UNIUNEA VAMALA

Uniunea Europeana este una din cele mai importante zone economice ale lumii, si reprezinta cel mai important actor din comertul international cu bunuri. Succesul economic al Uniunii Europene nu ar fi posibil fara functionarea unei piete interne unice, definita de patru libertati de miscare: a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului. Crearea unei piete interne unice, unde bunurile pot circula liber, fara a fi supuse controalelor la frontiera, poate fi realizata. doar n cadrul unei uniuni vamale, cu reguli unice aplicate la frontiera. De asemenea, fara uniune vamala, politica externa si de dezvoltare a Uniunii Europene, piata agricola comuna si coordonarea eficienta a politicilor economice si monetare nu ar fi posibila. Uniunea Vamala, asa cum este definita n Dreptul international, reprezinta expresia integrarii a doua sau mai multe economii nationale ntr-un spatiu economic unic, prin eliminarea imediata sau treptat a obstacolelor tarifare comerciale din circulatia marfurilor ntre statele respective, precum si prin stabilirea unui tarif vamal extern comun fata de terte parti. Pentru realizarea uniunii vamale s-a prevzut Liberalizarea treptat a schimburilor comerciale reciproce; Adoptarea unei politici comerciale comune fa de teri; Adoptarea unor reguli comune privind concurena; Adoptarea unui sistem unitar de impozitare indirect la nivel comunitar.

Prima uniune vamal total, denumit iniial drept Comunitatea Economic European (informal chiar i Piaa Comun), a fost creat prin Tratatul de la Roma n 1957 i implementat la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urm s-a transformat n Comunitatea European, care este, n prezent, "primul pilon" al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un organ comercial ntr-un parteneriat economic i politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a fcut prin ratificarea de ctre ansamblul rilor membre ale Comunitii Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1993. Uniunea vamala a fost formata cele 6 membre de atunci ale Comunitatii Europene(Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda ). Intre timp, numarul membrilor a crescut la 27 de state, iar uniunea vamala a fost martora unei evolutii constante, cu pasi importanti precum adoptarea Codului Vamal Comunitar si,in 1993, crearea pietei unice. Trasatura comuna a tuturor uniunilor vamale este adoptarea unui tarif extern comun, dar astazi, uniunea vamala a UE reprezinta mai mult decat atat. Orice nou stat care adera la Comunitate a suportat procesul de abolire a taxelor sale n comertul intracomunitar si si-a aliniat tariful extern la Tariful vamal comun. Tot n 1968, a fost realizat un proces de transfer progresiv de competente, de la Statele Membre catre Comunitate, pe masura ce a devenit evident ca era necesar sa se legifereze, la nivelul Comunitatii, pentru a se evita distorsionarile pietii, concurenta neloiala sau inegalitatile de tratament pentru agentii economici. De la Dublin la Bucuresti, se aplica aceleasi reguli si proceduri vamale. In acest fel, cele 27 administratii vamale ale statelor membre implementeaza un cod vamal unic, care are la baza un numar de instrumente si mecanisme de coordonare care ii asigura o abordare comuna si tratament echivalent. In plus, piata comuna impune ca, odata vamuite, bunurile importate pot calatori liber intre statele

membre. De aceasta beneficiaza atat cetatenii UE cat si companiile, dar de asemenea si partenerii de comert ai UE. In acelasi timp, administratiile vamale au o responsabilitate comuna in ceea ce priveste gestionarea eficienta si efectiva a frontierelor externe ale Uniunii Europene. Teritoriul vamal al UE cuprinde: Suma teritoriilor vamale ale rilor membre; Alte teritorii din afara UE care datorit tratatelor n vigoare sunt asimilate teritoriului vamal al UE- San Marino,Principatul Monaco, etc. Bunurile care circul n UE pot avea: Origine nepreferenial Origine preferenial. Pentru CEE, din 1958 pn n 1970, efectele eliminrii barierelor vamale au fost spectaculoase: comerul intracomunitar a crescut de ase ori, n timp ce schimburile CEE cu rile tere au crescut de trei ori. Schimburile fiecruia dintre cele ase state cu celelalte cinci au crescut de la 30% n 1958, la 52% n 1973. n aceeai perioad, PNB mediu al CEE a sporit cu 70%. ntrebarea care se pune este n ce msur expansiunea schimburilor intracomunitare reprezint creare de comer sau deturnare i cum afecteaz aceste mutaii produse n fluxurile comerciale bunastarea rilor nemembre. Studiile efectuate de Balassa pentru perioada 1959-1970 evideniaz preponderena efectelor de creare de comer. Concluziile sale se bazeaz pe modificrile survenite n natura fluxurilor comerciale: se presupune c deturnarea de comer produce o scdere a ponderii comerului extra-comunitar n PNB, n timp ce crearea de comer determin o cretere a ponderii comerului total n PNB. Deturnarea de comer a vizat ndeosebi produsele alimentare, chimice i produsele industriale cu un grad redus de prelucrare, dar a fost compensat de creterea importurilor de

