 4. INTOLERANTA LA ACTIVITATE FIZICA 5. HIPERTERMIE 6. DEFICIT DE CUNOSTINTE PRIVIND INGRIJIREA COPILULUI SAU AUTOINGRIJIRE 7. RISC DE ALTERARE A INTEGRITATII PIELII SI MUCOASELOR 8. SCADERE SAU STATIONAREA CURBEI PONDERALE INTERVENTII ale asistentului medical cu studii superiore 1. CONSIDERATII GENERALE : VITAMINA B12 SAU ACID FOLIC in doze si pe perioade adecvate Managementul problemelor de dependenta asociate : malabsorbtia, anemii hemolitice cronice DEFICIENTA ACIDULUI FOLIC ; doze 1-5 mg zilnic timp de 2-3 luni DEFICIENTE DE VIT.B12 : in faza acuta zilnic 25-100 micrograme IM; in faza cronica 200-1000micrograme lunar

14.Alimentatie rahitism Procesul de nursing

Rahitism enumerati surse de vitamine D, cauzele (aplicarea incorecta a profilaxiei vit. D)

1.

Vit.D este liposolubila ; 2 forme importante: Vitamina D2 ( ergocalciferol) furnizata de alimentele de origine vegetala sub forma de ergosterol Vit.D3 ( colecalciferol) care provine din alimentele de origine animala si in acelasi timp este sintetizata in tegument din precursorsul sau ( 7-dehidrocalciferol) sub influenta razelor UV Vit.D2 si Vit,D3 actioneaza similar : au activitate doar dupa metabolizare in organism ( dupa transformarea lor in compusi activi ) .Activarea se face in mai multe trepte PROVITAMINA D( 7-DIHIDRO-COLESTEROL) din tegument din care sub actiunea

28

radiatiilor ultraviolete , este sintetizata Vit.D3 ( colecalciferol ) ;nivelul viteminei D astfel sintetizate depinde de : - Pigmentarea tegumentelor - Suprafata corporeala expusa la lumina /soare - Modalitatea de expunere ( ex. geamurile de sticla nu permit trecerea razelor ultraviolete ) - Anotimp - Poluarea atmosferica - Gradul de insorire a regiunii ALIMENTELE Laptele contine vitD liposolubila intr-o cantitate redusa ( 15 UI/L) dar mai contine si sulfat de vit.D hidrosolubilsi metabolitul activ al vit.D- 25-hidrocalciferol Biodisponibilitatea mare a vit.D din laptele matern precum si sarurile de calciu si fosfor in raportul optim pentru absorbtie si utilizare in organismul sugarului ( Ca/P=2-2,2) Formulele de lapte pentru sugari sunt imbogatite cu 400-500 UI/L vit.D ( exista pericol de supradozare daca nu se tine seama de acest fapt in stabilirea dozei de suplimentare cu preparat farmacocinetic de Vit.D) Galbenusul de ou, untul, margarina, ficatul,carnea grasa,pestele,sunt surse impotante de Vit.D dar nu suficiente mai ales in sezonul rece Unele alimente vegetale Industria moderna imbogateste cu Vit.D o parte din produsele alimentare ( lapte, unt, margarina ) pret de cost mai mare ( nu si le pot permite grupele populationale la risc cu tulburari nutritionale ) CAUZE: APLICAREA INCORECTA SAU INCOMPLETA A PROFILAXIEI CU VIT.D RENUNTAREA LA PROFILAXIA CU VIT.D DUPA VARSTA DE UN AN INSORIRE INSUFICIENTA GRAD CRESCUT DE POLUARE REGIMURI ALIMENTARE NEECHILIBRATE , CU PRECADERE EXCES DE FAINOASE EFICACITATE REDUSA A STOSS-PROFILAXIEI FATA DE PROFILAXIA FRACTIONATA VARIATII INDIVIDUALE ALE NEVOILOR DE VIT.D SI NEADAPTAREA DOZEI PROFILACTICE MENTINEREA DOZELOR PROFILACTICE DE VIT.D ,FARA TRECERE LA DOZE TERAPEUTICE DUPA APARITIA PRIMELOR SEMNE CLINICE DE RAHITISM CONCEPTE

