Revoluia francez (1789-1799), eveniment major al epocii moderne care a dus la rsturnarea Vec iului Re!

im "i la instaurarea unei noi ordini politice "i sociale #n $rana %n timpul desf"urrii revoluiei, $rana a e&perimentat toate sistemele de !uvernare trec'nd succesiv de la monar ia a(solut, (azat pe principiul de drept divin, la monar ia constituional, dup model (ritanic, #n care domin principiul ,,re!ele domne"te, dar nu !uverneaz), apoi la repu(lic* +ceasta avea la (az, #n teorie, li(ertatea "i e!alitatea tuturor cetenilor* Revoluia francez este evenimentul care a marcat totodat #n istoria $ranei, trecerea la epoca modern* ,erioada revoluionar #ncepe #n 1789, cu reunirea +dunrii -trilor .enerale "i cderea /astiliei, "i se termin #n 1799, cu lovitura de stat din 18 /rumar a lui 0apoleon /onaparte* 1deile li(erale "i naionale propvduite de Revoluia francez s-au rsp'ndit #n toat 2uropa, av'nd ca efect intensificarea luptei naiunilor asuprite #mpotriva dominaiei strine* Revoluia francez completeaz "irul marilor revoluii ale epocii moderne, fiind precedat de Revoluia en!lez "i Revoluia american* 3otodat, ea a rmas cel mai popular model de insurecie p'n la Revoluia Rus din 1917*4uprins Vec iul Re!im (francez l5+ncien R6!ime) este o e&presie folosit pentru a desemna sistemul francez de !uvernare, le!ile "i instituiile care au precedat revoluia de la 1789* +cesta se sprijinea pe cele trei ordine (stri)7 starea 1 8 clerul9 starea a 11-a 8 no(ilimea9 starea 111-a (ur! ezia, rnimea "i pturile or"ene"ti srace* ,rimele dou stri erau privile!iate, #n timp ce starea 111-a reprezenta 9:; din populaia francez* <onar ia francez era o monar ie a(solut nu una despotic, adic nu aciona #n manier ar(itrar "i ile!al* Re!ele era #mpiedicat de le!ile "i cutumele re!atului su "i e&istau multe or!anisme independente, cum era +dunarea 4lerului, care aveau drepturi "i privile!ii #n care re!ele nu putea interveni, #ntruc't erau !arantate de le!e* Re!ele emitea le!i dup consultarea consilierilor si, de"i nu era o(li!at s le accepte opinia* ,arlamentele provinciale "i strile locale limitau,de asemenea,puterea re!al* Re!ele era reprezentat #n teritoriu de intendeni de poliie, justiie "i finane #n cele => de circumscripii ale $ranei* 2i supervizau perceperea impozitelor, le!ea "i ordinea "i rspundeau de lucrrile pu(lice, comunicaii, comer "i industrie* <onar ia francez nu primea niciodat destui (ani din impozite pentru a-"i acoperi c eltuielile, a"a #nc't, pe timp de rz(oi, c'nd c eltuielile statului cre"teau foarte mult, recur!ea la #mprumuturi cu do('nzi uria"e* %n consecin, plata do('nzilor la datorii a devenit #n secolul al ?V111-lea o component tot mai mare din (u!etul statului* <etoda de colectare a impozitelor directe prin sutele de sluj(a"i aducea adesea prejudicii statului,deoarece,uneori ace"tia foloseau (anii #n scopuri personale* 4 eltuielile curii de la Versailles au atins cote #n!rijortoare* @e pild, re!ina <aria +ntoaneta, fiica #mprtesei <aria 3ereza a +ustriei "i soia re!elui Audovic al ?V1-lea, a acumulat datorii de o jumtate de milion de livre la jocuri de noroc, primind porecla din

