ROLUL ERGOTERAPIEI IN REABILITAREA BOLILOR

CARDIO-VASCULARE
ORGANISME INTERNATIONALE IMPLICATE; parteneriat si platforme pentru preventie:

-SOCIETATEA EUROPEANA DE CARDIOLOGIE- ESC -JOINT TASK FORCE A SOC. EUROPENE -JOINT PREVENTION COMMITTEE -SOCIETATEA EUROPEANA DE ATEROSCLEROZA -ASOCIATIA EUROPEANA PENTRU STUDIUL DIABETULUI -FEDERATIA INTERNATIONALA A DIABETULUI-EUROPA -RETEAUA EUROPEANA A INIMII (EUROPEAN HEART NETWORK)

ASPECTE EPIDEMIOLOGICE

Bolile inimii si ale vaselor sanguine= problema de sanatate majora. HTAE intereseaza 20% din populatia adulta. ATS coronariana genereaza majoritatea deceselor (1,5 mil. atacuri de cord/an cu 1 mil. decese din totalul de 60 mil. bolnavi cardiovasculari inregistrati in USA). Morbiditatea prin boli cardiovasculare nu este in scadere. Mortalitatea din ultimii ani se mentine relativ scazuta (25%). Numarul mare de supravietuitori dupa un eveniment cardiac justifica implementarea programelor de reabilitare (peste 700 programe incluzand 550. 000 pacienti supravetuitori dupa un infarct miocardic si peste 100.000 bolnavi cu by-pass coronarian din care 1/3 sunt inclusi in programe recuperatorii).

GHIDURI DE PREVENTIE SI TRATAMENT (ESC; 2003)

-consens intre toti partenerii implicati in diagnosticul si tratamentul HTA -o baza de educatie si de instruire profesionala -elaborarea de sabloane pentru ghidurile societatilor nationale -un punct de referinta bazat pe dovezi stiintifice in identificarea mijloacelor pentru controlul TA -atingerea unor scopuri economico-sanitare

OBIECTIVE SI STRATEGII TERAPEUTICE

-SCADEREA TA ; sub 140/90 mmHg, la diabetici sub 130/80mmHg : ar trebuie atinsa/propusa si la cei cu istoric de boala cerebro-vasculara, boala coronariana ischemica. -MODIFICAREA STILULUI DE VIATA: activitate /miscare, evitarea sedentarismului. -INCETAREA FUMATULUI :creste TA si FC pe o durata > 15 min dupa fumarea unei tigarete prin stimularea SN simpatic central si a terminatiilor nervoase cu cresterea catecolaminelor plasmatice). NB!- atentie la fumatul pasiv -REDUCEREA GREUTATII CORPORALE :scaderea in greutate infl. + scaderea TA si a factorilor de risc: rezistenta la insulina, hiperlipidemia, diabetul, HVS, apneea de somn). O scadere medie de 5,1kg a dus la scaderea TA de 4,4/3,6mmHg. -MODERATIE IN CONSUMUL DE ALCOOL :se propune reducerea pana la max.20-30 g de etanol/zi la barbati si 10-20g/zi la femei. -REDUCEREA APORTULUI DE SARE :scaderea consumului zilnic de la 10,5 g/zi la 4,75,8g/zi NaCl, scade TA cu 4-6mmHg., permite reducerea dozelor si a numarului de medicamente antihipertensive. Aportul zilnic recomandat este de 65 mmol/zi= 3,8gsare/zi sau sub 5 g/zi. -CRESTEREA APORTULUI DE FRUCTE SI LEGUME CU SCADEREA APORTULUI DE GRASIMI SATURATE SI TOTALE:se recomanda dieta bogata in K, acizi grasi omega 3 polinesaturati;ulei de peste,suplimentarea calciului si a magneziului alimentar.

DEFINITIA REABILITARII:

-PROCES DE RESTAURARE A PERSOANELOR CU BOLI CARDIACE, PENTRU DOBANDIREA SI MENTINEREA UNUI STATUS OPTIMAL : PSIHOLOGIC, PSIHOSOCIAL, OCUPATIONAL, EDUCATIONAL. OBIECTIVELE REABILITARII ; -tratament pentru indepartarea simptomelor si semnelor bolii -obtinerea celui mai bun grad de confort pentru fiecare bolnav -modificarea stilului de viata si indepartarea factorilor de risc -readaptarea la efortul fizic

CARACTERUL PROGRAMELOR DE REABILITARE:

1.PROGRAM LONGITUDINAL: - boli c-v sunt de durata, majoritatea ireversibile, au potential de progresie -anumite faze din program trebuie continuate indefinit

2. PROGRAM PARTICIPATIV; -rol activ al pacientului in activitatea de ingrijre proprie -autoresponsabilizare in gestionarea bolii -cooperare cu staff-ul programului

3. PROGRAM EMINAMENTE PREVENTIV; -activitati dirijate spre prevenirea repetarii evenimentelor c-v acute -prevenirea complicatiilor bolii

4. PROGRAM INDIVIDUALIZAT (PERSONALIZAT); -se stabileste profilul fiecarui pacient (factori de risc, sechele psihologice, aspecte profesionale, circumstante emotionale si personale subsecvente bolii) -activitatile din program sunt adaptate fiecarui caz

PRINCIPII GENERALE IN APLICAREA ERGOTERAPIEI LA BOLNAVI CARDIOVASCULARI

-probele de efort permit aprecierea corecta a restantului functional (a capacitatii de efort individuale) -programul de reantrenare trebuie stabilit precoce si aplicat fara pericole pentru pacient (anticiparea si evitarea complicatiilor). - ergoterapia asociaza / completeaza o munca de durata pe bicicleta ergometrica si exercitiile de gimnastica orientate spre antrenarea musculara si a respiratiei. -readaptarea cardio-respiratorie la munci generale cu efort sustinut si constante, nu este similara cu reluarea unor activitati usoare, discontinue, bimanuale, necesare vietii cotidiene.

