SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Introducere in bolile digestive bolile digestive componenta majora a morbiditatii generale SUA aprox 40 milioane pacienti cu afectiuni digestive Anglia afectiuni digestive 1/10 decese, 1/6 internari, 2/10 consultatii neoplaziile digestive cea mai frecventa forma de neoplazie pandemie 200 milioane bolnavi cu diaree (zilnic)

SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

FOAIA DE OBSERVATIE A UNUI BOLNAV DIGESTIV
Datele de ordin general Varsta nou nascuti, sugari mici icterele nou nascutului si sugarului, sdr. dispeptic, sdr. de malabsorbtie afectiuni congenitale (stenoza hipertrofica de pilor, fibroza chistica a pancreasului, megadolicocolonul congenial, atrezie cai biliare, glicogenoze) copil prescolar si copil mare boala celiaca, boli inflamatorii (b. Crohn, RUH), parazitoze intestinale, UG, UD, polipoza intestinala, colestaza familiala, glicogenoze adulti tineri colon iritabil, RUH, b. Crohn, manifestari digestive in AIDS, UD, dispepsia gastrica neulceroasa adulti de varsta medie BRGE, UG si UD, litiaza biliara, hepatite acute si cronice, ciroze, sdr. de malabsorbtie, pancreatite ac. si cr., cancer pancreatic varstnici gastrita atrofica, cancer (esofagian, gastric, colonic), sdr. de malabsorbtie, enterocolopatie cronica nespecifica, diverticulite, volvulus, constipatie, boala hemoroidala, incontinenta anala, ef. sec. medicamentoase)

Sexul afectiuni cu androtropism cancer (esofagian, gastric, colonic) UD hemocromatoza pancreatite acute si cronice afectiuni cu ginotropism UG colecistopatie cr. litiazica si alitiazica ciroza biliara primitiva hepatita cr. autoimuna colon iritabil constipatie habituala

Rasa asiatici TBC intestinal japonezi cancer gastric evrei boli inflamatorii intestinale populatia celtica boala celiaca rase necaucaziene intoleranta la lactoza

Profesia - industria alimentatiei si vinificatiei - expunerea la policlorura de vinil - alcol alilic si tetraclorura de carbon Domiciliul - mediu urban patologie digestiva mai frecventa - zone cu infectie importanta cum virus B (Asia de Sud Est, Africa de Vest) hepatite virale, ciroze hepatice

Anamneza

Motivele internarii: cel mai frecvent, consecintele dispepsiei; alaturi de ele se individualizeaza: durerile abdominale, tulburarile de tranzit sau simptomele si semnele generale Istoricul bolii prezenta simptomelor functionale succesiunea simptomelor in nictemer legatura cu orarul meselor si natura alimentelor ingerate factori de agravare si de ameliorare Excluderea unor afectiuni extradigestive ce se pot exprima prin simptome digestive:  embolia pulmonara durere epigastrica  pneumonia lobara inferioara junghiul Meran  pleurezia mimeaza afectiuni de colecist, pancreas, duoden, splina  IMA inferior durere epigastrica + greata, varsaturi  ATS mezenterica dureri abdominale declansate de efort, tulburari de tranzit  ICdreapta, ICG simptome dispeptice  IRA si IRC greata, varsaturi, dureri abdominale (falsul abdomen acut)  sarcina extrauterina dureri hipogastrice + stari scurte de pierdere a cunostintei  hipertensiunea intracraniana varsaturi neprecedate de greata

Suferinta unui segment poate mima simptomatologia altui segment digestiv diaree foarte abundenta suferinta esofagiana/gastrica sindromul de staza duodenala/gastrica suferinta bilio-pancreatica/hepatica

Antecedente personale patologice - hepatite virale sau antecedente transfuzionale - boli infectioase (dizenterie, febra tifoida, malarie, tuberculoza, lues) - boli renale cronice - DZ - guta, pelagra Antecedente heredo colaterale - boli cu potential familial sau cu transmitere ereditara (UG, UD, polipoza digestiva, megacolon congenital, diverticuloza, cancer gastric si colonic) - contaminare intrafamiliala (tbc, unele parazitoze) Conditii de viata si munca - orar neregulat al meselor, stress UG, UD, RUH, colon iritabil - alimentatie saraca in fibre constipatia cronica, cancer de colon - sedentarism constipatia cronica

