Sunteți pe pagina 1din 36

1

COALA POSTLICEAL INTELLECTUM Specializare: Asistent Medical Generalist

TEMA PROIECTULUI: GASTRIT ACUT

ndrumtor: chiopu Geta

Elev: unea Valentina Rodica

Galai 2012

Motto
Ce vrednic de dispret ar fi omul daca n u s - a r p u t e a r i d i c a d e a s u p r a a t o t c e e a ce este omenesc. Oare savarsim noi ceva maret atata timp cat luptam cu propriile noastre sentimente?. Chiar daca izbutim sa ne ridicam asupra lor, noi nu am invins decat niste slabiciuni. Trebuie sa ne ridicam in slavi pentru ca nu suntem la fel cu cei mai rai dintre oameni? Nu vad de ce s-ar mandri cineva in spital ca ar fi mai zdravan decat ceilalti bolnavi.

Motivatie
Orice om isi doreste sa aiba o profesie, care sa-i placa, care sa-l caracterizeze si sa-i asigure un trai decent. Gandul de a pratica aceasta profesie mi-a dat mereu tarcoale, motiv pentru care am si urmat cursurile Scolii Postliceale Sanitare. Tot timpul scolii am simtit ca este ceea ce vreau sa fac in viata, ca mi se potriveste pentru ca eu iubesc oamenii si in acest fel ii pot ajuta. Ca sa poti practica aceasta profesie trebuie sa stii sa te daruiesti, sa te sacrificii, sa iubesti, sa fii milos, sa fii corect cu tine si cu ceilalti, pentru ca asa cum se spune prin mana asistentilor medicali, si, binenteles a doctorilor, lucreaza Dumnezeu.

Cuprins
Cap. I
I.

Anatomia si fiziologia aparatului digestiv


1 Notiuni de anatomie 2 Notiuni de fiziologie

I.

Cap.II

Semiologia aparatului digestiv

Cap.III Gastrita acuta


III. 1 Notiuni de anatomie III. 2 Notiuni de fiziologice III. 3 Nevoile fundamentale

Cap.IV Rorul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu gastrita acuta


IV. 1 Ingrijiri clinice si paraclinice IV.2 ingrijiri specifice

Cap.V. Prezentarea cazurilor V. 1 Cazul 1 V. 2 Cazul 2 V. 3 Cazul 3 Cap.VI Concluzii

Cap. I

Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta


ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopulasimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.

I . 1 Notiuni de anatomie Aparatul digestiv este alcatuit din: Tubul digestiv Glandele anexe a) Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din : cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbiisi sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti:unul anterior buzele, doi laterali obrajii, unul inferior planseul bucal siunul superior bolta sau valul palatin; faringe ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta ,sfenopalatina si cidiana; esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lungde 25-30 cm cu funcia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereii si musculari produc contracii ondulatorii, care ajut la transportarea alimentelor. stomac - aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti lanivelul stomacului2. b)Tractul gastrointestinal inferior este format din : intestinul subtire reprezint segmentul aparatului digestiv, situat ntre stomac i intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezinta o serie de inflexiuni, numite anseintestinale si este format din 3 parti: duoden - segment iniial al intestinului subire cu lungime de 25 30 de cmsi forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de a neutraliza aciditatea din hrana. jejun - partea central a intestinului subire, fiind situat ntre duoden i ileon, rolul lui este de a absorbi substantele nutritive. ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbia nutrienilor rezultai n urma digestiei. intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins ntre intestinul subire i anus. Aici are loc absorbia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din : cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat ntre ileon i colon. De cecum este ataat apendicele. n cecum se afl flora intestinal. colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) -aici este absorbita apa ramasa in alimente.
5

rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale. anus - partea final a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.

Organe anexe
glandele salivare
Glande salivare mici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie ).

Glande salivare mari perechi. Sublinguale.


Submandibulare.

Parotide
ficat- produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza

sidepoziteaz numeroase vitamine i o serie de microelemente eseniale; vezica biliara (colecistul)- rezervor temporar al bilei. Este unit cu ficatul,de unde

primete bila, i cu duodenul, unde elibereaz bila, necesara digestieigrasimilor pancreas- organ care ndeplinete dou funcii majore: exocrin (produces u c u l p a n c r e a t i c c a r e c o n i n e e n z i m e d i g e s t i v e ) i e n d o c r i n ( p r o d u c e m u l i hormoni importani,incluznd i insulina). STOMACUL reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea unorgan mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera j , zona cea mai dilatata atubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor. Predigestia bolului alimentar, n special al proteinelor, care estecontinuat la nivel intestinal. In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugereamajoritatii bacteriilor (cu excepia anumitor bacterii ca: helicobacter pylori care se dezvolt n mucoasa gastric fiind n mod frecvent rspunztor de ulcerul gastric.

