Sunteți pe pagina 1din 13

CONTESTAIA LA EXECUTAREA SILIT

Noiuni introductive privind executarea silit Execuatrea silit reprezint ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile. Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta, in tara noastra, o importanta garantie a infaptuirii justitiei, intemeindu-se, in toate fazele ei, pe principiul legalitatii. Putem defini executarea silit ca acea faz a procesului civil n cadrul creia creditorul i poate realiza n mod efectiv drepturile statornicite ntr-un titlu executoriu, prin constrngerea patrimonial a debitorului. Scopul executrii silite este tocmai acela de a face posibil realizarea efectiv a dreptului subiectiv i n cazurile de mpotrivire a debitorului la ndeplinirea obligaiei cuprinse ntr-un titlu executoriu. Executarea silit prezint o importan deosebit pentru creditor, ntruct reprezint ultima cale de valorifi care a dreptului n caz de opunere din partea debitorului. Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului, legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve. Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului, fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia. Desi de regula, executarea silita se aplica asupra intregului patrimoniu al debitorului, legea excepteaza da la urmarire unele bunuri strict necesare pentru existenta sa si intretinerea familiei sale, pentru exercitarea meseriei sau profesiei ori alte bunuri cu destinatie speciala. Executarea silita poate fi directa sau in natura, de exemplu; ridicarea de la debitor a unui bun pe care il detine fara drept, demolarea unei constructii,

evacuarea dintr-o locuinta etc., ori indirecta sau prin echivalent, constand in incasarea de catre creditor a unor sume banesti obtinute prin vanzarea bunurilor debitorului ori prin poprire. In raport cu natura bunurilor supuse urmaririi executarii silite poate avea mai multe forme, prevazute de codul nostru civil: urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia debitorului; urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale debitorului care se afla in posesia celui de al treilea; urmarirea fructelor prinse de radacini; urmarirea veniturilor unui bun nemiscator; urmarirea bunurilor nemiscatoare; predarea silita a miscatoarelor si nemiscatoarelor. Prin lege sunt reglementate si unele proceduri speciale de executare silita. Printre acestea se enumera reglementarile cu privire la executarea silita impotriva persoanelor fizice a platii impozitelor si a creantelor banesti ale persoanelor juridice. Un mijloc pentru asigurarea legalitatii executarii silite il reprezinta si contestatia la executare. Notiunea de contestaie ncercnd s definim acest concept, putem spune c reprezint mijlocul procedural, specific fazei executrii silite, prin intermediul cruia persoana interesat (creditorul urmritor, debitorul urmrit, tertul poprit, tertii sau procurorul) solicit instantei ca actele de executare s fie ndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale. Contestaia la executare reprezint mijlocul procedural prin intermediul cruia oricare dintre pri sau terele persoane interesate pot obine desfiinarea msurilor ilegale de urmrire silit. Aceast cale procedural este reglementat n art. 399-404 C.proc.civ., texte ce alctuiesc cea de a VI-a Seciune din primul capitol al Crii a V-a din acest cod. Natura juridica a contestatiei la executare prezinta interes, ntrucat de calificarea acestui mijloc procesual depinde modul de solutionare a altor probleme pe care le ridica activitatea de executare silita.

Contestatia la executare este o cale de atac speciala, pentru nlaturarea unor acte procesuale ndeplinite n mod nelegal de organele de executare, care nu trebuie confundat cu contestatia n anulare, o cale extraordinar de atac- care este mijolcul procedural prin intermediul creia se poate obtine anularea unei hotrri irevocabile putnd fi exercitata de catre una din parti sau printr-o actiune civila particulara, n cazul promovarii de catre o terta persoana care vizeaza masurile de executare silita. Astfel, contestatia la executare poate viza fie clarificarea ntelesului, ntinderii sau aplicarea titlului executoriu (n cazurile n care nu s-a utilizat procedura prevzut de dispozitiile art. 2811 din Codul de procedur civil), fie desfiintarea actelor de executare nelegale, fie obligarea organului de executare la ndeplinirea actului n conditiile prevzute de lege. O astfel de contestatie se promoveaza atunci cnd titlul nu este suficient de clar, iar pentru a putea fi pus n executare este necesara clarificarea, interpretarea ori explicarea lui. n toate cazurile n care executarea silit este pus sub controlul instantei judectoresti, control ce vizeaz att interesul creditorului, ct si pe cel al debitorului, persoanele interesate pot folosi aceast cale prevzut de dispozitiile art. 399-404 din Codul de procedur civil. Procedura fiscala stabileste ca orice persoana interesata, care demonstreaza ca are un interes poate face contestatie ndreptata mpotriva, masurilor de executare silita, oricarei modalitati a executarii silite propriei, decontare bancara, executare silita asupra bunurilor mobile sau a celor imobile, a fiecarui act de executare silita efectuat de organele de executare competente, refuzul organului de executare silita de a ndeplini un act de executare n conditiile legi, dar si mpotriva titlurilor executorii. Dupa ce a nceput executarea silita puteti solicita n calitate de persoana interesata sau vatamata, pe calea contestatiei la executare si anularea ncheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie sau, dupa caz, ncuviintarea executarii silite data fara ndeplinirea conditiilor legale.