partea cumnatului ei, contele de ,rovence, <adame @6ficit* +proape toat lumea o detesta pentru frivolitatea "i aro!ana sa* 1luminismul 1luminismul a reprezentat o mi"care ideolo!ic "i cultural, care s-a manifestat pe parcursul secolului ?V111, al crui scop a fost s pun raiunea #n centrul tuturor lucrurilor "i s ,,lumineze) naiunea prin educaie "i cultur* 1lumini"tii erau mai mult scriitori dec't filosofi, ca Voltaire, <ontesBuieu "i Rousseau* Voltaire era de orientare iluminist conservatoare* + avut o oper e&trem de vast* -crierile sale sunt #ndreptate #mpotriva inec itilor sociale, superstiiilor, intoleranei reli!ioase* + criticat Vec iul Re!im "i /iserica milit'nd pentru li(ertatea cuv'ntului, a !'ndirii "i e!alitatea tuturor oamenilor #n faa le!ii* 4onsidera c relele societii pot fi #ndreptate prin aliana #ntre monar i "i filosofi* Voltaire este teoreticianul despotismului luminat* <ontesBuieu era de orientare iluminist moderat* + creat o oper important* %n 17C1 a pu(licat ,,-crisorile persane) #n care prezint cltoria a doi persani prin 2uropa "i care critic realitile continentului nostru "i anume7 intolerana reli!ioas, instituiile culturale "i de stat, inclusiv monar ia a(solut* %n cartea ,,-piritul le!ilor) teoretizeaz principiul separrii puterilor #n stat* 4onsidera monar ia constituional forma de !uvernare cea mai eficient, deoarece puterea e&ecutiv, le!islativ "i judectoreasc erau independente una fa de cealalt* Dean-DacBues Rousseau era de orientare iluminist radical* Aucrrile sale, ,,@iscurs asupra ine!alitii de avere) "i ,,4ontractul social), e&prim aspiraiile micii (ur! ezii din care fcea parte* 4onsidera sursa ine!alitii "i a relelor #n societate ca fiind proprietatea privat, de aceea ea tre(uia limitat* @e asemenea, milita pentru participarea tuturor cetenilor la viaa politic, statul tre(uia or!anizat pentru a asi!ura suveranitatea poporului* @enis @iderot "i d5+lem(ert au pu(licat ,,2nciclopedia) #n =E de volume, F2nciclopediaF conine ideile revoluionare ale iluminismului7 lupta pentru pro!res, li(ertate "i toleran, e!alitatea #ntre oameni "i #ntre popoare* $orma ideolo!ic a iluminismului, prin critic la adresa Vec iului Re!im, a pre!tit, pe plan ideolo!ic, marile rsturnri cauzate de Revoluia francez* -ocietatea francez %n secolul ?V111, societatea francez era #mprit #n ordine sau stri* 4lerul forma prima stare, no(ilimea, starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populaiei, format din (ur! ezie, rani "i muncitori ur(ani 4auzele Revoluiei %n ciuda transformrilor economice ce au dus la dezvoltarea comerului "i industriei, or!anizarea societii franceze era anacronic divizat #n trei stri7 no(ilimea, clerul "i Fa treia stareF (restul populaiei)* +v'nd un nivel de trai din ce #n ce mai apropiat de cel al no(ilimii, (ur! ezia, educat #n spiritul filozofiei iluministe "i av'nd e&emplul recent al Revoluiei americane, ar fi dorit s-"i asume o parte din responsa(ilitatea politic* -tatul "i populaia trecea printr-o !rav criz economic "i financiar* 4riza financiar a fost determinat "i de faptul c, #n intervalul 17>G "i 178= $rana a fost implicat #n trei rz(oaie7 mai #nt'i rz(oiul pentru succesiunea austriac (17>G-17>8), apoi #n rz(oiul de 7 ani (17E:-17:=) "i, #n sf'r"it, rz(oiul american pentru independen (1778-178=)*