Functionare
Hrana, care n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinilor, vafi amestecat n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din acid clorhidric) i enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, nspecial proteinele. Pentru digestie este stimulat secretia perstaltismului i a sucului gastric. Prin masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/or n stare de repaus stomacal, pn la 1000 ml/or. Pentru a realiza digestia, hrana este oprit timp de 2-4 ore in stomac, cu ajutorul pilorului, orificiul decontinuare a stomacului cu duodenul.
6

Dimensiuni
Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :- lungime totala : 25 cmlatimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului :8,5 - 10 cmdistanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm- diametrul anteroposterior: 8 cminaltimea fundului stomacului : 4 cm- lungimea vestibulului piloric : 7 cm- lungimea canalului piloric : 3 cm- capacitatea stomacului: variaza intre 600 2000 ml, in functie de varsta,sex, regimurile alimentare si starile patologice.

Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal. Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cuficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului.

STRUCTURA
7

Prile anatomice a stomacului

Cardia (orificiu cardiac)


este intrarea n stomac din esofag.Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter

care asiguratrecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

Mica curbura
este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

Marea curbura
este convexa, subtire, cu o lungime aproximativade 40 cm. Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cuterminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca.

Fundul stomacului (zona fundica)


reprezinta partea cea mai largasi mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de

cardie, imdeiatsub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpuldeglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului

Corpul gastric
este partea cea mai mare a stomacului.

Orificiul piloric (pilorul )


orificiu inferior al stomacului, care face legtura intre corpul gastric si o zon mai

dilatat.
antrul piloric,continuat cu o poriune ngustat.

canalul piloric- care se termininspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.

Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici :

Tunica seroasa este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape

in intregime.
Tunica musculara este formata din fibre musculare netede,dispuse in 3 straturi

concentrice (stratul longitudinal, stratulcircular, fibrele oblice).

10 Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv lax,vase de sange

si limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei. Tunica mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica; findmai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand oretea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se mareascala o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiuneainitiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasaesofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala. Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiaticain timpul digestiei.

Vascularizatia si inervatia stomacului importanta secretiei gastrice si energia


necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului.

Arterele stomacului
provin din cele trei ramuri care pornesc dintrunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.

Venele stomacului
corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare situate in

submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici,se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare. Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurilearteriale, si se varsa in vena porta.

Nervii stomacului
sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica-parasimpaticaa) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

I . 2 Fiziologia aparatului digestiv


Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti sisubstante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara: a). deplasarea alimentelor prin tractul alimentar; b). secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor; c). absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor; d). circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vedereatransportului substantelor absorbite; e). controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos siendocrin.Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimicacomplexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluateca atare din natura. Ea sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice sichimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse ;
10

11

in molecule simple, fara specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale ;

Digestia
reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio-chimice in elemente in

stare de afi absorbite. Poate fi : 1 Digestia bucala prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de: fragmentarea alimentelor facilitarea deglutitiei-amestecarea alimentelor cu produsul de secretie alglandelor salivare initierea procesului de digestie a amidonului subactiunea amilazei salivare
asigurarea contactului cu receptorii gustative b)impregnarea alimentelor cu saliva cu

rol de : pregatirea mecanica a alimentelor solvent ( pentru perceptie de catre receptori)-curatirea mecanica a mucoasei bucaledigestiv-in vorbirea articulate excretor in mentinearea echilibrului hidricc

Deglutitia cuprinde 3 timpi :

bucal(in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite,ele sunt in mod

voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitieidevine in intregime, sau aproape, un act automat si, in modobisnuit nu mai poate fi oprit) ;
faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de laacest nivel.

Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiulcerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculareautomate ) ;

11

12 esofagian ( esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimenteledin faringe in

stomac, iar miscarile lui sunt organizate specificin vederea acestei functii. in mod normal, esofagul prezintadoua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar).