Cadrul procesual cu caracter general, privind executarea silita este reglementat n cadrul art.399-405 Codul de procedura civila, procedura executarii silite care presupune o succesiune de acte, pretinde stricta respectare a legii, pentru a nu prejudicia drepturile partilor sau ale altor persoane. n situatia n care persoanele care considera ca au fost vatamate n drepturile lor, sau care au un interes, pot sa ceara reintrarea n legalitate prin mijlocul procedural oferit de legiuitor-contestatia la executare silita. Asemeni prevederilor dreptului comun si n cazul contestatiei la executarea silita exercitata conform Codului de procedura fiscala, dupa obiectul contestatiei, acesta poate fi o contestatie la executarea propriu-zisa (se contesta orice acte de executare sau chiar executarea silita n ntregime), o contestatie la titlulprin care se contesta chiar titlul executoriu n temeiul caruia a fost pornita executarea , dar lamuriri cu privire la ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu sau o contestatie mpotriva refuzului organului de executare de a ndeplini un act de executare n conditiile legii. Contestatia poate fi ndreptata si mpotriva titlului executoriu , n temeiul caruia a fost pornita executarea, n cazul n care acest titlul nu este o hotarre data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevada posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunte asupra acestuia. Contestatia mpotriva titlurilor executorii poate fi facuta cu privire la titlurile executorii emise de organele de executare si anume: a) Procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, aprobat de conducatorul organului de executare; b) Procesul-verbal de stabilire a cuantumului majorarilor de ntrziere, dobnzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate prin titlul executoriu, aprobat de conducatorul organului de executare; c) Titlul exeutoriu ntocmit de organele de executare, pe baza avizului de urmarire ori a evidentei pe platitori, pentru obligatiile bugetare constituite de

debitor si neachitate la scadenta; d) Procesul-aprobat de conducatorul organului de executare privind sumele datorate de adjudecatarul care nu depune imediat pretul bunului mobil valorificat; e) Procesul-verbal de licitatie, n cazul n care cumparatorului, persoana fizica, i s-a ncuviintat plata pretului bunului imobil n rate . Materia contestatiei la executare o gasim reglementata si la Cap.XI, art.172174 din Codul de procedura fiscala , care poate fi folosita de persoanele interesate mpotriva titlului executoriu de asemeni ca si n procedura civila de persoanele interesate atunci cnd organele de executare fiscala se abat de la propriile reguli ale Codului de procedura fiscala. Textul art.172 alin.3 C.pr.fiscala face precizarea ca aceasta forma de contestatie se refera la acele titluri care nu sunt pronuntate de instante juecatoresti sau de organe cu activitate jurisdictionala, ci la titluri emise doar n conditiile speciale ale codului fiscal si ale celui de procedura fiscala-Legea nr.571/2003 si O.G. nr.92/2003. Art.173 alin.2 stiplueaza ca contestatia poate fi introdusa si de o terta persoana care pretinde un drept real de proprietate sau un alt drept real asupra bunului, contestatia putnd fi introdusa cel mai trziu n teremen de 15 zile dupa efectuarea executarii. Toate celelalte contestaii, la care se refer art. 399 alin. (1) (prima parte a textului) i art. 400 alin. (1) C.proc.civ., i care poart asupra urmririi nsi sunt cunoscute sub denumirea de contestaii la executare propriu-zise. Acestea sunt i cele mai frecvente contestaii la executare care se exercit n practic. Legea nr. 188/2000 privind executorii judectoreti face distincie ntre contestaia la executare, care poate fi exercitat, potrivit art. 58, n condiiile prevzute de Codul de procedur civil i calea procedural a plngerii. Acest din urm mijloc procedural este reglementat de lege tocmai pentru cazul n care organul de executare refuz s ndeplineasc un act de executare.

