Sunteți pe pagina 1din 2

Neomodernismul (al doilea modernism) curent literar aprut ca o reacie mpotriva realismului socialist -se refera la generatia scriitorilor

anilor 60 (saizecisti), reprezentata de poeti precum: Nic ita !tanescu, "# !orescu, $na %landiana, &# $le'andru, $# (# %acons)*# +iderul poetic al saizecistilor este Nic ita !tanescu (,-..-,-/.)# 0rasaturi ale liricii: - poetii se intorc la izvoarele modernitatii inter1elice (+ucian %laga, &on %ar1u, 0udor $rg ezi)2 -revenirea la poezia refle'iv, la discursul su1iectiv, cu lim1a3 metaforizat2 -reinstaurarea epicului, -li1ertarea lim1a3ului, am1iguitatea mpins p4n la aparena de nonsens, de a1surd2 rsturnarea firescului -sensurile infinite2 -e'pansiunea imaginatiei -reinterpretarea miturilor2 -poetic a cunoa5terii si a e'istenei, universul afectiv al omului contemporan2 -lupta cu ver1ele necuvintele2 -sensi1ilitatea, ironia, spiritul ludic, e'presia ermetic, reflectia filosofica, su1tilitatea metaforei, insolitul imaginilor artistice2 -reprezentarea a1straciilor n form concret are ca efect plsmuirea unui univers poetic original, cu un imaginar propriu, inedit2 -arta6cale de cunoa5tere2 -discursul dialogic, confesiunea2 -diversificarea formulelor artistice Ctre Galateea, de Nic ita !tnescu Incadrare: 7oezia face parte din volumul Dreptul la timp(,-68), care marc eaz trecerea spre un lirism interiorizat, refle'iv, specific celei de-a doua etape de creaie# Tema poeziei este iu1irea creatoare (iu1irea si creatia), legatura dintre artist si creatia sa2 -se realizeaz rsturnarea relaiei creator-oper, inversarea rolurilor: artistul este cel 9nscut: de oper# - poezia devine a arta poetica, deoarece, prin mi3loace artistice, este redat concepia autorului despre poezie (atri1utele ei specifice) 5i despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea 5i creaia)# Semnificatia titlului: poezia reinterpreteaza, in sensul rasturnarii rolurilor, un mit al $ntic itatii: 7*gmalion, sculptor din ;ipru, ndrgostit de una dintre statuile sale de filde5, se roag zeiei $frodita s-o nsufleeasc pentru el# <in cstoria cu =alateea, opera-femeie plsmuit de artist, se na5te un fiu numit 7at os (n greac, suferin, patim). !ensul mitului este acela c patosul artistului nsuflee5te opera# 7rin prezena prepoziiei ctre n titlu se realizeaz caracterul adresat al discursului liric, ca o invocaie ctre =alateea, sim1ol al fiinei iu1ite, al misterului vieii si al creatiei: poezia se constituie ca o fier1inte rug adresat operei de catre eul liric in ipostaza creatorului 9nenscut:, de a-, crea ca fiina vie Lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis n mod direct iar, la nivelul e'presiei, prin mrcile su1iectivitii: alternarea formelor de persoana & 5i a &&-a, singular, ale ad3ectivului posesiv meu-tu 5i ale ver1ului la prezent# Compoziia: poezia are trei secvene poetice, corespunzatoare celor trei strofe, in care tensiunea interioara se amplifica treptat ,

-fiecare ncepe cu ver1ul tiu" 5i se nc eie cu imperativul nate-m"(laitmotiv), ceea ce confer simetria compoziional# -genunchiul, sim1olul rugciunii, constituie un element de recuren, iar gestul adoraiei se repet gradat n fiecare strof# -discursul liric se organizeaz gradat n 3urul celor dou sim1oluri: Artistul, aflat su1 semnul lui tiu" 5i pera, avand puterea de a-, nate" 0reptele cunoa5terii poetice sunt ierar izate n cele trei strofe, de la percepti1il> fenomen la impercepti1il> esen: & - i tiu toate timpurile, toate micrile, toate parfumurile >###>2 && - tiu tot ce e mai departe de tine"; &&& - tiu tot ceea ce tu nu tii niciodat, din tine...". !rima secven: red, prin enumeraii ample, atri1utele operei, 95tiute: numai de artist 5i reprezentate n forma concret a nsu5irilor femeii iu1ite: um ra, tcerile, s!nul, mersul, melancolia, inelul - omniscienta eului liric este accentuata prin repetarea ad". nehotarat tot# toata -&ngenunc erea pe piatra este o imagine a suferintei si a 3ertfei creatorului# A doua secven dep5e5te cadrul atri1utelor concrete, $rtistul cunoa5te 5i inefa1ilul operei, ceea ce nu este legat de planul e'istenei, orizontul cunoa5terii poetice, e'primat metaforic prin indicii temporali 5i spaiali: dup-amia$a, dup-ori$ontul, dincolo-de-marea..." (poetul creeaza cuvinte) si prin categoriile aproapelui 5i departelui: tiu tot ce e mai departe de tine,# at!t de departe, nc!t nu mai e%ist aproape". $dver1ele de loc ?departesi ?aproape sugereaza limitele cunoasterii de tip rational, care nu poate sa patrunda in esenta tainelor lumii# 7oetul realizeaza ca numai cu a3utorul ratiunii nu poate crea, este nevoie de cunoasterea poetica @uptura ntre planul con5tiinei 5i al e'presiei este redat n mod dramatic, intuitiile o1scure ale creatorului sunt ireprezenta1ile n cadrul operei: tiu tot &...'# i tot ce e dincolo de ele,# i at!t de departe, nct nu mai are nici nume". 7ersonificarea ?genunc iul pietrelor sugereaza insufletirea operei de arta, dar si o alt relaie a artistului-poet cu lumea dec4t n strofa anterioar: trecerea de la perceperea e'terioar> de la contemplaie la comunicarea intim Aer1ul 9ng4n: poate avea ca sens conotativ at4t ver1ul c!nt", c4t 5i ver1ul imit". 7rin c4ntec> poezie, lumea real devine o copie> imitaie (mimesis) a lumii plsmuite de artist# "ltima secven: (lementele lumii nse5i (copacii, r!urile, pietrele) sunt doar 9um1re: ale artei2 materia se na5te din oper, do14nde5te sens din ea, iar artistul este o punte de legtur ntre oper 5i materie: copacii devin 9um1re de lemn ale vinelor taleB, raurile devin 9miscatoare um1re ale sangelui tauB -natura apare ca insufletita de opera si nu invers, rasturnandu-se conceptul traditional de mimesis: nu arta este o copie a lumii, ci lumea este o copie a artei# - metafora personificatoare 9pietrele - um1re de piatra ale genunc iului meuB arata suferinta, umilinta, 3ertfa, rugaciunea# -creatia este implorata sa dea nastere creatorului deoarece creatorul si creatia se nasc si se sustin reciproc# ;reatia este aceea care eternizeaza numele artistului, il face sa treaca dincolo de timp, iar artistul este cel care da viata operei prin imaginatia si sensi1ilitatea sa# C Aersuri al1e, inegale ca lungime, ingam1amentul#

S-ar putea să vă placă și