RAHITISMUL CARENTIAL ESTE O BOALA METABOLICA GENERALA , PROPRIE COPILARIEI , MAI ALES PRIMEI COPILARII APARE IN PERIOADA DE CRESTERE RAPIDA ESTE DETERMINATA DE HIPOVITAMINOZA D CARE CONDITIOANEAZA IN SPECIAL PERTURBAREA FOSFOCALCIC DETERMINA TULBURAREA MINERALIZARII NORMALE A OSULUI FRECVENTA CRESCUTA A SUGARILOR CU CONVULSII HIPOCALCEMICE IN CADRUL RAHITISMULUI EVOLUTIV

Aceste nevoi NU pot fi asigurate de sinteza cutanata si de alimentatie ( nici in cazul alimentatiei la san)

Pentru prevenirea rahitismului este necesar un aport sistematic de vit.D in perioada de crestere PROCESUL DE NURSING IN RAHITISMUL CARENTIAL Diagnosticul de nursing in rahitismul carential poate fi sustinut pe: APRECIEREA / Culegerea datelor : interviu,observatie /Examenul fizic /Examene complementare/Proba terapeutica Diagnosticul de nursing : Probleme de dependenta /Etiologie/cauze /Semne si simptome INTERVIUL

DATE LEGATE DE MAMA Neadministrarea Vit.D in al treilea trimestru de sarcina

Alimentatia carentiala in timpul sarcinii ( ingestie sub 500 ml lapte zilnic sau derivate in cantitate echivalenta b.DATE LEGATE DE COPIL Nastere prematura Efectuarea incorecta a profilaxiei cu vit.D Expunere insuficienta la soare Tegumente hiperpigmentate Alimentatie neechilibrata(exces de fainoase) Crestere staturo-ponderala accelerata OBSERVATIA SI EXAMENUL FIZIC A. SEMNE OSOASE

29

Leziunile sunt simetrice ( exceptiile fac deformarile craniene sau toracice ) si nedureroase Predomina in regiunile de crestere rapida (metafizele oaselor lungi Localizarile frecvente : Cutia craniana sugarul <3 luni Torace-sugarul de 3-6 luni Coloana vertebrala si bazin la copilul mare , predominent la adolescent

Aparitia timpurie denota o gravitate mai mare B. LEZIUNI ALE CUTIEI CRANIENE CRANIOTABES : expresia calcificarii insuficiente a oaselor occipito-parietale ,cele mai solicitate mecanic de pozitia din pozitia din primele luni de viata Ex. Fizic : rezistenta diminuata la presiunea digitala exercitata pe tablia osului parietal si/sau parietal, dand senzatia de folie de celuloidsau de minge de ping-pong 2. ALTE DEFORMARI CRANIENE : Bose parietale si frontale ,proeminenta occipitala Aplatizarea oaselor occipitale si sau parietale ( plagiocefalie) FA larg deschisa dupa virsta de 8 luni Persistenta FA dupa varsta de 18 luni ,macrocranie:FA mare si aparitia boselor in primele luni de viata pot fi semnele unui rahitism in perioada prenatala C. DEFORMARI TORACICE 1.MATANII CONDROCOSTALE :nodozitati palpabile si vizibile ,localizate la nivelul jonctiunii condro-costale ,realizand o linie oblica ce coboara dinspre stern catre regiunea antero-laterala a bazei toracelui TORACE DEFORMAT : Largit la baze, Proiectat lateral si anterior a falselor coaste Sant submamar( sant Harrison) Stern infundat sau proieminent Aplatizarea laterala a toracelui in jumatatea superioara DEFORMARI ALE CLAVICULELOR FRACTURI SPONTANE ALE COASTELOR in cazuri grave D. LEZIUNI ALE MEMBRELOR 1. Deformari ale metafizelor bratari metafizare : largirea vizibila sau palpabila a metafizelor inferioare ale oaselor lungi ale antebratelor si gambelor ( pot realiza aspect de maleola dubla ) 2. Deformari ale diafizelor cu precadere la membrele inferioare : Incurbarea anterioara a tibiei in primul semestru de viata Accentuarea deformarilor tibiei si ale femurului odata cu inceperea mersului Deformarile pot realiza: genu valgum- genunchii sunt apropiati , iar axul membrului inferior si diafiza tibiala au concavitatea in afara ( picioare in X) genu varum-genunchii sunt departati ,iar axul membrului inferior si diafiza tibiala au concavitatea orientata interior ( picioare in paranteza) 3. Fracturi spontane indolore deseori cu deformare angulara , crepitatii locale ;mai frecvente la fibula si radius E. DEFORMARI ALE COLOANEI VERTEBRALE SI BAZINULUI Cifoza dorsala ( superioara sau inferioara ) si lombara Micsorarea diametrului anetero-posterior si a celui lateral al bazinului Coxa vara - angularea extremitatilor superioare a femurului ,cudeformarea diafizei care se incurbeaza avand concavitatea orientata spre interior si micsorarea unghiului dintre colul femural si diafiza (<135 o ) Deformarile bazinului determinate de rahitism se rasfrang negativ in evolutia sarcinilor ulterioare ale viitoarelor mame OBSERVATIA SI EXAMENUL FIZIC