Simptomatologia functionala a aparatului digestiv clasificare TULBURARI DE APETIT: anorexia, polifagia, polidipsia, pervertiri ale gustului DISPEPSIA: gastrica, bilioduodenala, intestinala, pancreatica DURERI ABDOMINALE: acute/cronice METEORISMUL ABDOMINAL TULBURARI DE TRANZIT: esofagian, gastric, intestinal

TULBURARI DE APETIT A. Tulburari de apetit care conduc la scaderea ingestiei de alimente Anorexia Anorexia totala scaderea pana la disparitie a apetitului cauze:  gastrita etilicului  neoplasme digestive (gastric)/extradigestive  boli infectioase  DZ decompensat (cetoacidoza)  IRC decompensata  boli endocrine  boli psihice anorexia mentala

Anorexia mentala (nervoasa) - forma speciala de anorexie psihica, ce apare aproape exclusiv la sexul feminin, cel mai frecvent sub 25 ani. Caracteristici clinice: scdere n greutate; amenoree secundar (revenirea n greutate cu peste 10% duce la reapariia menstrelor); bradicardie sub 60/minut; episoade bulimice urmate de vrsturi autoprovocate; lipsa generalizat a esutului adipos, dar cu conservarea glandei mamare; hirsutism cu aspect de pr lanugo; piele aspr, de culoare glbuie (carotenodermie);. edeme; creterea n volum a glandelor parotide. Examene de laborator: anemie i leucopenie; hipoalbuminemie; hipokaliemie; creterea beta-carotenului i a azotului ureic; scderea capacitii de concentrare renal; alterarea testului de toleran oral la glucoza prin scderea rspun-sului muscular; scderea zincului i cuprului n plasm; creterea amilazemiei; scderea hormonilor sexuali (estradiol, luteinizant-LH, foliculo-stimu-lant-FSH).

Diagnosticul se stabilete, n cazul nedecelrii unei alte cauze de slbire n greu-tate sau a altei afeciuni psihice, prin evidenierea comportamentului alimentar abe-rant (frica de alimentaie). Prezint un semn caracteristic care o difereniaz de alte tipuri de anorexii: cedeaz la izolarea absolut a bolnavei/bolnavului.

Evoluie: 50% revin la normal; 20% - tulburrile se amelioreaz dar cu pstrarea unui deficit ponderal; 20% menin anorexia; 5% evolueaz spre obezitate; 5% deces (suicid, aritmii cardiace fatale). Anorexia selectiv: carne (neoplazii); grsimi, alimente prjite (afeciuni pancreatice i ale cilor biliare); alimente solide (sitofobia). Sitofobia anorexie conditionata pentru alimentele solide, din teama de a nu produce durere (bucala, esofagiana, gastrica) cauze:  stomatita aftoasa/ulceroasa  diverticuli esofagieni inflamati  cancer esofagian  cancer gastric Fagofobia anorexie impusa, in absenta unei patologii digestive la bolnavii care vor sa slabeasca cu orice pret insoteste teama de otravire in ATS, deliruri alcoolice, delir de persecutie volitionala - greva foamei

B. Exagerarea ingestiei de alimente 1. Hiperorexia exagerarea senzatiei de foame  fiziologica (copii, tineri, convalescenta unor boli infectioase)  patologica - UD - parazitoze - psihoze senile - hipertiroidie - DZ - paralizie generalizata progresiva 2. Polifagia (hiperfagia) hiperorexie si comportament alimentar aberant  gastropareza diabetica  leziuni hipotalamice  encefalita 3. Bulimia hiperorexie cu lipsa senzatiei de satietate - apare periodic in anorexia mentala - criza bulimica (1-8 ore) - prognostic evolutiv rezervat, mai ales in bulimia ce insoteste anorexia mentala, prin aparitia unor complicatii acute (dilatatie gastrica, ruptura de esofag sau stomac, pancreatita acuta, sdr. de aspiratie) 4. Acoria - bolnavul mananca incontinuu  ATS cerebrala  dementa senila  lues cerebral  tumori cerebrale

