EKG PATOLOGICA

SCHEMA RAPIDA DE INTERPRETARE A EKG
1. FRECVENTA 2. RITMUL 3. AXA 4. HIPERTROFIE 5. INFARCT

1. FRECVENTA
• MODIFICARI DE FRECVENTA I. BRADICARDIE frecvente lente < 60 batai/minut * ritm jonctional II. TAHICARDIE frecvente rapide > 100 batai/minut ( 100 – 150 / min )

I. BRADICARDIE SINUSALA .

Bradicardie sinusala .

RITM JONCTIONAL .

unde P identice inainte de fiecare complex QRS .frecventa rapida intre 100 si 150/minut .ritm regulat . TAHICARDIE SINUSALA .II.

Tahicardie sinusala .

.

EXTRASISTOLE III. RITMURI RAPIDE .2. RITM • TULBURARI DE RITM I. RITM NEREGULAT II.

RITM NEREGULAT 1.se intalneste in mod normal la copii .I . ARITMIA SINUSALA .distante R-R inegale .la adulti.unde P identice . adesea se datoreaza bolii nodului sinusal (sick sinus syndrome) .unda de stimulare ia nastere in NSA dar impulsurile sunt eliberate la intervale variabile .

ARITMIE SINUSALA .

ARITMIA SINUSALA .

acest ritm apare ca urmare a schimbarii pozitiei pacemaker-ului .2.distante R-R inegale . RITM VAGABOND ( wandering pacemaker ) .unde P diferite ca forma in functie de sediul pacemaker-ului .

WANDERING PACEMAKER .

RITM VAGABOND .

exista mici unde de fibrilatie ( f ) . FIBRILATIA ATRIALA .nu exista unde P .3.distante R-R inegale .se datoreaza descarcarii a numeroase focare atriale ectopice si numai din intamplare unul dintre impulsuri ajunge la NAV .

FIBRILATIA ATRIALA .

FIBRILATIA ATRIALA .

.

Se datoresc unor descarcari premature a diferitelor focare ectopice atriale sau ventriculare. EXTRASISTOLE Sunt batai care apar mai precoce decat normal. .II.

Impulsul nu ia nastere in NSA deci nu se aseamana cu celelalte unde P. NAV capteaza si transmite impulsul normal. . In schimb.1. precoce urmate de cate un QRS normal. EXTRASISTOLA ATRIALA -un focar atrial ectopic genereaza unde P anormale.

EXTRASISTOLA ATRIALA .

EXTRASISTOLA NODALA .un focar ectopic al nodului atrio-ventricular genereaza un QRS precoce. neprecedat de unda P sau precedat de unda P negativa .2.

EsA sunt urmate de o pauza care nu este compensatorie. EXTRASISTOLA VENTRICULARA EsV ia nastere intr-un focar ectopic al unui ventricul. Se caracterizeaza printr-un complex QRS larg si precoce urmat de o pauza compensatorie. In contrast cu EsV. .3.

.

EXTRASISTOLA VENTRICULARA .

EsV se cupleaza uneori cu una sau mai multe batai normale si acest aspect se produce regulat. cu doua batai trigeminism etc. Cand se cupleaza o EsV cu o bataie normala este vorba de bigeminism. .

Bigeminism .

Trigeminism .

Un focar ventricular ectopic se poate descarca o singura data sau din contra sa produca o serie de impulsuri succesive care realizeaza o salva de extrasistole. .

. EsV multifocale au morfologie diferita.EsV multifocale se datoresc focarelor ectopice ventriculare multiple.

.

RITMURI RAPIDE 1. Frecventa cardiaca in TP este de 150 – 250/minut.III. . TAHICARDIA PAROXISTICA Inseamna o frecventa rapida ( tahicardie ) cu debut brusc ( paroxistica ).

.TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA .TPA poate sa se produca la o frecventa atat de rapida incat undele P se amesteca cu undele T ceea ce da aspectul unei unde unice.este o succesiune normala de unde P si complexe QRS cu o frecventa foarte rapida .se datoreaza unei descarcari rapide si bruste a unui focar ectopic atrial. .

TPA si TPN sunt denumite in ansamblu tahicardie paroxistica supraventriculara ( TPSV ) .se datoreaza unui focar ectopic situat in NAV . .este o succesiune de complexe QRS neprecedate de unda P cu o frecventa foarte rapida. ele se trateaza la fel. .TAHICARDIA PAROXISTICA NODALA .diagnosticul TPA sau TPV nu este esential.

.

este declansata de un focar ectopic ventricular .TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA .frecventa rapida ( 150 – 250/minut ) .seamana cu o succesiune rapida de EsV .

.

impulsul atrial va stimula periodic NAV ceea ce inseamna ca va exista o serie de unde F inaintea fiecarui complex QRS .undele de flutter ( F ) survin in succesiune rapida si sunt identice .ritmul este in general regulat . FLUTTER ATRIAL .sunt comparate cu dintii de fierastrau .frecventa undelor de flutter este cuprinsa intre 250 – 350/minut .ia nastere intr-un focar ectopic atrial unic .2.

FLUTTER ATRIAL .

.

este produs de un focar ectopic ventricular unic .undele sinusoidale regulate se succed cu o frecventa intre 200 – 300/minut .3. FLUTTER VENTRICULAR .

.

4. FIBRILATIA ATRIALA .nu exista unde P ci unde f (de fibrilatie) . neregulat .se datoreaza numeroaselor focare ectopice atriale care se descarca cu frecvente diferite antrenand un ritm haotic .numai din intamplare un impuls atrial va stimula nodul AV .

FIBRILATIA ATRIALA .

.

