P. 1
Atestat asigurari

Atestat asigurari

|Views: 702|Likes:
Published by Petraru Andrei
atestat
atestat

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Petraru Andrei on Apr 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2015

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Îndrumător,

Elev:

Vaslui Iunie-2012

Tema: “Clasificarea asigurărilor”

Page | 2

.........1 ASIGURAREA BUNURILOR ....... 7 1................4 REASIGURAREA .......... 13 1............................................................................................................................................................................................................... 15 1...............................................................................3 ASIGURĂRI DE PERSOANE ............................................ 5 1...........................................................CUPRINS ARGUMENT... 4 CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR ................................................2 ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ ......................... 26 Page | 3 ........ 20 BIBLIOGRAFIE.............................................................................

Asigurarea bunurilor. participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară şi prin sumele acordate asiguraţilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate. în virtutea căruia fiecare contribuabil participă cu sume mici pentru a fi sprijiniţi. şi anume acoperirea unor pagube pricinuite de calamităţi naturale şi accidente. prin valoarea adăugată creată. oamenii au fost preocupaţi să prevină şi să suporte în comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamităţi naturale şi accidente). în condiţiile în care sunt ameninţate de aceleaşi pericole în existenţa şi activitatea lor. societăţile de asigurare. A doua soluţie s-a impus în timp. O compensare a pagubelor este posibilă prin două modalităţi:   efortul individual al fiecărei persoane care îşi poate constitui rezerve proprii cu destinaţie specială (acoperirea pagubelor în caz de producere a pagubei). În ţările dezvoltate asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale pentru că. 4. pericole probabile.Reasigurarea . Aceasta se bazează pe principiul comunităţii de risc şi al mutualităţii. oferă locuri de muncă.3. posibile. Încă din timpuri străvechi. 2. efortul comun de constituire a unui fond bazat pe aportul unui număr mare de persoane ameninţate de acelaşi pericol. Page | 4 .Asigurari de personae. nu se poate vorbi de clasificarea asigurărilor fara o bună intelegere a conceptului de asigurare. dar nesigure.Acestea sunt: 1.ARGUMENT Lucrarea de față are la baza o singură temă și se intitulează “Clasificarea asigurărilor”.iar in capitolele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg doar câteva din tipurile de asigurări existente. Acest principiu stă la baza conceptului de asigurare. Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii economice care implică aportul unui număr mare de persoane fizice şi juridice în constituirea unui fond bănesc. despăgubiţi cei care au suferit prejudicii în urma evenimentelor care au generat unirea lor. de intermediere sau de prestări de servicii inrudite participă la sporirea produsului intern brut. Ambele soluţii au în vedere constituirea unor fonduri cu destinaţie specială.Asigurarea de raspundere civila .Desigur.Ea este abordată din toate punctele de vedere.

Se disting: asigurarea de răspundere civilă auto (obligatorie). a animalelor. asigurarea culturilor agricole. După obiectul asigurării. există: a. bunurile de tot felul. a clădirilor agricole etc. sfera asigurărilor prin efectul legii s-a restrâns: prin Legea Asigurărilor s-a instituit excluderea obligativităţii asigurării clădirilor şi a construcţiilor. b. asigurări prin efectul legii – se caracterizează prin faptul că relaţiile de asigurări dintre asiguraţi şi asiguratori sunt reglementate prin acte normative cu caracter obligatoriu. asigurarea clădirilor.CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR 1. Principalele forme de asigurare în cadrul acestei ramuri sunt: asigurarea animalelor. asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice etc.. în perioada 1949 – 1990. asigurări facultative (contractuale) – se caracterizează prin faptul că relaţiile dintre asiguraţi şi asigurători se stabilesc prin liberul consimţământ al părţilor. asigurarea prin efectul legii a avut o sferă de cuprindere extinsă (asigurări de răspundere civilă auto. indiferent de forma lor de proprietate. asigurarea de transport terestru. construcţiilor şi a conţinutului acestora. asigurări de accidente a călătorilor). pe baza unui contract de asigurare. aerian şi maritim. La noi. Astfel de asigurări se practică în toate ţările lumii. c. După 1991. cu diferiţe de la şară la ţară. invaliditate permanentă din accident etc. s-a legiferat menţinerea caracterului obligatoriu a asigurării de răspundere civilă auto. Acestea pot fi: asigurări de viaţă asigurări pentru cazurile de accidente. asigurări de persoane – au ca obiect persoanele fizice pentru cazuri de deces. se disting: a. animale. Page | 5 . 2. asigurări de răspundere civilă – au ca obiect răspunderea unei persoane fizice sau juridice pentru pagubele cauzate şi vătămarea unor terţi. asigurări de bunuri – au ca obiect valorile materiale. asigurări agricole. susceptibile a fi distruse sau vătămate de accidente. calamităţi naturale. asigurarea autovehiculelor. După regimul juridic sau forma de realizare. b.

- asigurarea de răspundere civilă legală sau contractuală (facultativă). coasigurarea – este o formă de asigurare directă în care asiguratul încheie contractul de asigurare. de fapt. pentru masa bunurilor asigurate. protecţia patrimoniului asiguratului. b. asigurătorul cedează unui reasigurător (societate de asigurări . din riscurile preluate de la asiguraţii săi şi primele de asigurare aferente. 3. reasigurarea – este o asigurare indirectă. b.) 4. În raport cu cadrul naţional în care operează diferite forme ale asigurării . cu mai multe societăţi de asigurări în acelaşi timp. dar în cotă parte. După natura relaţiilor dintre părţile implicate în asigurare. Prin reasigurare. Prin asigurarea de răspundere civilă se realizează. fiind promovate prin intermediul societăţilor de asigurare care acţionează pe piaţa asigurărilor din ţara respectivă. asigurătorul şi -a asumat răspunderea şi intervine în acordarea despăgubirii persoanei fizice sau juridice. există: a. nemijlocit. riscurile vizate fiind greu de acoperit de către o singură societate de asigurări.: cartea verde – pentru automobile. asigurarea răspunderii constructorului. Apariţia reasigurărilor este motivată de creşterea valorii bunurilor aduse în asigurare de către asiguraţi şi de cerinţa impusă asigurătorului de a face faţă unor riscuri grele. asigurarea directă sau propriu-zisă – în care sunt implicaţi. în cazul în care el ar produce un prejudiciu unui terţ. c. se disting: a. asiguratul şi asigurătorul între care intervine. după caz.reasigurări) o parte. asigurări externe sau internaţionale – s-au dezvoltat pe măsura amplificării schimburilor de mărfuri între partenerii din diferite ţări şi se caracterizează prin luarea în considerare a unor riscuri care pot afecta bunuri şi persoane aflate în parcurs internaţional (ex. mai mare sau mai mică. Acestea sunt asigurări tradiţionale şi au o sferă largă de cuprindere. fiind o formă de asigurare a asigurătorului. asigurări interne – operează pe plan naţional. contractul sau poliţa de asigurare. în cadrul fiecărei ţări. pentru că. Page | 6 . asigurarea pentru riscuri financiare şi politice etc. vizând toate ramurile.