C. Pervertirea apetitului (parorexia) dorinta de a consuma substante/alimente neobisnuite  malacia foame de alimente acide si excitante  pica dorinta de substante nealimentare (var, nisip)  geofagie - pamant  pagofagie gheata  alotriofagie substante dezgustatoare Cauzele parorexiei  afectiuni psihice  deficiente mintale

 deficit vitaminic/microelemente

D. Setea senzatie de uscaciune a mucoaselor, legata de perceptia constienta a nevoii de a ingera lichide ( osmolaritatea mediului intern) Modificari cantitative polidipsia - exagerata a nevoii de a ingera lichide episodica: alimente sarate, alcool, DZ ( osmolaritatea), tensiune nervoasa permanenta: - primitiva: centrala, stari nevrotice, potomanie - secundara: boli cu pierderi de lichide (renale/extrarenale) oligodipsia consum redus de lichide - fiziologica (rinichi cu functie foarte buna) - patologica: hiperhidropexie, hiperhidratare extracelulara, excedent de functionare a retrohipofizei (secretie de ADH ), producere de subst. ADH like (sdr. paraneoplazice) Modificari calitative dipsomania impulsul de a ingera bauturi cu o anumita savoare (alcool) dipsofobia repulsia fata de lichide (apa aquafobie/hidrofobie)

DISPEPSIA Definitie: descrierea si asociereamajoritatii tulburarilor de digestie senzatia de plenitudine gastrica durere situata in jumatatea dreapta a epigastrului sau in hipocondrul drept, asociata uneori cu balonari importante si zgomote hidroaerice - functie de originea spt. dominante, dispepsia poate fi: gastroduodenala, biliara, intestinala, pancreatica)

SENZATIA DE GREATA repulsie fata de alimente + disconfort faringian si/sau epigastric simptome de insotire: hipersalivatie, paloare, transpiratii, hTA, lipotimie mecanism: excitarea directa a centrilor bulbari (apare si in kinetoze) pur cortical (dependent de experienta anterioara a subiectului) manifestare reflexa (in colici) simptom de insotire in unele afectiuni extradigestive (migrena, sarcina, nefropatii cronice, boli de colagen, boli neurologice, intoxicatii exogene)

VARSATURA - evacuarea brusca a continutului gastric sau intestinal, pe cale bucala, datorita contractiei simultane a musculaturii peretelui abdominal, diafragmului, pilorului, musculaturii stomacului, inchiderea epiglotei si deschiderea concomitenta a cardiei Mecanism: arc reflex stimuli centrali sau periferici centrul vomei (aripa cenusie din bulb) cai aferente (nv. V, IX, cai corticobulbare) cai eferente (nv. X, frenic, rahidieni) Clasificarea varsaturilor (dupa originea stimulilor) centrale: nu sunt precedate de grea; apar spontan, fr efort; au un caracter exploziv (expulzia coninutului gastric este brusca i la distan); apar n afeciuni ce evolueaz cu hipertensiune intracranian, dup administrare de substane sau medicamente (apomorfina, nicotin, ipeca, inhalaie de eter, supradozare digitalic); periferice: sunt precedate de grea; se nsoesc de efort de vrstur; cauze: extradigestive sdr. vestibulare, varsaturi reflexe din colici digestive

Varsaturile cu punct de plecare digestiv esofagian falsa varsatura, fara greata, fara efort (= regurgitatie) contine lichid (mucus, saliva, alimente putin modificate) cauze esofagiene (stenoze cardiospasm, diverticuli) incompetenta sfincterului esofagian inferior (UG, HH) regurgitatii gastrice


gastric precedata de greata, cu efort calmeaza/diminueaza durerea epigastrica cauze: UG, UD, gastrite, uremie, dupa administrarea de medicamente


intestinal precedate de greata, cu efort, continut sugestiv pentru localizare (bilios, fecaloid) varsatura permite evacuarea continutului esogastroduodenal pana la unghiul duodenojejunal al lui Treitz; prin miscari antiperistaltice se poate evacua si continutul intestinal din jejun


