RevistA lunara de informare tehnieg $i qtiinlifieil, schimb de experient5 $i opinii editat5 de Asociatia Cresci?

torilor de Albine din Romania Prewdtnk Eagen MARZA

Anul LXXVlll
CUPRINS
5

Nr. 4 awrilie

1994

1 Victor NEAGU : St5 In puterea nmstr& *" Folosirea familiilor k m p o r a r e $i sporisea

p r d u c t i e i d e miere
6 Traian VOLCINSCHI

9
10

13 14 16

17
18 19
21 22

24
37

28

31
CC

. Standardul privind rniere,? de albine Valentin HUICA : C r e ~ t e r e a coloniilor de albine cu mai multe m 5 k i libere, far3 aripi Ilie CORNOIU, Adrian PETRE, Liviu MARCHITAS : 1nsu~ii-i marfologice ale perechii 111 d? picioare la populatii d e albine din T m silvania Ilie GORJEANU : De ce albinele trebuie s& consume polen ? Im MILOIU : Comportarea cu albinele George MARIAN : Prinderea m5tcii $i albinelor d e pe faguri in conditii d e securitate (5rlstina MATEESCU : Veninul de albine in actualitate Emilia IERCO$AN : Flori d e m i Dan VELEA : Albinele indicatori ai polu5rii mediului Ilie CORNOIU : Apa pentru albine Elena GROSU: Flara e r h c e e spantana de prim5vax5 Vasile POPESCU : Starea apiculturii bgn5bne la s f g r ~ i t u l epocii feudale (secolul XVIII) Ilie CLUJEANU : Din intimiiatile albinelor melifere Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU Pal-fum $i culoare (11) Yves DONADIEU : Un medicament esential : Propolisul (I)

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. AUREL MALAIU ( P r e ~ e d i n t e d e onoare), ing. ELISE1 TAR'J'A (Redactor Set P r e ~ e d i n t e Executiv), PETRE MIHAI BACANU, MIHAI BE$LIU (Republics Moldova), SORIN BODOLEA (Redactor d e rubrich), NICOLAE V. ILI@IU, ing. ION MILOIU (Secretar general de redactie), VICTOR NEAGU, COSTACHE PAIU, SERBAN, ing. MIHAELA STEFAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Redactor gef adjunct), ing. EUGEN ZORICI (Redactor $ef adjunct).

REDACTIA $1 ADMIMISTRATIA EDITURII "ALBINA ROMANEASCA* Str. Tomas Masaryk n r . 17, Bucurqti, sector 2, Cod 70231; Tel : 511.47.50 Fax 613.80.34 Telex 11205 apirom -r ; Cont vir. 459601102 B.A.S.A. Sucursala Municipiului Bumrevti.

naa-...

-.-!----l,,--

C o p e r t a 1 : Aprilie este luna maximei concentsiiri de forte in stupine. Toate IucrBrile se cer executate 13 timp rji la inalti i.ndici calitativi. (Diacolar : Constantin DINA) Coperta

- Banca tuturor apicultorilor (Macheta : arh. Florin STEFUREAC)

IV
B a x a Agricolii S A

LEI 200

U l t i ~ n asciptamiinci a acestei luni, va fi SZipt6m C i m patimilor. fn Joia Mare, ?n toate casele se vor ro$i ouci. In satele $i d n l i s t i r i l e Bzrcovinei, ale Moldovei, Vrancei, Dobrogei ~i ale Oltenici ouiile se vor incondeia. Ceara cztratd a albinei va sluji b m u s e tii ,ri Crdin$ci. lar pentru ultima noapte a acestui aprilie, milioane de lumcinciri aprinse vor duce cu ele SperantZi i n toatc casele celor care intor.$ de la biscrictr ^z$i vor ura ~ e c i p r o c : Christos a inviat ! Adevlirat a invint !

3p e!~oBaieSo u j e ~ e lot!ou,eu!wnl WJ ! n ~ n ~ o w & ale e a3!@e~d !s rj!]$a~d autq !miq~3rrl else sues 1sa3e u l w!ieuoa~!!iel!tme a~!!bunrale01 P U ~ Z ~ ~A! U I ! Z r;?3ia!u!lqns ss'~eka3au e ~ e d n 3 o a .,'t$yaeuta)qs..-. ~d~ ealaproqw ;0 . ,aleixge a1ew3 a!nqe#;qqun)seoe u!p leunu . i .:(efiS2el?Je J e a1bnp.d IS giep ul ala3npe~i ap !!JoleA e '~ol!igl!l!lna ep ! ! i ~ ! ~ ! p elaiuya:, e '~J~I!Jo!J~ au!pJo..u! '&aid ap !a!uouoSe ! a i u l ! ~ edn~ qns ai!yJd - . , . , ;. , . , . . . r ~ ~ e ~ a l e ~ a s u o ~ . a _ ~ e ~ i ~ f e ~. . : .:. iiunue~lle lny!~ln uj ' 3 ~ 1 q ~psndslp. udnd !s-.jeldepe ap n a ~ 6 el wgdalequ!~ !(o3!de 3y~ouo3ao.tgw(emu q ')Jew e e ~ d . aiu!mu e q j 'gNlelar\lgseohlau '~n6!s !6 iaw?;ei!n~lsuo3 a!nqaJk ~ J O P ap iuns !ou ~ !s.!u!pni!ie !ou '!ou u?luns awi!3!tseld o n3 ' ! ! j e w ~ o el ~.giylde3a~udnd a w a w e ~ o d w o 'nou q !!~gldepesiu!~nSn ep $~?i!sd!l . ' w ~ i ~ q 813 'JO!J%lxe6J!p ~ E A O W O JI J ~l0d nu e~!13adsa~ 101 !!~~JIuI~ !sun, eiuarqju! qns ,elje.es eug~~gq al!~pqw!y3syiale~ ~ol!ou~ ~ J ~ A O W n~ Ow Ja ~d aped e l m .ul 'atie~eua-;enouese ai!n !s i u a w e u o d ~ o 1s ~ eu!pni:l!ie, ep e~eqw!y3s -,as . e ! ~ o z ! ~ o ,aaiaw!pe ~d, ampuo~ ,;"'e~nlln3!deap 3nde gw ppuad 81sa!.-pugg,, o ,:e~aa ny 1 1 3 1 .e1~1!3!1qnd I$ B J B Z U ~ A :1nue6ois ep uUJgdws nu..:vyj ,un e w e d I? a p PQW nou w .igl~~ ~p.-'81~8~1!ua~a..ep &~ !i!s~dap. !~ollnqde :iaJd .'a!bnpo~d:a{,,3~apup6~~glly, 'eiueuodw! . .'plonpe~6 a p ~W691e3 g ~ eo !s gislxa eunqapio~ ap awau6as ad .gjlez!~opes .w. :esndap e l t ~ n ~ o 4 ~ s e l e l d e3 s e!!ionpoJd ~ !!punu ; e !~BZ]U~~J !.ou O ,!sun. igl!sa3au ue ep .ue u!iqo em3 !ieuo!sed 'leuo!sajo~d e eaa38 61sa Iq?e,eund as ale3 eutelqo~d

h.

->

.-

4.. 1

.
.

.
~

/'

.
i

. -

'g)s%?Ou2 eeleonel U! ezeuo!j~e ps efe3 ajejne~dap el!!@fpd wu!w~eaep 9 s u n o %pun ' ~ ~ 3 !!jej!n 3 -!jie 1ns~n3~ed ad wejpnu! ps e!nqeJl .eijjoe~!p !ieejeflsu&u/ pj~dtiewfe3duj pueo!j!pow 'pie) wa3ej e/gs.e!nqerl.eJoJgoe l q ~ o s aboj ap' dug3 un-~ju! d+od!w e~ -~ol!mze3 eajej!~o! ., -ew u! ajeldwoou! jrpap g tod nu eo!wouooa !!iet!n!j~e erdnse ales al!!ie3.@xe ~3 ejqsu03 m "ejeol el unq,,-~nlojlno@e 'es sejegle3 ul yem~eiuo3!jueBe u n q .! . +juns wLiwepenc@ gsuj 'wfnd !em:3npo~d.lljjle ' j g e !ewnu.jep ~ ~ o l ~ ~ !unq r i juns ~ o IOU ~ d aJju!p !iun $3 dreaijs -ubwap e u ~ q p e ~ ym.j d ed w!j gs naJew a!nqe~~:!ujenj!s aq~o uJ, Qlealde! j e "~jued el!qel -en re~aueb ab!urouo5a 18al1.4 yn6d ejsixa nu ~3 !s ajaldwo?~! jyoap,lj jod nu eqwouoaa , '!!jel!n!iie e ~ d e~lseou p e1!1ie3!ldxad 3 elejsuo3 u.7~'!~e6euew'!js!wouooe '!jue!3~eluoa '!~ojg'j,qbo~d ap ~~j~&ou'ea~ei!1e3 ul .ejeq!l !!!ja!cl~ o / e j u ! ~ e eoe l e u n e3 dw!j lnw!lln u! sndw! ne-s,.a~e?,,sejeju! .. . ap'eJeol?ei ~oj1.e w e p ~ o ~ d - jfidtug j - ~ ~ .e-! ~nle!j!fuasa ethj6 iypl Jep.;p6-u~~jslse~~es e s . a ! n q a ~ ~cue , ~ o j'!!iDejs!~es y p n u '16~el ea~d !j e dull InLugln L$ 3sspenop si yi?npo,d eu!jqo e i k e d au!q,il..ep JOI!,!U& e afau!ieflu! ap fol!!6olovyel e an!snpxe ~!fpzy!~n elw#a.adsjad '!qf .:,~.~ln~ eafesuelef !~..k el e!jnq!flup;',e3npe jod !$:a3 !e3 ep ale~oud!:s!nqiuj nu e!e3 'Jep 'en!jelSau jjilw !eiujS en!j!zod ajuewela,au!jnd pjuap!na u! ..qeo3s e/oopde-e!wouo3aY juezald UJ pmuo!j3e- 8 1 ~ 3 ~ol!~oj3ej ; e C?/UBJB, afIn!ld 0
. I

''

. ,

. ., 7 -1

. i l

-cue

' O / O ~ ~ ~ ap ~ J ehppos I ~ ! O o jk?Jj~j6wi.iJ lnoeq Inue ;eu!qlv ep Jo/!Joirnsa3 e!ie!3~s$&~esue*e. i d i e ; ~ jI!A!JIO~ j~ .e~!;len$~ uj '1o~a3 8.3 jeo '!je&~ojeiep J O ~ I J O J I :ln~pgnu ' D ! ~ ~ j n q x Q .ajei!/!qejua~ !deaeo'e ep eJn?nq !eui as nu' 6h1~n$de'!qf,jenu!w!~) !ew e-B686C u!p ~o~ejuew!uene ee~u!er)!~..' !!ue ulP e!jem!p n3 ~ ! l e f e d ~ 0 ~ol!foj,?3!de 3 ~nruse!znjue awaJA ewtlln uj g? elejsuoj as
3

'..I

. i : , , ,

"

..

8;;

tehnologii de produc!ie; ca este vorba evident, de o cu totu!. a M a amellorarea permanents a callta!ii abordare decat cea veche si care persista in familiilor de albine prin Pmbunataiirea prezent in mentalitatea noastra. Este necesar continua a tehnologilbr. de crqtere si sa stabilim exactetap? si perspectivele,!inand intre!inere, a performaYeldr. . adestora: a cont de infld!ia $i.cHiar de cresterea datoriei selec!ionarii-cresterilor-de matci; externe.a !arii, aspecte care erodeaza puternic reducerea -la strlctul ._nece=ar a poten!ialul de . redres,are-+a,-egn~iei si tlmpului,.si numirulul,,de intervenlii ,asupra afecteaza tot mai - mult kJ$iv~lu\,.de trai al familiilor de albine; . .. . ',-, . popula!iei. Mesajul pe,care trebute sd-(facem , a luarea i n c o n ~ l d e r a r e ~ " ~ a ~ bine ' ~ ~in!eles or este cel dl,diferen!ei uiotre cheltuielilor care se iac fntr-un &:t~d"'apicol, , . valoarea produselor apicole si p're!.'lndinte;de raportarea rentabilitajii = profltului" fiip de ' . 1%9, preurile la produsele'ap;cole'brau bune, stalionar cu diversificarea produselor stupului, dar azi NU MA1 SUNT. Dar facem rratceva in economia apicola timpul de prsduc?ie in ,. , spre. corectarea lor? Raportat la,.. actuala sine, rezultanta, dureaza rnai bine de jurnatate . economie de piap, mijloacele de ajustare a de an. Ateniie! Deci, consumam, acumularn prefului ,synt.mici ca poten!ial de influen!are, dobanda, nu incasam in restul de .timp., insa:.in,llici,$n caz de neglijat. in cele ce Parerea mea este ca fiecare trebuie sa decida urme.gi&~oi descrie cateva: , , , . . ,. pentru anumite direc!ii in ceea ce priveste .RIDI~AHEA ~ W T, A T AA PRFLUi politica de strategie a produc!iei in interesul .. . . . ,, economiei proprii. Sa facem o politic& . vi,erii difere"!iata 1 ' P 'O ' de "eces"a?i. Of'ne $i - . ~rn're,alizq,~npunqL.,de,&9Gra jntso fhebrindw9e ~bq,.jnc;e~~:, a . lanoat rezultate Viieza de rota!ie a capMlutui 3-1' la,,yn pr.bt v,oh,,, stop,,,; banda noastra de produc!ie este mic6li.o data - biducerf a g k ; ! d i i;,,'b)\citarb~de$ a-cie$tetii: pe an in cazul cel mat bun, iar pentru aflii si ,2b interes. vestea s-a raspandit' mai pu!inf pe c&id I n uyra e''in repede & + va"za&a i a ckescut, Treptat, treptat, medie de 3-4 ori pe an si de cel pu!in 7 ori in am ridicd. prelul stabilindu-l la valoare come?. E o mare deosebire! asemanatoare cu cel de De ~ i a t alibera. Cornenzile s & derulat abel'aSi ritm. PRETUL Personal am fost surprins de efectul politicii de pre! pe care am dus-o deoarece Hedeam A produce fara a line cont de exigen!ele = costurile mereu crescute ale ch'eltuielilor si ca voi avea-o scadere in comenzi. Realizand uneori fara a le cunoaste, constituie azi un un sondaj de opinie, am primit raspunsuri in fenomen in contradiclie -totala cu principiile sensul: stim cti mierea are acelagipre! cu cea pielii libere. Pentru noi, reforrna economic8 ar de pe pia!a libera, dar ne-am ,obi$nuit cu trebui indreptata cu precadere si spre. acest produsul, este de calitate, i l avem la concept economic (selec!ie permanent& indem4nti, avem Fncredere in productitor. reduceri de cheltuieli pe kg miere, ridicarea Formand un alt punct de desfh~urareintr-o mediei produc!iei pe stup,etc...). alta intreprindere si, fgra .a aplica aceeasi In. caz contrar asistarn la falimentarea politica a prelului, ci impunandu-l diq primul acelora care desconsidera aceste exigenle, in moment, produsul nu s-a .bur;urat,de aceeasi condi!iile unei concurenje reale si din ce in ce vhnzare. Pentru a rnentjne ace1 punct de mai . asculite . succesut, profesional este desfacere a, trebuit sa cobor prelul, ca mai deterrninat de cantitatea de marfa oblinutg apoi sa, duc aceeasi .manevra .be ridicare supra cheltuielile de produqie si aproape in treptata a preplui si toate acestea cu pierdere masura egala de calitatea produselor si de timp, de prestigiu si,de,bani,, serviciilor oferite. in principal prep1 (calitatea . PRET PRIN COMPARATIE inaka, lansarea produselor, vanzarea) la un produs constituie factorul determinant in Tehhica-oQinbrli .unui pi$! mai avantajos decizia de a-l achiziliona de catre client, lata comta T n a v i d e produsul pa piqa atunci
'

'

'

. ,

mic;

in

cdnd nu ai concuren!i sau clientelei de casa, astfel: atunci cand am o cantitate mai mare de miere, sa zicem lei, acesteia ii fixez un pre! de vdnzare asemanator pielii libere, chiar pu!in mai mare, iar mierii de poliflora pe care o am in lot mic ii fixez un pre! aproape, dar nu egal cu cea de tei. CumparBtorul, dandu-si seama ca nu e prea mare diferen!a intre mierea de tei si cea poliflora si cum cea de tei e mai bung, va cumpara-o pe cea din urma, fara sa-si dea seama ca imi face jocul.

LOlAL SAU NELOIAL

Unele persoane sunt acuzate ca fac concuren!a neloiala sau loiala filialelor, achizi!ionAnd produse apicole la diferite pre!uri. 0 parte din acestia sunt si producatori, al!ii nici nu stiu cum arata o regina, insa stiu sa vanda si inca la un pre! bun. Nu-i condamn, caci trebuie sB avem si noi negustorii nostri. Ei ajuta buna desfacere a produc!iei apicole. Prin vdnzarea produselor apicole pe piala interna sau externa ei contribuie la reducerea pre!ului si la accelerarea vdnzarii produselor apicole.

EXPORT 0 contribu!ie deosebita, indirecta dar aproape hotardtoare la politica pre!ului si a continuarii ciclului de produc!ie, politica in favoarea producatorului apicol, a avut-o Combinatul Apicol. Sa ne aducem aminte ca tnainte de 1989 Combinatul exporta masiv produse apicole, pe pia!a interna riirndntind miere pqina, aspect reflectat in pre!ui care satisfacea pe producatorul apicol. In condi!iile actuale prep1 unui kg de miere ob!inut de apicultorul orasean e cu mult mai mare, dublu si uneori chiar mai mult, comparativ cu un kg de miere ob!inut de un apicultor din mediul satesc. ~ r i n aceste ' cheltuieli mult marite, apicultorul orasean este pus in situa!ia de a vinde produsul pe piala libera la un pre?care sa acopere cheltuielile de produc!ie si, sZI asigure si un beneficiu = profit. Apicultorul din mediul stitesc nein!elegbnd in mod suficient legile economice ale,formarii pre?ului,cad8 in glasa;nestiiqeiLwnsiderhnd ca apicultorul din mediul urban e. privilegiat, . iar preiul de achizitie-.oferitdo filiale e $preaimic.,SBteniinu mai predau produsul lor filialelor,, acestea nu

au ce preda Combinatului Apicol, iar acesta nu are ce exporta. Un Ian! intreg perturbat in mare part&! prin necunoasterea legilor economice obiectlve care aclioneaza in societate. Acestia din urma, adica apicultorii din mediul rural vor si ei sa ob!~napre!uri mai mari si de aceea au invadat p~e!elemarilor orase. Urmare? Oferta mare pe pia!8 deci un pre! de vhnzare si mai mic. Azi Combinatul Apicol e pus in imposibilitatea de a exporta, iar miile de tone de miere care ar fi trebu~tsa ajunga la export, ramen pe piala interna. Urmarea? Prabusirea pre!ului! Este vorba de un efect generat si din nestiinla noastra? in parte cred ca da. Totdeauna vor apare mai multe trepte intermediare de forrnare a pre!ului de care, in mare, apicultorul nu vrea sa !ins cont. Acestea vor fi: apicultorul ca producator si vAnzator clientelei de casa, detailistul din come?, vAnzatorul en-gros sunt asadar forme necesare ale come?ului actual ca legaturi obligatorii intre producator si utilizatorul final clientul. Mediul economic intern, la general, poate si sigur potenteaza sau nu eforturile tehnice, economice si manageriale ale apicultorilor, dar in nici un caz nu le poate substitui, Ca atare stabiliza~ea pre!ului produselor apicole necesita reasezari. Cu alte cuvinte depinde de echilibrul ecoriomic intern al economiei apicole, economiei per ansamblu a !arii si in special de sectoarele antrenate cum ar fi: transporturile, carburan$ prelul zaharului, medicamentele de uz apicol, cherestea, come? etc... mergdnd spre deschidere spre pie!ele externe, lnanifestbnd flexibilitate si func!ionalitate in derularea mecanismului economic.