O persoană are un interes patrimonial dacă producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective.o persoană care deţine un bun în comun cu una sau mai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la întrega valoare.în caz de ipotecă. În asigurarea de bunuri.în cazul în care chiriaşul încheie un contract de asigurare. În aceste situaţii se încheie un contract de asigurare în numele ambelor părţi.1.  proprietatea aflată în custodie . În cazul în care în contractul de asigurare este menţionat un beneficiar. sediul sau reşedinţa în România. din statutul de proprietate al persoanei care doreşte să se asigure. în caz de distrugere a bunului asigurat. altul decât persoana asigurată.custodele are un interes asigurabil. ci numai restituirea primelor de asigurare de la proprietar. societatea de asigurări se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului (beneficiarului) o despăgubire. în ceea ce priveşte bunul pe care îl deţine în custodie. Nu este obligatoriu ca asigurătorul să plătească întreaga sumă pentru refacerea situaţiei financiare a asiguratului care a suferit o daună. Într-un contract de asigurare de bunuri. acesta trebuie să aibe un interes patrimonial faţă de bunul asigurat. această persoană va fi singura despăgubită. deoarece în contract pot exista prevederi care limitează suma asigurată. o face în numele şi folosul proprietarului.  proprietatea ipotecată . este responsabil pentru orice daună produsă bunului respectiv. de regulă. ambele părţi au un interes asigurabil: debitorul ipotecar . ci va beneficia de despăgubire doar în limita dreptului ei de proprietate. Aceasta nu înseamnă că. Există situaţii în care şi alte per soane decât proprietarul pot avea interes faţă de un bun. cât şi în momentul producerii riscului asigurat. O regulă generală în asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patrimonial să existe atât în momentul încheierii asigurării. Page | 7 . interesul patrimonial decurge.în calitate de proprietar.în calitate de creditor.1 ASIGURAREA BUNURILOR – CONSIDERAŢII GENERALE În cadrul asigurării de bunuri. din punct de vedere legal.  proprietatea inchiriată . cum ar fi:  proprietate în comun . deci nu poate pretinde încasarea despăgubirii. iar societatea ipotecară . Asigurări de bunuri pot încheia persoane fizice şi persoane juridice cu domiciliul. asiguratul trebuie să aibă un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. pentru că.

Perioda de asigurare În general.asociate clădirilor ce folosesc ca unităţi de producţie şi comercializare şi bunurile aflate în acestea. producerea evenimentului asigurat a devenit imposibilă. prelucrare. se poate încheia şi pe o perioadă mai mică. Page | 8 . vânzare sau pentru a fi expuse în cadrul muzeelor şi expoziţiilor şi bunuri ce fac obiectul cantractului de închiriere sau locaţie de gestiune. dar. Riscul asigurat În asigurarea de bunuri există o clasificare a riscurilor în: riscuri civile .pot beneficia de utilizarea bunului asigurat. În concluzie. Răspunderea asiguratorului mai încetează şi în cazul în care contractul de asigurare este reziliat. iar asiguratul nu a achitat o rată la termenul stabilit şi nici în termenul de graţie oferit de asigurător. bunuri primite în folosinţă sau aflate spre păstrare. cu condiţia ca prima de asigurare să fi fost achitată. situaţie ce apare în următoarele împrejurări:    prima de asigurare se plăteşte în rate. fiind valabilă numai pentru bunurile şi riscurile specificate în poliţă la adresele încheiate în aceasta. Începutul şi încetarea răspunderii Asigurarea se consideră încheiată prin plata primei de asigurare şi emiterea de asigurător a poliţei de asigurare. asiguratul a dat răspunsuri inexacte sau incomplete sau nu a comunicat asigurătorului schimbările esenţiale la împrejurările privind riscurile. persoanele din familia proprietarului . de trei sau şase luni. reparare. la cererea asiguratului. riscuri comerciale şi industriale . asigurarea de bunuri se încheie pe o perioadă de un an.asociate clădirilor care folosesc ca locuinţe şi birouri şi a bunurilor din acestea. după încheierea contractului de asigurare. şi încetează la ora 24 a zilei la care încetează asigurarea. Răspunderea asigurătorului începe la ora 0 a zilei menţionate în poliţă ca reprezentând începutul asigurării. pot fi asigurate bunuri aparţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. ceea ce determină existenţa unui interes asigurabil al acestora faţă de bunul respectiv.