3entativele de reform ale sistemului financiar francez au e"uat* 0u doar statul era #n pra!ul falimentului ci "i populaia* +nii premer!tori iz(ucnirii revoluiei, sunt anii cu producii sla(e ceea ce duseser pe muli la ruin* %n consecin, din cauza datoriilor mari, statul meninea un nivel ridicat de impozite "i ta&e* %n 1788, mai mult de 8G; din drile str'nse au fost a(sor(ite de plata datoriilor statului* 0o(ilimea "i clerul fiind e&ceptate de plata impozitelor, numeroase cereri au denunat mrimea si injusteea acestor impozite* %n faa cererilor no(ilimii "i a provinciilor, re!ele Audovic ?V1 convoac +dunarea -trilor .enerale pentru mai 1789, lucru ce nu se mai #nt'mplase din 1:1>* ,erspectiva acestei +dunrii a reaprins conflictul de interese dintre no(ilime "i a treia stare ((ur! ezia)* ,rimele dou stri nu reprezentau la un loc dec't C; din populaie, iar (ur! ezia deinea o parte tot mai important din (o!ia rii* @up modelul din 1:1>, fiecare stare ar fi tre(uit s fie reprezentat de un numr e!al de deputai* + treia stare a cerut du(l reprezentare, o(in'nd un numr mai mare de reprezentani dec't celelalte dou* +dunarea -trilor .enerale Aa E mai 1789, #n mijlocul a numeroase festiviti, respect'nd strict etic eta de la 1:1>, +dunarea -trilor .enerale se desc idea #n palatul re!al de la Versailles* Re!ele a dorit s impun votul colectiv, astfel #nc't majoritatea avut de a treia stare s devin inutil, votul acestei stri ar fi c'ntrit e&act la fel ca "i cel al fiecreia dintre celelalte dou stri* %n loc de discutarea impozitelor, principala preocupare a +dunarii a fost or!anizarea le!islaturii, #n discuii separate* Aa 17 iunie, #n urma e"ecului tentativelor de reconciliere #ntre stri, reprezentanii celei de-a treia stri s-au declarat ca fiind +dunare 0aional, fr ordine, ci a poporului* 4elalte dou ordine au fost invitate s adere, dar noua adunare "i-a e&primat clar intenia de a se ocupa de naiune, cu sau fr ele* %nceputul +dunrii 4onstituante 0oua adunare s-a ocupat imediat de finane "i de nevoile poporului* @e"i, cu scopul de a anula otr'rile adunrii, re!ele a #ncercat s #mpiedice reunirea acesteia, +dunarea "i-a mutat deli(errile #n sala de tenis, unde deputaii, la CG iunie, au depus jurm'ntul de a nu se despri p'n c'nd nu vor oferi $ranei o constituie* @ou zile mai t'rziu, #mpiedicat fiindu-le intrarea #n sala de tenis, +dunarea s-a reunit la (iserica -aint-Aouis, unde o parte a clerului i s-a alturat* Aa C= iunie, re!ele a ordonat dispersarea +dunrii -trilor .enerale* <ajoritatea no(ilimii "i clerului s-a supus ordinului, deputaii celei de-a treia stri au rmas fideli jurm'ntului de a realiza o constituie* Re!ele a #nconjurat cu trupe ,arisul "i Versailles, dar +dunarea primea numeroase mesaje de sprijin din partea populaiei din ,aris* Aa 9 iulie, reconstituindu-se ca +dunare 4onstituant naional, aceasta cerea re!elui respectuos, dar ferm, retra!erea trupelor, inclusiv celor strine* Re!ele a refuzat cererea "i a oferit +dunrii posi(ilitatea de a se deplasa #n afara ,arisului, pentru a o priva astfel de sprijinul parizienilor* Aa 11 iulie, re!ele, acion'nd su( influena no(ililor conservatori, "i-a sc im(at mini"trii* Htirea a fost anunat #n ,aris la 1C iulie, fiind interpretat ca o lovitur de stat a conservatorilor "i a reprezentat #nceputul unei periode insurecionale #n ,aris* %n acest timp, +dunarea se afla #ntr-o sesiune continu pentru a nu-"i pierde din nou spaiul de reuniune* 4derea /astiliei

