SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

LUCRARE DE DIPLOMA
Ingrijirea pacientului cu ulcer
gastro!uo!enal
ANUL "#$$
CUPRINS
CAPITOLUL I
Istoricul %oli
De&initie
Anato'ia sto'acului si !uo!enului
Fi(iologia sto'acului si !uo!enului
CAPITOLUL II
Notiuni generale ale ulcerului gastro!uo!enal
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-
duodenal
CAPITOLUL IV
STUDIU PE CAURI
Istoricul %olii
Ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fie o problema medicala
majora. Ele provoaca dureri puternice si tulburari digestive la aproximativ
10 la suta din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in urma unor
complicatii severe, ca, de exemplu, hemoragia, pot constitui, chiar in zilele
noastre, cauza unei morti premature.
Pana in 197, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina
sub control secretia gastrica acida, era tratamentul chirurgical, in diferitele
lui variante. !nterventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusite, pacientul
ramanand adesea un infirm, incapabil sa se alimenteze in mod obisnuit.
"u douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o
noua clasa de medicamente #antagonisti ai receptorilor H
2
ai histaminei$,
care au schimbat viata suferinzilor de ulcer. %dministrate in forma de
comprimate, aceste medicamente au putut controla secretia gastrica acida,
determinand disparitia rapida a simptomelor. &otusi, acestea din urma
reapareau daca pacientii nu luau cate o doza mica in fiecare noapte.
Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune
minora. "and incep sa simta arsuri gastrice inghit cateva comprimate
antiacide sau beau un pahar cu lapte. 'u isi dau seama ca ulcerul poate
deveni o boala foarte grava.
(E)!'!&!E
*lcerul gastro+duodenal reprezinta o lezare a mucoase digestive de la
nivelul stomacului sau duodenului, mergand de la o usoara leziune, pana la
perforarea peretelui tubului digestiv de la acest nivel pe intreaga sa
grosime. %fectarea mucoasei stomacului se numeste ulcer gastric, iar
lezarea mucoasei duodenului produce ulcerul duodenal.
CAPITOLUL I
Notiuni !e anato'ie si &i(iologie
a sto'acului si !uo!enului
$)$ Anato'ia sto'acului si !uo!enului
Aparatul !igesti* cuprinde un grup de organe a caror functie
principala este digestia. Segmentele tubului digestiv sunt, cavitatea bucala,
faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa
aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de glande anexe, ale
caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor, glandele salivare,
ficatul si pancreasul. &ractul digestiv sau gastro+intestinal seamana cu un
tub, ale carui portiuni difera ca marime, structura si functie.
&ubul digestiv
&ubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni, portiunea ingestiva,
deasupra stomacului, servind doar la transportul alimentelor, portiunea
digestiva, formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt
pregatite pentru a fi absorbite si portiunea ejectiva, formata din intestinul
gros pe unde resturile digestive sunt eliminate.
Sto'acul
-tomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre
esofag si duoden. Este asezat in etajul superior al cavitatii abdominale,
intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja
gastrica.
-tomac
.ona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte
din epigastru si cea mai mare parte a hipocondrului stang. !n ortostatism, la
examenul radiologic, stomacul are forma de carlig cu o portiune lunga,
verticala si o portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta.
-tomacul are / fete, / margini si / extremitati,
fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara,
orientate in plan frontal.
marginile stomacului 0 dreapta sau mica curbura, cu
concavitatea spre dreapta si superior, stanga sau marea curbura,
cu convexitatea spre stanga si inferior.
extremitatile stomacului 0 superioara, orificiul cardia si
inferioara, orificiul piloric prin care se continua cu duodenul.
Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni,
verticala sau digestiva care se imparte in,
+ fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului
orizontal care trece prin cardia. %ceasta portiune din stomac
reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu alimente.
+ corpul stomacului 0 pana la incizura angulara.
orizontala sau de evacuare care cuprinde,
+ antrul piloric
+ canalul piloric
-eparatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara
si depresiunea data de sfincterul antrului. Prima este o depresiune
anatomica bine vizibila in orice imprejurare la examenul radiologic, iar cea
de+a doua este o depresiune functionala, realizata din actiunea fibrelor
musculare oblice ale stomacului. Portiunea verticala este mai voluminoasa,
saculara si cuprinde aproximativ /12 din stomac, iar portiunea orizontala
este mai ingusta, tubulara si cuprinde 112 din stomac.