explozie şi cădere de corpuri). invazie. cutremur. utilaje şi instalaţii. revoluţie. Page | 9 . în poliţa de asigurare de bunuri nu se acordă despăgubiri pentru pagubele provocate de război. la pagubele provocate în urma actelor intenţionate ale asiguraţilor sau la alte evenimente non-accidentale. a cărei funcţie este de a elimina acoperirea pentru anumite expuneri la daune. Suma asigurată Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea reală a bunurilor în momentul încheierii contractului de asigurare si sa să fie în deplină concordanţă cu valoarea reală a acestora. Deşi de mai multe ori termenul de excludere e rezervat clauzelor poliţei identificate în mod clar drept excluderi.. căderea pe clădiri a altor corpuri. efectele unor substanţe chimice. şi câteva riscuri suplimentare. în urma radiaţiei nucleare sau a viciului intern al bunului (de exemplu: rugina fierului). trăsnet. cu plata primei corespunzătoare sau le refuză. Unele societăţi tratează aceste riscuri ca fiind de sine stătătoare. în asigurarea de bunuri riscurile preluate în asigurare de societăţile de asigurare sunt: incendiu. explozii. termenul poate desemna orice clauză a poliţei. trăznet. care acoperă toate riscurile (all risks) în care nu sunt nominalizate riscurile acoperite. lovirea de către un autovehicul etc. Pentru prevenirea subasigurării.În general. greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă. inundaţie. scurtcircuit etc. poliţe de asigurare care acoperă. ci cele excluse. pe lângă riscurile cuprinse în poliţa standard. majoritatea societăţilor de asigurare aplică principiul răspunderii proporţionale. în funcţie de riscurile acoperite. În general. naţionalizare sau rechiziţionare. grindină. ciocniri sau izbiri cu alte corpuri. În astfel de poliţe sunt acoperite riscuri cum sunt: ruperi sau deformări în timpul funcţionării. prăbuşiri şi alunecări de teren. Cele mai multe societăţi de asigurare oferă poliţe de asigurare pe mai multe nivele care. avalanşe de zăpadă. explozie. timbre poştale) pot fi asigurate şi în vederea furtului sau jafului. Alte excluderi se referă la uzura fizică. poliţe de asigurare totale. Bunurile sau alte valori (numerar. pot fi: poliţe de asigurare împotriva incendiului sunt poliţe de asigurare standard (acoperă riscurile de incendiu. în timp ce altele le asigură complementar. Unele societăţi de asigurare oferă asigurare pentru maşini. furtună. ploaie torenţială. pentru cazurile de avarie accidentală.

Prima de asigurare La asigurarea de bunuri. Pentru obiectele de artă sumele se stabilesc pentru fiecare obiect în parte. materiale. mobilier. inflamabile sau explozibile. din care se scade uzura în raport de vechime şi starea de întreţinere a acestora.valoarea de circulaţie (de piaţă) determinată pe bază de cataloage sau expertize. Există obligaţii corespunzătoare perioadei anterioare producerii unei daune şi obligaţii care trebuie urmate de asigurat la producerea unei daune. În cazul unităţilor de producţie. aparatură audio-video). cotele de primă se diferenţiază în funcţie de natura produselor folosite în procesul producţiei în:     produse care nu sunt combustibile. produse explozibile. cotele de prime asigurate sunt diferenţiate: pe tipuri de localităţi (municipii. produse inflamabile. Obligaţiile asiguratului Asigurarul trebuie să îndeplinească o serie de obligaţii specificate în condiţia de asigurare.    la mijloacele fixe şi obiecte de inventar . În cele mai multe cazuri. comune). mărfuri . Page | 10 . colecţii şi obiecte de artă .valoarea de înlocuire a acestora. produse combustibile. produse finite. sumele asigurate se stabilesc fie separat.Prin valoarea bunurilor la data asigurării se înţelege:  la clădiri şi construcţii . a căror neîndeplinire poate duce la rezilierea contractului sau la refuzul asigurătorului de a plăti despăgubirea.valoarea de înlocuire (costul construcţiei sau achiziţionării clădirii respective sau a uneia similare la preţurile uzuale pe piaţa locală) din care se scade uzura (în raport de vechime şi starea construcţiei).preţul de cost sau de achiziţie al acestora. orase. la materii prime. prima de asigurare se determină prin înmulţirea sumei asigurate cu cota de primă tarifară. fie global. pe grupe de bunuri (locuinţe. În general. pentru toate bunurile din aceeaşi grupă prevazută în tariful de prime. a magazinelor şi depozitelor. ce se exprimă în procente sau promile. pe fiecare bun.

în urma căruia asiguratul înregistrează o pagubă. nici valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat.distrugerea sau deprecierea parţială a lor. astfel încât prin repararea acestora poate fi readusă la starea iniţială dinaintea producerii evenimentului asigurat. principiul primului risc. Dacă prin nerespectarea acestor obligaţii s-ar putea produce pagube. nu mai este posibilă sau cheltuielile ar depăşi suma asigurată. se declanşează. în scopul prevenirii riscurilor asigurate. prin reparare sau restaurare. nu mai este posibilă sau cheltuielile ar depăşi suma asigurată. m3) deprecierea unei părţi din cantitatea totală care a rămas după producerea evenimentului asigurat şi care scade valoarea bunurilor. m3) acea parte din cantitatea totală care a fost distrusă în întregime sau a dispărut. principiul răspunderii limitate.avarierea bunului astfel încât. Despăgubirea se face în raport cu starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat. prin refacerea sau reparare. Page | 11 . la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l. kg. iar valoarea acestuia nu poate depăşi cuantumul pagubei. m. kg. m 2.  la celelalte bunuri . m 2. Constatarea şi evaluarea daunei şi stabilirea despăgubirii Când se produce un risc asigurat. mecanismul despăgubirii. Prin pagubă parţială se înţelege:  la clădiri . Prin pagubă totală se înţelege:    la clădiri .distrugerea clădirilor în asemenea grad încât refacerea lor. fără restituirea primelor de asigurare. suma asigurată. automat. asigurătorul are dreptul să denunţe asigurarea. m. Cuantumul pagubei se stabileşte în funcţie de tipul pagubei (totală sau parţială). prin reparare sau restaurare.Una din obligaţiile asiguratului este de a întreţine şi folosi bunul asigurat în bune condiţii. poate fi adus la starea iniţială. la celelalte bunuri .  la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l. La asigurarea de bunuri există trei principii care se aplică la acoperirea pagubei: principiul răspunderii proporţionale.distrugerea bunurilor într-un asemenea grad încât refacerea.