SCHIMBAREA ORDINII DE APARITIE A DINTILOR SI DISTROFII DENTARE SEMNE MUSCULO-LIGAMENTARE Hipotonie musculara stationare si regres in achizitiile motorii ( sustinerea capului ,statul in sezut,mers)

Laxitate ligamentara MANIFESTARI NEURO-MUSCULARE Hiperexcitabilitate neuro-musculara (atestata prin manevre specifice ); ex. Semnul Chwostek ( este pozitiv cand musculatura orbicularului buzelor la percutarea scurta a obrazului , la mijlocul liniei care uneste tragusul cu comisura bucala de aceiasi parte ); semnificativ intre 2 luni si 2 ani Alte manifestari :

30

Tresariri frecvente spontane sau la zgomote mici Tremuraturi ale extremitatilor Reflexe arhaice persistente Reflex Moro spontan 2. STRIDOR LARINGIAN datorat laringomalacieie sau laringospasm 3. CONVULSII semn de gravitate prin riscul imediat cat si prin modificarile cerebrale cu posibile seche ulterioare

SEMNE ASOCIATE Tendinta la infectii respiratorii Paloare Hepatosplenomegalie

Transpitratii predominant cefalice Nu sunt patognomonice ; prezenta in contextul general determina scorul diagnostic apreciativ SEMNE DE EVOLUTIVITATE A RAHITISMULUI CARENTIAL Aparitia semnelor de hiperexcitabilitate neuromusculara alarmante la sugar Craniotabes la varsta mai mare de 3 luni Involutie in dezvoltarea neuro-motorie Deformarile osoase care se instaleaza rapid

EXAMENE COMPLEMENTARE INVESTIGATII RADIOLOGICE( se recurge in situatii deosebite, dificultati in precizarea diagnosticului sau lipsa de raspuns la tratament) SEMNE sunt patognomonice : Radiografie de pumn : leziuni caracteristice la nivelul radiusului si ulnei Largirea metafizei Spiculi laterali Linie metafizara concava cu margine neregulata estompata,franjurata Demineralizare osoasa Intarziere in aparitia nucleilor de crestere APARITIA LINIEI DE OSIFICARE INDICA INCEPEREA CALCIFICARII EXAMENE COMPLEMENTARE DATE BIOCHIMICE(( se recurge in situatii deosebite, dificultati in precizarea diagnosticului sau lipsa de raspuns la tratament) DATELE POT FI GRUPATE IN FUNCTIE DE STADIUL; EVOLUTIV AL RAHITISMULUI ( SCRIVER) FAZA 1 : - hipocalcemie, Normofosfatemie FA normale sau usor crescute ( peste 80UI ) 2. FAZA 2 : Normocalcemie , hipofosfatemie FA crescute 3. FAZA 3: Hipocalcemie Hipofosfatemie FA mult crescute La copii distrofici FA pot ramane nemodificate chear in formele evolutive ( sinteza hepatica a proteinelor deficitara ) PROBA TERAPEUTICA

Disparitia sau amliorarea semnelor de evolutivitate dupa 3-6 saptamani de la administrarea unei doze terapeutice totale de 600.000UI -1.200.000UI vit.D INTERVENTII ale asistentului medical cu studii superiore PROFILAXIA RAHITISMULUI Antenatal CALITATEA REGIMULUI DE VIATA SI ALIMENTATIA :