Caractere semiologice ale varsaturilor frecventa sporadice: digestive (indigestii) si extradigestive (IMA, morfina, digitala) frecvente: digestive (UGD, stenoza pilorica, colecistopatii cronice) si extradigestive (sarcina, IRC) incoercibile: pancreatita acuta (varsatura nu usureaza durerea, isi schimba treptat culoarea si continutul), criza gastrica tabetica, holera, gastroenterite acute, ocluzii intestinale, toxiinfectii alimentare


orarul matinala: alcoolici, IRC, stenoza pilorica, la gravide precoce dupa ingestie: gastrite acute, nevropatii la 1-4 ore postprandial: gastrite hiperacide, UG, cancer gastric tardiv postprandial (4-6 ore): UD, staza duodenala, ptoza/dilatatie gastrica la 12-14 ore postprandial: stenoza pilorica


cantitatea abundente: stenoza pilorica, criza gastrica tabetica, stenoze/volvulus intestinal, uremie, sarcina toxica regurgitatii importante: megaesofag congenital/dobandit


mirosul fad (hipoaciditate, achilia gastrica) acru (UG/UD cu hipersecretie acida) ranced (stenoza pilorica, atonia gastrica) fecaloid (ocluzia intestinala depasita, fistula gastro-colica) acetona (patognomonic pentru DZ decompensat)
 

compozitia (depinde de timpul scurs de la ingestie si de tipul suferintei gastroduodenale) particule fine cu miros acru (varsaturi gastrice) varsaturi abundente + resturi alimentare vechi (stenoza pilorica, staza gastrica) bilioase, galben-verzui (staza duodenala) mucus (staza gastrica, proces proliferativ) striuri sangvinolente (prin efort de varsatura) sange rosu/negricios (hematemeza)

Tipuri particulare de varsatura



Hematemeza

origine: sangerare din tubul digestiv pana la unghiul duodenojejunal Treitz diagnostic diferential: sange inghitit si apoi varsat (tonsilectomie, epistaxis), hemosialhemeza/stomatoragie, varice sangerande ale limbii, ulceratii bucale aspect: zat de cafea (in hemoragii mici), sange rosu (hemoragii masive) simptome si semne asociate hematemezei: 400-500 ml sange p bine suportata 500ml sange p astenie, semne de hipoxie incipienta, soc compensat 1000ml sange p soc hemoragic, sete, anxietate hemoragii abundente p soc hemoragic rapid instalat, IRA, pensarea TA, puls filiform, pierderea cunostintei

etiologie: esofagiana: varice, esofagite, ulcer esofagian, tumori, diverticuli, sdr.Mallory-Weiss (generat de varsaturi repetate ce provoaca leziuni in mucoasa esogastrica; apare frecvent la alcoolici; diagnostic endoscopic) gastroduodenala: UG, UD (80% din HDS sunt date de UG si UD si se exteriorizeaza prin hematemeza si melena; hemoragia se produce prin erodarea arterei micii curburi gastrice in UG sau a arterei gastroduodenale in UD) cancer gastric, gastrite, diverticuli, polipoza gastrica tulburari de hemostaza: afectiuni hematologice (sdr. purpurice, hemofilii, hipoprotrombinemii, fibrinogenopenii) afectari ale structurii vaselor: telangiectazia hemoragica ereditara (b. RenduOssler), hemangiom gigant (boala Thieberge-Weissenbach), sarcomul Kaposi boli sistemice: PAN, sarcoidoza cu localizare gastrica, amiloidoza cauze iatrogene: AINS, rezerpina, anticoagulante, agenti fibrinolitici, ACTH, corticosteroizi

varsatura purulenta cauze: perforatia in stomac a unui abces al peretelui gastric sau al organelor de vecinatate diagnostic diferential: puroi inghitit si eliminat prin varsatura
   

varsatura cu paraziti: ascarizi, strongiloides, proglote de tenie; mai frecventa la copii varsatura cu calculi biliari: fistule intre coledoc-duoden, vezicula biliara-duoden/stomac

varsatura din sdr.ocluziv: alimentara suc gastric bilioasa poracee (verde) fecaloida