Iiua naionala a $ranei, 1> iulie, comemoreaz cderea, in 1789, a #nc isorii /astilia* 4u toate ca #n #nc isoare nu se !seau dec't 7 prizonieri, /astilia a devenit sim(olul a tot ceea ce fusese detesta(il #n vec iul re!im* %n dimineaa de 1E iulie, re!ele a realizat #nfr'n!erea #n faa insureciei cetenilor parizieni "i a dat ordin de retra!ere a trupelor fidele lui "i a revenit asupra sc im(rilor !uvernamentale fcute #n urm cu c'teva zile* %n ,aris, a fost sta(ilit un nou primar, #ntr-o nou structur, numit FcomunF "i s-a #nfiinat o armat popular, F.arda 0aionalF* Revoluia s-a rsp'ndit #n ar dup modelului parizian, populaia or!aniz'ndu-se #n municipaliti cu scop de auto-!uvernare "i au #nfiinat corpuri ale .rzii 0aionale, i!nor'nd autoritatea re!al* Aa C7 iulie, #ntr-un !est de aparent reconciliere, re!ele a acceptat o cocard tricolor, intr'nd #n ,rimria ,arisului* %n ciuda acestui !est sim(olic, no(ilii au #nceput s prseasc ara, #ncep'nd s pre!teasc un rz(oi civil "i a!it'nd o coaliie european #mpotriva $ranei* +(olirea Vec iului Re!im Aa > au!ust, +dunarea 0aional a a(olit feudalismul, "ter!'nd privile!iile no(ililor "i clerului, anul'nd ordinele, precum si drepturile speciale ale ora"elor "i provinciilor* @in noua societate era e&clus priveli!iul, forma vec e de li(erti, astfel c e!alitatea juridic devenea re!ula "i cadrul pentru noua li(ertate* +dunarea a #nlocuit provinciile istorice cu 8= de departamente, administrate uniform "i apro&imativ e!ale #ntre ele, #n teritoriu "i populaie* +re loc clarificarea faciunilor din cadrul adunrii* +ripa dreapt reprezenta opoziia fa de revoluie* F<onar i"tii democraiF "i-ar fi dorit instalarea unui re!im asemntor celui (ritanic* F,artidul naionalF reprezenta, #n principal, (ur! ezia* ,entru un timp, a e&istat un consens #ntre centrul "i st'n!a politic* Aa C: au!ust, +dunarea a pu(licat @eclaraia @repturilor Jmului "i 4eteanului, #n care idealurile revoluionare sunt rezumate #n formularea FAi(ertate, 2!alitate, $raternitateF* %n ceea ce prive"te forma de or!anizare, partidele populare au impus un model le!islativ unicameral* Re!ele pstra un drept de (locare prin veto* %ntre timp, o mulime de parizieni, #n principal femei, mr"luind spre Versailles, la E octom(rie, a reu"it s #l aduca pe re!e #napoi #n ,aris, separ'ndu-l de eforturile re!ali"tilor de a (loca noua ordine* 4onstituia civil a clerului ,entru a rezolva criza financiar, c't "i datorit ideolo!iei anti-cre"tine a revoluionarilor francezi, la sf'r"itul anului 1789 "i #nceputul lui 179G au fost emise o serie de le!i, prin care au fost confiscate averile /isericii 4atolice* 4onstituia civil a clerului a fost adoptat la 1C iulie 179G "i ratificat de re!e #n acela"i an, la C: decem(rie* 2a prevedea transformarea mem(rilor clerului #n funcionari "i interzicea ordinele monastice* Victorie a forelor celor mai ostile /isericii, le!ea va transforma #n adversari ai revoluiei acei preoi care contri(uiser la succesul ei* 3e&tul le!ii prevedea, printre altele, ca ale!erea #n funciile clericale s se fac de ctre toi cetenii, indiferent de apartenena lor reli!ioas* <ai mult, la C7 noiem(rie, +dunarea decreteaz c toi preoii sunt o(li!ai s depun jurm'nt de fidelitate fa de naiune, le!e "i re!e, su( ameninarea cu destituirea* +pro&imativ >E; dintre preoi -refractarii- au refuzat s presteze jurm'ntul, pe care #l considerau drept o sc ism fa de Roma* <onar ia constituional