Există situaţii în care societatea de asigurări poate refuza plata despăgubirilor. m. societatea de asigurare acordă despăgubiri şi pentru:  cheltuielile făcute în scopul limitării daunei. m2. la data producerii evenimentului asigurat.valoarea reală la data producerii evenimentului asigurat a bunului distrus.  cheltuielile legate de îndepărtarea resturilor de la locul producerii evenimentului asigurat. la data producerii evenimentului asigurat. m2.  la celelalte bunuri .  în caz de daună parţială:  la clădiri . kg. Page | 12 . kg.costul reparaţiei din care se scade uzura şi valoarea. m3) valoarea pierderii din cantitate a aceleiaşi părţi din cantitatea totală care diminuează valoarea totală. În limita sumei asigurate. datorită măsurilor de salvare luate de asigurat pentru limitarea sau împiedicarea consecinţelor producerii riscurilor. în mod intenţionat. la acea dată. a restuilor care se pot valorifica.  la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l.Cuantumul pagubei reprezintă:  în caz de daună totală:  la clădiri .asiguratul sau beneficiarul. m. din care se scade valoarea. din care se scade uzura la acea dată si valoarea resturilor care se pot întrebuinţa sau valorifica.costul reparaţiilor părţilor componente sau a pieselor avariate sau costul de înlocuire a acestora. a resturilor care se pot valorifica sau întrebuinţa.  la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l. de una din următoarele părţi: . Din cuantumul pagubei se scad: franchisa prevăzută în contractul de asigurare. m3) valoarea reală la data producerii evenimentului asigurat. din care se scade uzura corespunzătoare şi valoarea resturilor care se pot valorifica.  la celelalte bunuri . şi anume:  dacă dauna a fost provocată. primele datorate până la sfârşitul perioadei de asigurare.valoarea de înlocuire a clădirii distruse.  daunele provocate bunurilor menţionate în contractul de asigurare prin distrugerea sau avarierea lor.

Răspunderea civilă legală reprezintă temeiul în baza căruia o persoană poate acţiona în instanţă o altă persoană sau organizaţie.  în cazul în care una din aceleaşi persoane enumerate mai sus nu a luat măsurile necesare pentru evitarea sinistrului sau limitarea acestuia. sunt obligate să despăgubească. asigurătorul datorează numai o parte a despăgubirii. Riscurile asigurate Prin încheierea contractului de asigurare se acoperă despăgubirile pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare pentru prejudiciul de care răspunde în faţa legii şi pentru cheltuielile de judecată la care este obligat în procesul civil. existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a asiguratului şi prejudiciul adus terţei persoane şi constatarea culpei asiguratului care a săvârşit fapta ilicită. dovada existenţei unui prejudiciu. numai dacă acesta este răspunzator legal să plătească daune unei terţe persoane. la producerea daunei. În felul acesta se urmăreşte ca despăgubirea plătită asiguratului să nu depăşească valoarea pagubei. Page | 13 . prin nerespectarea legislaţiei în vigoare. 1. în condiţiile în care asiguratul este răspunzător din punct de vedere legal. pentru aceleaşi riscuri. Conceptul de răspundere civilă legală este foarte important pentru că societăţile de asigurare. Răspunderea civilă presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: săvârşirea de către asigurat a unei fapte ilicite. în numele asiguratului.un membru din conducerea persoanei juridice asigurate. împreună cu acesta. care încheie asigurări de răspundere civilă. .reprezentanţi ai asiguratului sau beneficiarului. deşi putea să facă acest lucru..2 ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ Aceasta are ca obiect acoperirea prejudiciului produs de asigurat unor terţe persoane.  dacă cererea de despăgubire este făcută cu rea credinţă sau dacă asiguratul a contribuit. . în mod deliberat sau prin neglijanţă. şi anume acea parte care rezultă din repartizarea proporţională a despăgubirii datorate de toţi asigurătorii. În cazul în care asiguratul a încheiat mai multe contracte de asigurare. care se presupune a fi vinovată de producerea unor pagube. bunul asigurat.persoane fizice majore care locuiesc împreună cu asiguratul sau gospodăresc.

asiguratorul nu va acorda despăgubiri mai mari decât suma asigurată pe perioadă. nu sunt acoperite prin poliţele de asigurare de răspundere civilă. De asemenea. În cazul persoanelor fizice se poate aplica una din următoarele metode: metoda evaluării averii personale prezente şi viitoare. Page | 14 . în principiu. De asemenea. În cazul persoanelor juridice. societatea de asigurare nu va acorda despăgubiri. vătămări corporale sau pagube de bunuri. care antrenează răspunderea civilă a acestuia şi care este acoperită prin poliţa de asigurare.În cazul în care prejudiciul este provocat cu intenţie sau din neglijenţă. Indiferent de valoarea prejudiciului generat de asigurat. societatea de asigurări nu va plăti despăgubiri mai mari decât valoarea sumei asigurate pe eveniment. metoda determinării sentinţei judecătoreşti maxime pentru vătămare corporală sau deces. cuantumul acestei sume se determină în funcţie de cifra de afaceri anuală estimată la încheierea contractului. care. Suma asigurată Aceasta se stabileşte la valoarea stabilită de asigurat şi agreată de societatea de asigurare. metoda evaluării averii personale prezente. Evenimentul desemnează orice acţiune sau faptă a asiguratului. există şi alte riscuri. indiferent de numărul evenimentelor produse în perioada asigurată. O caracteristică a asigurărilor de răspundere civilă constă în stabilirea unei sume asigurate pe perioadă şi a unei sume asigurate pe eveniment. separat pentru deces.

boala şi alte riscuri. suma asigurată cuvenită beneficiarului nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului. au ca titular persoana. asiguratul poate să încheie. suma asigurată se plăteşte asiguratului indiferent de drepturile care i s-ar cuveni din alte contracte de asigurare. de către asigurat. în funcţie de posibilităţile şi necesităţile sale financiare. în general. 2. prin prisma protecţiei pentru riscuri de accidente. asigurări de deces. etc. asigurări mixte. prin prisma protecţiei de risc. care pot fi: 1. un grup profesional). la producerea evenimentului asigurat. în ipoteza producerii evenimentului asigurat. Page | 15 . asiguratorul nu plăteşte suma în cazul în care evenimentul asigurat s-a produs prin comiterea de către asigurat a unor fapte penale în mod intenţionat sau a fost cauzat de acţiuni de război. 5. dar. 6. Ambele categorii de asigurare au ca obiect persoanele fizice. În primul caz. iar în al doilea caz. unul sau mai multe contracte de asigurare împotriva aceluiaşi risc sau a unui complex de riscuri. 3. 2. 4. asigurări de viaţă.de accidente. altele decât cele de viaţă . Protecţia prin asigurarea persoanelor se realizează de către societatea de asigurare. pot avea ca referinţă grupuri de persoane (familia. condiţionat de vârstă. 7. asigurări de supravieţuire. starea sănătăţii. asigurări de persoane.3 ASIGURĂRI DE PERSOANE Consideraţii generale Asigurările de persoane au drept scop protecţia persoanelor fizice împotriva unor riscuri care pot afecta integritatea corporală sau viaţa asiguratului. prin garantarea plăţii unei indemnizaţii.). este vizată viaţa. asigurările de persoane pot fi structurate în: A. suma asigurată se stabileşte în mod forfetar. în anumite forme de asigurare. asiguratul sau beneficiarul de asigurare poate fi indemnizat pentru toate contractele de asigurare încheiate cu diferite societăţi de asigurare. 3. Între cele două ramuri specifice de asigurări există o serie de elemente comune: 1. B.1. pentru sume variate (acest tip de asigurare se încheie. În funcţie de riscul acoperit. după caz. de boală.