31

Expunerea rationala a gravidei la aer si soare

Alimentatie echilibrata din care sa nu lipseasca surse naturale de vitD si calciu ( minim 1200 mg Ca zilnic ) INTERVENTII ale asistentului medical cu studii superiore PROFILAXIA RAHITISMULUI Antenatal 2. ADMINISTRAREA PROFILACTICE DE VITAMINA D : In anotompul insorit 500UI/zi , zilnic per os In situatii speciale : Aliomentatie carentata Ultimul trimestru de sarcina coincident cu perioada de iarna Zone poluate Disgravidie DOZA NECESARA 1000UI/ZI sau 4000-5000UI pe saptamana per os ; administrare stoss 200.000UI per os la inceputul lunii a 7- a ( maxim ) SE INTERZICE ADMINISTRAREA PARENTERALA A VIT.D INTERVENTII ale asistentului medical cu studii superiore

POSTNATAL REGIMUL DE VIATA SI ALIMENTATIA : Principii de alimentatie : Alimentatie exclusiv la san in primele 5-6 luni este optima Intarcarea este recomandata dupa varsta de 1 an Alimetatia mamei care alapteaza trebuie sa fie echilibrata suplimentata cu vit.D ca si pentru gravide

Calitati ale laptelui matern in profilaxia rahitismului In cazul FORMULEI DE LAPTE-preferabil NU lapte de vaca sau lapte praf traditional pana la 1 an Diversificarea oportuna din a 5-a luna de viata fara abuz de fainoase si introducand alimente imbogatite cu vit.D ( peste proaspat dupa 1 an ) Miscarea activa a copilului Imbracarea in salopeta este benefica Bai de aer de la 1-2 zile in functie de greutate si temperatura ( sugarul suporta temperaturi de -10 grade fara vant si fara umezeala ) Expunere progresiva la aer :15-30 min pana la 3-4 ore in anotimpul rece si 6-12 ore vara Cura heliomarina recomandata copilului peste 1 an ( cu multe precautii fara expunere la soare mai mult de 2-3 ore /zi , cura de 10-12 zile si fara administrare de Vit.D timp de 2 saptamani inainte si dupa cura precum si in timpul sederii la mare Baia sau dus zilnic; stropiri cu apa mai rece care incheie baia Frictii cu prosop aspru Masaj si gimnastica ( pasiva/activa ) factori de calire a organismului, de crestere si prevenirea rahitismului Conditii de microclimat : camere neaerisite si intunecoase si mediu de fumatori risc de rahitism b.SUPLIMENTAREA ALIMENTATIEI CU VIT.D obligatorie in Romania Este utila din prima saptamana de viata Si sugarii gavati DOZA RECOMANDATA DE LA 0-18 LUNI = 500 UI VIT.D zilnic DOZA dupa varsta de 18 luni =in perioade NEINSORITE LUNILE CU LITERA R (SEPT-APR) PANA LA 2-15 ANI ZILNIC 400-500 UI ZILNIC SAU LA INTERVAL DE 7-10 ZILE 4000-5000UI VIT. D din solutie Vit.a+D2 per os SITUATII CARE NECESITA CRESTEREA DOZEI 1000-1500 UI/ZI( NU MAI MULT DE 1 LUNA ) : Sugari mici ale caror mame nu au primit vit D in timpul sarcinii profilactic Prematuri si dismaturi cel putin in primele luni de viata Sugarii mici pana la 3-4 luni nascuti in anotimpul rece Sugarii cu imbolnaviri acute frecvente si cei cu spitalizari dese/prelungite Copii din medii poluate Copii cu pielea hiperpigmentata Copii din conditii de mediu precare Copii din institutii rezidentiale (leagane, case de copii) Copii cu tratament cronic anticonvulsivant ( fenitoin, fenobarbital, cortizon ) PROFILAXIA STOSS NU SE RECOMANDA LA GRAVIDE ESTE DE EXCEPTIE este recomandata populatiilor marginale fara asistenta medicala ; 200.000 ui de Vit.D per os la 2-4-6-9-12-18 luni