. ,

Informa!iile cu privire la actul vanzarii au fost prezentate in mare pane in articolul din nr. 411993 a revistei noastre, unde se subliniaza comptexitatea .acestui important mecanism social. Cheia reusitei la vdnzare o reprezinta satisfacerea a trei factori de baa: calitate, pre! si asigslrarea deservirii. Trebuie sB se aiba in considerare din start ca parte inlegcanti3 o , strategic de vhnzare a fiecarui apicultor. Desewirea corecta efectuata prompt

p a t e - fi . b a a . dxtlnden'l WitoBre: -Acest act ignorat, lasat la vaia i n t & m p l l i a d u c e esecuri, lnformafiile cu privire la aaul vh&rii pot subllnia complexitatea a m s t u i - t m n i s m social. :Noua ni se . cer noi d'eprinderii6i componamente. Trebuie. sa -punem mhlt accent pe actul Vanzarii. Produce, producem, dar... 58 ne si vindern marfa!
31:'

PUBLICITATE
Publicitatea are un rol de a informa, convinge si reaminti clien!ilor care sunt avantajele de care vor benefica prin cumparareaofenei. Nu este suficienta cantitatea sau calitatea pentru ca produsul sa se vanda numai, prin propriul sau merit. Oaca clien!ii nu st'iu ca produsul exista, nu stiu nimic despre calitatea inalta a acestui produs, pentru ce e indicat si data nu ii determina~nsa-si permita a achita un anumit pre!, atunoi ei nu vor fi dornici sa-l cumpere. Produsul trebuie sa fie cunoscut intr-o masura mai mare decat pans acum. TreGuie sa cautam cele mai potrivite forrne de reclame si comercializare pentru diferite categorii de cumparatpori, lnsistentele reclame ale cunosc~iteifirme Coca Cola, au reusit sa o situeze pe locul I in topul celor mai v%ndute marci din Europa, cu o cifra anuala de afaceri de 3845 rnilioane dolari. Dar si firma Wh'iskas (mancare pentru pisici) cu reclamele ei, au impus-o pe locul sapte cu o cifra de afaceri de 925 milioane dolarilan. lata 'ce inseamna reclamele... Firmele performante aloca 4 dolari din 10 castiga!i activita!ilor de publicitate a produsului. Competitivitatea apicola in actualele "condi!ii ale economiei de piafa depinde intr-o rnasuki apreciabila' de instrumentarul publicitar utilizat. Adaptarea, implementarea deciziilor strategice, tactice si curente in condi!iile complexe ale p/e!ii nu sunt posibile fara plasarea sistematica si corecta a metodelor si tehnicitor manageriale ale publicitafii tradilionale si moderne. Vechile situajii care duceau la rezolvarea cu succes a vAnzarilor au tendinla de a fi reluate si pentru a rezolva problemele stringente chiar daca condi!iile prezente 's-au schimbat radical. Nu se cauta o schimbare in general, se constata o anumita rezisten?ala ce enou. La nivel macroeconomic apicol, pentru

prmeqa noastra la&guri, ,expozi*? interne $ intemqionaie: tprexn?a,noaste la..congrese, di&otiiT decafacwi: pe7.pie?eler. mari, clipuri .publicitat%, . propagand8 pentru.9; comequl apicol romtinesc, ' trebuie -sa:se g&eaSCa 'solu!ii finmaare adica fondurile necesare. La >%ivel. microeconomic apicol unde mjoritatea lShtBm mi apimltorii, adica~zecils.de mii cu alte~fncti zmi de mii const~ndl..dht membrii .famikebsihimwtiaar?ii produselor apicole .ski se simte nevoia tot ma, acuta de.comnicare. Deci de a primi si a da (prin explozia informa?ionai&) r a m , <sigcir, complei, :fn-kele mai diverse,fpq~]e si c u putere de convingere, infq[ma!ii, mesaje, i@:o kjme a clien!ilor lipsita de educa?ia cons.uma@r~ui: . . ._, . Sta in puterea noastra s$ o facem;,, , : , ,,. ,. Din partea noastr3,se .c,ere'q.jnformare la zi, asupra preprilos piactiqate +:@ap libera, iar in timp c u cat chstigam c~ipniui IT apcopiem, putem urca ,preful, avand si,,argumentele necesarg. Un, varf al pre!ului si standardulbi expus i r i -pia!a Amzei din capitala Tl 'asigura apicultorul C. Georgescu. Acesta satisface exigen!ele clientului de calitate si servicii, aspecte, care in condi!iile de azi constituie condi!~a esen!~ala a suprav~e!uirii oricarui apicultor pe termenlung.Noi, Mila $4 2ecile de mii, noi trebuie sh he facem popda pdltica de publicitate a ~ ~ F O ~ U S U prin ~U~ comunicare verbala care eSte cea mai eficienta din punct de 'VeUere. a wstuloi - cea rnai puternica forma de comuniCsfe cu clientii si care se afla la indemana oficui. Comunicarea verbala este ''baza 'sugestiei!', ei logosul nostru asupra clientalui pentru a vinde, a dezvolla 0-afacere. Acest lucru- implica o inalta pregatire profesionala. Suntem pregati!i pentru a o face? Cred ca insuticlent. in permanen!a trebuie sti fim la curent cu tot ceea ce e nou in economie, politica si societate. Pentru a fi performant trebuie sB fim profesionisti. Pentru a avea succes, trebuie sa avem cunostin!e foane bogate in domeniu. in aceasta perioada tulbure, apicultorul ca manager trebuie sa se adapteze rapid cerin!elor dure ale pie?ii. E necesar chiar sa ne educam consumatorii cu mult tact, sB incercam'chiar sa le schimbam mentalitatea. De multe ori si propria mentalitate. SUNT SIGUR CA STA ?N PUTEREA NOASTRA !

Pe .snrrt de.s~t.c.

..

..

FOLOSIREA F A M I ~ I I L O R T E M P ~ ~ A R E'$I ' ' SPORIREA PRODUCTIEl, DE MIERE

:
) .

. .

. ,

'.

..

'

Metoda intretinerii familii1or~de albine pe bazd de familii temporare , corist6i in formarea' de' famifii @ternice, '-la inceputul primdvetii, a :Qheia sdu a' mai multor familk . ,,$are, ;$up& b intreticere inde'pendebtd , fn+:,? qrsul .sezonului activ, se unesc. toarnug cu fami1ia:din.care.provinriar.mierea lor se recolteazil. ,..; ,;Prin folosirea. acestei metode produc!ja de miere-marfa CreFte cu 752-265% (conform unor rezultate experirilentale). : ,.
,

iernate. h funqie de puterea familiilor la iesirea din iarna si numdrul-maa'tor,se fbinkm6 - familii de b a a puternlce (l,5-1,8 kg) gi' familii temporare hijlocii p slabe (0,8kg sau 4 5 kg) Tuturor familiilor . 11' "be asigur4 condifiile necesare dezvoltarii normale in tot sezonul activ. . .
, , ,
,

l b

Familiile tempofaft? ; valorific8 c~leslifile -Ca, familii de .Sine st4tdfoafe. Miitcile vt9mtnice din familiile temporare se schimbd' periodic, in aceleasi
, ,

Familiile temporare se formeaza in cursul . . perioadei de roire 6aaiural8 (hna , iun~e), cui'2-3.faguri - .cu puiet gi albine, luap din fami&( p&r~icre. ~amiliile temporar&:primesc .h formre marc8 sau bofc8-matura. [nwrsu/,aezonu/u~ acfiv, fami/ii/e temporaro fh@iv&& in ~ co&j$j obi?nu[te. Toamnai8fn genet?/ jij luna octpmbrie, familiile hmpbiare st! unesc f u femiia de bbd. Dincantitatea de miere realiza@de ele, se opresf,67 kg 3pentru primevara, jar, restul.,se recotteazsl. Matcile familiilor temporare se ierneaza separat, in afara stupului~~. . . . ., ., Inprjmuj>ande apljcare a mefodei, ca rezultate se catin marire0 puterii fami/iibr la iitmtr& in ikfn8, p a d /a 2-3 kg In lot de 1,3-?,5k i , @ $k4derea $,'konsumD~i dh,h;ek fn timpu/ iemji cu .. .. 2 28-58 %. , ... . .. . ,. .
!... . I
'

condi!ii ca pi cele ale familiilor de b d . ~oamna"familii1e temporare se unesc din nou cu cele de 6&d, In cel de aldoiiea an'de aplicare a metodei, ~ ' & ~ f m a fa e /of@arii.fami/ii/~f . temporare primi?ivqa timpuriu, 64ectu1 Se; .V 8 resimp din plln..: ~i asupfa . -. productiei deLrniere-ma*i?i'

.,:

Apli~bnd aceastd metoda incurma cu mat : . cani intr-o stupina experimentela lnstitufului de
,

,.

' 9

-,

:,

'

. fn anii 'urmatori, familiile temporare se formeazd primdvara, timpuciu, prin divizarea familiilor . foarte puternice
,

Ptoduc!ie . . ,' . pentm" ' Ap,.cu*urB s;j,ob!in;t de , a d .grupii de familii, 10.cafe S-a f 0 1 0 ~ t 0 singufii familie tem~ofaf4 0 . pfoduc!ie medie de 87,7 kg miere din care 62,7 kg miem-mat% si 25 kg provizii .deiernare. De la.!o alta:grup8 la care s-au folosit cbte' d ~ u i fdinilii i .temporare*s-a obtinut o pjoducfie -de 1 12;4 ' I @miere ' in mediei'din care 90,4kg mierg-rnarf~1' in cel de a 1 doileaan.deaplic%afe.. .. . . , ..
'

&icetare gi

.>.

..I

; .

;,!,,.

STANDARDUL PRlVlND MIEREA DE,AWBINE

Standardul de stat (STAS) este un act normativ, cu aplicare obtigatorie, aprobat \de guvern care defineste produsul si stabile@& normele pcivitoare la condl!'ile tehnice \ds calitate pe care trebuie sa J e ?ndeplineasca produsul respectiv. El stabileqe reguli si prescripfii obligatorii in scopul reglemeritarii unitare a achizitiei, desfacerii, metode de anallza organoleptica $ifizico-chimice, reguli pentru verificarea calita!ii, "depozitale, ambalare! marcare, transport, documente etc. i n final sb urmarestre cbb8ndirea unui produs curat de buna calitate, ferit de falsifimri si denumiri necorespunzatoare. Nerespectarea standardelor de stat este urmarita conform legii. M~erea de albine care , este principalul produs al albinelor a fost standardizat in !ara noastra Pnca din anul 1949 devenind primul STAS din apicultura romi3neasca si printre primele din Europa Proiectui acestui prim standard a fost elaborat dB Ministerul Agriculturii prin lnstifutul de Cercetgri Zootehnice - sec!ia apicultura condusa de ing. Nicolae Foti. Acesta a fost aprobat de comisia de standardizare in decembrie 1949 si a intrat in vigoare lat1 aprilie 1950 cu nr. 784149. In decursul timpului acest standard ini!ial elaborat S n anul 1949 a fost revi-zuit in anii 1960, 1969, 1976 $ 1 ultima revizuire din 1989 este in vlgoare in prezent. Men?ion&m ca toate ed~!iile au purtat mereu acelasi numar 784 schimbdndu-se numal anul in care s-a piodus modificarea con!inutului si acesta a fost oflcial reconfirmat. In prezent condi!iile de calitate ale mierii de albine sunt reglementate de STAS 78411-89 (partea I condilii tehnice de calitate la preluare de la producatori) STAS 78412-89 (partea II condijii tehnice de calltate la desfacere) si STAS 78413-89 (panea Ill metode de analiza). Acest standard a fost elaborat de A.C.A. lnstitutul de Cercetare si Produc?ie pentru Apicukura si aprobat de lnstitutul Roman de Standardizare intrand in vigoare~ -9ficial la
10.1.1989.
.\

.!. .\:

i n padrul prevederilor din standard,.,mierea (18'albine .este definita ca u'n produs natural obvnut de albine T n exclusivitate din nectarul ! florilor '$&b din $ekre!iile dulci de pe alte paqi a~g .plantb~or -verzi, pe care acesikia le iecoithazd, le imboga~esc cu substanp proprii, 11 'prfSlUCtea2a Tnt~un mod specific si la depozitem Sm,oelulele:%gurHor din stup sub formademiere. -. ..; --I - . .. , . . .# .I . in general mierea, de. . al'bine .cop?ine urmatoarele trei . . gurpe. ,.de gubstaqe: substanje zaharoase' 60-80 %, apa 18-21 % si : alte substanle 2-4 ..%. Ultirna grupa desi procentual este mai.'mica, are o importan!a mare deoarece conline cele mai valoroase componente (entime, vitamine, saruri minerale, aminoacizi, uleiuri eterice s.a.) care confera .. mlerii de blbine calitA!i alimentre dietetice si..terapeutice valoroase. :Conform standardulul, mierea de albine se,.clasifica dupa ,provenienfaei in miere monoflora, nliere poliflora si ,miere de mana. Astfel, mierea care provine tritetjal sau in cea m'ai .mare pane din ne&rdl u d i bingirre specii, va fi definita miere monofldra .purt&nd denumirea speciei floral0 predominante (de salcbm, tei, floarea-soareldi; zmeura, izm8. si altele). .. , . ; . Mierea care provine dintr-un cupaj sau amestec natural din flori;dediierite specii fara ca vreuna sa defina..ponderea .va puna denumirea.de miere.poliflora (fanea!a, balta, pomi , . fructiferi etc). ! , , Prin.mierea\depan3 sB injelege mierea de albink &re pioirine i"t6grd' sau in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe aRe paci ale plantelor2erzi decAt floile, putAnd contine Fi ,o cantitate redusa 'de nectar din flora spontana de padure.' ' '~ ,. , '0 aR8 claslfiare' a mierii de albine

'

conform prevederilor din standard se face pronunlat. Mierea de salc%m cditatea II dupa puriiate, culoare, aroma-gust, aspectul admire impuriia!i in propow de max, consisten@. Astfel, mierea monoflora de 4 % (particule de ceara de la faguri, aibine sau salcdm si mierea de mana se Tncadreaza In larve moarte ofl.fragrnerrle din acestea); se trei clase de calitate- calitate supenoara, admite spuma. Cutoarea'nu se normeaza. celitatea I $icalitatea II. Toate celefalte sorturi Miere-monoflorBde tei, calitatea I: aspect de miere se incadreaza in numai do& dase curat, omogen, fara Spuma si impurM!i, are de calitate: calitatea I $I calitatea 11. culoarea galbena ca lamaia pan2 l a galbena Tot STAS 784-1/89 stabileste condi!iile'de portocalie. Mkosul $ 1 gustul dulce, cu aroma calitate prlvlnd proprietqile organoleplice s i foarte prondnlata de tei uneori gustul cu Yizico-chimice ale mierii neWifdi!ionae, nuan@ incipienta, paqiala sau totala -.iar precum siccriteriile'de incaclrareh ctase de crisralele fine, potrivite sau grosiere. CaMatea I 1nu este normath din punct devedere a cuiorii calitate a mierii prezentate la achhfiier. Examenul organoleptic ,se face prin admRe spuma si maxim 4%impurita!i. apreciema insqirilor mierii ,(aspect, culoare, Miere monoflorh de zmeurh, calitatea I: gust, aroma, miros, consisten!a, puritate) cu aspect curat omogen far& impuritati, fara ajutorul sim!urilor Si. binein!eles a experieniei spuma, gustul dulce placut cu aroma discreta omului." , ,. :) , ., de zmeura, culoarea cu nuan!a verzuie Aspem1 se slbre~iaza~. dupa gradul de rqcata sau maronie, consistenla transpafen!& pe care "il:prezintB: -mierea f l u i d ~ ~ ~ c o sau asa cristalizata cu cristaie fine introdusa ?ntr-o Gprubeta 'de sticla incolora, potrivite sau grosiere in faza incipient&, examinata la lumina directa a zilei.,Aceasta paqiala sau totala. Calitatea I 1admite spurna si poate fi de diferite nliahle: transparent impuritati. . maxim .,.4%, culoarea nu se stralucitor, opalescent, tulbure etc. ' normeaza. -. :,. Consisten!a se apreclaza dupa modul de Mlere monofiorB de floarea-soarelul, curgere a mierii de pe o bagheta de sticla sau calitatea I: aspect. curat, omogen,, f&ra o IopqicZi de lemn. Ea poate fi %apoas&, impuritali, fara spuma, gust dulce, plkut cu fluids-subfire, fluida-vAscoasa, cleioasa. aroma specifica.de fioarea- soarelui, culoarea Culoa<ea se apreciaza prin examinare galbena aurie, pan&. la galbena - portocalle, direct&, la lumina zibi, pe un fond alb, a mierii consisten!a fluida-vdseoasa sau cristaluata cu dintr-o eprclbeta. ' cristale fine, potriiite sau grosiere in faza Mirosul si gustul se apreciaza prin incipient&, parfiala sau tomla. Calitatea II miroslre si gustarea probei. El poate fi acrisor, admite $puma - si lmpuritei maxim. 4 % iar amarui, astringent, fad, cu aroma dominant& culoared nu se ribrmeaza. pronuniwa, moderat&,discfeta. . Miere rnonoflorl de izml, --calitatea I: Preluarea mierii de la producatari se face aspect curat, omogen, far6 impuritali, fara p 1 3 bazasxamenului otganoleptic. spuma, gust dulce placut cu aroma de izma in celd' , ce urmeaza vom prezenta bine evldeqiata. Culoarea galben5i clar sau condqiile tehnice de calitate (condili nuaqata portocaiie, roscata sau maronie. organoleptice) prwbute in part@ I-a a 'Consisteqa fluid&-vAacoas8 aau . cristalizata STAS-ului, pe sonuri de migre: incipient, paqial sau total ou cristale fine, Miere mbndfiofll tie salcflm, catifatea ipotrivite sau grosiere. Calitatea II admite superioaH: aspect curat, omogen, fara spuma sl. impwit&i maxim 4 % iar culoarea nu impuritali, fara spuma, Consisten!& -se normsaza. I fluida-v8smab&, omOgerl8. Culoare' aproape Mlere poliftoril, calitatea I: aspect curat, incolora panti la galben deschis. Gust omogen, fara impuriiati, fara spurn&,.gust pronun!at dulce;'cu aroma discr&a, specific& dulce, cu arornil placuta bins evide+&. m i d i de salcdm. Mierea dCsalc&m calitatea I Culoarea galbena deschis pana la bruna are aceleqi caracteristlclWceea ce priveste deschis;. .cu nuar$a [osceta, verzuie sau aspectul, consistenla 8i gustul. Culoarea .maronie.: Consisten{i fluida-vAscoasa sau poate fi galbena deachis pan& la galbena ~cristalizat8 brcipient,.:.pqial sau total cu
'
~