MERICISMUL (ruminatia) regurgitatia voluntara a alimentelor consumate - apare la nevropati si psihopati

HALENA modificarea mirosului aerului expirat cauze digestive - igiena deficitara a cavitatii bucale - amigdalita cronica criptica - stomatite infectioase - scorbut

carii dentare faringite toxice (Bi, Pb, Hg) gingivite

diverticul esofagian, stenoza esofagiana, staza gastrica cu relaxarea cardiei, staza duodenala, stenoze proximale ale intestinului subtire cauze extradigestive: DZ, afectiuni renale, hepatice, respiratorii, metabolice

MODIFICAREA GUSTULUI ageuzie pierderea gustului pentru alimente; apare in tumori cerebrale sau nevroze hipergeuzie exagerarea senzatiilor gustative: fiziologic (degustatori, bucatari, etc); patologic (nevropati, graviditate) gust amar afectiuni hepatobiliare, nevrotici gust acru (acid) gastrita hiperacida, UD gust dulce DZ, intoxicatia cu Pb gust metalic nevrotici, anemia Biermer, dantura protezata cu aliaje metalice gust metalic + iute debutul bolii neoplazice

DUREREA LINGUALA (glosodinie/glosalgie) arsura/durere - traumatisme ale limbii - cancer lingual - anemia Biermer - febra aftoasa - tbc linguala - intoxicatii - nevroze - sdr. Plummer-Vinson, Paterson-Kelly ERUCTATIILE eliminarea, pe cale bucala, a gazelor din stomac precedate de tensiune epigastrica, aparitie postprandial diagnostic diferential cu criza anginoasa miros fad/neplacut cauze: staza gastrica/duodenala, atonie gastrica, pilorica SUGHITUL zgomot inspirator dat de vibratia glotei consecutiv contractiilor clonice spasmodice ale diafragmului mecanism: reflex (centru bulbar, cale aferenta nv.X, cale eferenta nv.frenic) cauze fiziologice: ingestie de alcool, bauturi gazoase, mese copioase cauze patologice: neurologice, digestive (UG, UD, neoplasm gastyric, parazitoze) valoare deosebita: - pleurezia diafragmatica - abces subfrenic - peritonita - tumori esofagiene - pericardita exsudativa - mediastinita - anevrism de aorta - uremie

METEORISMUL ABDOMINAL
Definitie: prezenta excesiva

de gaze la nivel gastric si intestinal (N: 150ml gaz in tot tubul digestiv: 50 ml in camera cu aer a stomacului si 100ml in intestin)

Rolul gazului intestinal - atenuarea contractiilor spastice - favorizarea progresiei bolului alimentar

Simptome secundare  distensia unghiului hepatic al colonului tensiune in hipocondrul drept mimeaza afectiune colecistica sau hepatica  distensia unghiului splenic tensiune in hipocondrul stang dureri precordiale si palpitatii  sdr. de hiperinflatie gazoasa intestinala in megadolicocolon, ileus, ocluzie intestinala flatulenta (colopatia de fermentatie)

DUREREA ABDOMINALA A. Semiologia durerii abdominale acute Debut brusc, ajunge rapid la paroxism, cu potential socogen Cauze: - perforarea unui organ abdominal - debutul pancreatitei acute - ruptura unui abces visceral - strangularea unui organ abdominal - infarct mezenteric Caracterele durerii durere lancinanta + hiperestezie abdominala + contractura (UG/UD perforat) durere intensa in fosa iliaca dreapta/epigastru (apendicita acuta) fond dureros continuu, cu paroxisme (colica biliara, renala) perioade de liniste alternand cu dureri colicative, cu intensitate crescanda (ocluzie) durere pulsatila (anevrism de aorta abdominala perforat)