32

De la 18 luni pana la 6 ani se recomanda 400.000-600.000vitD/an De la 7 ani-12-15 ani limita este stabilita de momentul scaderii ritmului de crestere ; 200000-400000 UI Vit.D la 2 luni STOSS profilaxia este contraindicata ( exceptie : malabsorbtie sau diaree cronica ) DEZAVANTAJELE ADMINISTRARII INJECTABILE A VIT.D AGRESIVITATE PENTRU COPIL RISCUL DE TRANSMITERE A VIRUSULUI HEPATITEI B,C,HIV METABOLISM NEFIZIOLOGIC;ELIBERARE DE VIT.D INEGALA PERICOL DE HIPOCALCEMIE REACTIVA IMEDIATA CU APARITIA CONVULSIILOR RISC DE INTOXICATIE CU VIT.D POATE CONTRIBUI LA APARITIA RETRACTIEI DE CVADRICEPS ADMINISTRAREA DE CALCIU NU ESTE NECESARA DACA ALIMENTATIA COPILULUI CONTINE 500 ml LAPTE /ZI TRATAMENTUL RAHITISMULUI OBIECTIVE : PREVENIREA SAU CORECTAREA DEFORMARILOR SCHELETICE RAHITICE SI A HIPERPARATIROIDISMULUI REACTIV PREVENIREA SI CORECTAREA HIPOCALCEMIEI SI A SIMPTOMELOR LEGATE DE ACEASTA TETANIE PANA LA MOARTE SUBITA ASIGURAREA CRESTERII SI DEZVOLTARII NORMALE TRATAMENT INDIVIDUALIZAT IN FUNCTIE DE CAUZE SI SEVERITATE CU EVITAREA EFECTELOR ADVERSE ( HIPERCACEMIE, HIPERCALCIURIE )

REGIMUL DE VIATA la fel de important ca in profilaxia bolii

COPILUL CU RAHITISM NU VA FI INCURAJAT SA STEA IN SEZUT PRECOCE NICI SA SE RIDICE IN PICIORE SAU SA MEARGA PANA LA STABILIZAREA BOLII PURTAREA DE GHETE CU SUSTINATOR PLANTAR SAU CAND SE POATE PICIOR GOL PANA LA VARSTA DE 3 ANI SPECIALIST ORTOPED PENTRU DEFORMARI OSOASE MARI SCHEME ORIENTATIVE in functie de forma clinica : FORME USOARE SI MEDII Administrare zilnica orala 2000-4000UI vit. D 6-8 saptamani cu revenire la dozele profilactice 6 luni cate 1000 UI /zi 2. FORME GRAVE ( cu hipocalcemie manifesta convulsii si copii cu malabsorbtie ) administrare 3 doze STOSS 100.000 Ui vit D2 sau D3 intramucular la interval de 3 zile ; apoi o doza de 200.000 UI dupa 30 zile per os sau IM ;dupa 30 zile se revine la dozele profilactice cand raspunsul este bun

ADMINISTRAREA DE CALCIU 50-80 mg/kg corp /zi 3-4 saptamani Ca in formele comune , 6-8 saptamani in formele hipocalcemice Doza uzuala 500 mg Ca / un comprimat Ca lactic sau 5ml de calciu gluconic per os pana la varsta de 5 ani

La copii mari 1000 mg/zi NU SE RECOMANDA : AT 10, 25OH COLECALCIFEROL SEMNE DE SUPRADOZARE A VIT.D

Inapetenta Varsaturi Polidipsie si poliurie Constipatie Agitatie/apatie Calciurie crescuta

Calcemie crescuta INTERVENTII ale asistentului medical cu studii superiore-Tratament de urgenta la spital

EFECTELE TRATAMENTULUI: Ameliorarea semnelor in 2-4 saptamani Normalizarea biochimica in 2-4 saptamani Normalizarea sau ameliorarea radiologica in 3-6 saptamani

33

Videcare :fara sechele sau cu defect in remanierea osoasa ( largirea metafizara, incurbare diafizara ,macrocranie persistenta , deformari mari pana la nanism rahitic ) EVOLUTIE - Favorabila cand rahitismul este controlat Consecintele hipovitaminozei D netratata: 1.Consecinte imediate : Infectii recurente respiratorii Dezvoltare psihomotorie necorespunzatoare ( pseudoparalizii) Hipocalcemia la sugarul mic duce la tetanie, laringospasm si convulsii

Dezvoltarea anemie microcitara hipocrome, hiposideremica Inainte si dupa tratament Evolutie 2. Consecinte tardive :

Modificari osoase ( genu varum, genu valgum, coxa vara duce la tulburari de mers si distocii osoase ) CE RECOMANDAM PARINTILOR ?