utilaje i echipament, pe fondul expansiunii investiiilor. n perioada 1959-1979 volumul importurilor extra-comunitare a nregistrat o rat de cretere n medie de 8,9%, fa de 8,3% n perioada 1953-1959. Efectele uniunii vamale asupra rilor tere au fost distribuite neuniform, beneficiarul principal fiind SUA, cel mai important ofertant de echipamente performante cerute de rile CEE. rile n dezvoltare i cele socialiste au fost afectate negativ de deturnarea de comer pentru produsele alimentare i cele cu grad redus de prelucrare. Ratele ridicate de cretere economic asociate crerii CEE au avut ns un efect benefic inclusiv asupra nemembrilor, prin sporirea cererii i posibiliti mai mari pentru export, ceea ce a compensat, cel puin n parte, efectele negative resimite prin deturnarea de comer. Studiul menionat apreciaz c efectele de creare de comer n perioada analizat au depit de patru, pn la zece ori, pe cele de deturnare. Creterea rapid a comerului cu produse industriale indic faptul c firmele din rile membre au exploatat posibilitile oferite de abolirea tarifelor i a restriciilor cantitative. Creterea comerului a contribuit la accelerarea creterii economice a rilor CEE, permindu-le obinerea economiilor de scar. Ctiguri au fost nregistrate i prin raionalizarea produciei n urma creterii concurenei, mai ales pentru economiile anterior foarte protejate ale Franei i Italiei. Cu toate acestea, Uniunea Vamal nu s-a realizat fr dificulti. Dei cei ase i invitaser i pe britanici s li se alture n lucrrile pregtitoare ale Tratatului de la Roma, Londra a considerat c obiectivele urmrite nu corespund politicii sale europene. Uniunea Vamal, care presupunea, n paralel cu suprimarea controlului vamal intracomunitar, ntrirea controlului la frontierele Comunitii i aplicarea unui tarif vamal comun fa de teri, ar fi izolat Marea Britanie de Commomwealth. n plus, aplicarea politicilor comune, n special a celor agricole, era considerat de britanici incompatibil cu propriile sale interese.
4

Pe de alt parte, eliminarea restriciilor vamale i cantitative a fost nsoit de numeroase reglementri fiscale, tehnice, sanitare sau de alt natur, care au creat alte obstacole n calea liberului schimb intracomunitar. Astfel de reglementri au izvort, n principal, din tradiiile i concepiile diferite n materie de politic economic ale statelor comunitare. Unele ri, precum Belgia i Olanda, avnd o bogat tradiie liberal, au fost mult mai interesate n acest proces, n timp ce altele, ca Germania i Frana, au fost mai preocupate de protejarea economiilor lor fa de concurena intracomunitar sau extern. Astfel, uniunea vamal a condus Europa pe drumul ctre integrare i expansiune economic. Patruzeci de ani mai trziu, UE reprezint cel mai mare bloc comercial din lume, alimentnd circa 20% din comerul mondial. Totui, o integrare economic la un asemenea nivel nu ar fi fost posibil fr un sistem vamal eficient la graniele externe ale UE. Peste 140 000 de persoane lucreaz n acest domeniu. Acestea joac un rol esenial n protejarea granielor externe ale Uniunii i n asigurarea securitii i siguranei europenilor. n fiecare an, autoritile vamale din UE verific aproximativ 1 600 de milioane de tone de mrfuri transportate pe mare i aproximativ 8 milioane de tone de mrfuri transportate pe calea aerului. Agenii vamali lucreaz cu aproape 183 de milioane de declaraii vamale circa ase declaraii pe secund. n prezent, cele 27 de administraii vamale naionale colaboreaz strns cu alte organe de aplicare a legii, cu ntreprinderile i cu partenerii comerciali principali ai UE, astfel nct s fac fa provocrilor din ce n ce mai importante pe care le presupune comerul mondial: protejarea cetenilor mpotriva produselor periculoase i combaterea crimei organizate, a terorismului i a contrabandei.