"a dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime
de /3 cm, latime maxima intre cele doua curburi 1/ cm, grosime masurata
intre cei doi pereti 4 cm. "apacitatea mijlocie a stomacului este de
1200cm
2
. !n anumite imprejurari, mai ales in stari patologice, capacitatea
sa se poate modifica 0 un obstacol la nivelul cardiei va ingreuna
patrunderea alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea
capacitacii acestuia, iar un obstacol la nivelul regiunii pilorice va impiedica
evacuarea chimului gastric in duoden si astfel va determina cresterea
capacitacii gastrice.
-tomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut
la locul sau prin presiunea exercitata de contractia muschilor peretilor
abdominali, prin structura anatomica de continuitate a acestuia intre esofag
si duoden, prin pediculii vasculo+nervosi, prin diferite structuri peritoneale
care+l leaga de organele invecinate si prin aderenta fetei posterioare a
fundului stomacului la peretele posterior al abdomenului.
-tructura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul
digestiv,
seroasa 0 reprezentata de peritoneul visceral
musculara 0 formata din fibre musculare netede dispuse in 2
straturi, longitudinal, extern, circular, mijlociu, care la nivelul
pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic, intern. 5uschii
stomacului imprima peretilor acestuia doua tipuri de miscari,
+ peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii
stomacului si se dispun in straturi
+ peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.
submucoasa care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului
si plexul nervos vegetativ 5eissner.
mucoasa care captuseste fata interna a stomacului, avand o
grosime de aproximativ / mm.
&unicile stomacului
!ucoasa "ormea#a numeroase cute sau plici mucoase$ care sunt
mai accentuate cand stomacul este gol sau cand se contracta%
!ucoasa este "ormata dintr-un epiteliu de in&elis cilindric simplu$ un
aparat glandular$ un corion si o musculara a mucoasei%
Aparatul glandular este "ormat din glande unicelulare$ raspandite
printre celulele epiteliale si care secreta mucus cu rol protector "ata
de actiunea "ermentilor proteolitici' si din glande gastrice$ situate in
Inervatia stomacului
parasimpatica ( prin ner&ul &ag$ cu rol e)citomotor si secretor
simpatica 0 prin plexul celiac, cu rol inhibitor.
6ascularizatia si inervatia stomacului
Duodenul
Duodenul repre#inta prima portiune a intestinului su*tire$ este
"i)at de peretele posterior al a*domenului% Este cuprins intre
s"incterul piloric si ung+iul duodenojejunal% Are o lungime de ,- ( ./
cm% Duodenul are "orma unei potcoa&e$ in care este cuprins capul
pancreasului%
Duodenului i se descriu 0 portiuni1
superioara sau su*+epatica sau bulbul duodenal% Este
sediul de electie al ulcerului duodenal 2D34%
descendenta care pre#inta in #ona mijlocie$ ampula lui
Vater in care se desc+id1 canalul coledoc$ canalul pancreatic
principal 5irsung 2D,4%
portiunea ori#ontala sau pre&erte*rala 2D.4%
portiunea ascendenta sau lateroaortica 2D04%
Portiunea ascendenta se continua prin ung+iul sau "le)ura
duodeno-jejunala cu jejunul% Duodenul este un organ
retroperitoneal$ acoperit de peritoneu% El se proiectea#a pe1
- coloana &erte*rala - intre L
3
-L
0
- peretele a*dominal anterior ( in epigastru si regiunea
om*ilicala
Structura duodenului este repre#entata de cele 0 tunici
caracteristice tu*ului digesti&1 seroasa$ musculara$ su*mucoasa si
mucoasa% Tunica musculara este "ormata din "i*re netede
musculare dispuse intr-un strat1
- longitudinal e)tern
- circular intern
Tunicile duodenului
Tunica mucoasa contine glande Lie*er6u+n si glande 7runner%