la expirarea contractului. deci. Asigurarea de deces are în vedere protecţia asiguratului pentru riscul de deces. Astfel. deşi înrudite prin subiectul asigurării. Asiguratul beneficiază de suma asigurată numai în cazul în care este în viaţă la expirarea contractului. prin plăţi periodice cu titlu de rentă. Practica perfectării şi derulării acestor asigurări reţine mai multe soluţii: angajamentul asiguratului de a plăti prime de asigurare toată viaţa. asigurătorul se consideră eliberat de această prestaţie înscrisă în contract şi. Page | 16 . asigurarea de supravieţuire. mai ales. cu condiţia ca acesta să fie în viaţă. suma cuvenită asiguratului la expirarea contractului se plăteşte acestuia treptat. Asigurarea de supravieţuire se caracterizează prin faptul că asigurătorul se angajează să plătească asiguratului. 1. 3. există şi deosebiri. asigurarea mixtă de viaţă. “un risc viitor şi sigur. 2. acestea se deosebesc prin riscul sau complexul de riscuri asigurate şi. În cazul asigurării de supravieţuire cu titlu de rentă. în cazul decesului asiguratului sau al supravieţuirii lui după vârsta înscrisă în contract. În funcţie de risc se pot identifica: 1. suma acumulată de asigurat revine de drept societăţii de asigurare. acumulate în decursul perioadei de asigurare şi fructificate prin diferite modalităţi de asigurător. în cazul decesului asiguratului. prin mecanismul asigurării şi prin tehnicile de asigurare. beneficiarul de asigurare este exclus din această calitate dacă a provocat intenţionat decesul asiguratului. dar incert ca moment”. o sumă determinată. Asigurarea de viaţă Această asigurare se defineşte ca fiind contractul în virtutea căruia societatea de asigurări se angajează. Această sumă se constituie din primele de asigurare plătite de asigurat. Între asigurarea de viaţă şi alte asigurări de persoane. suma asigurată. 2. în schimbul primelor încasate de la o persoană fizică (asiguratul).8. asigurarea de deces. să plătească subscriitorului însuşi sau unui terţ beneficiar de asigurare.

acordă protecţie împotriva celor două riscuri: de deces şi de supravieţuire. dar există şi excepţii. Asigurarea de deces încheiată în termen limitat obligă pe asigurător să achite suma înscrisă în contract. printr-un singur contract. moment critic (de exemplu: ieşirea la pensie). cât şi prin formele şi tehnicile de realizare a lor. . Ele au. Aşadar. în mod cumulat. pe durate de asigurare egale sau nu cu durata plăţii primelor de asigurare exprimate în ani. Asigurarea mixtă de viaţă se caracterizează prin faptul că. soluţia transformării unei asigurări de deces într-o asigurare de rentă viageră opţională. 3. dar pot şi îmbina aceste două funcţii în cadrul asigurărilor mixte. care are un plafon minim la perioade de asigurare de peste 10 ani. Dacă asiguratul este protejat pentru ambele riscuri. Mecanismul asigurărilor de viaţă Asigurările de viaţă au un grad de complexitate ridicat.persoanele cu o invaliditate permanentă mai mare de 50 % nu sunt primite în asigurare.soluţia limitării plăţii primelor de asigurare la o anumită perioadă de timp prevăzută în contract. . . . Page | 17 . ci una de protecţie împotriva unui risc determinat.perioada de asigurare şi perioada de plată a primelor de asigurare se află în corelaţie cu suma asigurată. asigurătorul este exonerat de orice răspundere faţă de acesta. o funcţie de protecţie de risc sau o funcţie de economisire. în cazul asigurărilor familiale. dacă decesul asiguratului a avut loc în perioada de valabilitate a contractului. . aceasta are loc în condiţiile în care el suportă prima de asigurare aferentă ambelor riscuri. Elementele generale ale mecanismului asigurărilor de viaţă sunt: . asiguratul este în viaţă. atât prin natura riscurilor. la expirarea contractului. soluţia plăţii primelor de asigurare pe o durata de “n” ani. Cuprinderea celor două riscuri într-un singur contract nu înlătură caracterul lor contradictoriu.au caracter facultativ.se încheie cu persoane cuprinse între anumite limite de vârstă.prin contract se asigură o singură persoana. până la o dată “t”. după caz. asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire. Dacă.tariful de prime este diferit pe forme şi variante ale asigurării.

inclusiv taxa de poliţă care se plăteşte la semnarea declaraţiei.pentru acoperirea sumei asigurate.asigurarea mixtă de viaţă cu variantele: . dar variabile de la o societate la alta.asigurarea de deces cu acumulare de capital în fonduri. şi anume: . în raport cu durata contractului şi durata plăţii primelor de asigurare. . în funcţie de risc. . . . mai reduse.asigurarea mixtă de viaţă obişnuită. în caz de invaliditate sau deces în cursul perioadei de asigurare şi rezerva matematică .asigurarea mixtă de viaţă şi suplimentară de accidente. . .alte asigurări de viaţă cum sunt: . La toate variantele de asigurări de viaţă la care plata sumei asigurate se face şi la expirarea perioadei de asigurare.răscumpărarea. Page | 18 .asigurarea mixtă de viaţă cu pensie pentru urmaşi. se impune. în funcţie de grupele de vârstă ale asiguraţilor.continuarea asigurării pe baza unei sume depuse. Răspunderea societăţii de asigurare începe în momente diferite. . .primele de asigurare sunt: crescătoare.asigurarea familială mixtă de viaţă..asigurarea mixtă de viaţă cu formare de capital. O particularitate care intervine în asigurările de viaţă este anticipaţia. . prima are în structura sa: prima de risc . . descrescătoare. . .asigurarea viagera de deces cu prima unică sau cu plata primelor de asigurare pe termen limitat. care reprezintă prima rată. constituirea rezervei matematice.asigurarea de viaţă cu acumulare de capital şi adaptare dinamică. În portofoliul societăţilor de asigurare din ţara noastră sunt incluse următoarele forme de asigurare: . Prin urmare. Constituirea rezervei matematice determină efecte specifice în tehnica asigurării de viaţă.acordarea unor împrumuturi. cu necesitate.ca exprimare a unui act de economie.reactivarea contractului. .asigurarea de deces cu acumulare de capital.asigurarea de economie şi de invaliditate permanentă din accidente.asigurarea de viaţă cu formare de capital.