Politica vamala este unul dintre fundamentele Uniunii si este esentiala pentru existenta pietei unice, care nu poate functiona corect fara reguli comune aplicate uniform la toate granitele externe ale Comunitatii. Acest set de reguli formeaza politica vamala si reprezinta motivul pentru care cele 15 autoritati vamale ale Statele Membre lucreaza ca o singura entitate. Daca principiul liberei circulatii a bunurilor este fata interioara a uniunii vamale, TVC(tarif vamal comun) constituie aspectul sau exterior, intrucat face posibila aplicarea uniforma a taxelo vamale asupra produselor importate din tari terte, indiferent de Statul Membru de destinatie. La inceput, TVC a reprezentat media aritmetica a tarifelor vamale aplicate in 1957 de catre Statele Membre. In baza articolului 28 al Tratatului, Consiliul a adoptat cu majoritate calificata o propunere a Comisiei, introducind o serie de amendamente, atat in mod autonom cat si in cadrul negocierilor tarifare (de exemplu, in cadrul Acordului General pentru Tarife si Comert GATT). Nomenclatura TVC este un instrument foarte important, nu numai pentru colectarea taxelor vamale ci si in elaborarea statisticilor privind comertul exterior si aplicarea masurilor aferente politicilor comerciala, agricola, fiscala sau monetara. Este cunoscuta sub denumirea de Nomenclatura Combinata, datorita utilizarii sale atat in scopuri tarifare cat si statistice, si are la baza Sistemul Armonizat, un instrument international de clasificare administrat de catre Organizatia Mondiala a Vamilor. In paralel cu introducerea Nomenclaturii Combinate a fost creata baza de date computerizata Taric (tariful integrat al Comunitatilor Europene), cu scopul de a identifica prevederile comunitare aplicabile fiecarui bun. Incepind cu anul 2000, aceasta baza de date este disponibila gratuit pe serverul Europa sub denumirea DDS database (Sistemul de difuzare a datelor tarifare). O alta baza de date,

disponibila la aceeasi adresa, este QUOTA (contingente si plafoane tarifare). Un alt instrument al politicii vamale este Documentul Administrativ Unic (DAU), creat in 1988, care a simplificat substantial procedurile, inlocuind 150 de documente vamale. Eliminarea formalitatilor vamale in 1993 a dus la introducerea sistemului Intrastat pentru colectarea direct de la comercianti a informatiilor statistice privind comertul cu bunuri dintre Statele Membre. Crearea unor sisteme informatice ca SIV (Sistemul de Informare Vamala) a imbunatatit cooperarea dintre autoritatile administratiei din Statele Membre si intre aceste autoritati si Comisia Europeana in vederea sporirii eficientei luptei impotriva fraudei si a asigurarii aplicarii corecte a reglementarilor vamale. Un alt instrument de cooperare si asistenta reciproca, Conventia de la Neapole II, a imbunatatit eficienta luptei impotriva incalcarii reglementarilor vamale nationale si comunitare. TARIFUL VAMAL COMUN De cand cu finalizarea pietei interne, bunurile pot circula in mod liber intre statele membre U.E. Aceasta politica se aplica pe importul de bunuri peste granitele extrerne ale U.E. Tariful este comun pentru toti membrii U.E, dar taxa de indatorire difera de la un fel de import la altul, in functie de ce reprezinta lucrurile importate si de unde se afla. Taxele depind de sensibilitatea exonomica a produselor. Tariful este prin urmare, numele dat combinatiei din nomenclator si taxele de indatorire care se aplica pe fiecare clasa de bunuri in parte.