2. Digestia gastrica a)functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus proceseledigestive incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este deaproximativ 2 l)Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :
faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate, declansate de vederea sau

mirosirea alimentelor) ;
faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului mecanism nervos si mecanism umoral-

gastrina , histamine) ;
faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrundereachimului in duoden ) ;

b)functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric ).


varsatura - act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pegura ( relaxarea

portiunii superioare a corpului si fundului gastric, acardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare astomacului contractia diafragmului si musculaturii abdominaleanterioareevacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa la sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si abdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al esofagului ). 2. Digestia intestinala si functia de absorbtie :

secretia pancreatica; secretia biliara ;

parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor ; simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii ; umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon,gastrina secretia intestinala;

functia motorie a intestinului;

miscarile intestinului -de amestec ( segmentare , pendulare ); -peristaltice;


12

13

CAP. II Semiologia aparatului digestiv

FOAIADEOBSERVATIEAUNUI BOLNAVDIGESTIV Datele de ordin general Varsta Nou nascuti, sugari mici :
Icterele nou nascutului si sugarului, sdr. dispeptic, sdr. de malabsorbtie afectiuni

congenitale (stenoza hipertrofica de pilor, fibroza chistica pancreasului,megadolicocolonul congenial, atrezie cai biliare, glicogenoze). Copil prescolar si copil mare:

boala celiaca, boli inflamatorii (b. Crohn, RUH), parazitoze intestinale, UG, UD,

polipoza intestinala, colestaza familiala, glicogenoze Adulti tineri:


colon iritabil, RUH, b. Crohn, manifestari digestive in AIDS, UD, dispepsiagastrica

neulceroasa. Adulti de varsta medie:


BRGE, UG si UD, litiaza biliara, hepatite acute si cronice,ciroze, sdr. de malabsorbtie,

pancreatite ac. si cr., cancer pancreatic. Varstnici:


gastrita

atrofica, cancer (esofagian, gastric, colonic), sdr. de malabsorbtie,enterocolopatie cronica nespecifica, diverticulite, volvulus, constipatie, boala hemoroidala,incontinenta anala, ef. sec. medicamentoase).

Sexul afectiuni cu

Rasa
13

14

androtropism cancer (esofagian, gastric) colonic)h e m o c r o m a t o z a pancreatite acute si cornice a f e c t i u n i c u ginotropism UG colecistopatie cr. litiazica si alitiazica ciroza biliara primitiva hepatita cr. Autoimuna c o l o n i r i t a b i l constipatie habituala

asiatici TBC intestinal,japonezi cancer gastric, evrei boli inflamatorii intestinale populatia celtica boala celiaca rase necaucaziene intoleranta la lactoza

Profesia -industria alimentatiei si vinificatieiexpunerea la policlorura de vinil-alcol alilic si tetraclorura de carbon Domiciliul - mediu urban patologie digestiva maifrecventa-zone cu infectie importanta cum virus B(Asia de Sud Est, Africa de Vest) hepatite virale, ciroze hepatice;

Anamneza
Motivele internarii, cel mai frecvent, consecintele dispepsiei; alaturi de ele se individualizeaza durerile abdominale, tulburarile de tranzit sau simptomele si semnele generale. Istoricul bolii -prezenta simptomelor functionale; -succesiunea simptomelor in nictemer; -legatura cu orarul meselor si natura alimentelor ingerate ; -factori de agravare si de ameliorare ; Excluderea unor afectiuni extradigestive ce se pot exprima prin simptome digestive: -embolia pulmonara -durere epigastrica. -pneumonia lobara inferioara-junghiul Meran. -pleurezia-mimeaza afectiuni de colecist, pancreas, duoden, splina. -IMA inferior -durere epigastrica + greata, varsaturi. -ATS mezenterica. dureri abdominale declansate de efort, tulburari de tranzit. -ICd reapta,-ICG -simptome dispeptice. IRAsi IRC greata, varsaturi, dureri abdominale (falsul abdomen acut).

14

15

-sarcina extrauterina-dureri hipogastrice + stari scurte de pierdere a cunostintei. -hipertensiunea intracraniana-varsaturi neprecedate de greata. Suferinta unui segment poate mima simptomatologia altui segment digestiv : -diaree foarte abundenta-suferinta esofagiana/gastric. -sindromul de staza duodenala/gastrica-suferinta bilio-pancreatica/hepatica. Antecedente personale patologice -hepatite virale sau antecedente transfuzionale-boli infectioase (dizenterie, febra tifoida, malarie, tuberculoza, lues)-boli renale cronice-DZ-guta, pelagra. Antecedente heredo-colaterale -boli cu potential familial sau cu transmitere ereditara (UG, UD, polipozadigestiva, megacolon congenital, diverticuloza, cancer gastric si colonic)-contaminare intra familiala (tbc, unele parazitoze). Conditii de viata si munca -orar neregulat al meselor, stres. -UG, UD, RUH, colon iritabil-alimentatie saraca in fibre constipatia cronica, cancer de colon. -sedentarism,constipatia cronica.