cristale fine, potilvire sau grosis're. Calitatea II i n intervalul fie-temperatura :de 15-25"C, iar adminte s p u r n si impuriqi :maxim 4 % iar valoarea indiceIui..de refraclie se :corecteaz& , ..-. pentru temperatura de 20C. in amst ,stop la culoarea nu se normeaza. . Miere de ; man&, salitate ,superioara: indicele de refractie citit .se adauga 0,00023 aspect curat, omogen,, fara impuritqi, fdra pentru fiecare.lC daca temperatura..este mai spuma, culoarea cu nuanta verzdct, rnaronie mare de 20C sau se scade daca temperatura sau rosiatica pdna la, neagra. : Gustanoderat eae rnai mica de 20C. i n tabelul 1 se-citeste dulce, placut, cu aroma caracteristica-miecilde con!inutul de .spa corespun~atorindicelui de man& Consisten!a fiuida-v8scoas&; - deioasa refracfia .la temperatura de 20". Qa rezultat se sau cristalizata incipient sau paqial a w cristttle ; i a , media aritmetica a cel pu!in doua fine, potrivite sau grosiere. Calitatea I are determimtri, intre care nu trebuie- & I fie. o aceleasi caracteristici, avdnd o culoafei4xuna *diferm@mai.mafe de 0,l %,fa!a de medie. . deschis cu nuanla verzuie, maronie. sau Tabelul 3 , .. rosiatica. Calitatea II admite . s p m a . ,si : Extras paqial din Standard 784-3189 impurita!i rnax.? 4% iar Culoarea rlu se Indice de.;.Apet.~: . Indice.de Apa notmeaza. ; r .. . ref+ig . ?": - r e f w e .% la 20% I . . . . , : . la 20C .. Urmaind caractefisticile organoleptice ale i 1,4920 17,8 1 4850 20,6 diferitelor sorturi de miere observarn faptul G 1',491'55 , ; 18,0,1. . 4845--. :.20,$ la calitatea superioara ~icalitatea I, indiferent 4 ,% !Q l 18,ZYl . 4840. :21$>,4 de sortul de miere nu s s admite. s p m a s i .: . 1 , 1,4905 . 1814 t t m 4885 ,:, 2 1 2 . . :11corpuri .straine; in timp ce la. calitatea II, lndiferent de sortul de miere se admite;spurw3 1,4900 d&$.l 4830 .:2.t i4'. . i . .:' si corpuri strain0 (resturi.de ceara T n f w r i , larve .1,4895 18,8 1 - 4825 21,6 . .>I: 1,4890 :r*19;0 1 4820 21,8: si albine moarte i n proportie de maxim 4%). 1,,4885 1 9 , h i 4815 . n , o In afara de exarnenul organoleptic la 1,4880 .19,$.1 :. 4810 .Q2,2 preluarea mierii de albine se urmareste- si procentul de apa existent in miere care, 1,4875 , .19,6~1 4805 2214 conform STAS-ului nu trebuie sa dep?+easca 1,4870 19,8 1 ,4800 22,6 20% (excep!ie face numai mierea de salcdm 1,4865 ,: 20,O.d. . 4795 22,8.: . . 1,4860 .20,2 1 4790 23,O :.t. calitatea II care poate fi preluatat'cu 21%). Pe .term aceasta analiza de determiflare, a 1,4855 20,4 1 4785 23,2 . La mierea de salcam calitatea, I 1 preluata procentului de umiditate se face cu ajutorul refractometrului. intre indicele d e fefraclie al cu umiditatea de 21% si la, toate sqrtyrile si mierii de albine si continutut ei in substan@ calitatile de miere,,preluate:h urniditatea mai masa pentru uscata exista o corela!ie directa, care-permite mica de 20% se r e c a l c u l ~ h calcularea procentului de apa. Determinarea con!inutvirde~20%. .. , .. Atunci c8nd:;la preluarea mieru p e albine apei cu ajutorul refractrmtrului se face nu astfel: Pe prisma. inferloara a- aparatului se examenul organoleptic si cel ref~actometric aplica. o picatura de miere, dupa. care' se sunt concludente si avem dubii privind 'inchide imediat camera. Cu ajutorul oglinzii se calitatea. ei . se reeurge l a ,exmenu! de proiecteaza i n asa fel fascicolul de lumina prin laborator undet,se fac o suita de- analize prisma, incdt sa se ob!ina luminozitate fizico-chimice car@stabiie8~. prin intermediul maxima. Se manevreaza butonul cremalierei aparatelor si reactivilor cu precizie calitatea astfel ca limita de demarca?ie a cskr doua mierii. , r; cAmpUri sa fie perfect clara, cu profil rectiliniu Conform. prevederilor;din STAS.principlele si sa treaca exact prin punctul central de conditii fizic8 si chimice e mierii de albine intecsec!ie al celor doua linii vizuale, in acest sunt: Densitatea relativa la~20Cmin. 1,417 la moment se citeste valoarea indicelui de toate sorturile~ &,miere; Procentul.maxim de refraqie pe scala aparatului Si temperatura. apa 20%.-cu,excep!ia mierii de salcam care Dupa curalirea prismei de miere cu un tifon poate avea 24%; Procentul maxim de cenusa curat se repeta operqia. Determinarea Be face 0,5 % la toate sorturile de miere monoflora gi

polifbra, lar la mieyea,de mana 1%; Acid~tatea (cm3 NaOH solu$e N la 100 g miere) max. 4 la mlerea monoflora si-pollflora, lar la._c;ea de padure 5; Zghar reducator exprimat in zahar invertit minlm 70% la mierea monoflora si pO11florasi 60% la mierea de,pZidure; lndice diastazic - m~nim la salam 6,5 alte sorturl de miere monoflora si poliflora 10,9 8i. la mierea superioara de padure 13,9; Zahar u v r hidrolizab~l exprimat in proaeme zaharoza

maxim: la sag4m.l 6, la salcBm 117, la alte sorturi de miere monoflora si polifloral 5 si la .mierea de mana 10; HMF (hidroximetilfurfurol) mg la 100 g miere w i m . 1 la toate sortucile de miere; Substatye insolubile in-,a@procent maxim la salcam superior 0,1% celelalte sorturi .de miere monoflora si poliflora de calitatea I - 0,2%, iar la toate w u r i l e de calitatea II - 2 %.
C

!.

CRESTEREA 'COLONflLOR,,pE ALBINE CU MULTE MTCI LIBERE,. FARA ARIPI

,
,

MA1

'

,~ulentin I-IIJICK

. ,

. . . , . Metoda are o aplicare practica imediata in cansta,in faptul ca o coloslie de albine nu agricultura, prin inlocuirea actualei metode de accepta decat o singura mat& si in conditii cr-ere a dbin&or coloniale din -intreaga--.: - naturale . crsptsrea matcilor se -Ace in lume. detrimentul produciiei de miere. Asflel, a f l alMele .iptreq'mte; in stupi : . ... Solqia. fehnica consta in anputarea sistematicl,,. cat : si ,cele,-salbatice sau ceje aripilor matcilor; .prin acea~t~,,~modificare a care-si gasesc bn adapost datuiai prin roiie; matcilor, albinele- lubratoare - accept3 - cu prezinta acelasi raport in ceea ce pri\/qte ..r r~scurlb ':~ cunoscute - rnai multe matci numarul indivizilor celor trei caste: o matca,, imperecheate, indiferent de varsta lor sau de ' -. cateva mii sau zeci de mii'dd;al.bifi@ iqk~toare '' varletatal . . :". ' si cateva zeci sau sute de irantdri. ~i/anfa]el~ 'coi7stau in faptul c& rnai mult .l[j.:j) \ ' Prin amputarea aripilor matcilor, albineld -puiejl.duce la sporirea producliei per colonie in tuCratoare accept3 rnai multe- mafC'i P n ' cadrut- "-u.c.m., acema fllnd un ,aspect cantitalv-dar si aceleiasi colonii. .... faptul cB mai.multi fefemani de matea'fac ca I incercari de orestere a coloniilor de alblne albinele sa.fie rnai "harnice", adesta tiind. un cu mai rnutte fMfci au;.mai fost redlizate,9nStii . i?ispeot!oahtativ\ .,, pe baza altor modificariaduse matcilor cum-ar P' . ?Atte@vantaje: ; I ; fi . taierea acului; . grin .. folosirea aatiilor -.in afara cre!$erii cantitative p,&turor despaqitoare cgla metoda Ciaikin .(1911); prin . Rroduselor stupului: . miere, . ceara,.,,, p~len, izolarea matcilgr in colivii. . . . . propo(i, laptii~rde mat&,. larve de tretor, Este cunoscuta de asemenea convieluirea venin, se ob!ine,!n mod continuu, pe intreaga , de scurta durata.adouamatci in mloniile care . periosdaa sezonului apicol activ, .un numar de schimba linistit matca (anecbalie) sau a trei 2-7 botci la fiecare doua saptamani de o . -:." : .. matci tjatrane (?n "Romania' apicola" ' nr. calitate excep!ionala." 1011992). :. . - iernarea 8s face.cu pierderi mai mici De asemenea, !aierea aripilor matcilor p n t f u ca un ghem'mai mare asigur3 aceeasi i ; batran< sau' cu" adum'ite defecRS 'este o tempsratura cu. un consurn rnai mic cte miere practica de. mutt Cunoscuta in albinarit sub - si rn rnai pqina uzura.aalbinelor. nurhele de "calidire a m'atbilot"; - . Ouatul Tnatcilor se :prelunge?ej -p%na Problema solu!ionaCi de aceaha invenlie toamna tdrziu asigwand contingente,de albine
'

'

'

'

'

'.tine& peste 'iarn&sl incepe &er& in 'Sezon 'si in mod &plotiv. :' ' . : .. - - Roirea nu mai are loc debaiece atbinele 'tind F n mod permallent SB schimbs.'linistit matca (domesticirea albinelor). - ' - 0 familie bezmetica poafe fi indreptata daca matca introdusa are'aripile taiate. - Rasele de albine care-si schirnba adapostul pot fi silite sa stea intr-un anumit loc, prin taierea aripilor matcilor. - Teoretic, denumirea de regina cu referire la matca nu-si mai are sensul. - Comportamentulde intrajutorare a doua sau mai multe matci in vederea depunerii oualor precum si grija albinelor pentru toate matcile coloniei in egala masura, constituie aspecte noi ale etologiei albinelor coloniale. Taierea propriu-zish a aripilor matcilor se poate face cu orice obiect ascu!it (cu!il, foarfeca) dar sunt indicate unghiera sau lama de ras. Acelasi efect se obiine si prin smulgerea aripilor din articula!ie dar exista
1

peri~ddlca tifatca 'SBfii9~~~'fi@akeebtsnB' de propriile-i fiice din cauzd f'&mBlimfdi c a 6 s e prelinge din rani si cate nihiletiz&Wit6sUI:tle matca; in aceSt ear rilnilP'se ung cu rniere~sau matca este introduSA in colivie. ' 7 ;, : :' Dupa taierea aripilor si ac~@@rOa maicilor tinere de catre familia Ba, se 'paate trece la unificarea- a doua familii cu 'Cat@:o matca. Aceasla unificare este mai. difiotla de&t unificarea a doua colonii,~fiecar6 cu mailmcllte matci. Unificarea se tace conform metodelor cunoscute folosindu-se parfum, deodorant, Iuica, ceapa, varachet etc. Numarul matcilor care s& pot intribduce in aceeasi colonie depinde de puterea coloniei dar e indicat,sa nu se depaseasa o matca de interval bine ocupat de albina. Ca exemplu, intr-un 'stup orizontal cu 20 de rame, se pot introduce 6 la 12 rnatci. Prezenta metoda a fost inregistrata ca cerere de Brevet de inven!ie la OSlM cu nr. (21445 din 17 martie 1994.

~ N S U S I R IMORFOLOCICE ALE PERECHII 111 DE PICIOARE LA POPULATII DE ALBINE DIN TRANSILVANIA

Ilie CORNOIU, Adrian IBE1'K& Liviu ~ K G I I I T A $ Univcrsitatea de Sliinlc Agricolc Cluj-Napoca Facultatca d c Zootehnic
Pe fondul strsnsei legaturi cu mediul in care traiesc, albinele melifere din spa?iul Carpato-Dunarean, au dobsndit si doblndesc cu certitudine structuri convenabile supravie!uirii. Consider2nd valoroasele referiri bibliografice (I. Fi?teag, 1937, A. Farcas, 7939, N. Foti si col. 1965, Mihaela Serban, Maria Dragan, Cecilia Popescu, 1989) legate de identitatea albinei romsnesti, in contextul unei mari diversita!i interpopula?ionale,prin prezen;a unor ecotipuri de albine bine definite pe teritoriul tarii noastre, ne propunem o caracterizare estimativa a diferen?elormorfologice la perechea 111 de picioare (data fiind importan!a lor in via?aalbinelor) in popula?ii de albine din Transilvania.

Material si metodi
In anul 1991 s-au recoltat 15 probe randomizate (cate 5 a 100 de albine fiecare) din trei stupine identificate in trei zone distincte din Podisul Transilvaniei - CBmpie (luriu de Campie, jud. Cluj), deal (Cluj-Napoca, jud. Cluj), munte (Sacaienii Bargaului, jud. Bistri!a

Nasaud), !inand cont de cateva criterii prezentate in materialul din "Romania apicola" nr. 1211993, pag. 14. Prepararea si conservarea probelor s-a facut dupa metodele consacrate. Masuratorile s-au efectuat cu microscopul MBS-1 prev&ut cu vize micrometrice. Cu ajutorul metodelor

statistice, s-au estimat valorile medii si masurile variabilita!ii. Testarea semnifica!iei diferen!elor dintre valorile medii s-au facut prin testuLStudent. Pentru prezentarea rezultatelor tabelare comparative, cele trei zone au fost notate: zona 1 - cdmpie, zona 2 - deal, zona 3 - munte.

Rezultate, discu!ii s 1 concluzli

Lungirnea fernurului - da posibilitatea aprecierii acestui membru locomotor si func!iond activ necesar albinelor la recoltarea si transportul polenului, prelucrarea si asexarea solzisor~lorde ceara etc. Cu valori estimate in mm, insolite de abaterile standard (tabel 1) difereqele senslbie din cadrul celor trei papulqii studiate atrag atenlia asupra unor difererqe condi?ionateecologic de la o zona la aka,. regasite ca adaptari specifice. Diferenjele foane semn~ficativela acest indice (tabel 2) intre Z1 - Z2, respectiv Z1 Z3exprima forme de adaptare diferite, strans legate de zonele ecologice in care albine isi desfasoara a~tivitatea. Lungimea tibiei - cu v a l ~ exprimate i ,in mm (tabel 1) se remarca descrescatoare de la Z3 spre Z,.Fala de rezultatle anterioare (3,22 mm stabllka la ecotipul de Transitvanla, N. Foti si cot.) diferenlele 'remarcate se constituie in

mod evident, drept adaptari particulare $ 1 continue la diversitatea si variabilitatea ecosistemelor existente in aceasta parte de Iara Difereqele distinct semnificative (tabel 2) intre 4 - 4 si foane semnificative intre stuplnele ZI- L, expr~ma forma de adaptare sub permanenta influenp a condi!iilor de mediu ce creeaza variabilitatea intrapopula!ionala. . . Lungimea rnetatarsului - ca element de b.aa al.piciorului Ill,.cu valori exprimate in mm (tabel 1) - fa?&de rezultate anterioare (2,341 mm stabilite la ecotipul d i . Transilvania) prezinta valori ceva mai mari. Acestea se constituie drept dovezi' asupra modului distinct de adaptare la mediu a 1 albinelor mdifere din zona Transilvaniei, data fiind diversitaka ecosistemelor existente. Difereniele nesemnificative (tabel 2) pentru toate cele trei popula!ii de albine din Transilvania remarch indicele morfologic cu valori medii sensibil egale. LZlfimea rnetatarsului - cu valori exprimate Pn mm (tabel . 1) ierarhizeaza popula!iile descrescator de la Z3 Spre Zl. Dal fiind faptul cB acest indice morfologic in cadrul celor trei popula!ii poate fi ierarhizat dupa lungimea tntregului organ, este o dWada i n
'

Tabelul 1. Valorile medii si estimatele variabilitalii la perechea ' ' popula!ii de albine din Transilvania
in$qiri Specificari
'

Ill-a de picioare la trei

Lungirne femur

Lungime tibie

Lungime metatars

Lqime metatars

lndice tarsian

'

.'

. .

. I..:

,:I:

'

k .

'

Tabelul 2. .Dif&reqelff' dmtre~:vabrilemedii .si semnifica?k ac&stora.cu."@ivlre la indicli morf6logici:ale perechii IIf de"ijc10are in.frei p'opula!il de albind din Tran9ilvaniX ';
'

Specificari
'

Insusiriistudiate

~mgime' femur '

-,-

~lIrn4irne tibie

tqngirne
- rnetatars

L@ime metat&

lndice tarsian

Z1-Z:.
,

. ., . ...
.

T. STIAENT ;:+ 5,650 SEMNIFICAT~P;-. ~ X X , D!FERENTA 0,049 ' 'd:oog sd

.I

,'-.

.'

I!, ' ' ~

- .

..

.,:. .
.
.!

i'

7 STUtDEN~'

1,276

.. . . .

22-23

SEMNlFlCATlA ' NS . , , DIFERENTA . . . -0,013

:,>,

T.STUDENT.,.: SEMNIFICATIA21-23. DIFERENTA .. . sd

, .

7,297... . ,.

.
1:.