Verita(ila ruptur #ntre popor "i familia re!al s-a produs #n timpul tentativei de a fu!i #n strintate* <em(rii familiei re!ale au fost oprii la Varennes, #n C1 iunie 1791* @eja discreditat de vizi(ila sa ostilitate fa de Revoluie, Audovic ?V1-lea este readus la ,aris, #n CE iunie, "i este suspendat* %n septem(rie, #n faa dezordinilor #n cre"tere "i a ostilitii vec ilor monar ii europene, majoritatea moderat din +dunarea 4onstituant decide s-l reinstaleze pe Audovic ?V1 pe tron, #n sperana de a fr'na radicalismul Revoluiei "i de a #mpiedica o intervenie strin* Re!ele a acceptat sa contrasemneze noua constituie, care transforma $rana #ntro monar ie constituional* 2l era nevoit s partajeze puterea cu +dunarea Ae!islativ (ce succeda +dunarea 4onstituant), pstr'ndu-"i dreptul de veto "i cel de ale!ere a mini"trilor* %n +dunarea le!islativ, s-au constituit faciunile7 monar i"ti9 repu(licani li(erali (!irondini)9 repu(licani radicali (iaco(ini)* 4derea monar iei "i 4omuna din ,aris Knii provizoriu de convin!erile lor repu(licane, !irondinii "i iaco(inii au votat #mpreun mai multe te&te importante, cum ar fi o(li!aia emi!ranilor de a se #ntoarce #nainte p'n la sf'r"itul anului 1791 "i condamnarea la #nc isoare sau deportare pentru clerul refractar* Veto-ul emis de Audovic ?V1-lea #mpotriva acestor le!i a suscitat o criz ce a acordat !irondinilor accesul la putere, #n martie 179C* @in motive diferite, re!ele, monar i"tii "i !irondinii #"i doreau rz(oi cu puterile ostile* Re!ele considera c #nfr'n!erea ar putea s-i consolideze puterea* .irondinii doreau s canalizeze elanul revoluionar #nspre e&teriorul $ranei* Rz(oaiele revoluionare #ncep odat cu declaraia de rz(oi din CG aprilie 179C, adresat +ustriei, de partea creia se va altura "i ,rusia, dup c'teva sptm'ni* 4reat #n ,aris #n iulie 1789 "i instalat la ,rimria ora"ului dup cderea /astiliei, 4omuna a devenit insurecional #n 1G au!ust 179C, pe fondul #nfr'n!erilor suferite pe front "i a ameninrilor primite din partea strinilor, ce au determinat cre"terea fervoarei naionale "i a nemulumirilor fa de familia re!al* J manifestaie a luat cu asalt ,alatul 3uileries "i re!ele a fost arestat, su( suspiciunea de trdare* Aa #nceputul lui septem(rie 179C, panicat #n faa #naintrii armatelor inamice "i de rumorile de complot contra-revoluionar, poporul #narmat a masacrat mai mult de o mie de re!ali"ti, preoi refractari "i deinui de drept comun #n #nc isorile din ,aris "i din alte ora"e din provincie* <asacrul, permis de unii lideri iaco(ini, marc eaz prima deriv a Revoluiei* 1aco(inii, su( conducerea avocatului .eor!es @anton, dominau 4ommuna "i "i-au mrit influena #n +dunarea Ae!islativ* +ceasta decide convocarea ale!erilor cu sufra!iu universal masculin, destinat s reuneasc o nou convenie constituional* 4onvenia !irondin J data cu cderea monar iei, rz(oiul a luat un caracter naional "i politic, nemaifiind un conflict #ntre re!i* Aa CG septem(rie 179C, o armat francez a oprit la ValmL #naintarea prusac* Recent aleasa 4onvenie 0aional, reunit #n ziua victoriei de la ValmL, proclam Repu(lica la C1 septem(rie* +dunarea 4onstituant #"i sc im( denumirea #n 4onvenia 0aional* %n toamna anului 179C, armata, #n ofensiv dup (tlia de ValmL, reu"e"te s ptrund #n 1mperiul Romano-.erman, #n -avoia "i #n Mrile de Dos* %n cadrul 4onveniei, lupta politic se intensific, plenul oscil'nd #ntre a sprijini !irondini "i