Sa nu se administreze tablete la copilul mic Sa nu se administreze vit.D in ziua in care se efectueaza vaccinarea antipolio Sa nu se dea vit.D pe perioada imobilizarii in ghips ( nici calciu ) De evitat complexele de polivitamine ( doar daca contin 400 UI/ doza ) Dispensarizare inca 3 ani dupa vindecare

15. LEZIUNI ALE MEMBRELOR

1. Deformari ale metafizelor bratari metafizare : largirea vizibila sau palpabila a metafizelor inferioare ale oaselor lungi ale antebratelor si gambelor ( pot realiza aspect de maleola dubla ) 2. Deformari ale diafizelor cu precadere la membrele inferioare : - Incurbarea anterioara a tibiei in primul semestru de viata - Accentuarea deformarilor tibiei si ale femurului odata cu inceperea mersului Deformarile pot realiza: a. genu valgum- genunchii sunt apropiati , iar axul membrului inferior si diafiza tibiala au concavitatea in afara ( picioare in X) b. genu varum-genunchii sunt departati ,iar axul membrului inferior si diafiza tibiala au concavitatea orientata interior ( picioare in paranteza) 3. Fracturi spontane indolore deseori cu deformare angulara , crepitatii locale ;mai frecvente la fibula si radius

34

16.Cauzele obezitatii la copii

Definitie= tulburare de nutriie determinat de discrepana dintre aportul caloric exagerat i cheltuielile minime de energie
FACTORI GENETICI caracter familial->prezena obezitii la rudele de grad I predispoziie metabolic se motenesc obiceiuri alimentar->preferine,cantitatea ingerat FACTORI NUTRIIONALI aport caloric excesiv obiceiuri alimentare familiale;numrul de mese aport excesiv n hidrai de carbon i lipide activitate fizic redus,sedentarism FACTORI PSIHOLOGICI copii dependeni,intolerani la frustrare imaturitatea izolare social dificulti de adaptare colar hiperprotecie matern FACTORI ENDOCRINI- MAI RAR IMPLICAI sdr.Cushing sdr.Babinski-Frhlich sdr.Stein-Lwenthal hipotiroidism OBEZITATEA ESTE DETERMINAT MULTIFACTORIAL : - EXCES DE CALORII + FACTORI DE PERPETUARE A STRII DE OBEZITATE ;