-0,062
0,008

3,703' xxx -0,038 0,01

0,929
P J 6

0,013 0,014

1,637 NS -0,012 0,008

1,674,
'NS -0,556 0,332

.ptus ca cele trei populqii si-au constituit forme pfoprii de adaptare la.zonele diferitsin care traiesc si-si desfasoara astivita!ile. . . .. Diferenlele nesemmficative : (tabel . .2) rernarca indicele cu valori rnedii sensibil wale lipsite de corelafie. >. . lndicele tarsian - prezentat P n procente exprima (dupa Alpatov) un critgrip important 'in delimitarea raselor si chiar a popula\iilor de albine. Valorile prezentate i n tabelul 1 nu se remarca distinct vreuna din cele trei 'popula!ii de 'abine luate i n stutliu. Rezultafeie ob!inute se atribule conbl?iilor ecologice cu' toata diversitatea factorilor externi det@rminan!i. Chiar nesemnificative fiind (tabet 2) difereqeie evidenliaza acest indice morfologic uniform pentitr toate cele trei populqii de albine din ecotipul de Transilvania.
,

Cbiiclirzion~nd Y~ccint .c$e prez8iitFt< s i poate. ,remarc& reac!ia . di'ferita a unor gehotipuri ase~mhnatoare J . condilii de mkdiu biferite, . data find' indis~~utabila int,eraqiyne genotipimediu-pentry indicii ce caraderizeaza perechea ill-a.de picioargla populqii de albine' din Transilvariia. .,>% . - + , ;<' , .. '~ibi,i&&fie., ..,,I,~(. ;-. . '1 . Farcas, A:, _1% - lndhele cubital la albinele

::

f.

din.yona Clujului, "Cartea RornHneascFi';,p. 8. 2.'.Rsteag, t., 1939 CerceSri' bltimetrice la dbina rornSneasc6;-.~erFi de doctorat,' Bucuresti. 3.-.Foli, K-4-001.~ 1965 - N %lea Congres Intema/;onal JubiliaY. de Apicultura, Bucure~ti,p. 171-178: . :,L . , Petre A. 8 1 cot,, 1979 Lucrarii practice de genstica animals, Tipo Agronomia Cluj-Napoca. 5. 9 r b a n Mlhaela pi1 col., 1989 - 'Apicultura rn Rorpbnia", nr: 4 , p. 11.

lit

nnitonil n~zcd@ruk~i bzcepdtor

Una dintre cauzele pentru care mui!i nu se ocupa cu cresterea albinelor o constituie teama de Fn!epaturi. De necunoscatori, albina este considerata ca o insecta primejdioasa care este gata sa atace orice fiin!a care incearca SB se apropie de Stup. Faptul Ca apio~ltorii nU SUnt expu~i la Cn!epaturi chiar si atunci cand lucreaza far& echipament de protec!ie, este pus pe seama unei afirma!ii nereale ca "albinele isi cunosc stapAnul". Practica ne dovedeste ca albina este o insecta pe care omul o poate creste si dirija usor - asemenea celorlalte specii - fara a avea de suferii insa numai atunci cbnd apicultorul cunoaste particularit$!ile intime ale moduiui de viala al albinelor. In general, albinele nu inleapa decat atunci cand in modul lor normal de viala intervine o schimbare care le deranjeaza. Rezulta ca in momentul cand apicultorul este in!epat el trebuie sB se gdndeasca ca a comis o greseala si cti trebuie sa inlature imediat cauza care a stanjenit ritmul de via?a al albinelor. Cu exceplia unor pu!ine familii de albine, irascibile prin natura lor, de cele mai multe ori apicultorul prin faptul ca nu stie sB se comporte cu albinele, determina ca acestea sB fie agresive. Cunoasterea modului de comportare cu albinele are o deosebita importan!a, aceasta reprezentdnd baza tehnicii apicole. Experieqa Tndelungata de crestere a albinelor a pus la Pndemana apicultorilor numeroase cunostin!e care concura la exploatarea lor ralionala, lipsita de riscuri si nepiaceri. S-au stabilit unele reguli de comportare cu albinele, respectarea carora prezinta o mare importan!a practica. Mirosurile iritante: de transpira!ie, ceapti, usturoi, alcool, parfum etc. deranjeaza

albinele, fapt pentru care ele devin agresive si in!eapa. ., Pentru acest, considereh apicultoryl inainte de a lucra cu albinele se va spala bine cu a p l si sapun abinuit, neparfumat. TO! in ac0.g stop apicukorul se va feri de a tusi deasuora stuouluisi albinelor. Miscarile repezi, manuirea brutal& zgwduituri)e, frecarile fagurilor unul de akul sau de pere!ii stupului, irita foarte muk albinele. Pentru aceasta se cer multe calitati care se formeaza cu timpul, ca de exemplu buntivoin!a, rabdarea de a suporta o in!eptitura, calm, stapanire de sine, miscari domoale, sa st~i sa lucrezi in asa fel ca sa nu te considere "dusman". lncepatorul va trebui sB se formeze P na suporta plimbarea unei albine pe man6 sau chiar pe fa$$ sa nu o inlature fiindca va pleca singura. Strivirea albinelor si mirosul de venin nelinisteste foarle mult familia de albine. Pentru acest considerent S e Cere ca apicultorul sa lucreze cu muRB atenlie iar in cazul cand este inlepat sa-si scoata imediat acul, iar locul sa-l trateze cu fum pentru a masca mirosul de venin. in caz contrar o in!epatura va fi urmata de multe altele si F n sfbrsit apicultorul va fi nevoit sa renun!e sa cerceteze pe mai departe stupul. La scoaterea acului nu se va prinde de vezica cu venln cu degetele, intrucat prin presarea acestela pompam tot veninul in rana, ci cu ajutorul lame1 unui cu!it sau cu unghia, acul va fi indepartat printr-o usoara miscare de rkuire. Daca o albina a patruns in par, trebuie sa ne grabim sa o strivim inainte de a ne in!epa deoarece crezandu-se F n pericol, va Cncerca

Una dintre

cauzele pentru care rnujfj DU SL?

ucupd' cu cresterea albinelor o constituie teama de in!epaturi. , De necunosctttori, albina este considerata ca o .insect8 primejdioasa care este gata sa atace orice fii@ care incearca sa 60 apropie de stup Faptul ca aploultoril nu Sunt expusi la Tnppatur~chiar si atunci c%nd lucreaza far& echipament de Qrotectle. a * = q u % Y unei afirma!~~ nereale ca "albinele Tsi cunosc stap8nut". Practica ne dovedqte c& alblna este o insecta pe care omul o poate creqe si'klirija usor l'asemenea celorlalte specii - fara a avea de suferii Fnsa numai atunci cand apicult'orul cunoaSte particularit8!ile intime ale I modului de via!8 al albinelor. In general, albinele nu injeapa decat atunci cdnd in modul lor normal de viap intervine o schimbare care le deranjeaza. Rezulta ca in momentul cdnd apicultorul este infepat el trebuie sa se gandeasca ca a comis o greseala si ca trebuie sa inlature imediat cauza care a stanjenit riimul de via@ al alblnelor. Cu exceplia unor pqine famil~ide albine, irascibile prin natura lor, de cele mai multe ori apicultorul prin faptul c& nu ?tie sB se comporte cu albinele, determina ca acestea s6 fie agresive. Cunoasterea modului de comportare cu albinele Elre o deosebita imporlaqa, aceasta reprezentdnd baza tehnicii apicok. Experienla indelungata de crestere a albinelar a pus la indemana apicultorilor numeroase cunostinle care concur& la exploatarea lor rqionala, IipsitB de riscuri si neplaceri. S-au stabilit unele reguli de comportare cu albinele, respectarea carota pkzinta o mare importaqa practica. ~irosurile'iritante: de transp~ra!ie, ceapa, usturoi, alcool, parfum etc. deranjeaza

a b / > 8 / & ; C ~ ' ~ ~ / N C C IB/B C Bd w ~ h agrestve si inteapa. Pentru acest , considerent apicultorul .inainte de a lucra cu albinele se va spala bine cu apa si sapun abisnult, neparfumat. Tot in west scop apicultorul se va feri de a tusi deasupra stupului si albinelor. Miscarile repezi, m h u h ~ kWk, zgrrduituri\e, frecarile fagurilor unul de altul sau de pere!ii stupului, irita foarte mutt albinele. Pentru aceasta se cer multe calitali care se formeaza, cu timpul, ca de exemplu bunavoin!&, rabdarea de a suporta o iniapatwa, calm, stap8nire de sine, m w r i domoale, sh +tii sa lucrezi in asa fel ca sa nu ie considere "dqman". incepikrul va trebui sa se formeze tn a suporta plimbarea unei alblne pe m8na sau chiar pe fa@, sa nu o inlature fiindca va pleca singura. Strivirea abinelor si mirosul de 'venin nelin~steste foarte mult familia de albine. Pentru acest considerent se cere ca aplcultorul sli lucreze cu mukg ateqie iar i n cazul cbnd este in!epat sa-si scbata imediat aCul, tar locul sa-l trateze cu fum pentru a masca mirosul de venin. in caz contrar o intepatura va fi urmata de multe altele si i n sfdr~itapicultorul va fi nevoit sa renunte sa cerceteze pe mai departe stupul. La scoaterea acului nu se va prinde de vezica cu vemn cu degetele, intrudt prin presarea acesteia pompam tot veninul in rana, ci cu ajutorul lamei unui cqit sau cu unghia, acul va fi indepmat printr-o usoara miscare de r&uire. Daca w albina a patruns in par, trebuie s3 nfi~grabim sa o strivim 'inainte cle a ne iqepa deoarece crezhdu-se in pericol, va incerca
1 5

sa in\epe. Locul si degetele se vor da cu fum apicultorul este complet stapdn pe familie $ 1 pu!in expus la iqepaturi, 'intrucat albinele pentru a inlatura mirosul de venin. avAnd gu? ;incarcata cu* miere, mai greu 'ferim De asemenea, iPe trebui G , reusesc cerceta familiile de albme pe!timpul~c~klur~lor i 2 8a incovoale abdomenul pentru a . ' I ~n!epa.: mari, pe timp rece, noros, cu vdnt si d'upa De asemenea, fumul trebuie dat de la o ploaie, intrucdt albinele in asemenga caauri oarecare distan!6 pentru a avea timp sa se sunt foarte irascibile. Dupa o oarecare practica sil experienia se r&ceasc&,deoarece furnul cald pompat peste vor putee deosebi alhinele cefcetase-de cele albine are.aq!iune iritanta. Fumul se.va da de-a care doresc sa: atace: in general, -0albina care lungul ramelor., se pregateste sa inppe-se poate. recltnoaye In cazul in care se f815e:mces de fum, dupa zumzetul asCu!it, t'Iervob:?~pe care-l albinele-se nelinistesci lasa fagurii cu miere, produce, prbouml(sidclpa:$boWl..rapi51 "direct incep sa ventileze:pllternic cuibul el multe~din i 4,)' &-9 tepect lacitpicultbt'pentrd:a-l iflopa. -. la !intas'. in cazb~$,care~'o aibina ne d3"tdrcoale ';6'hstfel d& ddranjare-'afakdaei de albine' are tk!percursuni nu ,numai asupra comp6rt6rii pentfu a ne'c'rceta"cine suht6mn sa nu &ril cu, mrn<dYp e< entiu B o ~tibboli ci ne albinelor ci si asupra %ulesulur$i, 'aclivita!ii lor , . . !.I,! acoperlm usor ochi~cu maria daca lucrain in general; fara masca si astfel, in scurt timp, ea ne va Dln aceasta cauza matca po'ate intrerupe lasa in pace. ouatul, iar matcile (tinere) alearga grablte pe Ochii sunt !inta cea mai important6 a faguri pentru ase ascunde, motiv pentru care albinelor, in primul rdnd pentru cB le atrag alblnele le considera straine $1 le pot omori. atenlia prin lucire $.in al doilea rand, albinele Revenirea la o stare normala, dupa avand preferin!a spre culori ipchise cdnd sunt asemenea .deranjament se realizeaza ,abia iritate, se, indreapta spre. sprancenele negre. dup8 cateva ore. Cele mai periculoase inlepaturi sunt la ochi ,On Pentru a - ntl pr&ispune albinele la lumina ochiului) dar acestea sunt;.extrem de ornordrea matcii, !va trebui sa ne f&rim-a d rare deoarece pleoapele sunt .ass de sensibile prinde'in maria si a-i fmprima astfel' h'miros incdt instinctiv se inchid, in care caz albina strain. . . inpapa pleoapa si nu ochiui. ;. . in zilele lipsite ds ,cules, nu se vor cerceta Perbanelor stra;ine;.care asistil s& ajuta familiile de albine O n timpul zilei) pentru a nu la cercetarea familiilor de albine, trebuie sa li favoriza fudisagul, percetarea lor se va face se explice modulcdmtrebuie sa se comporte catre seara: cu albinele, sgfie linistite, fara migc$ii brugd; Apicultorul va trebui sa se deprinda a nu iar in cazul cand unele alblne J cerceteaza si3 deranja prea ,des.. familile de albine "din nu fuga, sa stea linisti!i, cu mana laochi si la curiozitate" ci numai cu un scop bine nevoie se vor retrage la umbra. Astfel, dupa determinat. Cu timpul apicultorul invap s6 1-2 minute, albinele se liniqtesc si singure se cunoasca cum se desfasoara viala in interiorul vor duce la locul lor. stupului (normal sau anormal) fara a deschide lncepatorii consider&,@ fumul are o stu~ul, numai dupa activitatea albinelor de la acliune de linistire asupra albinelor, pentru urdinis, examinarea oglinzii stupului si care motiv in cazul in c a b albinele devin observa!iile notate in caietul de stupina. l folosesc tri exces, fara sa ob\ina nervoase i rezultatul dorit, ci dirnpotriva albinelqse irita si Dupg Emil POP, Alexandru SABAU, mai mult, in doza moderata fumul nelini$este Ddna IOZON,. albinele care, grabite se retrag pe fagurii cu GHlD DE LUCMR; PRACTICE DE miere unde tsi tncarca gusile "de teama ca APICULTUR~ I familia este in pericol". In acest moment
:>.
f
,

P.

Ir

II

Ir

PRINDEREA

MATCII $1 ALBINELOR DE PE i~ CONDITII DE SECURITATE

FAGURI
, .

i n practica apicuffhfilor se ' cunosc doua procedeepentru prinderea matcilor ete-pefagwi: - prinderea de torace a ' matcli intre degetulmare.sbar&81ator;: - prinderea. matcii intre doukpene de pasare (Constantin L. Hristea)...Cea d e a doua metoda pare mai .pu!in riscanta si este foarte probabil ca marele nostru.irialntas sa fi avut in vedeie neindemanarea incepatorului in apicultura. Este evident ca paha nu incerci, de mai mutte ori, nu poli capata indemanarea ndcesara p n t r u a evita riicurile care sunt regretabile, costiStoare avdnd in v'edere in?portanta pe care o are o matca in familia de albine. In scopul'. eliminarii oricarui rlsc, la prinderea matoii ca si a albinelor de p e fagure, folosesc de mai mult timp un tub, .elasticttsi transparent din material plastic, de la cordoanele cu care se,fac Rerfuzii la bolnavii dinspitale, adaptat ca in figura. .. Tubul se taie la capatul unde are in interior un filtru, sub un unghi de 1 6 0 ' iar la celalat capat tubul de legatura c,u diametrul p a i mic se scuneaza la 10-12 cm. Secliunea mare a tubului se foloseste la prinderea m&cii iar tubul de secliune redusa face ldgatura cu atmosfera. Prinderea matcii se face apropiind tubul cu secliunea mare, al carei plan este .parale1 cu

planul fagurelui, cat m a i aproape deasupra matcii si in., monentul i,c~nd,;aceasta. este incadrata in .sec!iunea tubuIui.:se apasa tubut pdna la contactul cu fagurele. . - , Tubul-se !ine .inaceasta poziiie @na cand matca pBrase~te, fagurele . ridic8ndu-se spre capatul opus. . ,Se ridica cu atenlie tubul, se astupa capatul deschis, cu un dopde..h&?ie,vata, etc. $i se adaposte'ste in buzunarul de la piept al halatului ,cat e6te necesar efectuarii lucrarilor ce avem de, fdcut,, d u p a cdie matca se elibereaza, redand-o familiei de albine. i n acelasi mod piesa se poate folosi si'ia prinderea b'lbineldi pentru popularea cu!$ilor, in c&e suht intrbduse match, pentru maturdtea matcilor s&utrwportul celor Werecheate. , De asehenea,prin.zatoarea se p a t e folosi cu Succes la deparatitirlea matcnor de paduchele albinBi(Brau1a Caeca) sau. chiar a albinelor-cahd Sunt in n u m r redus - cateva zeci - folosind fumul de Iigara suflat prin tubul de aerisire. Pentru grabirea evacuarii tubului in carese gaseste ..rnatca sau albine se sufla Wr prin tubul de aerisire. Aceasta piesqeste usor de co$&ionat si tuburi folosite de gasit la t~ate~dispensarele si spitalele din p r a ele constituind un deseu (se arunca dupa prima utilizare),
'

Fig.1. Prinzatorul de matca si de albine

,
.

VENrNUL
., .
.

DE. ALBNE - i ~ ACTUALITATE.", ,

. I

,.::
., *

. I

',

..

.A

Rioch. Cristina Mhl'lZESGW::. - , Cece@to6.gtiin!il'ic principal in I.C.P.A.

','-l!;'

.
I ,

' I

,.
.

.,
.

;: I '

.Din ce h ce m i intern,' lumea medical international3 este preocipati de vaG{ificarea, resurselor naturak. .inire nenudratele ;rernedii naturiste utilizate in diferire zone ale Terrei, conform. unui vechi tradt?i'' s a u ~ m f o r m unor . adevarate p o l k &..medicin3 qk?turM,, produsele'tupului sunf r e c u ~ d e ~ 8 - ' p o t e n ~ a 1i unor a l mijloace profilactice +i curative pentru diferite afwiunl ale o@an~'&uiui umaiic, - I; . + ' - . . 'i. .. . . , . : h,acest veninul de =/bin* sau apitoxina c~nstituie unul dintre prodqpele "ah;. r& e p i p l e a cPpi eficacitate tearapeuticil a fost reclnoscutil dar care prin, compiexitatea campozifiei sale:,$, mai ales,,pri~,mecanismelespecifice,de ac!iune reprezint3 fnca o enigma a arsenalului terapeutic. .Sp,gtie.&i este un bun remediu in tratamentul afec!iunilorl. 'reumatismale; s-a demonstrat .c& 'stimuleaza nespecific sistemul imiin (capacitatea de apgrare) a organismuhi; s-8'dovedit :un .bunt:radioprotector (agent protector impotriva .\,.,<, . -., , -j. .;,-, radia!iilor)... -,

d d t e k

, !

" . Intr-o incercare' de a elucida '0. 'serie' de aspecte legate 'de acest pwdus ."minune" albinelor, specialaistii peruani otganizeazsa in iuna iunie as,amanifestare stiinJific&&lsrna!ionala privitoare la utilizarea apitoxinei (veninului de albine) in tratamente medicale si diagnostic. Tara noastra detine deja o ' insemnhta experien!a in domeniul recoltarii si valorificarii acestui produsii natural. , fabt i;be . a fost recunoscut de catre specialistii! in apiterapie din Pntreaga lumq, Se cuvine sappintim ca in urma cu un deceniu a fost elaborata o tehnologie de ob!inere3a veriin'ului de albine, tehnologie brevetat3 si pu'blicatd 'sub forma unei brosuri (autori: A. Malaiu si E, Taqa). In scopul crearii unui imediu.. favorabil studiilor si cercetarilor in dorpeniul bi~himiei, farmacologiei si aplicarii terapeutice a veninului de albine 0rgAnizaiia Mondial8 a ~anatqii (OMS) sponsurize5z8 . partidparea la manifestarea din Peru a unor.specidi$i romhni, in scopul cunoafjterii ,experientei romiineyi dar si pentru ,a.,.oferi prii noastrp noi !date asupra eforturilor depuse pe plan interna?ional in studierea acestui produs natural. lata ce c o d & 'in linli g e r l h f e tomatica acestui seminar interna!ional: :- r ,eRer.u!tate . . ~btinute i n domeniul re-qa-. '

totdgiei: ' .~Experien!e. 'Tn tratamentul bolilor reumatisrnale, ~:artrita reornatoida, febra reumatica, ,lupus eritematos, scheme, _de tratament cu inlepaturi de albine in 'ijolile reumatismale, experien!a in tratamente farmacdogice combinate cu apiterapia, .lllii!area apitoxinei ca un complement in fizioterapaie, produsele apicole ca un complement in.terapia.qu apitoxjna a bolilor , ii. . ,:. . reumatice. in domeniul biochimic: - studii aciuale asuljra di6dhimiei diversilor compoiied!i. ai .apiioxlnei 'si'ac!iunile lor biologice; - . ' . -,ti:'. . - fosfolipazele a, .mi a2 .si aqiunea lor biologics; .. , . . . . . :,!-. - c o w , z j t i ? chimica a veninului de . . , albine. in-ddfidlf-iul imuhotijdic':-' - inciden!a re.MIilor 'anaffiactice la api,...,. . . . . it' -, 1: toxin& - a p i t o ~ i ~ aastmul,bronsi~,, gi :. - apitoxinq,~i prostaglandinele; - stimularea ac!iunii 'glandefor suprarenale. in domeniul nutri!iei: - ac!iunea produselor apicole in dieta .=i1nica;=z7-- ; : : --- :-2: . ; -.. . . .- - . . .. : . - .- .::
.,.%
,,; ,

i '

.a,+!