Simptomatologia functionala a aparatului digestiv clasificare TULBU RARI DE APET I T : anorexia, polifagia, polidipsia, pervertiri ale gustului. DI SPEPSIA:gastrica, bilioduodenala, intestinala, pancreatica. DU RE RI ABDOMINALE : acute/cronice. METEORI SMUL ABDOMINAL. TULBURARI DE T RANZI T : esofagian, gastric, intestinal.

Cap.III Gastrita acuta


Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasagastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafeteimucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.

III. 1 Notiuni de anatomie

15

16

Gastrita acuta este cauzata frecvent de: -ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene ).

antiinflamatorii

gastrita

postconsum

de

de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase,condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. -In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice gastrita acuta postingestionala. -In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden instomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelulstomacului ce favorizeaza refluxul bilios.Gastritele acute pot fi clasificate in: a)gastrita acuta simpla. b)gastrita acuta coroziva. c)gastrita acuta alergica. Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida sprevindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce lacronicizare sau complicatii severe. III.2 Notiuni de fiziologice

Etiologie - Agentii infectiosi - Bacterii: Helicobacter pylori (HP) cea nai frecventa cauza; Streptococ -hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch;Treponema pallidum .- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus. - Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus. - Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc. - Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer. - Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele. Agentii fizicochimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.). - Dereglari motorii (n caz de stres si patologii ale organelor adiacente)manifestate prin reflux duodenal-gastric. - Stresul (hipovolemic sau hipoxic).- Hipertensiunea portala ; -intoxicatii alimentare Factorii de risc a. alimentarea haotica si irationala

16

17

b. vrsta peste 60 ani; c. fumatul; d. consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici e. factorii profesionali nocivi; f. dereglarile motorii ale tubului digestiv superior; g. hipovolemie;

-hipoxie (n starile de soc, combustii);- insuficienta renala. Etiopatogenie Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sauindirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala.Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidulacetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni. Tabloul clinic Manifestarile clinice sunt variate n dependenta de factorul etiologic si suntreprezentate, n majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfortabdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si dedurere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.- hemoragiile digestive n gastrita hemoragica si eroziva;- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic n gastritaatrofica autoimuna. Simptomatologie. Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,inapetenta si chiar repulsia pentru mancare.Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de: stare generala alterata; dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu c a r a c t e r colicativ; senzatia de plenitudine; greata; sialoree varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase) diaree; tahicardie; hipotensiune arteriala (mai rar); in cazurile grave, hemoragii digestive superioare Diagnostic pozitiv

17

18

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare. Diagnostic diferential Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul uneihepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central-nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate saimbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe carele poate avea sarcina in primele saptamani. Evolutie Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare. Tratament profilatic Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele semanifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi. Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmatamult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitiasimptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneoriesentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul suntinterzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. n general, gastritaacuta se vindeca cu un tratament adecvat. Tratament medical Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta,musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase;ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci. Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentruevacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz d edeshidratare se recomanda solutie clorurosodica

18

19

izotonica, subcutanat, sausolutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice. Tratamentul gastritei acute Se va face in functie de etiologia sa. In cazul uneigastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente dinclasele:- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretieiacide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie. - antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionindasupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni -omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide ,Oxifenoniu. - pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelulmucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifestaasupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) :Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-Spa forte- antiemetice- antialgiceCind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasagastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: Amoxicilina asociata cu metronidazol. Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igieno dietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul,condimentele,).

III. 3 Nevoile fundamentale


nevoia de a avea o buna circulatie. nevoia de a bea si a manca. nevoia de a elimina. nevoia de a se misca si a avea o buna postura. nevoia de a dormi si de a se odihni. nevoia de a se imbraca si a se dezbraca. nevoia de a mentine temperatura corpului constanta. nevoia de a mentine tecumentele curate. nevoia de a evita pericolele. nevoia de a comunica. nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori. nevoia de a te realiza. 19

20 nevoia de recreere. nevoia de a invata.