integritatea sau capacitatea de muncă. prin excluderea obligativităţii şi a monopolului asupra lor. 10 şi chiar 20 de ani). după caz: decesul. de fapt. într-o asigurare facultativă a acestora. proceduri medicale. din accidente. După efectele generate de accidente. După regimul juridic al asigurării putem deosebi: .independente de alte forme de asigurare. până la sfârşitul anului 1995. Prin actuala lege. II. în planul asigurării: . etc. de regulă. Asigurările de persoane pentru riscuri de accidente se încheie pentru perioade variabile de timp (de 3. După gradul de autonomie al asigurării de persoane pentru cazurile de accidente. Page | 19 .asigurări facultative. Elementele care au caracterizat asigurările prin efectul legii a călătorilor s-au transformat. în ramura de bunuri.asigurări de accidente autonome . Invaliditatea parţială. 5. totală sau parţială. cheltuieli impuse de refacerea sănătăţii prin tratamente. sunt: .asigurarea pe termen fix.asigurări de deces din accident. I. care le afectează viaţa. de persoane şi de viaţă nu mai funcţionează asigurările prin efectul legii.asigurarea de rentă pe termen limitat. În ţara noastră s-a practicat.au drept scop protecţia persoanelor fizice de consecinţele neaste ale unor evenimente neprevăzute.. . . III. invaliditatea parţială sau totală. doar în cazul în care are caracter permanent. medicaţie. se încadrează în sfera asigurărilor sociale. Multe societăţi de asigurare preiau protecţia de risc pentru invaliditate.asigurări de invaliditate din accidente. o singură formă de asigurare obligatorie a persoanei de accidente: asigurarea prin efectul legii de accidente a călătorilor. B. Consecinţele obiective ale accidentului corporal sunt.asigurări prin efectul legii obligatorii de accidente. . Alte asigurări de persoane 1. de regulă asigurări mutuale. Asigurări de accidente . fiind.

alături de celelalte asigurări de persoane. cheltuielile pentru tratamente.asigurarea managerilor. variabilă de la o societate la alta. . Suma asigurată se stabileşte prin convenţia părţilor. . insuficient cunoscute. asfel. .asigurarea de accidente turistice. suplimentare. alte cheltuieli medicale. Asigurarea de boală acoperă cheltuielile de boală. . Asigurarea de boală este practicată de mai multe ţări. realizând. care se transpun într-un risc patrimonial. complementar.asigurarea de accidente a călătorilor. Asigurările de accidente se încheie în următoarele variante: .asigurarea de accidente cu sume fixe sau cu sume convenite.asigurarea complexă a elevilor şi studenţilor. Această asigurare preia protecţia unei categorii de riscuri complexe. şi o protecţie suplimentară. Această asigurare are în vedere o perioadă de carenţă variabilă. în raport cu mărimea cheltuielilor medicale suportate efectiv de asiguraţi.asigurarea de accidente a cetăţenilor români care participă la excursii organizate de societăţi de turism. Page | 20 . 2. incapacitatea temporară de muncă.asigurări incluse în contractul de asigurare de bază (asigurare de accidente produse la domiciliul asiguratului integrată în asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice).asigurări de accidente suplimentare . .asigurarea personalului navigant profesionist.asigurarea familială de accidente. cum sunt: cheltuielile de spitalizare. . . Prima de asigurare se stabileşte în funcţie de cota de primă tarifară.asigurarea de economie şi invaliditate permanentă din accidente.asigurări de accidente complementare . cheltuielile pentru intervenţii chirurgicale.se completează o asigurare de bază.. care pot constitui riscuri asigurate. . . .asigurarea pentru accidente a angajaţilor. dar care presupune şi plata unor prime de asigurare distincte. în funcţie de natura bolilor.

cedând pe cele care depăşesc posibilităţile lui de acoperire. La rândul său. de angajare a părţilor. reasigurarea se poate încheia numai între societaţi de asigurare. Contractul de reasigurare poate avea diferite forme. să primească o parte din riscurile acestora. Astfel reasiguratul devine reasigurătorul partenerilor săi. prin cedarea unei părţi din răspunderea iniţial asumată. dar şi pe asigurat. Aceasta operaţie se numeşte retrocesiune. reasiguratul procedează la o împărţire a riscurilor. Pentru că prin reasigurare. Reasigurarea este un mijloc de egalizare prin divizarea răspunderii între mai mulţi asigurători dispersaţi pe arii geografice cât mai intinse de menţinere a unui echilibru între primele încasate şi despăgubirile datorate de fiecare asigurător în parte.1. Contractul de reasigurare cuprinde: Page | 21 . iar cea care primeşte devine reasigurător. respectiv. până când riscul cuprins în aigurarea iniţială va fi suficient de fărâmiţat între societăţi de asigurare diferite. Deosebirea dintre acestea constă în modul de cuprindere. Prin operaţia de reasigurare. reasiguratul se comporta cu reasigurătorii la fel cum se comportă asiguraţi cu ei. asiguratul este pus la adăpost de surpriza neplăcută ca în caz de daună asigurătorul să nu poată face faţă obligaţiilor de despăgubire. a unei părţi din riscul subscris. Raporturi de reasigurare pot lua fiinţa în legătură şi ca urmare a unui contract de asigurare. Spre deosebire de asigurare. Reasigurarea nu se poate încheia pentru o sumă mai mare decât cea asigurată prin contractul de asigurare. Fiind un contract derivat. contractul de reasigurare urmează soarta contractului principal (contractul de asigurare). Cedând o parte din riscurile asumate.4 REASIGURAREA Reasigurarea reprezintă cedarea de către asigurător către alte societăţi. adică asiguratul nu se poate indrepta cu o acţiune juridică impotriva reasiguratorului. reasigurătorul poate ceda o parte mai mare sau mai mică din riscul acceptat în reasigurare. Dacă asigurarea este nevalabilă sau a fost lovită de nulitate. Reasigurarea produce efecte numai între reasigurat şi reasigurător. atunci şi reasigurarea este nevalabilă. în reciprocitate. el poate conveni cu reasigurătorii. societatea de asigurare care cedează devine reasigurant sau cedant. nefiind parte la contractul de reasigurare. Reasigurarea îl avantajează nu numai pe asigurător. pentru că.