'

'

'l,,

"

experien!a si ca majoritatea subiectelor din - produsele apicole si dlabetul; tematica generala au constituit teme de - produsele apicole in pediatrie; - produsele apfcbla $ i aqiunea 161:h d k . :E&kB"ald., p(i$U speclali$fW W$ri. Aceste nutri!ie; teme s-au materializat si prin realizarea unei - produsele apicole combinate'$i efgmld 7 ,,.gainel foane diverse de produse cu aqiune 'nutritrvdietdtlca, ,produse apiterapeutice cu lor asupra organismului. ' ' ' ' '1 In domeniul geriatriei: ac!iune specifics in tratamentul diferiielor - ~ t i l i z a r eapitrixincii ~ $i a produselm -afecfiuni ale arganismutui - u r n dar $- prin apicole in geriatrie. 1 realizarea unor sctTerne de .tratament cu astfel in domeniul farmacelitic: ' de produse sau bazate. pe combinarea - produssle - farmaceutice derivate din terapiei clasice cu terapia naturistti apicola. apitoxina; , Solicitarea,de catre Organiza!ia,Mondial$ a - compozi!ia farmacologica a laptisorului Sanatqii prin ,M,inisterul Sanatatii din fara de matca; noastra a unor specialiqi romani pentru a - ac!iunea antibiotlca a propolisului si partic6a la &easta manife'stare, reprezinta pro- duc!ia sa industriala; odata in plus o rbcunoastere pe pBil 'naqonal - apitoxina si ac!iunea sinergica cu pro- si interna?ional a.prestlgiului scolii romilnesti dusele farmaceutice. de apiterapie. Studiind tematica generala a a~estei Speram ca paniciparea la acest seminar manifestari internalionale nu putem sa nu internalionat sB reprezinte atat un. schimb util. constatam cu oarecare satisfaclie ca in cadrul de experienla cat si un prilej de evidentiere a lnstitutului de Cercetare si Produclie pentru contribu!iei specialistilor romAni - la Apiculti~ra - atat in domeniul cercetarii promovarea unol- metode originale in stiin!ifice fundamentale cat si in domeniul domeniul apiterapiei ca ramura activa a cercetarii medicate - exista foarte rnulta medicinei naturiste.
:

'

FLORI DE MA1
Ce frumos e mfindrul plai Crind vine luna lui Mai, I'este det~luri gi coline Nomtli zuinzet de albine. I x cheitm5 floarea cle meri 1)e c a i ~ iciregi , ~i peri. 1)in mget 1)iinii-n livudii Vers gi elilltee de b:~ladii. -Veniji voi, dragi surioare, Zice fiecare Iloare Cii de cClntl ilm rlsiirit Dulce, dorul v-am simtit. Saarele, crniu! de stele Ne dii gins de mfingliiere, Iar a nOp!ilor regin8 Printr-a ei dulce luminii Ne tll pace;), tainii sffint5 A celor ce nu cuvlintl. Noi avenl polen de dat Ca aurul cel curat, Iarii voi vrednicie il h~cra!i cu miiiestrie Iiiiclind bguri luminati Lumii-ntre~i avefi sii dafi, Ilulce leac cle vindecare I'reasliivit de ~nlintlrul soare.

Chimist Dan VELEA I.C.P.A. - laborator chimie

in plus, apare a fi in directa relatie producerea de miere de man8 si poluarea mediului. Ultima se pare, induce creerea Albinele melifere zboara pe o distanla numarului de parazfii, aphide in particular ( d u p mare (maximum 3 km) vizitand numeroase o serie de autori cda!i de Acconti M. 5.a.). specii de plante si variate surse de spa. Dec~ pare a fi.0 strdnsa relatie cauza-efect: Poluanlii din aceste locuri sunt'colecta?i si pe de o parte poluarea poate cauza o crestere depusi in stup. a popula!ie~ de aphide si in consecinp o Albina poate fi considerata o specie crestere a secreliei de man&. in acelasi timp indicator, din punct de vedere al determinilrii insas1 mierea de mana este o excelenta poluarii mediului inconjurator, evidenfiindu-se capcana pentru colectarea de astfel de 3 situqii sl anume: poluan!! ai aerului ca plumbul, mult ma1 1 - absen!a ei dintr-un bidop indicand eficient decat mierea de flori. serioase schimbari in situa!ia mediului: Se constata o poluare mai accentuata a 2 - moartea directa a' altsinelor lucratoare, propoqia de distrugere a familiilor de albine polenului decat a mierii. Acest fenomen se datoreaza expunerli lungi a polenului la eviden!iind poluarea; contaminan!ii atmosferici de la deschiderea 3 - stupul si intreaga stupina ac!ioneaz& florilor si pana la colectare si depunere in ca un colector si acumulator de substanp faguri, decat nnetarul floral care este secretat p01uante. 0 data cu hrana, atbinme adtx fl doar scurte perroade zilnice. Astfel Krunic, M.D., Terzic, L.R., Kulicevic, substanie poluante prezente in msdiilsarcrgot I.M., au. deterrninat ,o contaminare mai fi regaslte in miere, polen, pfopolis (albinele, u unaofdin.(de circa>lO ori mai ca, cobctoara) care apoi se concenteaza in taproape C mare) de marire a poknului fap Ue mlere cu corpul albinelor sau 7f-1 ceara (albinele ca arsen, acesta prownind din gazele smke de acumulatoare). la o uzinh de prdcesare a cuprului. Bromenshenk a cercetat si acumularea de , ' ~&iinba poluarii W N ~ I srsen in albinek asezate IAngB o .uzina de Dintre produsele apicole cele mai afectate. + fabricare a zinmiui ( 1 9 8 2 ) . mingle din de poluarea aerului sunt m i m a si polenul, iar'- familiile Gsezate langa uzina ~isub a n t au dintre membr~i familiel de albine,.sunt afectate. i n r e g m t un nivel mai fdicai de argen decal direct albinele culegatoare. ' acelea mai departate si h afarav&tului. PlurnbUI, selectat ca p6rc;'ant tipic al - ' mediului urban frind un component al Reflectarea ooluiirli a ~ e i beminei, este un bun indicator al polparii 1 Boskiek (1976) au utilizat familii Hakson $ cauzate de motoarele masinilor. . de albine lh determinarea biodisponibilit#!i de Acconti M., s.a., au aratat ca se afla o . trftlu radioactlv, ceslu 137~qi' plutoniu in relap izbitoare intre confinutul de plumb $i zona Los Alamos. Ei au constatat cd atunci prezenta de elemente carecteristice qierii de cBnd albinele au utilizat ca sursa de apa mana (alge, ciuperci). Aceasta are ca explica!ie faptul ca mierea de mana, in lichidul rezidual tratat, cesiu 137 si plutoniu au cornparalie cu nectarul.,ofera o ~ o n ade fost detectate in mici cantita!i in albine. Tritiu a contact de suprafap mare cu atmosfera si in fost transferat in miere dar in concentratii mici. Feller-Demalsy,M.I., s.a., au determinat consecinta cu substanlele contaminante.

..

concentraiia mineralelor din miere prin inconjurator conduce la posibilitatea unei activare de neutroni facttnd corela!ii cu corelari a prezenlei diferi!ilor poluan!i in albine originea 7g&&rafibil a' .rtrbfii- !din Canwa.ipi si?%,.;prOdu$& .dpicole -5i,.palyarea. mediului Autorii au observat ca varialia concentra!iei inconjurator. mineralelor din miere este influen!atafde kauze I' 'Dus'igur reflectarea in albine si in complexe, insa predominant rklief8ta este produs&le'apicole a prezeqei unor poluan!i influenta marina combinata cu regimul de din sol depinde de proprieta!ile lor precipitatii din acea regiune: , , : ; fizico-chimice, de biodisponibilitatea lor fa!a Deci mierea prln concentralia sa in de plante si de randamentul &transfer dih sol e l m n t e minerale:.poate- reflecta poluarea in nectar gi polen a poIuanfilo~,solului., ,., , surselor deapa existente. . . , . ,. . . ." . : , ., , I . . , ' , ,, . fi ., . :. . ~ B I ' ~ C ~ ~ G . R' A ~ .~ E ' .;;-,. ..- , t.
, ,
.I

Reflectarea p ~ l ~ ~ r i i s ~ k l ~ i ,

Shabanov si lbrishimov (t975)au utilizat albinele in zone agricole pentru deteilhinarea prezen!ei de elemente specific% in cuituii si in , , 1 ' soluri. Probele de miere si polen ddalizate au fost si aceasta metoda adunate dln zone d~fer~te poate fl folosita, spun autorii citali, pentru determinarea ~ndirecta a prezenlei de elemente specifice in culturi si in sol. Faptele prezenlate arata ca contactul direct al alb~nelor melifere cu mediul

1 . Acconti, M; ~uarcini; R.; .Modl,G.: Pdrsano Oddd, L. - Urban polution and honey bees. Ap,coltura, 6:43-55,1990, U

;.A,.

2, Crane, E. - Bees, honey and as , , l d i c a t ~ s ,,-,,ghk- in t,le envirement, Bee w d d 65(1):4749~ , . . ., .., 3. Dohmen, G.P. - Secondary effects of air polluti.on: enhaced amid;-yrawthr- :&nviron.Pollut (Ser.A)39:221:a34/19w. , .. . 4, Otto,K.; Jekat, F. - Experimental investig a t i y et the coantamirration of a food (hmey),with residues of lead, zinc, cadmium - Ernahru,ng Uyschau, 24(4):107-10911977. . ..

:,\,

,,

,
I .

selecflonate din rasaApi.s m d l i / k n crr/r)cr/iccrin Oerrnania $i Franta, i n vizlta la stupinu cunoscutului cresc5tor de mRtci din Bucure;ti ing. Cezar CulifB, Stupina vizitatfi este situati:l in localitatea Bfineasa de Giurgiu, i n ' lunca Dunsrii. i n dreaptil, emblema t'irniei apicole"B;lumgarten, despfe :i c5rui proprietar revistele noastre nr.2/1992 $i nr.:2/1993 au inserat articole interesante.
i d

APA PENTRU ALBINE

Ing, Ilie COHNOIU ~niversitalea'dc~tiin!~ r;\gricole ClirjrNapocs: 'Fa~ultatea dc Zootehnic - .. . .
. .
I .

'!

.
"
: i

. . .

., .. , .

Chiar dac& din p q c t de "adere b"tritiv nu arb iol hnerg&ic, apa constituie ~ n udin l elementefe esentiale pentru perpetuarea si viala lumii vii. De regu13 orgariisrflkle r8spund mai prompt la-tipsa apei, de& la .lips8 h r m i . Aoeasta, :deoarece jnanitie de a@ duce in scull timp la moarte. P6ntrIj ~lbihe'suiselede.'ap& sunt: exogene';i endogene. Celi &og6n;e! 6e.dbnstituie mqoritar din nectar, ape stat&toare,.ape curgc?toare,ape provenite din ploi sau topirea zapezilor, apa ape care le-o oferim-inqdfipbltorul apicol instalat h stupin$. Apa (variabila cantitativ in funcfie de sursa florala ~i starea timpului) asigura h nectar stabilitate zaharurilor si in spec1kl~2ahaiozei - pe care albinele, cu ajutorol invemei salivare o scindeaz3 in glucoza si Ynrctoz&. Chiar'dacd prin regurgitarea si ventilarea nectarului de catre albine se elimina 82-B'ji% apd, diferenfa de 7 7- 18 % se va regasi h miere (aliment en. ergetic de bazd a 1 familiei de aii$n!);+i constituie liantul proceselor de ingest&, digest&, . ., egesta. ,. :5 , ,, , j

1;

Apele statatoare (temporare sau permanente) atrag in general albinele, Oar prin cort?inutul adesea pokrant, se constiiuie i n factori de risc ce contribuie (nu de pqine ori) la pierderea de famllli prin intoxicare, Aceasta xu at& mai mat, cu cat apicultwul nu are un control strict aslrpra acestor surseemgene de

spa.
Apele curgatoare oferain general atbinelor ap3 de calitate, dar $1. & aceasta sltua!ie factorii de risc devin uneori inwitabili. Astfel, cureflti puternici ce se forrneaza 'in apropierea acestsr surse, pot deruta albinele, predispun~ndutle inecului, . Datorita poluarii uneori excesive .a acestor surse de apa, i n anumite zone bioapicole riscul se amplifica mai mult,duc8nd;reptat la compromitwea unita!ilof biologi6e. Apa din ploi sau din topirea zapezilor ((nai ales c&nd este cqlgctata de apicultor), prin coqinutul redus in saruri minerale, se poate folos~cu succes in prepararea siropului de stirnulare sau la cornpletarea reqervelor pentru iernare. Prin conflnutul s ~ & u tde,saryi apa

provenita din asemenea surse,, asigurap buna funciionalitate . a -glandelor rectale. - care indeosebi pe t i w u l iernii - seoreta catal;ua ce previne fermentarea resturilor nedigerate din punga rectal&.,. . Pentru a preveni riscurile mentionate,. wrsa-exogena de apa cea mai recomandata pentru albine o constituie cea din adapatorul apicol. Odata instqlat in stupina si men!inut de pcimavqra pBna toamna, apa din adapator dera siguranf8.h - prevenirea intqrricatiilor ce pot completa .rnai\,mult :via!a albinelor. si a progenkurii din cuib, - . . ,. Sursele endogene.de ap& se:ponstituk din reac!iile de oxidare,.. biologid a substanfelor organlce,.din corpul, albinelor. La aceste surse albinele recurg 'indeosebi ' iarna. cle -recupereaza apa din glandele rytale in , u r M unor proce& corylexe-de auto{&lare proprii, la care ,...participa cele doua formqiuh hormonale situ,ate,i spatele creierului (corpora allga si corpora cardiaca). i n acest fel albinele rekesc sa-si .(ealiieze si sa-si menfi'na o cantitate normalade apain hemolimfa. .. .

Din cele prezentate succint se constata ca, micprarea umiditaiii qwdiului. apa reprezinta pentru alblne solventul si Astfel s-a constafd ca tn perioada de mediul de vehicular8 a 1 tuturor substantelor crestere a puietului (Tn special primavara) o nutritive necesare men!inerii coeziunii familiei familie de albine consuma 'In medie 200 ml de albine. Totodata apa folos&$e albinelor 'In apWzi. Ca o concluzle la cele meniionate se elaborarea laptisorului de matca, la diluarea mierii, reglarea temperaturii,,ln stup etc. poatsaprecia, ca pe tang8 rolul important pe l ,are apsi in men!inerea sanata?ii Necesarul de apa este direct propoqional care i cu: marimea familiei de albine, cantitatea de albinelor, cerintele zilnice de apa alaturi de puiet existents in cuib ~consumul maxim fiind factorii determinaqi, trebuie sa raman& in in perioada depunerii oualor: februa- - egala iiiei?ie, ca si 'cerinjele de -subsfan!e rie-octombrie), cregterea temperaturii $ 1 nutritive necesbre unheitor biologice.
\

FLORA ERBACEE SPONTAN~DE P R I M A V A ~

' Biolog Bena G R O S ~ Cercetgtor stiinfific principal -in I.C.P.A.

..

Plantele erbacee de primavara din flora Albinele culeg polenul. si neclawl atAt de spontana sunt reprezentate printr-un numar necesar primavara pentru dezvoltarea mare de specii valoroase, care furnizeaza puietului. Pe ,alocuri ,apar pi ghio~eiibogaii culesuri de intretinere famlliilor de albine, (Leucojum vernum) cu flori ma1 mari de Blaturi de pomii fructiferi, de arborii si arbustii cuioare alb-galbuie. mel~feri. -Brlndusa galbent! (Crocus muesiacus) Amplasarea inca din toamna a stupinei in e i e intalnita in padurile si poieniie din sudul de campie $ 1 dealuri, in lunile preajma unel pKduri, cu acces la sursele de prii in ~egiunea nectar $ polen meqionate, 'echhraleazl, februarie-martie. Florile i n forma, de palnle datOrit8 dezvoltgrii imprimale famillilor ' de atrag aterqia prin galbenul de sofran (numita si albine, cu aslgurarea Galorificaril superioare a sofran): Ele ies din pamdnt o data cu cAteva principalelor culesuri de nectar furnizate dB frume lungi cu o dung& alba tn mijlocul lor. salcam, tei $i floarea-soarelui. Brandusa de primavara .este o planta Primele plante erbacee din flora spontana nectampolenifot3 oferind albinelor impreuna inflore!x in zona de step&-in jurul date1 de cu ghioceii primele culesuri de nectar si polen 14-?!?J februarie, iar' In zona de' lnunte In Viorelekl 4Sclla bifolia) sunt foarte martie-aprilie. Aspeetul sezanler al flwei comune in padurile si poienile din zona de spontane erbacee se Addtfica in functie de cdmpie @ha in zona alpina. Mai frecvent se etapele fenologice individuale si de bt%lnescin padwile de foioase din campie si intensitatea concuren!ei speciilor. . deal, unde formeaza adevarate coroane de Ghiocelul (Galanthus niralis) este primul fiori albastre. Planta prezinta doua frunze lungi vestitor a 1 primkerii. Specie perena, ere@ subpi din mijlocul camra se rid%% o tija in solitar sau in gmpuri prin poienb, tufisuri, paji$i vdrful careia Sunt florile cu v s e petafe albastrii de la campie phna in zona de munte, in funqie si tot atAtea stamlne chnterele sinilii pline cu de altitudine infloritul ghioceilor se eyloneaza polen. ViorCeT& infnfrorese 2-3 saptamani dupa din tuna februarie p%na ?naprilie. ghiocei si dureaza h medie 20 zile, tlmp fn Ghiocelul prezlnta o tulpina subpa- care oferd albinelor un cules de polen si nectar manteana (bulb) iar la suprafq8 poartl doua care cdntribuie la dezvoltarea famililor de frunze si o floare de culoare alba, ca un albine. dopotel. in interiorul florii sunt anterele care se 0 data cu' sfhqitul yxrioadel de lnflorire a deschid la varful lor eliminend polenul. viorelelor, celelalte plante din nivelul inferior al

padurii se grabesc sa infloreasca, '+nku s 'de cdmpie ptini3 in zona mohtana. Planta are ajunge la fruct~ficare ina~ntede, Wrunzire? , frunzele, dispuse ,in, ,formil de rozeta iar in " < . mijbcul lor cresc "na sau 'mai . multe padurii. Laptele p&&kil (Gagea luteaa)' 'este ,i.nfloreQcen!e .cu: flori galbene-aurii. Papadia intdlnita in paduri $1 chiar pe campurl i n luna infloreste in aprilie, furnizand culesuri de martie-aprilie. Planta scunda cu o .+singurd " Tntrqinere pentru familiile de albine si unele frunza linear&, are 1-5flori deculoare gdlbenk.' sporuri .de miere la .cantarul de control, asa Formeaza vetre intinse si este deosebit de cum se intampla in pajisti unde creste si inflorestein masa. cercetata de m i n e pentru nectar si polen. Brebeneli (Corydalis cava) sunt ri3sphdqi Urzlcqa (Lamium purpweum) creste i n paduri, dumbravi, pena fm regiunea spontan prim! locwri cultivate si necuRivate: montana. infloresc h luna manie plna in luna ;gradini, livezi, poleni pAnl la limita superioara mi. Florile au o forma deosebia, ? a padurllor. infloresmin tuna martie si joaca un am'rMnatoare cu florile de gura leutui si sunt I mI deosebi. in crqerea- si dezvottarea grupate in inflorescenp. Glandele nectarifere puietului timpuriu. , Planta este scunda, -sumsituate intr-wn pinten rezultat din alunglrea obisnuit ramificata de:la bma, tulpina are patru unei petale. I muchii,~ iar frunzele :sunt asezate doua cdte Brebeneii furnlzoaza culesuri de 3ntrqinere doua, apuse. Florile roz- .purpurii sunt .asezate valoroase pentru dezvoltareafamiliilor de albine. ,la subsuoara frunzelor. Analizele efmuate la Pod balul (Tirssilago farfara) c r q e prin unict.Jp pentru . stabilirea capacita?ii locuri argiloase si umede, pe malul raurilor, pe rnectariire, au: aratat:ca produqia de nectar coaste rapoase erodate din zona de.dmpie :veriaz&intre 0,4 si 0,6mg#loare.. . pdna i n zona montana, infloreste h lunile .., RapFa . :. -sYbatloB .-.(Brasice rapa martieaprllie, in funclie de altitudine-.si var.'silvestrls) crege . spontan prin .cuRuri si neculthrate. Planta creste ha#&, cu condniile meteorologice. Florile de culoare .-~locuri tulpina neted8, ramificata spre*d r f . Frunzele gdlbena sunt adunate Tntr-o . inflorescen!a lungi si crestate addnc dinspre r&dacin&-.stlnt (capitul) d t e u r n pentru fiecare tulpma. Mierea ursului (Pulmorlaria sp.) este .pe mrgine. Cele dinspre vArf ,writ mici si late TntglnitSI frecvent in paduri umbroase, fdnqe, la baz8. Florile glabene d&ul de mari sunt pena I n zona monlana. Tulpina este dreapta, rare pa crengufa care le poarta. infloreqe in obisnuii neramificath. ' Florile tubuloase de luna aprilie, asigurdnd culesuri de lunga culoare q i e $i schtmba culoarea'devenind durat8. Uneori rapqa ,sabatica Tmpreuna cu violacee. Denumirea populara de "mlerea muqarul satbatlc ocup8 suprafqe mari ursului" este poMvita acestei plante, deoarece asigurdnd culesuri de produqie. secreta mutt nectar. infldfirea are loc timpuriu, . flantsle prezentatemai sus, ofe* un cules T n luna martie si ofera un cules de T w i n e r e namral de polen ?inectar ce efect selutar asupra familiilor de albine pAnB in luna mai. starii sanitare a familiilor d e albine si in special P l p l d i a (Taraxacum officinal@) sste o Zasupra rkliarii poten?ialului biologic . ce se plant&-perma hdlnita tn pajlqi, marginea reflecta sensibil 'Sn eftcieqa si randarnentul drmmurilor etc. comuna in toata Iara, din zona culwrildr urmi3oare de produqie.
- I

'

;.:

.-

Mica publicitate
.