Vascularizatia duodenului
arteriala ( este repre#entata de ramuri din artera
gastroduodenala si artera me#enterica superioara%
&enoasa ( care se &arsa in &ena porta%
Inervatia duodenului este data de ramuri din ple)ul celiac si
ple)ul me#enteric%
Fiziologia stomacului si duodenului
In "i#iologia stomacului si duodenului$ sau in "i#iologia digestiei
si a*sor*tiei mai e)act$ un rol deose*it il au si organele ane)e ale
tractului digesti& si anume pancreasul si "icatul%
Pancreasul este o glanda cu secretie mi)ta1 e)o si endocrina%
Pancreasul exocrin este o glanda acinoasa$ ai carui produsi de
secretie sunt en#imele digestice 2tripsina$ steapsina$etc4%
Canaliculele acinoase con"luea#a si se desc+id in canalul e)cretor
principal% Pancreasul endocrin este repre#entat de insulele
Langer+ans$ insule celulare raspandite in pancreas$ inconjurate de
o retea capilara sinusoidala$ in care se &arsa produsul de secretie$
+ormonii insulina si glucogonul$ cu rol in meta*olismul glucidic%
Aparatul e)cretor al pancreasului este repre#entat de , canale1
canalul pancreatic principal Wirsung$ care stra*ate glanda
de la coada la cap% Se uneste cu canalul coledoc "ormand
ampula Vater care se desc+ide in duoden la ni&elul papilei
mari% La ni&elul ori"iciului de desc+idere se gaseste sfincterul
Oddi%
canalul pancreatic accesor Santorini, care se desc+ide tot in
duoden la ni&elul papilei mici%
Ficatul este o alta glanda ane)a a tu*ului digesti&$ cea mai
&oluminoasa glanda a organismului% Produsul de secretie e)terna al
"icatului este bila% Secretia *iliara a "icatului este continua$ dar
e&acuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digesti&e% In
perioadele interdigesti&e$ *ila este depo#itata in &e#ica *iliara$ unde
se concentrea#a de apro)imati& ,/ de ori$ prin a*sor*tia apei si a
sarurilor anorganice% Ve#ica *iliara este situata pe "ata in"erioara a
"icatului% Este un organ ca&itar%
8icat$ pancreas si &e#ica *iliara
Digestia repre#inta totalitatea proceselor de trans"ormare pe
care alimentele le suporta in trecerea prin tractul digesti& pentru
a*sor*tie% Digestia incepe in ca&itatea *ucala$ unde alimentele
introduse su"era un proces de "aramitare numit masticatie$ dupa
care sunt im*i*ate cu sali&a si trans"ormate in bol alimentar%
Secretia sali&ara inter&ine si in degradarea en#imatica a
poli#a+aridelor% Dintre en#imele sali&are$ cea mai importanta este
amilaza salivara sau ptialina care degradea#a amidonul "iert sau
copt$ in de)trine$ care au molecule mai mici%

Digestia intestinala
Digestia inceputa in ca&itatea *ucala este continuata in stomac
si terminata$ "inisata$ in intestinul su*tire% La digestia intestinala
participa1
sucul pancreatic
*ila
sucul intestinal propriu-#is
Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului
e)ocrin% El se &arsa in duoden prin canalul 5irsung si uneori prin
canalul Santorini% Sucul pancreatic are un bogat continut enzimatic
care actionea#a asupra celor trei principii alimentare 2glucide$ lipide$
proteine4' cele mai importante sunt1
tripsina$ des"ace polipeptidele sau peptonele in di-$ tri- si
ditetrapeptide% Tripsina este secretata su* "orma de
tripsinogen si acti&ata de entero6ina#a%
lipaza pancreatica este acti&ata de sarurile *iliare$ Ca
99
si
aminoaci#i% Ea descompune grasimile in glicerina si aci#i
grasi%
amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat
amila#a sali&ara$ descompunand si amidonul crud% Do#area
amila#ei in sange$ da indicii asupra "unctiei pancreatice 2 :;<-
., unitati 5olgemut+4%
Reglarea secretiei pancreatice se "ace prin mecanism ner&os
&egetati& 2&agul stimulea#a secretia de en#ime pancreatice4$ si