Contestaiile la executare propriu-zise pot avea ca obiect orice neregulariti procedurale svrite cu prilejul activitii de urmrire silit. Menionm c, prin Legea nr. 219/2005, a fost introdus n Codul de procedur civil la art. 399 i alin. (21) (modificat prin Legea nr. 459/2006), text potrivit cruia contestaia la executare poate fi exercitat de cei interesai sau vtmai i mpotriva ncheierii prin care s-a dispus nvestirea cu formul executorie, dat fr ndeplinirea condiiilor legale. Mai este de reinut c, potrivit art. 4001 C.proc.civ., contestaiile la executare pot avea ca obiect i mprirea bunurilor proprietate comun. Reglementnd contestatia la executare n materie fiscala, norma special si gasesete aplicabilitatea potrivit principiului specialia generalibus derogant. Dispozitiile din procedura civila de drept comun este aplicabila n completare acolo unde legea speciala-OG.nr 92/2003 nu cuprinde prevederi speciale.

Solutionarea contestaiei La executare este de competenta instantelor judecatoresti, instanta de executare potrivit Codului de procedura civila. Contestatia putnd fi naintata de catre debitorul urmarit, creditorul urmaritor, tertul poprit, n cazul popririi sau orice alt tert vatamat prin aplicarea acestei proceduri, si se judeca n procedura de urgenta. Ca exceptie, persoanele urmarite n baza ordinului de executare emis potrivit art.87 alin. 2 din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romniei pot face contestatie la executare la colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi care a solutionat, n conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Natura si calificarea contestatiei la executare depinde de modul n care titularul ntelege sa se foloseasca de acest mijloc procedural, nsa, n principal, se urmareste anularea unor acte sau masuri de executare vizate ca nelegale, desi n unele ipostaze poate fi calificata ca un mijloc procedural mixt.

n toate cazurile are fizionomia unei cai de atac pentru ca, uznd de ea, contestatorul urmareste desfiintarea unei hotarri judecatoresti sau alt act jurisdictional, respectiv desfiintarea unor masuri executionale. Avnd n vedere titlul executoriu, pe de o parte si analiznd contestatia la executare pe de alta parte, daca discutam de calificarea ei ca o cale de atac, trebuie avut n vedere ca n caile de atac se vizeaza solutia pe fond ce urmeaza a fi pronuntata adica dezelegarea raportului juridic de drept material, sunt aduse n discutie problemele legate de modul de solutionare al pricinii, iar procedural, acte si masuri care au dus la elaborarea hotarrii. Contestatia la executare este o cale incidentala care trebuie sa se distanteze de litigiul propriu-zis. Ea priveste exclusiv exercitarea iar atentia trebuie ndreptata ntr-acolo nct sa nu se aduca atingere caracterului de lucru judecat al titlului executoriu, oricare ar fi acesta. Prin contestatia la executare se urmareste un alt obiect si anume regularitatea actelor de urmarire silita, nicidecum legalitatea si temeinicia solutiei pronuntate de instante asupra fondului. Apararile privind fondul sunt admise atunci cnd titlul executoriu nu este emis de o instata judecatoreasca, textul art.399 al.3 teza finala, prevede ca: se pot invoca aparari de fond mportiva titlului executoriu, cu conditia ca legea sa nu prevada o alta cale de atac. n materie fiscala chiar exista o dispozitie clara n ce priveste tertul contestator care invoca un drept real asupra bunului pus sub urmarire-art.173, alin.3 C.pr.fiscala, care ofera posibilitatea atacarii fondului si readucerii lui n discutie n sensul ca cel de-al treilea poate sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun. Aici exista posibilitatea clarificarii potrivit dreptului material si nu al celui procesual care priveste executrea silita n sine. Legat de acest aspect, este de observat contestatia la executarea silita prevazuta la art.172-174 C.pr. fiscala, care contureaza dreptul de a exercita aceasta cale speciala mpotriva oricarui act de executare efectuat cu ncalcarea prevederilor prezentlui cod de catre organele de executare, precum si n cazul n care acestea refuza ndeplinirea unui act de executare n conditiile legii-art.172