35

17. Convulsii diagnostic diferential intre grand mall si petitmal/ tratamentul crizelor convulsive (ocazionale)
CONVULSII OCAZIONALE Cele mai frecvente convulsii ocazionale sunt convulsiile febrile. Convulsiile febrile se manifesta drept convulsii tonico-clonice generalizate, caracteistice sugarului si copilului mic, care intrunesc urmatoarele criterii obligatorii pentru incadrarea in acest diagnostic: Apar in context febril; febra trebuie sa fie egala sau mai mare de 38 grade Celsius Apar la sugar si copilul mic, de obicei intre varsta de 6 luni si 5 ani Febra nu se datoreste unei infectii a SNC Au durata scurta, totdeauna sub 15 minute Absenta anomaliilor neurologice in perioadele intercritice Convulsiile ocazionala sunt frecvente; 4-5% dintre copii fac una sau mai multe convulsii febrile pana la varsta de 5 ani. Prima criza, uneori unica, survine cel mai frecvent in al doilea an de viata. Convulsiile febrile sunt mai frecvente la baieti. Ele apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile, cu ocazia primului croset hipertermic. Tratamentul crizei de convulsii febrile actuale -administrarea de Diazepam in doza de 0,3-0,5 mg/Kg fara a depasi 10 mg (doza totala) inaintea varstei de 10 ani. Se poate administra parenteral: lent iv pe o durata de 2-3 min., diluat cu apa distilata sau im. Foarte eficienta este administrarea pe cale rectala (solutie rectala Valium Roche 10mg). Doza poate fi repetata dupa 15-20 min., daca prima administrare a fost fara efect. - se administreaza antitermice, dupa incetarea convulsiilor. Parintii trebuie instruiti sa administreze antitermice la copilul febril pentru prevenirea convulsiilor in cursul unor boli febrile ulterioare. Se prefera paracetamol 20mg/kg. Se va evita acidul acetilsalicilic daca febra se datoreste gripei sau varicelei, pentru scaderea riscului aparitiei sindromului Reye. b.Tratamentul profilactic al recidivelor convulsiilor febrile Tratament preventiv discontinuu-prescris numai in caz de febra, de la debutul bolii febrile si se administreaza cat timp persista febra: antitermice si diazepam p.o. 0,5-1 mg /kg in 3-4 prize pe zi.Dezavantajul consta in neaplicarea lui la timp, deoarece febra poate fi necunoscuta pana la aparitia crizei de convulsii. Administrarea fenobarbitalului la debutul bolii febrile este ineficienta, deoarece nivelul sanguin terapeutic nu poate fi atins de obicei in perioada in care copilul se afla in cel mai mare risc de convulsii. Tratamentul preventiv continuu se administreaza pe toate perioada cat exista riscul de recurenta a convulsiilor febrile, aproximativ pana la varsta de 5 ani. Fenobarbitalul se administreaza in doza de 3,5 mg/kg/zi p.o. in 1-2 prize. Nivelul sanguin eficient este de 15-20 micrograme/100ml si se realizeaza dupa 7-10 zile de administrare continua. Tratamentul continuu si-a dovedit eficienta, dar este adesea abandonat de parinti din cauza efectelor adverse, in special asupra comportamentului (agitatie, hiperchinezie) precum si din motive psihologice (familia accepta cu greu necesitatea aplicarii tratamentului ani de zile), sau din neglijenta. Tratamentul preventiv continuu se aplica in cazurile care realizeaza urmatoarele conditii -prima criza de convulsii febrile aparuta inaintea varstei de 1 an. -antecedente de epilepsie in familie -anomalii neurologice sau/si mentale preexistente -crize focale urmate de deficit motor tranzitoriu sau permanent -crize prelungite peste 15 minute Este foarte importanta prevenirea factorilor favorizanti ai crizelor adevarate de epilepsia (privarea de somn, consumul de bauturi alcoolice, evitarea exceselor de orice fel). Nu trebuie exagerat in privinta interdictiilor alimentare si a interzicerii activitatii fizice. Ce trebuie facut la prima criza febrila In primul rand, fi calm! Este o risipa de timp sa incerci sa duci copilul la spital sau sa chemi doctorul inainte de a actiona. Incearca sa eviti actiuni fara rost, cum ar fi scuturarea copilului, palmuirea, strigarea copilului penume In cazul primei convulsii febrile temperatura trebuie scazuta cat mai repede cu putinta. Pentruscadereafebrei: - asigura-te ca nu cumva copilul sa fie prea imbracat (nu este necesar sa il dezbraci). - plaseaza pe fruntea si ceafa copilului bureti de baie cu apa rece sau gheata sau un prosop umed. -intindecopilulpeoparte. - intinde copilul pe o parte: cu degetul elibereaza gura copilului de orice ar putea avea inauntru (in caz de voma, curata imediat). - dupa terminarea convulsiilor, administreaza-i Paracetamol. In acest moment cheama doctorul, care va verifica daca totul este in ordine cu copilul si te va sfatui ce sa faci in cazul in care convulsiile se repeta. MANIFESTARI DE DEPENDENTA(semne si simptome)