Iradierea durerii abdominale spate, umar drept (colica biliara, colecistita acuta) hipocondru si lomba stanga (pancreatita acuta) coloana dorsala (T6-T10), umar drept (UD perforat) regiunea sacrata (dureri de la rect, uter) dureri iradiate spre organele genitale externe (colica renala) Factorii asociati care influenteaza durerea si orienteaza asupra diagnosticului efortul (durerea vasculara) modificarea pozitiei corpului (iritatia peritoneala) orto- si clinostatismul (H.H) trepidatii (diverticuloze colice, litiaza) Alte simptome si semne de insotire varsaturi, tranzit incetinit (ocluzia intestinala) febra (peritonita, infectii biliare) scaune sangvinolente (tromboza mezenterica, pancreatita hemoragica) facies palid+ tegumente transpirate + anxietate + abdomen imobil (peritonita acuta) cresterea rapida a volumului abdominal + abdomen asimetric + oprirea tranzitului +durere (volvulus intestinal) disparitia matitatii hepatice + durere abdominala (perforarea unui organ cavitar) Examenul radiologic abdominal pe gol calculi radioopaci imagini hidroaerice pneumoperitoneu aerobilia

calcificari in pancreas

B. Durerea abdominala cronica Dureri abdominale difuze se ntlnesc n: enterocolopatia cronic nespecific, enterocolonul iritabil, neuropatia diabetic, porfiria acut, parazitoze intestinale. Durerile localizate aparin zonelor topografice ale abdomenului. Aceste zone topografice, n numr de 9 (hipocondru drept, epigastru, hipocondru stng, flancul drept, mezogastru, flancul stng, fosa iliac dreapt, hipogastru, fosa iliac stng), se delimiteaz prin intersecia a dou orizontale duse prin rebordul costal i creasta iliac, cu dou verticale prin mijlocul arcadelor crurale. Durerea epigastric: cauz abdominal: ulcerul gastric i duodenal, gastrita acut sau cronic, cancerul gastric, volvulusul gastric, ptoza i atonia gastric, nevroze cu tulburri funcionale gastrice, neoplasm de lob stng hepatic, decompensare cardiac acut (mai ales cord pulmonar acut), afeciuni ale cilor i veziculei biliare (colecistita, litiaza), boli pancreatice, hernia diafragmatic, perforaia apendicular, afeciuni vasculare (aortit abdominal, ateromatoz de trunchi celiac, anevrism de aort abdominal); cauz extra-abdominal: infarct miocardic acut, tabes, migren.

Durere n hipocondrul drept: afeciuni ale veziculei biliare, cilor biliare ficatul de staz venoas din insuficiena cardiac dreapt i global hepatite acute i cronice, chistul hidatic hepatic abcesul subfrenic drept i abcesul subhepatic ulcerul duodenal (mai ales penetrant) aerocolia unghiului colic hepatic afeciuni ale bazinetului i rinichiului drept. Durere n hipocondrul stng: aerocolia flexurii stngi a colonului ulcerul gastric penetrant n pancreas procese de perisplenit tromboflebit a venelor splenice sau anevrism disecant al arterei splenice abces splenic, abces subfrenic stng, infarct splenic afeciuni ale cozii pancreasului (mai ales neoplasm) pielita i litiaza renal stng.

Durere n fosa iliac dreapt: apendicita acut i cronic inflamaia cecului (tiflita) i a esuturilor din jur (peritiflita) diverticuloza colonic dreapt i cecal, invaginaia ceco-colic, tuberculoza cecal, actinomicoza cecal, ileita terminal (boala Crohn); afeciuni ale aparatului genital (la femei: salpingita, chistul ovarian, anexita, tumorile ovariene, sarcina extrauterin; la brbai: orhite, deferentite); afeciuni ale aparatului urinar: calcul ureteral inferior, stenoz de ureter inferior, ptoz renal, hidronefroz, inflamaia bazinetului Durere n fosa iliac stng: enterocolon spastic sau iritabil (mai ales rectosigmoid), perisigmoidite, diverticuloze de colon stng, cauze urogenitale. Durere n flancuri: afeciuni ale colonului ascendent (pe dreapta), descendent (pe stnga), ale ureterelor, muchiului psoas iliac, esutului retroperitoneal. Durere n mezogastru: afeciuni ale intestinului subire de la unghiul duodenojejunal pn la valvula ileo-cecal, jejun, ileonul proximal i distal, colonul transvers. Durere hipogastric: afeciuni ale rectosigmoidului, vezicii urinare, organelor genitale (inflamaii, tumori).