alin.1 C.pr. fiscala. Alin. 3 al art.172 prevede ca poate fi exercitata si mpotriva titlului executoriu n temeiul caruia a fost pornita executarea. Exista o diferentiere de regim juridic ntre prevederile art.172 C.pr. fiscala si cele ale art.399 C.pr. civ asupa temeiurilor contestatiei la executare, evident una dintre ele priveste dreptul procesual comun si cealalta dreptul procesual fiscal. Cadrul procesual al contestatiei la executare nu este unul inter pares ntre partile procesului, pentru ca pot figura si tertii, acestia promovnd contestatia la executare atunci cnd justifica un interes, bunaoara sunt puse sub urmarire bunuri ce constituie proprietatea contestatorului. n astfel de cazuri, contestatia este calificata ca o actiune de escindere sau n anulare, caca contestatorul angajeaza pe aceasta cale un veritabil litigiu cu refelex petitoriu. nsa n fata petitoriului se opreste, acesta avnd autoritatea lucrului judecat. Contestatia la executarea are doua repere, anume: primul contestatia ndreptata mpotriva oricarui act de executare, al doilea contestatia asupra lamuriri, ntelesul, ntinderea titlului executoriu. n a doua ipoteza, asa-zisa contesatatie la titlul, revine spre comptenta instantei care a pronuntat acel titlul, pe cnd prima apartine judecatoriei. Din economia textului nu rezulta care ar fi instanta competenta atunci cnd hotarrea judecatoreasca a fost obtinuta ntr-un litigiu care s-a judecat n prima instanta si n toate caile de atac. Probelema este dificila atunci cnd pe parcursul judecatii, n toate instantele s-au adus modificari ale solutiei pronuntata de instanta de fond si practic avem mai multe hotarri judecatoresti care mpreuna constituie un titlul executoriu. Apreciem ca este comptenta instanta de fond, de apel sau de recurs, unde a aparut problema de a fi lamurit ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu. Rationamentul este acela ca o presupusa ndreptare sau corectie, o lamurire se poate face numai cu respectarea stricta a competentei materiale, bunaoara nu poate verifica aceste aspecte prima instanta cta vreme s-a pus probelma de a verifica, conform art.400 alin2 C. pr. civ, hotarrea de modificarea a instantei care a solutionat apelul.

Efectele contestatiei, ct priveste schimbarea fondului titlului pus n executare, nu se poate pronunta instanta care judeca contestatia de executare, pentru ca un atare demers este inadmisibil. Contestatia la executare poate duce numai la modificarea sau anularea procedurii de executare, fara sa fie posibil ca pe aceasta cale sa se schimbe fondul solutiei cuprinse n titlul executoriu. Acest concept priveste chiar si contestatia la titlul, aceasta privind doar ntelesul, ntinderea si aplicarea a ceea ce dispune titlul executoriu. Pe calea contestatiei la executare nu pot fi invocate motive de fond care sa repuna n discutie o hoarre definitiva. Judecarea contestaiei Contestatia la executare se judeca, in principiu, ca orice judecata in prima instanta diferenta facandu-se ca aceasta contestatie se judeca de urgenta si cu precadere. Hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotararii pronuntate in legatura cu impartirea bunurilor proprietate comuna si contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu. In ce priveste hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, aceasta este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa. Instanta va cita pe lnga contestator sau alta persoana interesata si organul de executare n a carui raza teritoriala se gasesc bunurile sau si au sediul sau domiciliul tertul poprit. Termenul n care se poate introduce contestatia este un termen de decadere de 15 zile si curge de la data de la care: a) Contestatorul a luat la cunostinta de executarea ori actul de executare-somatia cu ocazia efectuarii silite sau n alt mod, a luat la cunostinta de executarea ori actul de executare pe care l contesta;

b) Contestatorul a luat la cunostinta, potrivit lit.a) de refuzul organului de executare de a ndeplini un act de executare; c) Cel interesat a luat la cunostinta de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta. Prin execeptie, daca o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, contestatia poate fi introdusa cel mai trziu n termen de 15 zile dupa efectuarea executarii. Totusi, neintroducerea contestatiei n acest termen nu l poate mpiedica pe tert sa si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun. Contestatia privind lamurirea ntelesului ntinderii sau aplicarii titlului executoriu se face oricnd nauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita. Dreptul de a cere executarea silita se prescrie n termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. n cazul titlurilor emise n materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani. Procedura prevazuta n cazul Contestatiei la executare se judeca cu procedura pentru judecata n prima instanta care se aplica n mod corespunzator. Prin urmare, contestatia prin care se sesizeaza instanta de judecata trebuie sa cuprinda elementele prevazute de lege, pentru cererea de chemare n judecata. La cererea de chemare n judecata veti alatura attea copii cti intimati sunt. Contestatia la executare se timbreaza cu timbru judiciar si taxa judiciara de timbru conform legii. Potrivit dispozitiilor legale judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. Conform prevederilor art. 402 din Codul de procedur civil, contestatia la executare se judec de urgent si cu precdere, dup regulile instituite pentru judecata n prim instant, de unde rezult c ne aflm n prezenta unei proceduri contencioase, iar nu n situatiile prevzute de art. 331-339 din Codul de procedur civil.