umoral prin1
- secretina
- pancreo#imina
- colecisto6inina$ acestea stimul secretia de suc
pancreatic%
Bila este produsul de secretie si e)cretie +epatica% 7ila nu este
un suc digesti& propriu-#is$ pentru ca nu contine en#ime% Singura
en#ima *iliara care se e)creta prin *ila este fosfataza alcalina
2 :;,-0$- unitati 7odans6= sau ,3->3 u%i?l la .@
/
C4% 7ila mai contine1
saruri biliare$ care se "ormea#a pe seama colesterolului%
8unctia sarurilor *iliare1 - emulsionarea grasimilor
2"ractionarea lipidelor in picaturi "oarte "ine4' - acti&ea#a
lipa#ele din intestin' - "a&ori#ea#a a*sor*tia aci#ilor grasi%
pigmenti biliari$ care re#ulta din descompunerea
+emoglo*inei la ni&el +epatic% Se "ormea#a glo*ina si "ierul
care sunt reutili#ate$ iar por"irina se descompune in pigmenti
*iliari% Din glo*ina se "ormea#a *ili&erdina 2culoare &erde4 care
este redusa la *iliru*ina 2culoare gal*en-aurie4% 7iliru*ina
circula in sange su* "orma neconjugata$ insolu*ila numita
bilirubina indirecta sau neconjugata% La ni&elul "icatului
aceasta este conjugata cu acidul glicuronic si "ormea#a
bilirubina directa sau conjugata% Pigmentii *iliari sunt
repre#entati de *iliru*ina care ajung prin caile *iliare in
intestin% Acumularea pigmentilor *iliari in tesuturi$ da culoarea
gal*ena a tegumentelor si mucoaselor ; icter%
colesterolul este o alta su*stanta organica care se
gaseste in *ila' el este mentinut in suspensie datorita sarurilor
*iliare% Cand concentratia sarurilor *iliare scade$ colesterolul
precipita si "ormea#a calculi *iliari%
Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri *iliare$
produsii de digestie proteica$ grasimile si uleiurile 2mai putin
glucidele4$ secretina 2eli*erata de glandele duodenale4$ ner&ul &ag%
Substantele care maresc secretia *iliara se numesc coleretice%
Desi *ila este secretata continuu$ eliminarea ei in intestin este
ritmata de perioadele digesti&e% In perioadele interdigesti&e$ *ila se
acumulea#a in &e#ica *iliara%
:er&os$ e&acuarea *ilei este stimulata de &ag si in+i*ata de
simpatic$ iar umoral$ e&acuarea este stimulata de colecisto6inina
2eli*erata de mucoasa duodenala4%

8i*re preganglionice ale ner&ului &ag
Capitolul II
Ulcerul gastro-duodenal
Ulcerul gastro!uo!enal este o boala caracterizata prin aparitia unor
ulceratii la nivelul mucoasei esofagiene, al stomacului si duodenului sau
ansa anastomotica a stomacului operat, strabatand mucoasa si depasind
muscularis mucosa. "linic se manifesta prin sindrom ulceros, boala
interesand intreg organismul.
*lcer gastro+duodenal
Prevalenta acestei boli in 7omania este de 4+108. 7aportul
barbati1femei este de 1,3 pentru ulcerul gastric si /,/ pentru ulcerul
duodenal.
Clasificare 0 formele uzuale de ulcer,
ulcer asociat cu 9elicobacter p:lori #738 din ulcerul gastric si
908 din ulcerul duodenal$;
ulcer asociat cu consumul de %!'- #antiinflamatoare
nesteroidiene$;
ulcer de stress.
Etiopatogenie
Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei,
mucus ( strat aderent care impiedica actiunea pepsinei
asupra celulelor gastrice'
stratul epitelial ( participa la aparare prin1 mem*rana
apicala' glutation' e)cretia ionilor de A
9
$ di"u#ati pasi& in
celula$ prin transportori *a#olaterali%
circulatia sang&ina1 preia ionii de A
9
' asigura aportul
energetic%
"and aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele
epiteliale de refacere a mucoasei, constituite din trei linii, reconstituirea
stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere de catre celulele adiacente;
replicarea celulelor epiteliale; vindecarea clasica prin tesut de granulatie,
angiogeneza si prin remodelarea membranei bazale.
*lcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a
mucoasei gastrice.-tudiile cele mai recente au evidentiat faptul ca cele mai
frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu 9elicobacter p:lori si consumul
de %!'-, in absenta carora ulcerul este foarte rar.
Infectia cu Helicobacter pylori
Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar 10+/08 dintre
cei infectati fac ulcer. -e asociaza deseori cu duodenita si cu inflamatie
cronica predominant antrala.
Principalele efecte ale infectiei cu 9elicobacter p:lori sunt,
+ prin intermediul cito<inelor produse de celulele inflamatorii,
se realizeaza o crestere a gastrinemiei;
+ s+a observat ca pacientii infectati cu 9.p:lori au o secretie
scazuta de somatostatina, ceea ce determina o hipersecretie de
gastrina ca raspuns la stimuli alimentari #228 dintre bolnavii cu
ulcer duodenal au hiperaciditate$.
*lcer gastro+duodenal 0 determinat de 9. p:lori
(ar, pe langa efectul 9.p:lori in producerea hiperaciditatii, mai
intervin si alti factori predispozanti.
Consumul de AIS
Este cea de+a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. %ceste
medicamente pot afecta mucoasa gastrica prin contact direct, pe cale
sistemica sau prin circuit enterohepatic.
%ctiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei
endogene de prostaglandine prin inhibarea ciclooxigenazei care catalizeaza
formarea endoperoxizilor din acidul arahidonic derivat din fosfolipidele
membranei celulare. !n consecinta, este afectat mecanismul de aparare si
reparatie al mucoasei gastrice dependent de prostaglandine.
=eziunile care apar pot fi diferentiate in 2 categorii,
+ leziuni superficiale 0 eroziuni si petesii #hemoragii
punctiforme intramucoase$;
+ >ulcer endoscopic? 0 evidentiat la 10+/38 dintre consumatorii
de %!'-;
+ >ulcer clinic? 0 care se manifesta prin hemoragie, perforare
sau obstructie, intalnit la aproximativ 1+/8 dintre consumatorii
de %!'-.
7iscul de aparitie a complicatiilor este crescut la femeile varstnice,
probabil din cauza consumului crescut de %!'- la acest grup de varsta.
Ulcerul !uo!enal
Etiopatogenie
!n acest tip de ulcer apare o exacerbare a factorilor ulcerogeni #de
agresivitate a mucoasei gastrice$. %stfel sunt,
masa celulelor parietale crescuta'
creste eli*erarea de gastrina la di"eriti stimulenti'
creste sensi*ilitatea celulei parietale la stimuli normali
2+istamina$ gastrina$ alimente4'
creste concentratia pepsinogenului I%
)actori ulcerogeni
-e produce astfel o hipersecretie de acid clorhidric #atat bazala cat si
stimulata$.
%cestor conditii li se asociaza urmatorii &actori patogeni, factorul
genetic, fumatul #creste secretia de acid clorhidric, scade secretia de
mucus, inhiba secretia prostaglandinelor, scade secretia de bicarbonat din
pancreas, stomac si duoden, scade presiunea sfincterului piloric$, infectia
cu H!pylori #considerata factorul primordial al producerii ulcerului
duodenal$.
%proximativ 938 dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima
portiune a dupdenului, majoritatea fiind unice.
5icroscopic, se deceleaza infiltrat inflamator cu necroza eozinofilica.
5ajoritatea pacientilor cu ulcer duodenal asociaza gastrita antrala tip @ si
leziuni de duodenita. =a nivelul duodenului se descriu leziuni de
metaplazie gastrica, 9elicobacter p:lori colonizand doar mucoasa de tip
gastric.