Cap.IV Rorul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu gastrita acuta

IV.1 ingrijiri clinice si paraclinice Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala, precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta. Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sail intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp vaobserva pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, loculnasterii, conditii de viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordingeneral sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si seva urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr.de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza. APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS si boli organice. AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre. Iar la final se va incheia cu interbari legate de conditiile de viata si munca. Examenul clinic general Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia deobservatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientulsa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va cuprinde: - insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi ridicatul din pat si mersuL. l- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitateasi mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistemosteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului. - percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,tonalitate si timbru- ascultatia inimii si plamanilor. Examene de laborator Recoltarea sngelui se face dimineaa pe nemncate sau, cel mult dup un mic dejun care s nu fi cuprins nici o form de grsime animal sau vegetal (lapte ,unt, ou, ciocolat, margarin, etc). De asemenea, cina din seara precedent trebuie s fi fost lipsit de grsimi.
20

21

Asistenta medical pregtete materialele necesare pentru manevrelemedicale, pregtete psihic pacientul, pregtete locul de elecie, i se explic pacientului tehnica i necesitatea ei, se recolteaz produsul patologic, seeticheteaz produsul, se trimite la laborator si se noteaz n foaia de observaie. Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prininteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou picturi deanticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltndu-se 2-3 ml n funcie de eprubet. Se poate evidenia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roii,trombocitele, formula leucocitar i indicii hematologici (VEM,CHEM). Valori Hematii= 4,55milioane/mm Leucocite = 50009000/mm Trombocite=150.000-300.000/mm Formula leucocitar neutrofile =6070% bazofile =0,51% eozinofile =14% monocite =58% limfocite =2027% Hemoglobina
se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTAValori : 12 15 % - femei.

Glicemia
se

recolteaz prin puncie venoas aspirnd 2 caanticoagulant,fluoruradesodiu4mgValori: 80120mg/dl.

ml

snge,

avnd

Colesterolul Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona geografica. Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa). Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vedereaevaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice. Fibrinogenul

se recolteaz 4,5 ml snge prin puncie venoas, avnd dreptanticoagulant citratul de

sodiu3,8%-0,5ml.

21

22 Valori :200-400mg/dl.

Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastrecare conin 0,5 ml citrat de sodiu recoltndu-se 4,5 ml de snge. Se pot evideniatimpul de protrombin, activitatea de protrombin, aPTT, timpi de coagulare,INR,fibrinogen. Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8' Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml deanticoagulant citrat de sodiu, recoltndu-se 1,6 ml se snge. Valori normale: 2 13mm/1h.

Rolul asistentului medical in examene de laborator

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutiidezinfectante alcool 90, pernite si musama - pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si seexamineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama inaductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la odistanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreascacirculatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul Executie: - asistentul se spal pe mini cu ap si spun, mbrac mnuile sterile; - se fixeaz vena cu policele mnii stngi la 4-5 cm sub locul punciei; - se fixeaz seringa, gradaiile i acul fiind orientate n sus, n mna dreapta,ntre police i restul degetelor; - se ptrunde cu acul trversnd, n ordine tegumentul, apoi peretele venos pncnd acul nainteaz n gol; - se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei; - se controleaz patrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa;- se continu tehnica de recoltare a sngelui; - se indeparteaz staza venoas dupa executarea tehnicii prin desfacerea garouluii a pumnului; - se aplica tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de patrundere aacului i se retrage brusc acul; - se comprim 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical Ingrijirea ulterioara: se face toaleta local a tegumentului, se schimb lenjeriadac este murdar, se asigur o poziie comod n pat, se supravegheaz pacienta. Pregtitrea produsului recoltat: eprubetele se eticheteaz, se completeazformularele de trimitere, se masoar cantitatea. Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregatesc pentru o noua sterlizare ; deeurile se ndeparteaz.

22

23

Accidente si interventii - hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos) /se retrage acul i secomprim locul punciei 1-3 minute ; - strpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul n lumenul venei- ameeli, paloare, lipotimie /se ntrerupe puncia, pacienta se aseaz n decubitdorsal fr pern, se anun medicul. Examene de urin sumar urin Sumar urin recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlutecurate(sterile) - albumina cu apreciere cantitativ. - glucoza Normal: abumina, glucoza. - absent- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii.