Suspendarea executrii O data cu introducerea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, contestatorul poate cere n temeiul art.403 alin.1 din Codul de procedura civila, suspendarea executarii, daca va depune o cautiune n cuantumul fixat de presedintele instantei, daca legea nu prevede altfel . Dar nu mai mult dect suma ce reprezinta obligatia bugetara pentru care se face executarea silita si cheltuielile de executare. La stabilirea cautiunii, instanta tine seama de nscrisul constatator al dreptului invocat de contestator, de starea solvabilitatii sale, de valoarea bunurilor supuse executarii silite, de cuantumul sumei datorate, precum si de orice alte date care privesc solutionarea contestatiei la executare. Partea interesat (contestatorul) poate formula, n cadrul contestatiei la executare, cererea de suspendare a executrii, pn la solutionarea contestatiei sau a altei cereri-petitie separata privind executarea silit. Instanta se va pronunta asupra acestui aspect numai dup depunerea unei cautiuni n cuantumul fixat de ctre aceasta, afar de cazurile n care legea dispune altfel. Conditionarea suspendrii executrii silite de depunerea unei cautiuni, n cuantum stabilit de instanta judectoreasc, se impune pentru prevenirea exercitrii abuzive a dreptului de a cere suspendarea executrii, precum si pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, legate de executarea ct mai operativ a creantelor lor, stabilite prin titluri executorii. n acelasi timp, depunerea cautiunii constituie o garantie n sensul c, n urma respingerii contestatiei la executare, creditorul va putea cere si obtine despgubiri pentru pagubele suferite datorit ntrzierii executrii silite Cuantumul cautiunii ce urmeaz a fi depus se stabileste de instanta de executare, ea fiind cea care va fixa acest cuantum. De regula, n practica judiciar instantele indic un cuantum de pn la 10% din valoarea bunului contestat. Recent prin Ordonata de Urgenta a Guvrenului nr.138/200 prin Legea nr. 219/2005, stabileste cuantumul cautiunii la 10 % din valoarea obiectului cererii sau de 500 Ron pentru cererile neevaluabile n bani. Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii instanta va putea suspenda numai distribuirea pretului.

Mai trebuie amintit, de asemenea, c simpla depunere a unei cautiuni n cuantumul fixat de instant nu atrage automat acordarea suspendrii executrii silite. Cu prilejul judecarii contestatiei, instanta citeaza si organul de executare n a carui raza teritoriala se gasec bunurile urmarite ori, n cazul executarii prin proprire, si are sediul sau domiciliu tertul poprit. La cererea oricariei parti interesate, instanta paote decide, n cadrul contestatiei la executare, asupra mpartirii bunurilor pe care debitorul le detine n proprietatea comuna cu alte persoane. n situatii urgente, pna la solutionarea cererii de suspendare, presedintele instantei poate dispune, potrivit art. 403 lin.3 din Codul de procedura civila, pe calea ordonantei presedintiale, suspendarea provizorie a executarii prin ncheiere, care poate fi atacata cu recurs, n mod separat. Instanta poate admite sau respinge contestatia la executare. Daca instanta admite contestatia la executare, poate dispune anularea sau ndreptarea actului de executare, poate dispune anularea sau ndreptarea actului de executare, anularea ori ncetarea executarii nssi, anularea sau lamurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a carui ndeplinire a fost refuzata. n baza admiterii contestatiei instanta, odata cu desfiintarea executarii, mai poate dispune prin aceeasi hotarre, restituirea catre cel ndreptatit, a sumei ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau retinerile din proprire, respectiv a cautiunii atunci cnd este cazul. n cazul n care instanta respinge contestatia la executare, contestatorul poate fi obligat la cererea organului de executare la despagubiri pentru pagubele cauzate pentru ntarzierea executarii. Cautiunea se elibereaza celui care a depus-o n masura n care asupra acesteia cel ndreptatit n cauza nu a formulat cerere pentru plata despagubirilor cuvenite, pna la mplinirea termenului de 30 de zile de la data la care prin hotarri irevocabile, s-a solutionat fondul cauzei. Cautiunea se poate nsa elibera de ndata, daca partea interesata declara n mod

expres ca nu urmareste sa oblige partea adversa la despagubiri pentru prejudiciile cauzate. Efectele admiterii contestatiei la executare n toate cazurile n care se desfiinteaza titlul executoriu sau nsasi executarea silita, da dreptul la ntoarcere a executarii, prin restabilirea situatiei anterioare. In situatia in care bunurile urmarite sunt supuse stric[ciunii, pieirii sau deprecierii, instana va putea s suspende numai distribuirea preului.

BIBLIOGRAFIE
2. Dan Tudorache, Contestatia la executare, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2006.