CARACTERISTICI ALE PRINCIPALELE TIPURI DE DURERE IN AFECTIUNILE DIGESTIVE Odinofagia dificultate la deglutitie insotita de spasm esofagian, localizata la baza gatului, retrosternal, epigastric superior cauze: spasm idiopatic esofagian, stenoza esofagiana, megaesofag, cancer esofagian tipuri de disfagie asociata (incompleta, completa, paradoxala) topografie (inalta - orofaringiana, mijlocie de parcurs, joasa) Pirozisul durere cu caracter de arsura in regiunea epigastrica superioara si retrosternal cauze multiple gastrita hipersecretorie, ingestia de alimente puternic condimentate, bauturi alcoolice, medicamente iritante ale mucoasei gastrice, aerogastrie, ulcer al cardiei, hernie hiatala

Durerea ulceroasa durere cu caracter de crampa, distensie, torsiune, apasare (hipertonia musculaturii gastrice si spasm piloric) sau cu caracter de arsura, cu greata (gastrite antropilorice si bulbite asociate ulcerului)  intensitatea durerii - depinde de sediul leziunii, dimensiuni, penetratia in peretele digestiv, reactia inflamatorie periulceroasa, interesarea peritoneului  sediul durerii - epigastric - hipocondrul drept - vertebrele T6-T10 (Boas) - retrosternal - hipocondrul stang - paraombilical  iradiere - subcostal si paravertebral stang (UG) - in hipocondrul drept (UD) - precordial (ulcerul micii curburi, din treimea superioara)  ritmicitatea mica ritmicitate (variatia cu orarul meselor) UG alimentatia calmeaza durerea pentru 30 90 minute, apoi aceasta reapare si tine cateva ore pana la golirea completa a stomacului UD - alimentatia calmeaza durerea pentru 1,5 4 ore si aceasta reapare postprandial tardiv (intre orele 1-4), sub forma de foame dureroasa. - pierderea ritmicitatii, cu durere continua = complicatie (penetratie in organele invecinate)  episodicitatea - repetarea durerii cu acelasi orar timp de 2 6 saptamani

 periodicitatea marea periodicitate (legata de anotimp: primavara si toamna exista perioade dureroase de 2-3 saptamani, care se remit complet, cu sau fara tratament)  simptome de insotire a durerii: - greata, varsaturi - modificarea apetitului - pierdere ponderala - constipatie

- pirozis, eructatii (prin RGE)

 factori de calmare a durerii lapte si alcaline, specatculos prin inhibitori H2 sau inhibitori ai pompei de protoni

Colica biliara
     

debut: in prima jumatate a noptii circumstante de aparitie: pranzuri copioase, alcool, efort, stres psihic caracter: permanent, cu paroxisme (apasare, strivire, sfasiere) sediu si iradiere: hipocondrul drept la baza hemitoracelui drept, interscapulovertebral drept, umar drept durerea este accentuata in inspirul profund tablou clinic: - respiratie superficiala - anxietate - flexie anterioara a trunchiului - greata, varsaturi - meteorism - febra, frisoane - manevra Murphy+ - hidrops vezicular semne si simptome de insotire: - subicter scleral - urini hipercrome - tulburari de ritm - crize anginoase durata colicii: 6-12 ore cauze: litiaza veziculara/coledociana, diskinezie bilioveziculara, colecistita acuta

 