5. FIBRILATIE VENTRICULARA
-se datoreste stimulilor ce iau nastere in focare ectopice ventriculare multiple antrenand contractii haotice - activitatea electrica este complet anarhica - amplitudinea deflexiunilor diminua pe masura ce inima moare

FIBRILATIE VENTRICULARA

.

.

EXERCITII .

? .

FLUTTER ATRIAL .

? .

FLUTTER VENTRICULAR .

? .

TAHICARDIE VENTRICULARA . TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA 3.1. TAHICARDIE SINUSALA 2.

? .

EsA .

? .

EsN .

.

bigeminism .EsA EsN EsV .

? .

RITM SINUSAL NORMAL .

? .

ARITMIE SINUSALA .

? .

TAHICARDIE SINUSALA TAHICARDIE VENTRICULARA .

? .

BRADICARDIE SINUSALA .

? .

WANDERING PACEMAKER

?

EXTRASISTOLE VENTRICULARE

? .

FIBRILATIE ATRIALA .

? .

FIBRILATIE VENTRICULARA .

BLOCURI DE RAMURA . BLOCURI ATRIOVENTRICULARE 3. BLOC SINOATRIAL 2.•TULBURARI DE CONDUCERE 1.

BLOC SINOATRIAL .NSA este blocat temporar .undele P inainte si dupa bloc sunt identice ( toate iau nastere in NSA ) .1.pacemaker-ul normal al cordului se blocheaza temporar cel putin in timpul unui ciclu dar apoi isi reia activitatea de stimulare. .

BLOCURI ATRIOVENTRICULARE BAV gradul I . depolarizarea ventriculara se produce normal .20 sec .de indata ce NAV este stimulat.secventa QRS – T normala .impulsul intarzie la nivelul NAV mai mult decat normal ( 0.intervalul PQ/PR > 0.2.1 sec ) .

BLOC AV GRADUL I .

.

Asta inseamna ca doua sau mai multe unde P preced un complex QRS .BAV gradul II Un bloc AV apare atunci cand sunt necesare mai mult de 2 impulsuri atriale pentru a declansa un raspuns ventricular.

apare cand intervalul PR se alungeste progresiv pana apare un “P blocat” .BAV gradul II Mobitz I ( perioada WencKebach ) .

BAV gradul II Mobitz I

BAV gradul II Mobitz II
- se constata absenta ocazionala a unui complex QRS dupa o unda P normala - intervalele PR sunt normale

.

in BAV grd III se constata ca frecventa atriala ( undele P ) difera de cea ventriculara ( complexele QRS ).apare atunci cand niciunul dintre impulsurile atriale nu stimuleaza NAV . Aceasta se numeste disociatie atrioventriculara.In BAV gradul III pulsul este atat de lent incat fluxul sangvin cerebral este diminuat si pacientul poate prezenta pierderea constientei . .BAV gradul III .ventriculele nestimulate pun in actiune un pacemaker ectopic de la nivelul lor care va descarca impulsuri cu frecventa ~ 30/min .

BAV COMPLET .

.

.

Bloc AV gradul I .

.

.

3. .se datoreaza unui blocaj al impulsului in ramurile dreapta si stanga a fasciculului Hiss . QRS –ul va avea aspect largit > 0. Acest lucru se realizeaza in mod normal simultan. Depolarizarea fiecarui ventricul se realizeaza separat astfel ca pe EKG apar doua unde R care se noteaza R si R .12 sec.ramura dreapta trimite stimulul de depolarizare la ventriculul drept iar ramura stanga la ventriculul stang. Deoarece ventriculele nu se mai depolarizeaza simultan . BLOCURI DE RAMURA .un bloc al unei ramuri determina o intarziere a transmiterii impulsului de partea respectiva.

R.R in precordialele drepte (V1 si V2) . Cautam aspectul R.R in precordialele stangi ( V5 si V6 ) .12 sec pe EKG inseamna ca exista un bloc de ramura.ST si T in sens opus QRS .axa la stanga BRS .R.axa la dreapta BRD .ST si T in sens opus QRS .Daca gasim un QRS largit peste 0. .R in precordiale.

BLOC DE RAMURA DREAPTA .

BLOC DE RAMURA STANGA .

BLOC DE RAMURA DREAPTA .

.

BLOC DE RAMURA STANGA .

.

.

1 sec a impulsului la nivelul NAV .reprezinta o depolarizare prematura a ventriculelor .pe EKG se inscrie un interval PR scurtat si unda delta .acesti indivizi pot dezvolta usor TPSV .la indivizii cu sdr WPW exista un fascicul accesoriu care elimina intarzierea obisnuita de 0.SDR DE PREEXCITATIE ( WOLFF-PARKINSON-WHITE ) .

SDR DE PREEXCITATIE ( WOLFF-PARKINSON-WHITE ) .

EXERCITII .

? .

BLOC SINOATRIAL .

? .

BAV gradul II Mobitz I BAV gradul II Mobitz II .

? .

BAV gradul I .

.

MOBITZ I BSA MOBITZ II .

? .

EXTRASISTOLA ATRIALA

TAHICARDIE SINUSALA

.

SDR DE PREEXCITATIE .

? .

EXTRASISTOLE VENTRICULARE .

? .

BAV gradul III ( complet ) .

.

FIBRILATIE ATRIALA .

? .

TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA .

? .

TAHICARDIE VENTRICULARA .

? .

RITM JONCTIONAL .

.

BRD .

.

BRS .

? .

FLUTTER VENTRICULAR .

? .

BLOC SINOATRIAL .

? .

FIBRILATIE VENTRICULARA .

? .

EXTRASISTOLA ATRIALA .

? .

FLUTTER ATRIAL .