-eforturile statice crescute ( cu mentinerea posturii de lucru) si eforturile dinamice intense, cresc frecventa cardiaca si pot favoriza aparitia tulburarilor de ritm cardiac.
- in faza precoce, activitatile selectionate pentru bolnavii cardiaci (in general munci bimanuale, tehnici artizanale), trebuie sa fie motivate, apropiate de gesturile vietii cotidiene, diversificate

ACTIVITATEA FIZICA

Lipsa antrnamentului fizic este predictor puternic de mortalitate CV. Antrenamentul de rezistenta aerobica dinamica scade TA sistolica si diastolica de repaus cu 3,0/2,4 mmHg si TA ambulatorie cu 3,3/3,5 mmhg. Nivele moderate de exercitiu scad TA, greutatea corporala, grasimea corporala, circumferinta taliei si cresc sensibilitatea la insulina. Pacientii sedentari trebuie sa desfasoare exercitii de intensitate moderata in mod regulat; 35-45 min./zi (activitate fizica de anduranta: mers, jogging, inot). NB!: exercitiul izometric intens (ex. ridicarea de greutati) trebuie evitat (efect presor marcat). Adaptarea circulatorie la efort permite: Cresterea cantitatii de oxigen la nivelul muschilor in activitate Eliminarea excesului de caldura Pastrarea unei circulatii functionale (cresterea debitului cardiac, vasodilatatie intensa cu cresterea extractiei oxigenului la nivel tisular, modificarea repartitiei debitului sanguin in diferite teritorii).

ATELIERUL DE ERGOTERAPIE / TERAPIE OCUPATIONALA

-alegerea activitatilor /locurilor de munca : in functie de adaptarea cardiaca, tipul si stadiul bolii cardiace, varsta, tratamentul urmat. - se impune instruirea (pedagogia bolnavului) cu privire la munca efectiv desfasurata -invatarea dozarii gesturilor si corijarea modului de efectuare -ritm de lucru liber, cu progresie controlata a complexitatii muncii -pauze suficiente recuperatorii in timpul muncii. -invatarea autocontrolului frecventei cardiace -evaluarea morfo-functionala anterioara(si de etapa) si discutiile cu bolnavul, orienteaza asupra deprinderilor anterioare si asupra nevoilor imediate (activitati cotidiene, activitate profesionala).

ALEGEREA ACTIVITATILOR DE TERAPIE OCUPATIONALA SI DE ERGOTERAPIE

FAZA I (prima luna): ET in spital -salon Sinonim cu recuperarea precoce Se aplica mijloacele terapeutice farmacologice, repausul, alimentatia . Contextul clinic dimensioneaza:

Un program limitat de antrenament bazat pe: -mobilizare progresiva -exercitii de nivel scazut -educarea bolnavului si a familiei -evaluare initiala vocationala, psihosociala -alte interventii specifice.

FAZA II

Din saptamana a doua dupa externarea din spital- luna a doua. - programe precoce post spitalizare (sinonim cu recuperarea secundara- sau in convalescenta): -necesita supraveghere permanenta medicala (echipa) -exercitii progresive, cu functii c-v monitorizate telemetric -FC reprezinta cheia monitorizarii -este faza cea mai costisitoare (1500-2500 dolari pentru 12 sapt de program: 3 ori/sap x 1 h cu 5-10 min. de incalzire)

-se introduc exercitii care permit dobandirea conditiei pentru reluarea activitatii casnice, menajere, deplasari,
-consiliere si pregatire pentru adoptarea unui nou stil de viata

Activitati ergoterapeutice in F II

lucru in pozitie sezand sau munci usoare in ortostatism -desen artistic -decoratiuni pe sticla -mica tamplarie -marochinarie -cartonaj -tesut -impletituri -croitorie

PROGRESIA/COMPLEXAREA ET
Activitati in pozitie sezand mai sustinute, apoi activitati in picioare, in ambianta/regim normal de atelier; -tamplarie cu folosirea unor locuri de munca mai exigente (forta, postura) -deplasari cu manipulare de materiale, transport de greutati mici. -feronerie

FAZA III (dupa luna a treia);

-programe orientate spre activitati relaxante (in timpul liber, activitati cotidiene) -activitati de interior: pictura, tapiterie, mica tamplarie, electronica, -activitati menajere:bucatarie, spalat, menaj cotidian -mica gradinarie Program orientat spre: -actvitati profesionale -activitati relaxante de timp liber cu caracter fizic -activitati gospodaresti

Exemple de activitati ET in F III

-activitati exterioare: terasament, zidarie, gradinarit complet, deplasari de materiale grele (cu roaba, purtare de greutati in spate) -menaj complex.