Durerea pancreatica semnul major al pancreatitei acute (apare in 95% din cazurile de pancreatita acuta) caracter: continua, violenta, senzatie de torsiune, arsura, compresiune sediu si iradiere: epigastric/paraombilical iradiere in bara(tipic), in semicentura la baza hemitoracelui stang sau iradiere atipica fenomene de insotire: varsaturi incoercibile(alimentare bilioaseporaceezat de cafea); hTA, dispnee, tahicardie (D.D cu IMA!) Dureri colicative din suferinte intestinale (colici intestinale) caracter: crampe periombilicale, la intervale scurte, calmate de apasare, caldura fenomene de insotire: greata, varsaturi, emisie de gaze, fecale lichide/semisolide cauze: toxiinfectii alimentare, ocluzia intestinala, enterocolopatia cr.nespecifica forma particulara: sdr. Knig ocluzie incompleta manifestata prin meteorism abdominal localizat intr-un hemiabdomen si hiperperistaltica vizibila la inspectie, cu punct de plecare fix se insoteste de borborisme, constipatie alternand cu diaree, uneori deformare permanenta a peretelui abdominal data de ansa intestinala dilatata inaintea obstacolului

Durerea din ocluzia intestinala caracter: intensa, progresiva, caracter periodic sediu si iradiere: sediul obstructiei difuzeaza in tot abdomenul fenomene de insotire: meteorism, suprimarea tranzitului, varsaturi caracteristice Colica apendiculara caracter: durere brusc instalata in fosa iliaca dreapta, iradiata epigastric fenomene de insotire: hiperestezie cutanata, contractura musculara reflexa, greata, varsaturi, febra

Durerea din diverticulita colonica - durere continua sau cu caracter de crampa - 70% din cazuri peste varsta de 60 de ani - se insoteste de aparare abdominala sau impastare locala, rectoragie Colica salpingoovariana sediu si iradiere: fosa iliaca iradiere in reg. crurala cauze: salpingita, salpingoovarita, sarcina tubara rupta

Durerea din afectiunile vaselor mezenterice (origine vasculara)

 

cauze: tromboembolii ale v. mezenterice, stenoze ale art. mezenterice si colice procese acute: - durere brutala, foarte intensa, paraombilicala - varsaturi, melena, semne de iritatie peritoneala - DD: pancreatita acuta procese cronice: - intensitate mai mica, debut la efort, dupa mese - caracter de crampa, iradiere dorsala - constipatie cronica, ponderala, melena/hemoragii oculte

Colica saturnina apare in intoxicatia cu Pb caracter: dureri intense periombilicale, semne clinice ca in ocluzie + contractura abdominala difuza, TA crescuta semne de intoxicatie cu Pb: plumbemie (>30mg), plumburie (>100mg), granulatii toxice in eritrocite

Colica din porfirie tablou clinic: - dureri colicative abdominale - astenie generala - urina bordo, ce se inchide la culoare in contact cu aerul (oxidarea coproporfirinelor) - fotodermatoza - pilozitate malara Tenesmele rectale senzatie de tensiune si constrictie in regiunea anala, cu necesitatea imperioasa de defecatie, fara realizarea acesteia/eliminare de mucus cauze: rectita, rectosigmoidita, fisuri anale, boli prostatice si de uretra posterioara Rectalgia (proctalgia) caracter: accese de arsura, in afara defecatiei, iradiata in coccis,fese, radacina coapsei cauze: neoplasm rectal, tromboflebita hemoroidala, fisura anala Durerea abdominala prin suferinte extradigestive - pneumonii de lob inferior - IMA - Zona zoster (la debut) - patologie vertebrala - afectiuni renale - suferinte ale organelor genitale

MELENA Definitie: eliminarea de sange digerat, cu aspect de pacura, semiconsistent Cauza: sangerare intre orofaringe si hemicadrul colic drept (min.80ml, min.8 ore): efractia varicelor esofagiene si gastrice UG/UD diverticuli cu eroziuni sangerande polipi ulcerati cancer Diagnostic diferential: consumul anumitor alimente, medicamente cu Fe, Bi Hematochezis - eliminarea de sange prin scaun (rosu/rosu-maroniu) - sangerare sub unghiul Treitz/sangerare masiva Rectoragia - sangele coafeaza scaunul - sangerare rectosigmoidiana, hemoragii oculte DIAREEA SI CONSTIPATIA Diareea eliminarea frecventa de scaune neformate, cu resturi alimentare, produse patologice, puroi, mucus, sange Constipatia cronica evacuare insuficienta/intarziata a continutului intestinal