Rolul asistentei medicale - pregtete materialele necesare: urinar (bazinet), muama, alez, materiale pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente nfuncie de examenul cerut; - pregtete psihic pacienta: se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului, s foloseasc numai recipientul gol i curat, s urineze frdefecaie, s verse imediat urina n vasul colector, s nu urineze n timpultoaletei;- pregtete fizic pacienta: se protejeaz patul cu muama i alez, se aseaz bazinetul sub pacient, se face toaleta organelor genitale externe, se ndeparteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat. Executie: - recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obinut se trimite uneantion de 100-150 ml la laborator;- se recolteaz prima urin de diminea sau dup cel puin patru ore de lamiciunea anterioar;- recipientul se nchide cu capac ermetic, se eticheteaz i se trimite ctre laborator n maxim o or de la recoltare.

23

24

Examene echografice Echografia abdominala, echografia este o metod de diagnosticare ultrasonografic prin folosireaultrasunetelor. Aparatul folosit se numete echograf. Metoda se bazeaz pe proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formeaz imaginialb-negru pe ecranului echografului. Echograful asigur o bun evaluare a strii de sntate a organelor interne. Echografia abdominal reprezint metoda prin care se permite examinarea vizual a organelor interne pline.

Rolul asistentei medicale Se pregtete pacientul psihic, i se explic necesitatea tehnicii, respectarea unor reguli de examinare: s nu mnnce cu 6 ore naintea examinrii, trebuie s bea500 ml de lichid neacidulat i nendulcit, nu trebuie s mearg la toalet cu o or naintea examinrii, etc.. ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului,stomaculuisi a primei parti aintestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire siflexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop.Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi, pot fi indepartati polipiisi se pot trata hemoragiile de la acestnivel al tubului digestiv. Rolul asistentei medicale Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca: -are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice-urmeaza un tratament medicamentos -are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cuanticoagulante -afectiuni cardiace exista posibilitatea unei sarcini -este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina. - pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide saucitoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de endoscopie va evita

24

25 mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, iar daca pacientul urmeaza un tratament cuanticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii.

- pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor. - se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbracacu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura. -pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative,spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumentechirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete. Executie - inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prinadministrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului, - asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,.Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare aendoscopului .- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. - in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. -asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientuluii se va permite sa saliveze pe laterala gurii. -dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de 24 de ore. IV.2 ingrijiri specifice Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului, biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii deasigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroulde internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenireamasurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul vamerge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cufoaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il vainforma asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie sanitara.

25

26

Asigurarea conditiilor de mediu Saloanele trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali,olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si vaurmari pacientul sa nu apara complicatii. Asigurarea igienei Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta inmentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii. Alimentatia bolnavului Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuiesa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica. Alimente permise Carne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar. carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva Oua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei. Produse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vacasau de oaie). Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o ziCereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti. Legume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci,spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!). Fructe fierte sau conservate si banane coapte. Grasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi). Alimente interzise Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneazain stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei: supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata. pestele gras, afumat sau marinat. mezelurile ouale prajite. branzeturile fermentate, sarate, afumate.

26

27

alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumelecrude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap,ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii. fructele cu coaja si cele care contin seminte in special strugurii. fructele uscate: smochine, stafide, curmale,condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi grasimi: untura, slanina, maioneza Administrarea tratamentului Tratarea gastritei necesit att respectarea unui tratament medicametos ct iadoptarea unui regim alimentar corespunztor. Medicametele care pot fi indicateau ca principal scop stoparea secreiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt i pansamentele gastrice, exista si schema de antibiotice recunoscuta in toatalumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori. Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupace a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare,in tot acest timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse. Prevenirea gastritei Pentru preveni mbolnavirea de gastrit va trebui sa se respecte un regim alimentar sanatos i regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, buturi acidulate, tutun, zahr,si stresul). Totodat, va trebui sa se evite utilizarea n exces a unor medicamentede tipul aspirinei , analgeticelor sau oricror altor produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

Cap.V. Prezentarea cazurilor V. 1 Cazul 1 Nume si prenume: B.M. Vrst: 62 ani. Sexul: Feminin. Stare civil: cstorit. Religie: ortodox. Naionalitate: romn. Ocupaia: pensionar. Greutate: 71 kg. nlime: 1,68 m. Data internrii: 10.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita acuta. Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva. Anamneza