iaco(ini (mai radicali "i av'nd populaia ,arisului de partea lor)* 4onvenia decide ca re!ele s fie judecat pentru trdare #n faa sa "i printr-un vot cvasi-unanim, Audovic al ?V1-lea este !sit vinovat* 4u o majoritate mic, de un sin!ur vot, re!ele este condamnat la moarte "i ! ilotinat la C1 ianuarie 179=* @up e&ecuia re!elui, influena !irondinilor scade #n cadrul 4onveniei* %n plus, armatele franceze suport loviturile coaliiei formate din +n!lia, +ustria, -pania, Mrile de Dos "i mai multe state italiene* Aa C> fe(ruarie, 4onvenia voteaz conscripia militar a =GG*GGG de oameni* 4omisarii trimi"i #n departamente pentru a or!aniza mo(ilizarea, sunt ale"i dintre iaco(ini, lr!ind falia dintre !irondini "i masele populare* %n Vendeea, re!ali"ti "i preoi refractari, incurajai de traumatismul cauzat de e&ecutarea re!elui "i ostilitatea ranilor fa de conscripie, or!anizeaz o revolt armat care se e&tinde "i #n /retania* .irondinii #ncearc #n van s se opun propunerilor iaco(ine destinate a cre"te puterea !uvernului central* Kn 3ri(unal revoluionar este instituit la 1G martie pentru a judeca suspecii iar la : aprilie, 4onvenia creeaza 4omitetul de -alvare ,u(lic, or!anul e&ecutiv al Repu(licii* @ificultile militare, e&tinderea rz(oiului civil, avansul forelor inamice pe teritoriul naional, au produs o criz #n cadrul 4onveniei, rivalitatea dintre !irondini "i iaco(ini fiind din ce #n ce mai mare* Kn contra-atac nefast al !irondinilor, #ndreptat #mpotriva lui Dean-,aul <arat, unul dintre "efii iaco(ini cei mai populari "i radicali, e"uez prin ac itarea sa #n faa 3ri(unalului revoluionar, la C> aprilie* Revoluia radical (179=-179>) %ntre =1 mai "i C iunie, o insurecie parizian condus de DacBues N6(ert, someaz 4onvenia s aresteze C7 de deputai "i C mini"tri !irondini* ,opulaia cerea o restri(uire a (o!iei "i continuarea aciunilor anti-cre"tine* Aa 1G iunie, iaco(inii preiau controlul asupra 4omitetului de -alvare ,u(lic din care vor face principalul instrument al dictaturii revoluionare* +sasinarea lui <arat de ctre o !irondin, duce la cre"terea influenei iaco(inilor* Aa C> iunie, 4onvenia promul! o noua 4onstituie, cu o nou versiune, a F@eclaraiei drepturilor omuluiF, ce punea accent mai mare pe e!alitate si merit* @up ce,la 1G iulie @anton prse"te 4omitetul -alvarii ,u(lice, pe C7 iulie, #"i face intrarea <a&imilien de Ro(espierre, devenit rapid cel mai influent mem(ru, lu'nd msuri radicale pentru salvarea Revoluiei "i distru!erea inamicilor si interni "i e&terni* -ituaia militar a Repu(licii fiind critic, contra-revoluionarii control'nd Vendeea "i /retania, mai multe ora"e importante -/ordeau&, <arsilia, ALon- fiind su( autoritatea !irondinilor "i armate strine invad'nd teritoriul francez at't #n est, c't "i vest, la C= au!ust, printr-un nou ordin de conscripie, se ordon mo(ilizarea !eneral a (r(ailor api pentru serviciul militar, astfel c sunt constituite, ec