VAND pavilion 70 stupi, nou. Tg. Ocna, telefon: 034/341:148 (13)

V

Albina carpatina - color (rorn.); Apiterapia (produselestupului) - color (rorn.);, Polen~zarea cu albinele a florii-soarelul - color (rorn.); Potenizarea cu albinele - docurnentar color (franc.); Mierea docurnentar auetralifh (slngte2H); Apllarnil - 3 filrne documentare color (r .); Vizlta la 6nnbinatul Apiool a ~ r v d & i u i Suhatto din hdonnia - color (rorn.). Telefon: f I 1 , 6 4 3 , g 7 (14) 5

~ casetavideo D de 240 minute continand filrne apicob doeurnentare rornlnegti qi striline: Congresul Apimendia XX Bucuregti - alb-negru (rorn.); Delta Dungrii, raiul albinelor color,(englezil);

STAREA A P ~ C U ~ T U R I BANAT~NE I SFARSITUL EPOCII FEUDALE (SECOLUL XVIII)*' , . Yasile POPESCU . .,,. .. ~ice~re~edinle'al Filialei SlRAR Banas - Tjwuara
,

'

. ..:C.

autorul lucrilrjii: i n c e ~de i istorie politic& si dominatia austriaca, dupa o stBpanire :::natualil a Banatului . Timisoar& - 1780, turceasca de 164 ani, transfer hfaptuit ca luarare reeditatain.anii mgri.:.' , . , urmafe a :tratatulwi . de- pace de la - , : Laolaka cu acestea stuparitul. -afost PASSAROWITZ, incheiat -in-anul 1318 intre influenpt si de cresterea rapida a industrieidin ImperiutQtoman-si cel Habsburg@..stuparitul sudul Bdnatului si infaptuirii multiplelor legaturi acestei provincii a marcat una din cele mai comciale cu~m~rile.metr~pole din centrul si inflorltoare perlohde dinf3xisten!a lui. Astfel, la . .sud-vestul'.Europel,fapt ce a dus la o cerere Tndemnul strSllucitului reformator al apicutturii tot mai sporita de produse apicole. Procesul austriece - Anton Jansa (1734-1773), - industrlaliarii a ' fost amplificat si mai Imp8mesa Maria Terezia (1717-1788) a substanjial la sfhffiitul secolului al, XVlll-lea si promulgat legea OrganizBlit si promovarii inceputul secolului al XCX-16ati. Ca',dect a stuparitului din Imperial .Austro-Ungar, sub urmarilor c&boaielor trancete si;-mai cu denumirea de "P~tmtuldin '29. octombrie seama, a: masurilor impuse--de imparatul ,1776". Actuk k g i s l a t i ~ m n a t de;cao&laria , Napoleon, cu 'privire la instituirea blotadei imperials wroba,. printre alte facilitaji,.; si asupra comeqului britanic. Aceasta blocad3 a scutlrea de bir pentru to!i- stuparii din toate facut ca-o bung parte a Europei sa fie sprivata provinciile supuse imperiului habsburgic, deci cfe zaharul provenit din America Centrala:'Sra si a aoelora romanesti: Banat $Ardeal, .. ajuns astfel la cresterea substantials a prelului 0 alta infaptnire de prestiglu, de la finele &orlake produse dulci gi in primul~.f%nd al epocii medievale, a constituit-o aprfiia la mierii, .cwa ce a , facut :.sZi. stimuleze View in mu1 1785, a primului tratat de preocuparea pentru we-rea atbinarttului in 'apicultura scris.in limba r0mhnA;conceput si zona der referinla. Procesul. stuparitutui,a fost . publicat, dupa ce a,fost imprimat ktipografia . influen!ati,+c~ncomitent, gi de r8sMndirea romano-sdrM din Timboara, de catre culturilor de :fapip din, zona. - planta carturarul roman dr, loan.. Piuariu+Molnar . industriala. melifera - deosebit de cautata, (1741-1815),in.perioada pe cdnd acesta era pentru a chrei cultura erau ideale noile terenuri medic oculist la regimentele de graniceri din agrarsi recuperate in wrma lucrtlriior de Banat . si profesor in localltEi!ile banqene: hidroameliorari, . . Timisoara, Sdnicolaul Maresi V h r ~ ? Aceasta . c . Datorita .acestor, factori deosebit: de slucrare se constituie $1 ca c e a dint& favorabili dezvoltarii si moderni-ii apicukurii contributie la istoricut~apiwlturiibanapne. si bana!ene, cresterea albinelor si valorificarea este considerata prima Cane de agricultura in poten\ialului nectariier existent a cunoscut un . liinba ro?t%na. avhiit dedsebit, 'pe- m8sura icon'i@lit@.dfekb Tot in aceeasi perioada se statueaza si cu prisosin!a de clima si ,vegetqia abtrndenta reglementarea urbariala din Banat si din zona. Aceasta stare'de fapt s-a evidenjiat Transilvania, opera!iune funciara dispusa de' intr-o lmpreslonanta evaluare st'atistica *'a Maria Tereda si efectuata sub auspiciile lui anului : 1774, care -ne .afatii..cti .pe teriioriul Johann Iakob Ehrler - funqionar superior al Banatului rom&ndsc existau peste 1'45000 adhinistra~ieiimperiale a ;:Tarii ~anatului;',cu ' . .familii , de albine' la undnum8L de 58000 Ue sprijinul documentar al lui FranciscGriselini- gospoddrii fami)ia@-,coq$tituite'din aproximativ */Rezumatul referetului prezentat in Sectia de istorle a apicuttutil din cadrul celui de al XII-lea Simpozion ,Nationalde lstorie si Retrologie AgrarH a Romlniei - Deva, 1992. . .
I
;

0 data cu trecerea Banatului s u b

'

'275000 de locuitori. Rezulta ca reveneau in medie, aproape 3 stupi pentru fiecare gospodarie si cam 530 familii de altrine la'mia

de locuitori, sau mai mult d s un stup la doi Iocuitori. . . Structura administratiid a tisiitoriului Banatului situat intre Mures, Dunare si Cema, era constituita la vremea aceea din cele'll .CliStricte ale: Beciciierecului, ~iaco\icsi, VAmului, Panovei, Palanca Noua, O ~ w e i , Caransebesului, Lugojului, Timi~areisi Cenadului, prkum si orasele: Timisoara si Vinga, cat si cdmunitatea ,Kikinda. Aceste unifQi adminisfrativ-teritoriale a v d u b populatk eterogena ce era format& in proportk d k 57 %:romani, 24 % .Sdrbi si arowAni, 13.% 'colonisti germdhi, itdieni si francezi, 3 % maghiari:si tjulgari, 2 % !Igadl'si 1% & $ , & '"Un perhetru al .povinciei Banat cu. o apiculfura dintre cele mai dezvoltate a fost ace1 al Piemonturilor B&na!eni, forma de rblibf ce intrunea condi!iite cele mai. favorabile injghebarii unor gospod8ri familiale femeinice si prospere si a caror raza de influen!a se situa in fostul district Vatset, teritoriu ce se g8seqe ast&i in cea mai mare pane (peste 65 %) in Acest interiorul grani!elor prii doastre. perimetru situat pe raia judetului CarasSeverin, cuprinde un numar de. 44 de localita!i , , din cele 77 ale fostului district, cum sunt: Resiia, Bocsa, C a r w a , Nermet, Clocotici, Lupac, Rafnic, Vodnic, Calina, .. Doman, cuptoare, Gbrtiste,.. . Qoruia; Giurgiova, Socaseni, Terova, labalcea, Dognecea, Barbosu, Dezesti, Doclin, Ezeris, Fizes, FBrliug, Calnic, Ghertinis, Moniom, Binis, Ramna, Berzovia, Surduc, Vasiova, ComorBste, Ticvaniul .Mk,Butin;' Ferendia, Gataia, Gherman, C a c m (Qradinari), CBrnecea, Clopodia, Latunas si Percasova. Zona acestor 44 de locaflt@i insumau aproximativ 8000 de gospodarii famlliale cu o popula!ie de circa, 44000 lockori. ''care dispuneau de peste $5000 de' stupi, revenind aproape zece familii de albine la o gospodarie si peste 1700 de stupi la mia de locuitori, adicl apf.oape.doua familii .de albine pentru fiecare ceta!ean. . . Condi!iile favorabile stuparitukri din Iinutul piemonturilor fa@ de cele din campia banaieana sunt evideqiate si de faptul ca in
: ,,,
'
.v

'

timp ce distlictul V&rse?beneficia de indicatorii apicbli amintiti; districtul 'Timisoara cu o p'bpula!ie 'de '; 9648 gospodarii fafiillale constituite din '45576 locuitori. nu dispunea deMt de 18100 fahilii de albine, revenind'sub doi stupi pe gospodarie ! $ mai pu\in de 400 de familii de.albine la.mia de Ibcuitori. Din punct de vedere economic, produsele stupului, care la vremea aceea se rezumau n m a i la miere ' $i ceara, cornpietau ndtesita!ile de hrana ale popula!iei baginase cu deosebire ale.mnsumului de miere - ca produs dulce,'durToscut fiind faptul ca in' evul mediu inllustria producZHoare de zahat nu contiiuia un corlcurent pentru apicultura. Dar, cum produc!iile -.apigote.t ce se t.ob!ineau " depaseau c w mult?, necesitQile de consum alimentar si .iblserlcesc, -0 ,buns paRe din acestea faceau, obieerul exportului. in acest scop, anual erau destinate:; valorificaril~ pe pielele exteme circa 700 centenarl de ceara galbena-SI alba (uil 'Centenar = 56,006 kg), respectk 39 tone de ceara21a pre!u)! de 60 florinilcentenar (un flotiri = 60 creitari), si 2200 centenari - 'de mime Urune si. alba, respectiv 123 ,tone la. pre!ul de- 10: floritiilcentdnar. Comparativ cu alte produse agrbalimentare, la export S e vindea un kal objsnuit cu 20 florini, o vaca cu 16 flopink! iar un porc de calitate superioara cu 8 florini bucata; , ceea . ce ar reveni la schimb in natura: .1121. kg miere !.-pentru un cal obisnuit, 89,609 kg pentru o vaca si 44,804 kgm:miere pentru un porc de calitate superioara. Raportul miere-ceara fiind ..'be6 la 1 kg. . ' . in perioada de rbferinla, produsele apicole reprezenteu 4,2 % din totalul exportului Tarii B9natului. . , Raponflnd apicultura tranateana a secolului XVlll cu aceea -existents in zilele n o m e (datete uMului recensmPnt statistic - efectwath ieMuade"89), din punct' de vedere extetisiv marcheazl un declin ce se poate &tirR&:lta ciroa140 % (aproximativ 85000 de stupi .fa@ de 145000),ceea ce-reprezintaabia 60 familii de':albin& la. mia , de locuitori ai Banatului de ast&i, fa?a de 530 familii de albine cu dou8: secole mai inainte. Cauzele acestul:regfes fa!a de. patrimoniul apicol ce a ,existat cu ma1 bine de 200 de ani in urma pot fi atribulte urmtltofilor faaori incriminatorii:
'
'

'

1) Intensificarea, Inca de , pe vremea multe.alte, inova!ii. cu efecte irnepse). Aceasta ocupa!iei turcqti, a ~xploatarii padurilor, etapa a rnai fost ,definit8 de Alvin Toffler, in prewm si a defrisarii zonelor arborescente, monumentala sa lucrare "A1 treilea val" in' care descrie succesiunea civiliza!iilor economiat& in .stop economic - pentru valorificarea materialului lemnos, c& $ in . vederea co-sociale ale omenirii, care metaforic spus, amenajarii unor tecenuri destinate diferitelor este caracterizata ca: "Civiliza!ia dezvoltarilor folosin!e, ca: pasunat, agri~ukura, aaezaminte alternative" sau "marea tranzi!ie: de la rurale si urbane, cai de,comunica!ii, obiective civiliza!ia industriala la cea post industrial?. industriale etc. ,,. Este evident cq transforn?&ile factorilor -- 2 ) Impulsionarea pe scara tot mai larga a naturali au. constituit un impact pentru lucrarilor de imhun@a!irifunciare si amenajare apicultura dar in acelasi tirnp trebuie s& avem a teritoriului prin desecari , si canalizarea in .vedere si marile.cuceriri tehnico-stiintiiice cursurilor de ape, fapt ce a dvs la modificarea ob!inute . jn aceeasl perioam. Acest fapt biotopului si la. restrangerea zonelor propice compenseaza in buna parte handicapul si florei spontane eu toate consecin!ele negative deci nu poate juslifica .i? totalitate regresul practicarii unui stuparilviabil. stuparitului, Regresul trebuie pus si pe seama 3) Aparqa si , dezvokarea industriei slabei preocupari a acelofa carora le-a revenit prodvcatoare de .zahar la nivelul satisfacerii sarcina sa continue tradi!ia inait'qaailor in nevoilor de consum ale popula?ieisi prelucrarii domeniu. De aceea,..atiit istoricii ,&grofil.c%t si industriei alimentare, la pre! din ce in ce mai practicienii . .autentici ai acestei nobile indesmut fap de cel de Import din,secolul XVIII, Jetniciri, trebuie, ca impreuna cu factorii de &nd acesta era accesibil.numai celor instariii, decizie de-la toate nive)urile sa coopereze in flind de,aproape 6 ori mai mare decat a 1 mierii vedefea stoparii dwlinului apiculturii, pentru (57 flor'milcentenar fala de numai 10 florini salvarea a ceea ce se mai poate din ce q fost centenarul de miere). Acest . ,fenomen a si ne-au lasat mostenire ~iiarii nostri inaintqi. determinat, ca in buna parte, prin concrurenp, Dq3 asemenea, este imperios necesar sB sa se reduca utilizarea mierii de catre industria insistam cu tqii si sa perseveram pentru produselor zaharoase ~ila scaderea cererii promovarea si ~nenlinerea unei conduite acesteia din partea populqiei. civice de amliorare a echilibrului ecologic, 4) Dezvokarea ramurilor industriale si a demonstrtlnd si convingand prin faptele mlneritului, fapt ce a determinat importante noastrq ca albina a fost.si este aliatul cel mai mutatii in activitatea umana precum si statornic qi leal al omului si agricuturii si nu in identificarea a noi -surse de existen@ :ultirnul rand un factor de stabilitate a1 mediului materiala dar care implicit a dus la poluarea inconjurator. ,. :. :. Cu Dumnezeu inainte ! mediului Tnconjurator si aparqia coamaruiui civiliza?iei actuale, cat si la periclitarea existeniei albinei datorita intoxicarii sale cu pesticide ce se folosesc pentru tratamentele Bibiiografie selectivg fitosanitare precum si cu iradia!iile existent8 in Johann lakob Ehrler - Baneful de la origini #pi& ecum (1774). EdRura Facla - Timigoara 1982. atmosfera terestra. - Vasile Popescu - De pe meleaguri De altfel trebuie sB recu"oa$em ,ca fenomenele amintite au fost inerente evolqiei binifene, "Din istoricul apiculturii", Revista civilitaliei industriale-.ce a dominat planeta "Apicukura in Romlnla" nr. 411981. - Dr. Lay- Kakucs - ~ondfbqii: Despre noastra incepAnd cu jumatatea secolelor XVll apicultura Banatului h secolul dl XVIII-lea pi a/ si XVlll si pdna prin anii '950, c8nd . p i l e X K I e Almanahul Stuparului - Edvia 1984, putemic industrializate .. (Statele Unite ale Bucuregti. Americii, Japonia, Germania, Marea Britanie, - Dr. Kovach Oeza: Structura proprieffi~lor Franla pi Suedia), au pasit deja in. era iobagiste dln Bsnat. Volumul de oulegeri din electronicli (introdu~erii masive a calcu- comunic6rile prezentate la cel de al X-lea latorulul electronic, al awoanelor cu reaqie Simporion National de lstorie gi RetrologieAgrarH a pentru ; pasageri, pilulei anticonceptionale si Romhniei - Baia Mare 1988.
, ,
;

\>

, .

DIN

INTIMITATILE . .

ALBINELOR MELIFERE (Test de~verifikare a eunostin$or)

:
t

ins."ilie~;u.I.&u
c) caldura . cauzata de agiomerarea indivizilor familiei de albine.? . ,
" 8. Prin muschli care ac\ibn%azaaripile, albinele realizeaza: ' a) 50-90 batai pe secuncja 2 b) 800-1200 batai pe secunda ? . c) 400-450 batai pe secunda ?
'

'

,
..

1. in familia de albine, trflntorii p i n din:

a) oua nefeeundate'? b) oua fecundate ? c) ovule ? .

.2. - Care dintre cele lrei oategorii de indivizi care alcatuiesc familia de albine, dispun de garnitura dubla de crmozomi: . .a) albinel6'lucratbare ? ,. . 6)matca ? . . . ... .. c)-trantorii ? .
. '

'

3. .Peril situqi pe suprafqa cuticular& a ,, albinel lucratoare au rolul: . . . ~ a) protector ? b) de colectare a poleriuiui ? . . :!, c) senzitiv ? ,
r ,
% I

9. Carela din cele trei rase de albine-it este caracteristic faptul ca, din outile'depuse de lucratoare pot rezuka matci 2: ,- -a)Apis mellifera monicola ? . , . . b) Apis melifera capensis ? . c) Apis mellifeta nubica ?
'

..,

4. La albine s i q u l gustului este 'indeplinit de sensilele situate pe: ' . a) maxile ? : , ,.:. b) labium ? ,c) palpi $i pictoare19 anterioare;?
:

10. in mod obisnuit albinele recotteaza propolis, cand temperatura extkioara este: . a) sub 20C ? ... i :I .. . - b) Tntre 18-20% ? c) peste 2O0C ?
'

.. R . , ~ a - albine simp1 rnkosuhi este MdepHrlR de sensildesituate.pe:. : a) antene ? b) palpii lablaif ? . ' c) prima pereche de pic&are ?
.I"

...