36

CRIZA MAJORA (GRAND MAL)=Se caracterizeaza prin crize convulsive cu pierderea cunostintei.Criza majora cuprinde urmatoarele faze: 1.Faza prodromala poate apaea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei cu urmatoarele faze: - migrena - nevralgii - parestezii - stare de rau nedefinit - tulburari de comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra euforie) 2.Criza propriu zisa care cuprinde; -a. AURA EPILEPTICA: semne care preced criza cu cateva zeci de secunde - mioclonii la nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive, auditive, anxietate - aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei crize permitandu-i acestua sa ia pozitii de protectie (sa se aseze sau sa culce pentru a nu cadea) - DEBUT BRUTAL:- paloae busca, pirderea cunostintei si prabusirea pacientului b. PIERDEREA CUNOSTINTEI, urmata de: Convulsie tonica: contractie bilaterala tonica a tuturor muschilor; picioarele intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; chii se dau peste cap; pupilele se dilata si devin fixe Oprirea respiratiei, cianoza Acesta faza tonica dureaza 15-20 secunde dupa care apar; Convulsiile clocice: Dureaza 1-2 minute Miscari violente, anarhice ale membrelor, capului, muscarea limbii, spuma abundenta la nivelul gurii uneoi sanguinolenta, incontinenta de urina si fecale Dupa faza clonica copilul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare, respiratie zgomotoasa; uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn profund, cu reflexe abolite, midriaza Dupa criza amnezia retrograda este totala CRIZA MINORA (petit mal) Pierderea starii de cunostinta cateva secunde (10-20) faa caderea pacientului Pacientul isi intrerupe activitatea, persista doar activitatile automate (mers, deglutitie, mestecat) PROBLEME DE DEPENDENTA CRIZA DE EPILEPSIE: Oprirea respiratiei din cauza contractiilor tonico-clonice Risc de sufocare- din cauza convusiilor si caderii limbii Risc de traumatizare leziuni, muscarea limbii Alterarea perceptiei senzoriale (vizuala, auditiva, kinestezica) Incontinenta (urinara si fecale) din cauza relaxarii post-critice ale sfincterelor Deficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor INTRE CRIZE: Dificultate de asi asuma roluri sociale din cauza frecventei cizelor Dificultate de a se realiza din cauza riscului potential pentru anumite profesii Depresie Perturbarea stimei de sine Deteriorarea psihica progresiva OBIECTIVE IMEDIATE; 1. sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii 2. sa nu-si muste limba 3. sa fie protejat de traumatisme, leziuni ATENTIE ! - NU FORTEZ DESCHIDEREA MAXILARELOR IN TIMPUL CONVULSIEI; - NU IMOBILIZEZ FORTAT, PENTRU CA SE POT PRODUCE FRACTURI DIN CAUZA CONTRACTURII MUSCULARE PUTERNICE OBIECTIVE PE TERMEN LUNG: 1. sa i se reduca crizele ca frecventa si intensitate 2. sa-si amelioreze adaptarea psiho-sociala 3. sa-si amelioreze depresia 4. sa stie sa-si urmeze medicatia 5. sa fie capabil sa recunoasca semnele prodromale INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE I. Interventii in cursul crizei: - Nu las nicidata persoana singura

37

Asez persoana in pozitie orizontala (pe pat, podea) Introduc intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (cauciuc sau de material textil) sau o batista rulata - Nu fortez maxilarul - Desfac gulerul copilului, centura pentru a nu impiedica respiratia - Indepartez obiectele tari, mobile din jur pentru a preveni lezarea - Intorc corpul sau capul intr-o parte pentru a ajuta pacientul sa respire - Eventual imobilizez pacientul pentru a preveni lovirea - Ridic barele laterale de protectie, captusesc patul in anumite situatii - Monitorizez functiile vitale si vegetative - Curat cavitatea bucala 2. interventii dupa criza - verific permeabilitatea cailor respiratorii - aspir secretiile (saliva, secretii bronsice) - verific eventualele leziuni sau limba muscata - in caz de hipotermie sticle cu apa calda - in caz de hiperpirexie impachetari reci - asigur igiena corporeala (dupa incontinenta) - ajut pacientul sa se orienteze in mediul inconjurator II. INTERVENTII CU ROL DELEGAT: 1. pregatesc si administreaza madicamentele anticonvulsivante la indicatia medicului 2. la pacientii cu accese subintrante: tranchilizante, hipnotice, antispastice, narcotice, decontracturante si curalizante 3. in caz de hiperpirexie antitermice II. INTERVENTII INTRE CRIZE EDUCATIA PACIENTULUI SI FAMILIEI SA: 1. traiasca cat mai normal posibil 2. sa evite activitatile periculoase: condusul masinii, activitatea la inaltime, inotul 3. sa evite alcoolul 4. sa si administreze medicamentele cu regularitate 5. sa se odihneasca adecvat (somn 8 ore pe zi) 6. il incurajez sa depaseasca problemele psiho-sociale, sa nu priveasca crizele epileptice ca o catastrofa, ci ca pe un eveniment care poate fi rezolvat rational amintindu-i cateva persoane istorice care au suferit de epilepsie: Napoleon, Iulius Cezar, Lord Byron 7. incerc sa cooperez cu familia pentru a-i face sa inteleaga problemele ce rezulta din epilepsie si faptul ca aceasta situatie nu trebuie sa transforme persoana intr-un invalid cronic 8. incerc sa schimb atitudinea pacientului fata de boala 9. in educatia pacientului trebuie inclusa si familia in legatura cu folosirea medicamentelor (doza, ora, raportarea efectelor secundare) si importanta respectarii tratamentului intre crize

38