27

28

Motivele internrii: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in parteasuperioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta. Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A. Antecedente personale, fiziologice si patologice:Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1 Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un apartament. Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool. -Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al boli,aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,balonare, greata, varasaturi, si inapetenta. Examen clinic general Stare general: relativ bun, Stare de nutriie: precar, Tegumente i mucoase: palide ,Facies: normal Sistem ganglionar: superficial nepalpabil Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional Aparat respirator: normal Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, socapexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

Plan de ingrijire a bolnavului cu gastrita acuta Spital Culeger Diagnostic de nursing obiecti Interv Interventi Concluzii .. ea ve enti delegate sectia datelor autono me Numel inapete nevoia de a respira si a Perme oxigen Administr Respira e si nta avea o buna circulatie abilitat oterapi area de corect prenu P:independenta ea a medicam mele:B G:respiratie grea cailor ente la . M S:dispnee respira cererea Data: torii medicului 1 2 Greata Nevoia de a bea si a Stimul Regim Hidratare Pacienta a ,varsat manca area alimnt a c ser inceput sa uri P:inapetenta poftei ar fiziologic se G:greturi de coresp si ser realimenteze S:varsaturi manca unzato gulcozat re r 3 balonar nevoia de a elinima Sa Efectu Balonare e P:tranzit intestinal prezint area dimiluata G:balonare e un de S:constipatie tranzit masaj intesti usor la nal nivelul

28

29

normal abdom enului

Ameteli

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura P:ametelii G:imposibilitate a a fi neinsotit S:stare de rau permanet

Sa Repau prezint s la e o pat buna postur a Asigur area linistii si a repaus ului

Administr area medicam entelor

Pacienta nu mai ameteste

anxieta te

6 7

9 10

11

12

Nevoia de a dormi si a Comba se odihni terea P:insomnii acestei G:durere stari S:balonare de amxiet ate Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca P:independenta febra Nevoia de a mentine Restab temperatura corpului ilirea constanta functiil P:cresterea or temperaturii corpului vitaele G:independenta Dureri Nevoia de a mentine puterni tegumentele curate si ce in integre zona P:independenta abdom enului Nevoia de a evita pericolele P:anxietate Nevoia de a comunica P:comunicare ineficienta la nivel afectiv Nevoia de a actiona conform propiilor credinte si valori P:independenta Nevoia de a se realiza P:independenta

Educatie sanitara privind boala si factorii daunatori

Paciaenta nu mai prezinta stari anxioase cu o stare generala buna.

Admini strarea de medic ament e

29

30

13

Nevoia de a se recreea P:oboseala G:insomnii Necuno asterea boli Nevoia de a invata P:puterea de cunostere

Asigur area linistii Infoma rea pacien tului

Bolnav a sa se odihne asca

Pacienta se odihenste si se recreaza aacceptabil

14

V. 2 Cazul 2
Nume si prenume: S. A. Vrst: 49 ani. Sexul: masculuin. Stare civil: cstorit. Religie: ortodox. Naionalitate: romn. Ocupaia: salariat. Greutate: 68 kg. nlime: 1,63 m. Data internrii: 19.03.2010. Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica. Diagnostic la internare: gastrita eroziva sindromanemic.

hemoragica,

ciroza

hepatica,

Anamneza
Motivele internrii: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee,anxietate, greta, varasatura in zat de cafea, paliditate, anemie. Antecedente heredo-colaterale: - mama- H.T.A. -tatal- Dz -2008: Ciroza hepatica Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi),consuma alcool doar ocazional - Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuz debutul insidios al boli( cu accentuare n ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si varasatura in zat de cafea, paliditate,inapetenta, anemie.

30

31

Examen clinic general


Stare general: relativ bun, Stare de nutriie: precara Tegumente i mucoase:palide Facies: palid Sistem ganglionar: superficial nepalpabil Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante Aparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispnee Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, socapexian in spatiul V intercostal, TA=150/50 mmHG. Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza.

Plan de ingrijire a bolnavului cu gastrita acuta


Spital sectia Culegerea datelor Diagnostic de nursing Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie obiective Interventii autonome Ameliorarea dispneiie Interventii delegate evaluare

Nume Dispnee si palpitatii prenu me.1

Internare cu oxigenoterapia repaus la pat ,asezarea pacientului in poz.semisezand pt favorizarea respiratiei Stimularea poftei de mancare

Are o respiratie in limite normale

Inapetenta,gretu ri varsaturi

Nevoia de a bea si a manca

Sa aiba pofta de mancare

Pacientul a inceput sa se alimenteze Adm de med la indicatia medicului ,aplicarea de pungi cu gheata in zona epigastrica Stare generala buna,fara hematemeza