, L

11. Formele hexagonale ale:. celulelor fagurelui cladit de catre albine: a) asigura repanizarea uniformti a presiunii la intindere ? b) dau sigurafla si rezisteqB'?cj- ',asigura repartizarea untforina a pFesiun1i la coniprimare ?
,,

6. Greutatea unui so1ziq;or de ceara ce se formeaza pe suprafa!a oglinzilor zerifere, cfinthreste ?nmedie: ; :. a)O,lO-O,l5 g , b) 0,50-0,80 mg c) 0,25-0,80 mg

12, in medie albinele transports: a) 70-85 mg nectar ? b) 35-45 mg nectar ? c) 3545 g miere ?

7. lnstlnctul d6 roire natural8 este stirilulat de: a) insuficienfa spa!iului in stup ? b) blocarea cuibului cu polen si miere ?
'

..

.I
T .

:I
1

'

.$

PARFUM $I CULOAR~.(II) .
v

I'rof, Emiliu yi Mnrin I'OI'ESCU-DICULESCU

La ceasurile fericlte ale istoriei, i n palatul lui Decebal...ardeab nUmai IumlnHri de cearH de albine, topith $istre6uratH de trei ori prin ptinza de thnepti, inctit i n aer nu lHsa flacHra gHlbuie nici un firicel de fum, dec6t miros abia simgt de floare de te~.~'' i n Evul Mediu romtinesc. "lumlnliraril chutau ceara cu prea plilcutH mireasmil, iar iubitorii de dulciuri mierea". Vestea de asa minun? se dusese p i n & la genovezi; armeni, neMi, lesi. "In palatul de la lanev al marelui sleahtic Vladimir Coribut ardeau rnii de IurnhnEiri de cearEi parfumatk". La lumina lor, Tudor Soimaru igi vazuse iubita, pe Magda Orheianb, la o seratH dansantH cu alti parteneri. Si "negutiltorii do cearh" venetieni s-au incumetat sil ajungH p8nil "la marginea pHmhntului" pentru a cguta "un fel de cearH care nu se gHsegte nicilieri pe lume ci nurnai la Moldoya si mai ales i n valea Siretului". Asemenea cearil verzuie la culoare are prea plHcut miros si boierii vene?ieni se fudulesc cand au i n palatele lor filclii din asemenea ceari. La palatul cbI mare al dogelui si la sala sfatului celui mare al senatorilor nu se cuvenea sH ard6 altfel de filclii. Asemenea cearh se plhte$te de doukeci de ori mai mult dec6t cealalth 91nici nu se arde curati, fiind asa de scumpH, ci se amestecil i n ceara ob~qnuitil.Si chlar nici nu-i s&niltos sH se ardH curat&, deoarece are o mireasmi prea tare, de te doare ~ a ~ u l " . ~ ' C I n d a scris aga pagin~ frumoase gi TnHlfhtoare, probabil ~3Sadoveanu a avut i n fat& mernoriile de "cHlhtorie i n Valshia qi Moldova" ale lui Domenico Sestini, pribeag pe la 1788. "Ceara data de ele aici este, f&r&indoialH cea mai frumoasH ~imai cHutatH din intreaga EuropH... Ceara din Moldova, mai ales cea recoltat& din florile de tei, care sunt foarte parfumate gi cHutate de albine ... In Moldova este renumits ceara verde, pentru parfumul sEiu pWcut, imbhtHtorW ...3'1 "Ceara inmiresmath a $tiubeielor",3' "ceari cu miros de flori" ne-a dat-o Dumnezeu prin albinh, sH "ne IuminHm bisericile la sflnta s l u j b ~ " ~ vi' sH ne petrecem cu demnitate si sperantH intr-o nouli viatH pe cei dusi dintre noi. "0 pleoaph din cearH si din mireasmi" au adus 'pest0 paradisul ce I-au fHcut, iar deasupra stu ului "au aqezat cerul insor~t catapeteazm6"~' De aceasth patimi4 a trudei s-a invrednicit gi un c6lugHr, care scoate din chilia sa "o piatrH de cearil de milrimea de douH palme alaturate. Avea o culoare galbenh cenusie. Toma o duse la nas, bucurhndu-se tainic de mireasma dulce care ii amintl varasl zumzetulpris8cilor. .. - Nu e dln cea albit8.la mare,,, dar se wpune usotdegetelor care vor sH-i dea un p hi^".^" . In tributul ce-l plhteau rominii CHtre PoartH, la loc de mare pret erau $i "zecile de mii de bulzi de: cearH bine mir~sitoare".~'~ E He ajuns s& rostim doar cuvlntul wars; ca s i aducern In fata nciastr6 culoarea galbenH qi-un rniros caracteristic, inconfundabil. .Dar ceara am vlizut cH poate fi si verzuie albEi, cenusie. Emil. Giurgiuca merge si mai departe, fHclnd-o sh aibEii coresponden!e cu sufletul silu intristat, marturisindu-ne cil "arde ca varal ?n 'cearH negrH, strdnsH de a~bine".~" Un evantai de culori, un adevirat cwcubeu ni se dezvHluie $i c6nd ni se yorbeste de mierea miresmattl, adunatEi picHtur6. cu picHtur8... din potiresetor deschise...ale florilorpuzderia piduriin.3s' PhnH o sH aflilm "propotjia fix& intre negru si alb" trebuie. s i intelegem un lucru elernentar, cEi viata nederH si "nectar si eni in".^^' "Mierea, laptele $iparfumele" sunt "splendorile imposibile ale am6nuntului" scgldate i n "frumuseti compuse din reverie, miracole si efecte din ba~et".~" "~ierea%kteo ~ S B * a c&a ce e'ni'ei suav i n j flora, gi din ea iese o cearil de o grea mireasmh, indiit lurninatul cu o a d e l de substant&-produceo. betie asemHnHtoare adierii ImbEilsHmate a. flqrii in~e$i"?'~ . . Peste tot "numai miere si ~ u m i n i " . ~ "LuminH ~' de miere, IuminH de declin 'al verii, IuminH a aromelor de line..., IuminB cernuta dintr-un soare ,. 41P de miere, L a lonel Teodoreanu, "lumina lunii dHdea culoare de miere veche unui parfum nou",?5' Prin tot sufletul nostru umblti balada culorilor, inzestrath cu toate darurile frumusetii. Cu "Miere aurie $i plinH de miresrne"'12/ a fast sewit si Geo Bogza de mama marelui disphrut Labis, pe c l n d se afla intr-un pelerinaj la MHlini. SH te la$ 'Ymbitat de mireasma proaspHti a livezii" e o minunat6 refacere a fortelor d u p i o zi de muncH fizic6 $i intelectuali pentru un myncitor. intr-o uzini plin6 de noxe pi zgornot. Maistrul otelar. de la Prisaca... se refugia pe bancH pentru a urrnHri deschiderea ' +i chderea florilor, pentru a auzi zumzetul a~binelor'.~~' "Un lucru neintllnit nici mHcar i n basme" se afla acolo, "flori care i$i

I..

'I.:

!9 plsilb o .b~eoll, e p y n p d no !!la!w eieaolna,, I . , . ; '& , ! ? ! E aSeU!?w e != l' ., -. , ." ,,,?p(;-: . ef!k3~PGd!b.~ po u & p fplewnped eeJe!ur aleopld no , , lec~ugur n e - w e o.:up ',,!~n68)., na !ielpdso l h s aap' ;,lntb$ u ~ .rrjlt!/tlieia p ?Hun sseo EI !i!ur!~d P U I ! ) '!u*u~,o&tdep~o$; '..aleo~s6~y1,~1nipld 'eplah pq~e! ,no ..!eld !nun ,eau!b~ew. ub ,,qepgp !nlnJpoo eleod,, y e p q ! a ~ ~ ~ t ~ B ~ o p j ~ ~ol!l!qou ! ~ ~ ~ u e u r ee+n ~ u ! p ~ ~ s e a p q u 0s?ld & ++daoul oseugrwol Inuteau p u p . $we!, , a p !$ avo16, Eiij al!lhdw!i el !xlo.:.wamd eu '!auo@ y-tJ!) ad pup6~aw
,

5,

..

.+

; -

*,'

0'.

/&""P' ed e p !!dnis:.u!. ! p a p q b u g l l j fi8&b5?(" , wno '9)ewnp.ed ,ajb~wno,, snaz ad* n a a u g ~ y . + l $ ~ e ' ~ ! u Fleo!u!po lq6unl B~E!A ap J!x!le ep g~n)po!d gwem !lejo a s o d el !i aleo.ad y l a p a m w e p j w . s l l ~ e d . ~ ~ . ' a ~ a ~ ~ s d _
L..L

'

C'

uee6~gw ap; !~n6e) ajw~q.ul pugonpe ' I J ~ W p u n ~npunj qp !zn ! J ! J ~ S ~ J !Jgmz.:punl ap ~ e l o no aldeou o-l)ufp Ee~eqw!ld u?!a(erol ed !4 pmayose). o 'el!q!sues Jolelqps ~n!euede 'eeJaoln3 .~nd !ew !S EM epod nas wgolas ap ~n6!sep/ ',,g q(a aJa!w no !Bej,.' ale !$ pmawasuoo nueau!lu!log .a !nl 'ole t,!l$eqwo~ allno elapeleg,, &,,'\sunJq ap 198 10) ~ e 'y)sJno p 'ela!w 6y O L e l p - !~n6e) vl"pnouale!ur slop 8-s eieeu!w!a : 6 ~ 6 1e!lqualdes z 'algqlugs,, :ales ,,ele!e!eo,, u! elou aJeo nueelqau n!A!l aleJew el '!nl e u y ~ no plnog1 eutdnls u! '$1361~ 'aJe(n1 a e l a ~ 81 ap.ln!al el gdllo 0 n~lU3dlu!ldo au F S dw!) U? !ieVnd .nJ)sou !nlnluwwgd W J t ! !k l,g,,!h(a~80S 8eJEOln3,, 8eAB WeJeOo!l yAso5)od pJeo3!N' '!e~oployy !nlnuuop Eelsea u!p eelled 6elqoun InzeayA ap !$ JeJnAes ejs8 ,,!yoe~ pB!UJ,, InlnasoumBu!q '!!Je!LU (8 )UA!Jep. U n . . , '!nlnUeOU 8 199,,BJBO)!Jnlll~U ee)elao u ~ p eyoalad gseownl) ! e u eao,, tj JOA jsh!lnddv !k e3 'e!p!a. JSOJ !# 8 A ?lVJn3 pl!ds! 0 ale:, a4u? 'eaep el!!l!u,el u!p ela)ej etsu!o no neynd I-!$. #em I ! 'rol!jeod ela)egns !$ al!iu!cu Iellexe e ',,!!le!w ea~eqnoap sosglpw InJpd,, ,,?)ed!qonJ)u? !!J!o!Je) ed!lo 3 rl!do$ ep lelltisun-e)8a~op o-!S a 3 /ylewnped ywoJe no 'aolnp !$ EuJele yuaqle6 e w a y s seoud; 93. eled as ! ,,eJeJet!l ai!palw,, !sun 'pstlaod gjuao!~ o :lnu leo y puglnd as!Jos ]oleo InJpAepuau 'I!qepunluoou! pu!!) urp(es ep !!Je!w Inqp 'gleod ap asnds eleo u l paJo nu IeuosJad ',og,,wpole~ ep !!je!w 9aJaolm ep 'eyrie,. else euweo) 'eue!puelg e u y .nJluad 'e!i8led~03 ap uawJ,a) 8o:'g)enl else .!!Je!w aa~eolno '!1a!13s ella ul .Im,,(n~eqw!lq!qo a wna !~n6ej !$ eja!w no al!u!qog~ls,.. psew a1 nela al!sd!lau !UFLUOJ aJlu!p !knw n q u w .a01 ea!~o u-ealaolno !$ aqLu u-a(a?pp ' ~ u ! q l e ap d!qo u? !nlnuwoa ee~ejus~noau!q ly~oqoo a !ou a p e d !S 83 ao!z es !oun)e aa .JO~ !n(n~odod e pseqellns !$ qo!z!j eeJe(n)sepu?nlluad atonll @ IJOIJ ap aiu!was snpw 1 , l,g,,yiq~~dw! ale !~gygdep ! J E ~u!a,,,;, q u q ) neJe a( ale) atnegld ales !asa)qlpdwl !4' !nk !6 ,,bawd eeo!z !-a3 ')e~pdwi un gwpo )sols,, ) * q d )saoe ed pa aunds 8!qWJn JalSaN 3p ~)WUllleSUW gplf06al 0 : 'Eg,,e!-leJ.u!p iew!H !nletunw e ?)!isah ea93e eo p)81~nped.r!b.pqle. aJa!w o,, ',,9,,a~a!~ !& ! ~ n 6 8ep j tnopld eueopsoJ!tu,, nweanpe aleu!qle '01aa ,,awseJ!w !Q :!Jo[~ ap eu!ld 'awu!le al!~nieugj,,lef#ppe ne-s 11 107 ,jauo~on ap: !nlnJa3 lhJlSI3qp !S ,,!n!n)upupd eit%olt~gp6uy ed '!!ley (n)sn6,, no !!JO:!MOI )eln)sepul.e-!& 'e!ugwo~~ n ! u g mu, 14 'e!oed ',,aJe!w 14 wdal a6~no ale5 u!. eliri,, nss ,,m1eiu!npa6p~ 8 p~ei,, !L~nurep p)!wnN ,;,,'!nlnleled el!u!py~6 u!p !!So~ed!qo !S !!Jpueelo ep. a l ! n ! g ~al!ele ~ ed 'ee~squr!ldeast !A-e,ep e)u!euL gjeeu!w!p a~eoa!) u? ! e ' w o ~ ~n)eJpdw! ~

',

weje!w,, ala)!n !k' .e!~nonq O-JLU? $ : ' & aulqle alevine /,,,aJeos ap !S EuseaJ!ru. aa .Dleaqnp ea. /a)saqu!,, .Ids,,p~eoSn. pounw o a nu urnpud !9 yjeaolnp emog u l eleolj u!p pnpe BS,, ~Ips;,~u~~upd ed ep !jol) ep laqonq !nln6ar)u! al!Jnpab el86 Prep nwp au eleu!qle !ope 'ale)pups ep al!lndnll )93JgoU! , W - W . , JOl!Ue!nJnq 8 go!leLUOJ8 8 6 q w !$ ejeaelna 'IZz,, SU!JS Jne,, ap 1 % un pu!!) ',,nap ap !pdg~,,~8!qo~ , J B iCS,,~?e~~e)wlunyed 'waolna,, $Uez o-ap le)up~n3au!q a ],a~a! ap ~ RJno -1ao ln'do~)s, !3p3 'E,,,y!wnl !s 'pwseaJ!ur !S,, g6waqou-as 401 e p n ~ t u!a . . ,,.. .,ls,.~n? ijp runqw qlo3 '-.ele!w,, pughnpe .';,a~eo~i$ !C pwseeJ!w ap o!geJen Inlee nldwn /'eu!ld a ~ i ! w qp,+ol) elsed al80l!d!l3~ !Inel u i 6 ~ n 3/eu!qle ep !Jn!oJ ep !!w,, apun ',,eJso)!nuunw lol!~ol?q~ps,; Inlpe:, u? guo!osau!wa ,,a)sa~od u!p el!&, pu!olsa~ a!j !i -ps a!nqeJ) eu!q !sw !k l e a ,,;ppe~!l o-JJU~ :...ln)!$~ep!i-npuyde&e,, a!) p a!nqaJl au!g ,,i..')!i?~~ 301 ad /pu!ubo) 1 p ~ ) 9 1 d aJa!w ap em1 ul /azun~l.!k e)onJj:s~lu!~d -/a~!)nld pyeaoe nu paea:/'wel!o!lej '!I'Uit)od eo,, '!oun~v /<,!u!~J~uI el p u ~ pupae d $iu!)se a ~ d s pup6 eJooa!l u! ,,eaon(y)s 'a~a!ur.ap']nle~eos eu!wni,, . ~ n e ap !S aolnp yeoq o-ep )eu!ura)uoo E-s sJayun 1nbal)ul igc~,,~~!als ~ n ep e e~a!ui' up.; '6 !lo, ad apu!~dnoa i ao ,,lnlnqnpzpA InwnJp,, !Qnsu! . amos 1 s a~a!wap 1sn6 eJe eieueld,, 1/3 a u - n p ~ ~ ~ ~ &'avedap ;e !em !S a6law w u ~ q~j ~ J O O O .,,elseaoa e~ei,,gee) ,a d 1 3 pp~o 813!~ ~p s o r ~ ~ , , 1 ~ 4 ~ ~ ~ e w ~ ~ ~ p q w - a i a ' '3BAON 8)8~8~!13 epod o!le)ed . ,, .. . yeloep '/w,,pu!p?~6 u l aJe!w ap .SOJ!U g,, atzaod 19 :' u? !$ a)!ol poes~ld u!lj 'alau!qle ap alelngo 'JO~!JO~) alewsaJ!w no lnaol newgslaqw? i p e ~ ! ~ u l !!urod !9 eale ed ap p u p 'ewpu!~d,, as-npupqw!ld q&o) 8aqlaJ !S? !zeq6~y ,,lnJwaew., !$ ,,wn) epgogd o-r)u! )!nlshu? !k duo ed pposouno !-qa~eq no:'uolseq u?%s-npu!u!!!lds'a~eo!o!d u(,, lpp.,,ele elsed !nlnJ!lez eera!g6ugu VoeJi !J ~8-kol8d 'ele)ed ep ( n ~ o $ n d ~ nnu!lplo o !$-!$ malasah es 'naCq?t$~ alpolj "'ln~eloeu 'euseaJ!w neqw!qos

tran9~ifirii'~~.