ipate "i e&pediate pe front 1> armate, totaliz'nd 7EG*GGG oameni* J lun de var #n calendarul repu(lican Ae!ea asupra suspecilor, votat la 17 septem(rie, permite instalarea re!imului de 3eroare* Aa 1: octom(rie, #n lips de alte pro(e, ca pedeaps pentru un a"a-zis incest cu fiul ei in v'rst de doar 9 ani Audovic al ?V11-leaO1P, #nc is impreun cu restul familiei, smuls din !rija mamei "i incredinat spre cre"tere unui temnicer, re!ina <aria +ntoaneta este e&ecutat* Klterior, pe =1 octom(rie, un numr de =1 de lideri !irondini sufer aceea"i soart* Represiunea se a(ate asupra tuturor, re!ali"ti, preoi, !irondini, oricrui suspect de activiti sau simpatii contra-revoluionare* 3ri(unalele revoluionare funcioneaz intr-o manier e&peditiv, trimi'nd mii de persoane la ! ilotin #n ,aris "i

in alte ora"e franceze* %n afar de condamnrile la moarte, numeroase persoane mor #n #nc isorile suprapopulate ori sunt sumar e&ecutate, astfel c se estimeaz la aproape >G*GGG numrul de victime ale re!imului de teroare* %ntre septem(rie si octom(rie, mormintele tuturor re!ilor $ranei din a(aia -aint-@enis sunt profanate, catedrala este vandalizat, iar rm"iele pm'nte"ti ale re!ilor sunt aruncate #n !ropi comuneOCP* %n octom(rie #ncepe s fie folosit calendarul repu(lican* 1mpulsionat de Ro(espierreO=P, 4omitetul #ncearc reformarea $ranei, induc'nd un amestec de umanitarism fanatic, idealism social "i patriotism, #ntr-o Repu(lic a Virtuii* @ou zile dup ce Ro(espierre ia poziie #mpotriva des-cre"tinrii, la C= noiem(rie, 4omuna din ,aris, la insti!area "efilor radicali (Ffurio"iF, F e(erti"tiF), decide #nc iderea tuturor (isericilor "i #ncurajarea activ a cultului Raiunii, reli!ia revoluionar* -cene incredi(ile au loc in (isericile franceze* J prostituata dez(rcat, in c ip de FIei a RaiuniiF, este adus revoluionari si #ntins pe altarul catedralei 0otre @ame din ,aris* ,reoi sunt lin"ai in pu(lic de ctre revoluionarii atei* <i"carea de des-cre"tinare activ se #ntinde rapid #n #ntrea!a ar* @atorit mo(ilizarii !enerale, soarta rz(oiului se #ntoarce #n favoarea $ranei* ,'n la sf'r"itul lui 179=, invadatorii sunt respin"i de pe teritoriul francez* %n interior, 4omitetul reu"e"te s #nfr'n! insureciile re!aliste "i !irondine* @isputelor filosofice asupra noii reli!ii, Ro(espierre le pune capt #n primvara lui 179>, dup e&ecutarea lui N6(ert "i a partizanilor si anti-cre"tini, apoi a lui @anton "i a indul!enilor, care ceruser sf'r"itul 3erorii* Jstil des-cre"tinrii "i cultului Raiunii, prin decretul de la 7 mai, el recomand 4onveniei admiterea e&istenei lui @umnezeu, iar in ziua urmtoare are loc sr(toarea F$iinei -upremeF* @e"i ameninrile la adresa securitii Repu(licii fuseser #ndeprtate, Ro(espierre cere ca virtutea sa fie instituit prin teroare* Aa 1G iunie (CC ,rairial), se institutie marea teroare printr-o le!e ce scotea 3ri(unalele revoluionare de su( incidena 4onveniei, limita posi(ilitatea acuzailor de a se apra, iar orice critic la adresa !uvernului devenea criminal* %n urmtoarea lun, marea teroare produce peste 1*GGG de victime* 4onvenia t ermidorian (179>-179E)@up o nou serie de succese militare, re!imul cvasi-paranoiac meninut de Ro(espierre, #"i pierde justificarea* J parte dintre cei implicai #n re!imul de 3eroare se aliaz cu moderaii