Hematemeza

Nevoia de a elimina

Combaterea hematemezei

Ametelii,palpita tiii

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Sa aiba un Obs si masurarea ritm cardiac in functiilor vitale limitele normale


31

Administararea Puls normal de medicamentele le prescritia

32

medicului 5 Durere epigastrica Nevoia de a dormi si a se odihni Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Nevoia de a mentine temperatura corpului constanta Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Nevoia de Combaterea aevita pericolele anxietatii Asigurarea linistii si repausului ,educatie sanitara privind boala Pacientul nu mai prezinta ameteli Mentinerea temperaturi corpului in limite normale Adm de medicamente Nu are febra Combaterea durerii Administarea de anatalgice la cererea medicului Durere diminuata

independenta

Afebril

Independenta

Anxietate

10 11

Dificultate in comunicare Independenta

Nevoia de a comunica Nevoia de a actiona conorm propriilor credinte si valori Nevoia se a se realiza Nevoia de a se recreea

Lipsa informatiei

12

Anxietate

Combaterea anxietatii Dimiluarea dureri

Asigurarea linistii si repausului ..educatie sanitara Analgetice pr durere

Pacientul nu mai este anxios Durerea a disparut

13

Dureri abodominale

14

Neliniste

Nevoia de a invata

Informarea pacientului

32

33

V.3 .Cazul 3

Nume si prenume: H. I. Vrst: 70 ani Sexul: masculuin Stare civil: cstorit Religie: ortodox Naionalitate: romn Ocupaia: pensionar Greutate: 78 kg nlime: 1,63 m Data internrii: 25.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita Diagnostic la internare: gastrita acida

Anamneza
Motivele internrii: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee,inapetenta, constipatie. Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga. Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consumaalcool doar ocazional. - Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuz debutul relativ brusc al bolii, cu durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee siinapetenta.

Examen clinic general


Stare general: relativ bun Stare de nutriie: buna Tegumente i mucoase: normale Facies: normal Sistem ganglionar: superficial nepalpabil Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante Aparat respirator: normal Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, socapexian in spatiul V intercostal, TA=140/50 mmHG Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului

Plan de ingrijire la bolnavul cu gastrita acuta


Spital Culegerea datelor ..sectie Diagnostic obiective de nursing Interven ti rol Interventi Evaluare

33

34

Nume prenu me 1 dispnee Nevoia fundament ala de a respira si a avea o buna respiratie nevoia de a bea si a manca Sa aiba pofta de mancare

autonom rol delegat

Sa-i asigure o buna respirati e

oxigenotera Pacientul pia respira corect

Inapetenta,greturi,var saturi

Stimular ea poftei de mancare

Administra rea de med la indicatia medicului Adm de laxative la indicatia medicului Adm de medicamen te prescrise de medic

Pacientul a inceput sa se realiment eze Stare generala buna cu reluarea tranzitului

constipatie

Nevoia de a elimina

Combater Masaj ea abdomin constipati al ei Combater ea dureri de cap

cefalee

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Nevoia de a dormi si a se odihnii Nevoia de a se imbraca si dezbraca Nevoia de a mentine temperatur a corpului constanta Nevoia de

dureri

nemobilitate

afebrilitate

34

35

asi mentine tegumente le curate 9 anxietate Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a comunica Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Nevoia de a se realiza insomnii Nevoia de a se recreea Infomare a pacientul ui Sa isi urmeze principiil e si valorile Sa fie independ ent Reducere a dificultati de recreere Pacientul este independe nt

10

Dificultate in comunicare

11

12

13

14

Cap.VI Concluzii
Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu gastrita acuta sa respecte urmatoarele: -Sa aiba un regim alimentar echilibrat i complet, bogat ncarne, n verdeuri, ou, lactate, fructe; -Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice- S a e v i t e a d m i n i s t r e a d e m e d i c a m e n t e i n surplus- S a a i b a o i g i e n a o r a l a c o r e c t a -Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos35

36

Regim alimentar complet i bogat, alimentaie variat i echilibrat, cu mese fracionate, coninnd toate principiilealimentare; Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, u r m a n d tratamentul medicamentos recomandat si prezentandusela controale clinice si de laborator. -R e p a u s l a p a t i n p e r i o a d e l e d u r e r o a s e c u l i m i t a r e a eforutlui fizic -E v i t a r e a c o n s u m u l u i d e b a u t u r i c a r b o g a z o a s e , c a f e a , alcool

36