In a c e a s t H varietate a plantelor am neglijat-o pe cea mai caracteris!icH, dacH tinern searna c H rnierea este "aur dulce". In pretiozitatea caratelor sale e $i har e $ i duh, duw vorbele lui Rrghezi. Ce rnuritor n-ar fi inclntat sH aibH pe r n a s a casei sale "faguri aurii de rniere", aga cum 'MfHrnosii no*, dacli, aveau "nu la zi de silrbHtoare, ci la tot ceasul .$i-n orice loc?! Mere aurie, miere frnbat~toare"~~'. Nu degeaba se zice cH albinele "adorm in stupul lor/ p a 0 rnlreasrn&""/ vislnd la mare gi culoare. "De

fntelegm de,; ce "floarea, din-,mu&, trait&-n grgdinW ridicil parfurn cHtre a l b i n ~ " ~imne ~ ' , cHtre soare gi culori, catre un - . z e u nurnit poate FASCINATIE. BlBLlOORAFlE
S

28. Paul TAMIQ. U h lui Zamobre,' Edilura Tlnsretulul, volumul 1, p.265; 102; 28. MUuil SAWVEAW. Neclrml $olmh.$Jlcf, Bucurcgti, 1969 p.385,30. Mihall SADOVEANU. F q i i Jded. Editura Tineretului. vol. 1. 193-204; 3 1 . Domenieo SESTINI, C H l l l M in Valahia 1 1 M O W w cbrsivsffl lslorioe, n8lureIe pi polliicu. Editura Spcit-Turtam. B u c u ~1984, , p. 47; 32. A l a r n d r u VTEFANOPOL Hang& JudOlb. E d i Em~nesw,1970. p.8; 33. Lucia OLTEANU, Lumes irrlr-un degetar, Editura Ion CreangA. IBra cum s-a ivit IuminH, a l e a r g H sH culeagH p a r f u m u l pagink 34. R d u CIOBANI), Nemurttorul a k , Editura rnirosttor de pe flori, igl inaarcH piciorugele cu Eminesclr, Bucuresli, 1976. p. 138; 35. Ernll QIUMILICA. Ssmn, pe poveri prea grele pentru puterile lor . $ c l n d ajung scutt, Edihrra Eminescu, Bucuregtl, 1972, p.35; 36 IuI*MURNU, F l o a m M I , Editura Ion Crcang& BucuresU, 1974. p.W; 37. t a urdinig cad de obosealH, dar fericite. hipndc. Editura Emlnsscu, Bucuresti, "Era o rniroznH ca prln preajrna raiului" ~ i - n Dankla C&NARU. 1979, p.7-8 in 'Poelii olteni"; 38. Tudor ARGHEZI. Scrle518, Edltura "prisaca lui Buburuz", singuraticul de care-gi pentru Uteraturii p.30; Z79; 39. e w @ a CAUNESCU in prefal8 la arnlntepte Sadoveanu intr-'0 istorie de d e r n u ~ ~ ~ lvolumul . Rormna sl pass2iti /sfmice de M . SADDOVYNU, Edllura pentru UtsraturA. Bucurestl, 1961, p.5-24; 40.Ion CRINQULEANU. Sub soarele cu rnlngiieri al primaverii "de raze e Focvri $1 i m m . Editura Ion CreangB, p.32-33; 41. Lucian beat6 grHdina cu tot ce se aflH irnprejur": "E beat gi AVRAMESCU, Jraosplanful do albstbu. Edituia Spatt.Turism, b e r e s c u l azurl $i b k l i e , b e a t & a~bina"~" intr-o Bucurqti, 1978, p.202-203; 42. O.o BOQZA. PriwIi?i $1 smflmenfe. colindHinrniresrnat~"~~'. Edituta Albabo~ 1979, p.117; 43. Conatantin CHlRITb. Livada. Editura C.A. 1978, p.27; 44. $ M a n TlTA, AvsrxUdh3,,TapIrvlu/. AlHturi " t r e m u r a in vkduh zuzuit de albine pi Editura Ion Cnangh 1970, p.50-53; 45. L-am cunoscutpe Tudor legenau adierile rnireasrna dulce a florilor de cireg & g W , Editura Eminescu, b.124; 48. Ellsaveti NOVAC. Lemn be albe, podoabe curnin!i in pHrul galben a1 slilciilor, stlcI.4, Editura Albatros, Bucuregti, 1982. p.18; 47. M.1.l~ d e s p l e t i t e pentru logodna cu soarele..."7" CARAQIALE. Craii de Curhn Veche. Edltura pentru Ltteraturb, 1985. "VBntul de primHvivorH" face sH infloreasca "gi p.29; 48. Coplii c a d Romania. Ediiura Dtdactidl $1 PedagogM Bucuregtl, 1979, p.31; 49 George ~ARNEA, inelfa tidditsls. Editura ahe f l o r i l Cu-o rnultirne de culoril C u o Scrisul Rombnssc. Craiova. 1977, p.5; 50. AM BLANDIAN4 Cek rnireasmg-rnb&t~toare"~~'.PHrn6ntul tot e ma1 l n r m s e poerii, Editura Albatros, 1978, p. 129, 203;51. Mlh.1 "hpodobit cu flori" cu "parfurn atit de dulce gi de EMINESCU. ~ 1 1 Editura . Mlnewa, 1980 p.80-81: 52. V l d w p8rtrun~torn77(. TULBURE, A bela csrle a Ralucdi, Editura Tinerelului, p,35; 53. Elena DRAOOQ, T m de aw. Editum Ion CreangA. 1978, p.59; 54. "Parfurnul tuturor florilor" se adun&n s t u p u l din Tudor ARQHEZI. Poem inpmA, Editura Minewa, BucuresU, 1985, gritdin6 arnintindu-ne de fiecare data de "soarele p.30-32; 55. Conetantin CHISU. Vdlu(B descoperi lumes. Editura binef~ct~to al r" v~ re ~ m u r i l o r bune. Junimea, iasi, 1988, p.33; 56. M l r c u ZACIU, Ceasuri be d cu Ca intr-o poveste in care Greuceanu a luat Ion A ~ & M O B B W EdHura , Dacia. Cluj-Napoca. 1982, p.351; 67. ~ c omaq. u $dm47 @&I, nr.611984, p.10-11; 58. Abxandru soarek de la zmei pi I-a aruncat cer, MITU, Legendele Olirqmduf, Edltura ion C r e ~ g a &Icum$ti, . les3, aduclndu-ne prirnilvara in lunci gi-n suflete, zborul p.19; 59. Bogdan,STIHI, Acvlla larl, Ecjitura Milllaf4,,1983, p.8, albinei e s e r n n u l r e n a s t e r i i $ i al sperantei. 37; 60. Radu THEODORU. SbBmqtll, Editura Albatro$,'p.399, 517; "Mireasma plHcutii de f~ori'!~ ne bucurH si ne face 61. Ion SUQIUMAN. Pd*a dln '&dam Mktilor, Editurn' Ion CreanoP, 1985, p.41; 62. V & ALECSANDRI. P m A . Edltura rnai buni, rnai s i n H t o $ i . "In rninglierea soareiui pentru Literatura 1967, p.129-130 63. Nestor URECHIA, Zdmk, auriu", hrHnifi "Cu dulceata luminii $ i a florilor", dln Valea Cerbukrl. Edlturq Ion CreangA, Bucurqti. 1987, p.147; 64. M H r i a Sa, puid pgdurii i Genoveva aveau '7n trup loknda NICOAM, L&ho pi W d l lul. Edilura Ion CreangH, o odihnH. un echilibruS pe care p a r d nu-l mi Bucure$ti, p.23; 65. A n d n u MIRESCU. Paces, in volumul 'MlAditels literad' IA. .BucU(bOn, 1988, p.233: BB f h u b n t i n sirn?iserHpin6 atunci. DUMITAESCU, C s t s m mm-, Editura Albatros, p.84: 57. Buchetul de " m i r e s m e - n d u ~ c i t e " ~ il ~ ' aflHrn qi-n Mihail SADOVEANU, Nlooerci PotcoavB. Editura Tineretului, ,p.276; gustul rnierii inAdirnine?iie linigtite, cu abur de ceai gi 68 Liviu REBREANU. Jumal. MI. 1 1 , Editura Minewe Bucuregti, man5 frugall. In acele mornente alese, ugor putern 1984, far6 paginA; 88. Dlrnnrk BOLINTINEANU. &lade wlb deduce "rnirosul dulce de clopotei albagtri pi m&m$U, p.77 70. I & TEODOREANU. Lorelei. p.248; 71. Lid* ;CONSTANTINESCU, Clopdei de aqlnt. Editura Ion Creangll. p. 18; r ~ ~ i iai " f~ l o r~ i l o'r cBrnpului sau "rnirosul dulce al 72. Conatantin NONEA. Movila lul Faur, Edilura Junimea, p.99; 73. salcimilor ce t6inuiau carerile risipiteW'" a l e vHilor Mltuil SADOVEANU, 0 tstwle de dermn, !BOB, p.120; 74. din "SHrrnanul Dlonis": Ni s e pot asterne-n rninte Alexandru MACEDONSCKI, Venud @ proz6~'Ediira Tlneretulul. ptiduri "cu miresme de rniere sHlbaticH, arnestecatH p.135 75. Geargo CHIPER DINWRANCEA. Fulgml, Editura p.2W. m ; 76. A k u n d r u AHDRITOIU, W@+uc Junimea 1973, cu aLorne intrupate de zrneura si fragi"811. In definitiv, de ce ateta zbatere, atlta Edttura Tineretului, p.40; 77. Waldomar BONSELS. Albino Makr 91 ammrlle ei. Editura Tineretului, p. 18; 78. Chlin ORUIA. p e r f e c f i u n e $i uluitoare poft6 de c u l o r i gi parfurnuri Domnlp&-Rwd, p.65; 79. E l W & PREDA, i d m p l i d din pabu dintre cele rnai ispitiiare pi rnai tentante?! zdri, Editura Ion CreangA, Bucuresti, 1986. p a : 80. M l b i l SAWVEANU, Oemnx' 9 1 losud, Editura Spofl-Turism. Bucuresti. RHspunsul e sirnplu: dintr-o mare poftH de 1982, p.121; V u i k VOICULESCU, Capul de z l m h . Editura C.R.. via?&, de i u b i r e , de perpetuare, dintr-o patirnh de 1982, p.456; 82. Ion CRINQULEANU, F o w d $ l i m m , Editura Ion implinire. Logica acestei dezbateri ne f a c e s6 CreangB, p.58.

trt,

...

1..

.. - . - ., ,~ew!urael ieJs!u!bupe ~ns!lodo~d 83 'n!uel!w !nlnw!ld (nindeciulel Je! 'le ep ~seq~ori; . . , aued o ap ed JO( 0l!Ja!J3S U l 'n!1!6~!~ !683 0JJGA U!lt?J )UI?At?S :aiua~~$qe ele~eoigw~n ~ue[euedap InJqelao soi is!^^ ep eiu!eu!, I Inlo3as u? .es efep welnd 'in~?\snsgnu!iuo3 as e~e3 ',,!!i?Jndns!s ! 6 ~ '!!(e!d d el!un!baje 'eiue!ladxa IS !~g~3nl eunw leloqele na-s n~iued n!pewel,, e3 e~ap!suo~ I-!< ,,lolalelu!us lnl eaiaeugs nllued ]!In idalp aJez!l!ln el lnwo e!~ois!,,ul la ap a i s a q ~ o !!i@ ~ e~iu~ 'l~ e id ois!~~ 'eideise es elpod a3 bee3 leuo!ie~eu!wlaiap *(,,!nlnb~o eiej ul, g3!pe '!nlndnp eeJeJiub !S ! i e i @ ! l d ~ a@?eAepe ~d ele U!p elE03S el eesq6 es snpold ise3e e3 e!ieruesqo e nllued snpo~d !nls63L? Ole @3!J!dwe JOlelep ep '1n61sep ie6a1 awnu 'Se~o 'eiela3 vwuesue ~!~!iu!!is azelpnts gs !ue ap paz!a~l s!lod ! S vie4 u?- old :3!6olow!ie) elawnu !S iep ep ilnw -!ew ep.ase!nppJis es ale3 !~oigle3~a3 me-! O J W ' ! = J B ~ ~ . ~ ! Z !ew J V !ode ~ 'ln61s pow !aJi a ~ ep ~ 3 lua3e~ A!lelaJ ,,l!~ado:,sapa~,, u ! '311ue!nln?d!63 !!ioeld ap.t!soloj 18in3soun3 ewe p u g : , 'IOU el gugd d w ! ~ u? inu!iuaw e-s eJa 1 3 ~'3 ~ J ) S B O L I , ! B J ~!;!~ u~ ~~ I !L w~ ,F ~A U~ J ap )&~ 'iua&~ed lalc~e~e3 un WBI 'es eeJez!l!ln pzeale'p !snioi 'eale~w ip3ep aua3e~ pu ~ ~ n w 'eiuBf)jie3!3 !$ aWepeJU!ZepJ~(!igle!Jd~Jd ' u o a~ip3 ap !n(ns!lodo~deelaiseoun3 ewees ad 'esnd eiuala:,xa Jolaleunzal :.tajtiiuaulradxa (IpnJS . . . , , ei!Jaep 'In1 !!Rz!(!in le ne6ode un eiseouna ~nlni~odo e~ d ns~ e~~IIIS,.~... es '0081: !n(nue ~ n ~ n u l~ ' p n gep e 3 ! ~ 4 ~ u g 'lol!lng !nln!ocpleJ e!teDo n3 sqe !ew Jep .Inwin O ! ~n~e[als ! j n w e ~:ln3nuL!,'"u&e&aw j 'XIX !4 IllAX 0lalOcJaSUL ~01!6fi?ld EeJelQJinlluad !qwql~s ~nueisa:, fet3ps :Inu!Je I(eiueuodw! eles !!Jpz!l!ln ~ I B a w n pwxe ' e i u e ~ jul !ew ea3 eslns a!nt!lsuo3 gs led e~eg) ' ,'HpaLWJJOlal!Jeflp eele~sdard dold ep !pads ailnw !ew !p!low 'pe~q'u!d ui QJIU! epun ' J H ' ~ IIX Inlo3es n3 pugde:,~ :e~a~uo:, e~a4p ap ait?i~aZaJdal iuns s!lodo~d e!6~oeg U P E?u!o!Pawep e(!bg3 L& asese6e~ ep 1 0 1 e!bnpo~d n ~ ~ u eain3soun3 d !JOqJe es I~S!IO~OJ~ 'ewe! !!iwu! ep al!mze~ nlluad ep eiuase elaled!:,u!~d 'aJlseou al!un!be~ u ! neesolob l? ele3 '!~IMu! ep.i n ~ a u n 3 '(ledpuud u g aJeA!les !!ia~3as !S e~ee3) .,,ale) e!eowu?IS ~oSnp/p~n:, 'gm!jeJeJ !ydo~d !!ia~3as Joun ~nvode u!ld e3!ppow '!u!~s $ !ia6gs' ep JOl!JnugA (Jol!lnlpdaiU~) !S eunpe el !4 dnls ul 3npe el we3 au!qle eaJeu!w!le eu!wlaiap e ap eaiei11e3 altw ap (!ulod !i!wnue sale leu) lolalele6eA e~e -,, :eiou 'JH'P IX ~nloaas y e~e3 '~UO~AQ ue!ueJ! jozol!j 16 3!pau soyej-qe ed w!ulelu! ale (lepads ul gveo3s !h !lnbnw) ,)bed el!Jaj!p ed ep aleunpe ' ~ S P O ~ B~LI~~S!SUO S~A I-es,83 .dltlti U I nes m we:,ej p eimeu? 'ales n3 'acJlluaspq IS eiewn6 'eseou!sg~ aiue~sqns etelele~iu! ~mauo!iuaw11'ue!leg 'In3soun3 ap e!Jes e6eell1~b p ezeauwasap ~ n s i p d o ~ d 3016 'qpew II~~JH'P 11 inlooas u? '!ody
t

'

.:

~lns!lodold elsa e s y :.
1

.,...

%.,,

--

;I: 'alo3!ve ailnu !eu~ u l - e ~ t !on e un3 gdnp '!nlnwo salewgs nlwed e5peueq w h o p m-s a3 aldrilntu ales l ~ l ! i ? ~ e ! j d! O ~ U~ !S E,!)OJ~ d - ~ ~ lueind ~ ~ ~ ale3 ep! snpold 'as ewolo5 1s dnis nliued so!Qd snpoid un plu!ZaldeJ I ~ S ! ( O ~ O J ~

.. '

(ca~nl,sobolani, cobai) pe cale digestiva in doze puternice (10-15 g per kilogram de greutate) nu antreneaza nici un efect toxic sau patolog~c de nici un fel, chiar pejermen lung (absorb!ie continua timp de mai multe luni); ' - Ca propolisul, in general, este 'foarte . bine tolerat la om si ca util~zarea sa, dupa modul $ 1P n dozele preconlzate de obcei, nu antreneaza, decht foarte rar, lncidente sau efecte secundare sl$&&toare, Ca propoKsul nu are proprletaji onCogene (ce provoaca o proliferare tumrrral8) la animal, ci chh contra arb chiar P n unele condQi~ experimentale, proprlet@i oncolitice (adica provoaca sau particpa la resoryla pmeselor tumorale); , , - Ca nici o publca!~e nu menlioneaza actillni matogene (care defermina malformajii sau rnonstru&itil\i) datorate prbpolisului. Pe de alth parte, realitatea unui anumit numar de proprreta!~foarte interesante ce au aparut, in majorltate explica si confirma multiplele date pe care ni le-a transmls observatia empirica fara aha posibii~tate, pentru ea deuat cea de constatare, adica: - ProprietWi batterlostatice sl bactericide importante asupra numeroaselor suse mlcroblene, rnai ates: asupra unor stafilococi, streptococl si salmonele, asupra lu~ Bacillus subtil~s, alvei gi larvae, asupra tu~ Proteus vulgaris si Escherichia coli B (col~baul) . Propriet@f fungicide asupra unor speci~ de ciuperci (Candida, in spec~al CBndlda allicans) care provoaca afeqiun~ parazrtare (micoze). - Prbpriet&?ianestezlce foarte puternice (cu efecte de 3 4 on ma1 marl celor ale cocaine1 SI mai mari celor ale novocainei).

- Proprleta!i anti-lnflamqtorii,eficiente. . - Proprleta!l cicatrlzante notadile care-

stimuleaza si favorizeaza regenerarea ?esutu(ilor.. ! . . De alttb('eiisi'e'n!a altor proprietati pu!in w k s ~ u i e , ~ acum ~ n a si in curs de studiere care ar putea avea prelungiri de efecte terapeuilce interesante: - Proprleth!l vlruclde asupra unor virusi gripali fllrsp@cial k). ,. - RoprletB!i tricomonacide (ce:pot distruge Trlchom&sul si i n 8 : special. Trichomonag-vaginalis .ce a t e la c5rKpea trichomonazei uro-genitale (vaginita la femeie si uretrita la barbat). - ProprletB!l anti-reumatismale - Proprietafi ce'par sa tnflueqezb favorabll unele procese Imunologice prin stimularea direct8 (favorizgrid fagocitdza si formarea de. anticorpi) .pi indirectil (marind rezisten?a,global?i a terenului fala'de agresiuni in general). & fine, proprieta!i ce 'ar pute&sa-aiba, , . intr-ozi, dezvoltari importante: . . - Propolisul. are efecte . lnhibltoare asupra dezvolt&rli unor virusi ai plantelor (virusui necrozei tutunului gi a 1 mozaicului castravetelui in special). - ~ropolisul are proprietA!l &tioxidante: unele ' extrase permit de fapt prelungirea de 2-3 ori a duratei de conservare a peslelui congelat. - ~rop'olisuleste un fito-inhibitor al germina!iei unoc, vegetale (pAnep?i,, laptuca, cartof) proprietati ce ar putea sa aibe urmari interesantein aliment$!ie. ' ' . ''". :
, ,

' t .

>,,

. ,

..-,:

~raducdr6 d6 Ullena ~ R E ~ ~ T E A N
din Abellles et Fleures (dec. 1993)
~

CITITI i N
'

NUMARULVIITOR:

, .

Ingi. Marln POPESCU: Uscarea salc6muluiin juditul dolj lol lo^, Aurel PAPADOPOL: Succesiunea anotimpurilor $idinamica sezonierli a albinelor, repere . pentru practidareh unei apiculturi pe baze ecologice (I) .. d ~entru ca produsele stupinei dumneavoastrdcilifie v~ndute'ie'~ede b i n ; cu noi nu vli jucali de-a reclarne. Cu noi o faceti! , . .. Ing. Ilia CORNOIU: Preggtirea tamiliilor de albine pentru polenizare ,' ..i Jean FEDON: lntroducerea mgtcilor $iacciptarea lor . c . ., . . , ,. .. . . P . MOING: Mierea gi diabetul T." - ,
L ,
I ,