din plenul 4onveniei "i la 9 t ermidor anul 11 (C7 iulie 179>), Ro(espierre "i cola(oratorii si apropiai sunt supu"i unui decret de arestare "i e"ueaz #n tentativa lor de insurecie la 4omuna din ,aris* +restai #n cursul nopii, sunt e&ecutai #n seara urmtoare, iar #n zilele urmtoare mai mult de o sut de partizani de-ai si urm'ndu-i soarta* -f'r"itul Repu(licii Virtuii, visate de Ro(espierre, #l antreneaz "i pe cel al radicalizrii mi"crii revoluionare, reprezent'nd un moment de cotitur #n desf"urarea Revoluiei* ,'n la sf'r"itul lui 179>, 4onvenia este dominat de deputaii de centru care au rsturnat re!imul de teroare, apoi anuland o serie de decrete "i suprim'nd tri(unalele revoluionare* -uprimarea (u!etului acordat cultelor a pre!tit separarea /isericii de -tat, confirmat la C1 fe(ruarie 179E* @up revenirea #n 4onvenie a !irondinilor proscri"i,

reaciunea violent fa de protestele din primvara anului 179E determin eliminarea ultimilor iaco(ini radicali* %n vara aceluia"i an, $rana se mai afla #n rz(oi doar cu +n!lia, -ardinia "i +ustria, pacea revenind la frontiere,dup stoparea unei armate de emi!rani de(arcat #n /retania* @irectoratul (179E-1799) 4onvenia adopt o nou 4onstituie, apro(at la CC au!ust 179E, prin care se confer puterea e&ecutiv unui @irectorat compus din cinci mem(ri, care tre(uie s numeasc mini"trii* ,uterea le!islativ va fi #mprit #ntre dou camere, 4onsiliul /tr'nilor, cu CEG mem(ri "i 4onsiliul celor EGG* %ncep'nd din mai 1797, #n fiecare an, un mem(ru al @irectoratului "i o treime din adunri sunt #nnoite* 4onvenia a numit primii @irectori "i dou treimi din corpul le!islativ din cadrul mem(rilor si* Reacia insurecional a re!ali"tilor parizieni, din E octom(rie 179E este #nfr'nt rapid de trupele !eneralului 0apoleon /onaparte, #nc puin cunoscut* 4onvenia se dizolv la C: octom(rie "i un nou !uvern este instalat* @irectoratul a sta(ilizat (ulversaiile aniilor precedeni* Knul din mijloace l-a constituit continuarea rz(oiului, canaliz'nd ener!ia eli(erat de Revoluie* -uccesele Revoluiei inspir rz(oaie de cucerire si de e&port al idealurilor revoluionare #n #ntre! restul 2uropei* 4'teva luni de la intrarea sa #n funciune, @irectoratul ofer lui /onaparte comanda unei campanii militare #n 1talia, #ntre martie 179: "i octom(rie 1797, care a permis t'nrului !eneral s c"ti!e popularitate* Auptele de faciuni au dus la insta(litatea re!imului* Revenirea st'n!ii iaco(ine se manifest printr-un complot (conjuraia e!alilor) condus de /a(euf, care preconiza distri(uia e!al a pm'nturilor "i veniturilor* 4onjuraia e"ueaz #n mai 179:* %n timp ce #n $rana principiile revoluionare erau #n retra!ere, ele se rsp'ndeau #n 2uropa prin intermediul rz(oaielor napoleniene* %nfr'n!erile militare din vara anului 1799, dificultile economice "i a!itaia social au determinat lovitura de stat a !eneralului /onaparte, din 9 noiem(rie (18 (rumar), prin care @irectoratul a fost #nlturat* 0oua 4onstituie instaura 4onsulatul, or!anism #n care /onaparte a avut putere dictatorial* @eviz repu(lican devine FAi(ertate, 2!alitate, ,roprietateF, iar la 1E decem(rie 1799, prim-consulul 0apoleon /onaparte, prezent'nd francezilor noua 4onstituie, proclam7 4eteni, Revoluia s-a a"ezat la principiile pe care am #nceput-o7 ea s-a #nc eiatQ