reasigurătorul. Caracteristicile generale ale acestui gen de contract uşurează relaţiile între părţi. .alte clauze privind raporturile reciproce (arbitrajul. . pentru partea ce depăseşte limita contractelor obligatorii. pentru că cedarea automată a unei părţi din riscurile acceptate în asigurare îl pune la adăpost de tendinţa reasiguratului de selecţionare a riscurilor.).condiţiile în care se face reasigurarea. pentru reasigurarea riscurilor de valori mari. chiar şi pe cele de valori mici pe care le-ar putea acoperi singur. etc. . în timp ce reasigurătorul este obligat să le primească. categoriile de riscuri prevăzute în contract. Acest dezavantaj al reasiguratului este avantaj pentru reasigurător.răspunderea asumată de reasigurător. Reasiguratul nu are posibilitatea selecţionării riscurilor şi va ceda o parte din toate riscurile subscrise. reasiguratul se obligă să cedeze şi reasigurătorul se obliga să accepte în reasigurare. . Acest contract nu acţionează în mod automat. pentru reasigurător funcţionează principiul obligativităţii.mixt.obiectul reasigurării.durata contractului. poate să accepte în reasigurarea riscurilor propuse sau nu.răspunderea reţinută de reasigurător pe cont propriu. In baza contractului de reasigurare mixt. In baza contractului de reasigurare facultativ reasigurătul propune şi reasigurătorul poate să accepte sau să refuze reasigurarea. după o cercetare prealabilă.facultativ. . . In baza contractului de reasigurare obligatoriu. La rândul său.. decăderea din drepturi. respectiv costul reasigurării. Acest contract îmbină particularităţile celorlalte doua contracte: pentru reasigurat funcţionează principiul facultativităţii. Page | 22 . preavizul pentru ieşirea din obligaţii. de obicei. Contractul de reasigurare poate avea caracter: . .modul de decontare a primelor şi daunelor. în proporţiile şi condiţiile stabilite. reasiguratul are libertatea sa cedeze sau nu anumite riscuri în reasigurare. fără nici o dificultate. .obligatoriu. ci reasigurătul este obligat să înştiinţeze pe reasigurător de fiecare risc individual pe care doreşte să-l reasigure. Un asemenea contract cuprinde o categorie de riscuri şi nu un anume risc individual şi se foloseşte.

Din suma asigurată a contractului individual. întreaga diferenţă este reasigurată pe principiul excedentului de sumă. Reasigurarea excedent de sumă asigurată .reasiguratul stabileşte anticipat. El prezintă pentru reasigurat. Odată depăşită limita răspunderii pentru participarea pe bază de cotă parte.participarea reasiguratului se stabileşte sub forma unei cote procentuale din suma asigurată.răspunderile reasiguratului şi reasigurătorului se stabilesc sub forma unei proporţii faţă de suma totală asigurată. de întinderea daunei. In functie de modul de repartizare a riscurilor între reasigurat şi reasigurător. contractele pot fi: Contractele proportionale . reasiguratul reţine o anumita cotă. aceasta pentru că la stabilirea reţinerii proprii reasiguratul va ţine seama de probabilitatea de producere a riscului. contractul Page | 23 . plinul de conservare este mai mare decât la riscurile mai puţin bune. prevăzută în contractul de asigurare. Ţinând seama de aceste neajunsuri. reţinerea sa proprie. Plinul de conservare se exprimă valoric şi variază de la o ramură de asigurare la alta şi în cadrul aceleaşi ramuri. Reasigurarea proporţională . Reasigurarea proportionala are urmatoarele variante: Reasigurarea cota parte . în plinul de conservare. iar restul il cedează în cadrul secţiunii cotă parte. intrând în cadrul reţinerii proprii. iar pentru reasigurător certitudinea că reasigurătorul este cel dintai interesat în selectarea riscului. de la un obiect asigurat la altul. Aceeaşi proportie se utilizeaza la repartizarea primei de asigurare. denumită ”plin de conservare”. Participarea reasigurătorului se stabileşte tot sub forma unei cote procentuale. avantajul că riscurile mici. Reasigurarea mixtă favorizează pe reasigurătorii care participă la secţiunea cotă parte pentru că ei vor avea un portofoliu la fel de dispersat ca şi cel al reasiguratului şi îi dezavantajează pe reasiguraţii de la secţiunea excedent de sumă. Excedentul până la limita maximă a sumei asigurate îl cedează reasigurătorului. ca si la decontarea daunelor. de mărimea medie a sumelor asigurate şi de mijloacele financiare de care dispune.Formele reasigurarii 1. La riscurile mai bune. sub forma unei sume fixe. nu pot fi reasigurate. Sistemul excedent de sumă asigurată îndeplineşte cel mai bine rolul reasigură rii deoarece omogenizează răspunderile reţinute de reasigurat.este o imbinare între cele 2 asigurări de mai sus. Mărimea reţinerii proprii în raport cu răspunderea maximă a reasigurătorilor este un indiciu al calităţii riscurilor cedate în reasigurare.

La contractele neproporţionale repartizarea răspunderii între reasigurat şi reasigurător se face în funcţie de volumul posibil al daunei şi nu în baza unui raport proporţional faţă de suma asigurată. franchisa sau prag. pe baze proportionale.2. răspunderea reasiguratului este limitată pentru fiecare daună. diferenţa se plasează în afara pool-ului. înfiinţarea pool-urilor de asigurare. Dacă membrii pool-ului nu acopeăa întreaga valoare a contractului oferit în reasigurare. în schimb.în care răspunderea asigurătorilor este limitată pentru fiecare daună la un anumit nivel denumit prioritate.existenţa unor riscuri care prin cumul ar putea conduce la daune foarte mari (riscuri de război). . Contracte neproporţionale . Reasigurarea pe bază de pool de reasigurare . răspunderile reasiguraţilor pot fi stabilite diferenţiat în funcţie de nivelul daunei. De aceea reasigurarea mixtă este mai puţin folosită. pe baza contractelor de subscriere la care aceştia s-au angajat. care au o frecventa şi intensitate încă necunoscută (riscuri atomice sau nucleare). Aceasta este administrat de un oficiu. sau unui complex de riscuri din anumite ramuri de asigurare şi de aceea mai multe societăţi de asigurare tind să creeze un pool de asigurare care să plaseze în reasigurare contractele în cauză. de proporţii foarte mari. care centralizează ofertele de reasigurare şi le repartizează între membrii pool-ului. iar răspunderea reasiguratorilor vizeaza partea de daună care depaseşte prioritatea. La acest tip de contract. 1.necesitatea acoperirii unor riscuri deosebite.se face în vederea acoperirii unor riscuri deosebite. fie nelimitată. determină restrângerea sau chiar înlăturarea concurenţei. drept urmare răspunderea reasiguratului se exprimă printr-o sumă fixă din daună posibilă răspunderea asiguratorilor este fie limitată la o sumă fixă din daună.evitarea cedării unui volum important din primele de asigurare către societăţile de asigurare dintr-o altă ţară sau alta zonă geografică. Cauzele care au dus la crearea pool-ului de reasigurare sunt: . Page | 24 . Contractele de reasigurare neproporţională au următoarele variante: Contractul excedent de daună . iar în sarcina reasigurătorilor cade partea de daună ce depaşeste răspunderea reasiguratului.de reasigurare mixt se plasează la aceeaşi reasigurători care vor participa la ambele secţiuni. Aceasta formă de reasigurare conduce la diminuarea cheltuielilor de administrare. . În cazul contractelor de valori mari.au apărut datorită temerilor că contractele de valori mari nu vor putea fi plasate integral în reasigurare.

Dauna care rămâne în sarcina reasiguratului se stabileşte sub forma unui procent din dauna produsă raportată la primele încasate.000 $. 800.la nivelul 2 se acopera partea de dauna cuprinsa intre 1.000.la nivelul 1 se acopera partea de dauna cuprinsa intre 200. .000 $. Participarea reasigurătorilor la acoperirea daunelor este dependentă de raportul dintre daune şi primele de asigurare. iar nivelul 2 pentru nivelul 3.500. Page | 25 .001 . Reasigurarea excedent de daună prezintă avantajul pentru reasigurat că îi permite să îşi limiteze răspunderea pentru daunele produse de acelaşi risc în funcţie de capacitatea sa de plată. prioritatea este de 200.000 $. în care nivelul 1 ţine loc de franchiză pentru nivelul 2. iar reasigurătorii să suporte tot ceea ce depăşeşte acel nivel.reasiguratul se angajează să acopere din daunele făcute în cursul anului o sumă echivalentă cu un procent din volumul primelor încasate.1.000 $ de către cei ce au subscris la nivelul 2. La producerea riscului asigurat.000 $. Reasigurarea excedent de daună se utilizeaza în ramurile în care în urma producerii riscului asigurat se pot înregistra daune foarte mari (răspunderea civilă a armatorilor pentru poluarea apei mării sau a litoralului). . de volumul şi structura portofoliului său. pe lângă despăgubirile de asigurare şi cheltuieli de administrare.000.la nivelul 3 se acopera partea de dauna mai mare de 3. nu acopera nimic. dauna se acoperă de reasigurat sau de reasigurat şi reasigurător. iar pentru reasigurător.000 $. aceasta rămâne în sarcina reasiguratului.000.000 $ se acoperă de către reasigurătorii care au subscris la reasigurarea de excedent de daună la nivelul 1 si 500.000 $. În plus. Reasigurarea oprire de daună . reasigurătorii care au subscris la reasigurarea cu excedent de dauna la nivelul 3.000. dacă avem o daună de 1. 200.Exemplu: să presupunem ca la un contract de reasigurare de 6. subunitar pentru că societatea de reasigurare suportă.3. ei pot cere asiguratorului ca anumite riscuri să le fie cedate în reasigurare în condţtii de cotă parte. b.000 $ se acoperă de către reasigurat. că necesită un volum relativ redus de cheltuieli de administrare. în funcţie de mărimea daunei înregistrate: dacă avem o daună de 100. iar diferenţa de 6.000. Mărimea priorităţii depinde de capacitatea financiară a reasiguratului de a acoperi singur o parte mai mare sau mai mică din daunele înregistrate.000 $ se împarte pe 3 niveluri: .200.001 . Reasiguratorii pot să se pună la adăpost folosind asigurarea exdent de daună în trepte.000 $.

S. D. I. 1992 Bistriceanu . Craiova. 1997 Sistemul asigurărilor sociale din România. Bucureşti . Bucureşti . 1971 Dobrin Marinica Bucureti. Editura Fundaţiei România de Maine. Biblioteca A.. 2006 Asigurari. Probleme economico-financiare legate de sfera şi rolul asigurărilor de Asigurări şi reasigurări. Gh. Editura Ştiinţifică. C. teza de doctorat. Gh. Editura Universitatea. Suzana Camelia Ilie Violeta Ciurel Page | 26 . Editura Universitaria.Craiova. Editura A. 2000 Bistriceanu. Gh. D. Asigurări si reasigurări. Rentrop&Straton [2011] bunuri în România . Bistriceanu.E. Editura Academiei.BIBLIOGRAFIE Alexa.L..O perspectiva globala. V. 1991 Asigurări şi reasigurări. Editura Oscar Print Asigurari si reasigurari . D. Bucureşti. Dicţionar de asigurări. 1968 „ Berce Florian Asigurări si reasigurări în comerţul internaţional.L. Ciurel. Galiceanu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->