*lcer duodenal
Clinic
"urerea abdominala este cel mai frecvent simptom, fiind de
regula intensa, ca o senzatie de foame dureroasa, de gol dureros
epigastric, de arsura, de roadere sau de sfredelire. %pare la 90+140
minute postprandial, deseori trezeste bolnavul din somn, cel mai
adesea la orele 1+/ noaptea. Sediul durerii este, in general, in
epigastru inferior cu iradiere spre hipocondrul drept. Durata este
cuprinsa intre 20+0 minute. (urerea este calmata de ingestia
alimentara sau de administrarea de antiacide. -e descrie o
periodicitate sezoniera, crizele dureroase aparand mai ales primavara
si toamna, si dureaza aproximativ / saptamani. Se insoteste uneori
de o simptomatologie conexa ce cuprinde eructatii, regurgitatie
acida, piro#is, greturi si1sau varsaturi.
!n functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele
situatii deosebite, cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la
ingestia alimentara sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere
posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas #a erodat
peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinand reatia inflamatorie
a pancreasului$; cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de
varsaturi, sugereaza o stenoza pilorica; o durere extrem de severa,
cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ulcer
perforat in marea cavitate peritoneala.
*lcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala
Examenul fi#ic ne ofera urmatoarele semne,
+ abdomen dureros la palpare in epigastrul inferior si
paraombilical drept;
+ perforatia in marea cavitate abdominala determina aparitia
contracturii musculaturii abdominale, cu durere difuza a
intregului abdomen, iar auscultatia poate decela initial o
accentuare a zgomotelor intestinale;
+ obstructia evacuarii gastrice se insoteste de clapotaj;
+ paloarea cutaneomucoasa poate insoti hemoragia acuta sau
cronica;
+ decelarea unei hipotensiuni arteriale cu tahicardie sugereaza
aparitia unei hemoragii acute.
Diagnostic
(iagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la examenul clinic
precum, durerea abdominala #caracterul, evolutia$, simptomele insotitoare
si prezenta eventualilor factori agravanti #fumatul si antecedentele
heredocolaterale de ulcer$.
"onfirmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza prin
mi$loace paraclinice, respectiv endoscopic si radiologic.
Endoscopia digestiva este net superioara tranzitului baritat
radiologic, care deceleaza doar 70+408 dintre cazuri, examinarea cu dublu
contrast marind sensibilitatea metodei la 908 #deci aproape similara cu a
endoscopiei$.
=a examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast
care depaseste conturul virtual al duodenului #nisa vizualizata din profil$
sau ca o opacitate rotunda inconjurata de o zona de edem in faza activa a
ulcerului, cu pliuri convergente #nisa vizualizata in imagine directa$. Pot
aparea imagini false de ulcer din cauza pliurilor mucoasei duodenale sau a
bariului insuficient fluidizat.
=a examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de diferite
forme si dimensiuni, acoperit de o membrana alb+sidefie de fibrina.
Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de
confirmare a ulcerului duodenal sau ca urmare a tranzitului baritat in
urmatoarele situatii,
radiologic nu se detectea#a ulcer duodenal la pacienti cu
simptome tipice'
pacienti cu aspect radiologic de *ul* de"ormat'
se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea
super"icial pentru a "i detectat radiologic'
in +emoragiile digesti&e superioare la care se
incriminea#a ulcer duodenal drept cau#a%
(uodenoscopie
Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea
biopsiei de mucoasa duodenala sau repetarea endoscopiei la sfarsitul
tratamentului. (e mentionat ca studii repetate au aratat ca nu are nici o
justificare utilizarea de rutina a ambelor proceduri #endoscopica si
radiologica$ pentru diagnosticarea ulcerului duodenal.
"himismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal.
(eterminarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de
gastrinom sau la condidatii la tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal.
Trata'ent
O%iecti*e+
+ ameliorarea durerii;
+ vindecarea ulcerului;
+ prevenirea recidivelor;
+ prevenirea complicatiilor;
+ tratamentul complicatiilor.
%egim de viata si igieno-dietetic, renuntarea la fumat;
reducerea consumului de alcool; interzicerea utilizarii de %!'- sau
asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine #daca nu se poate
renunta la ele 0 poliartrita, spondilita$; dieta va exclude alimentele care
produc dureri, sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conservele,
condimentele si acriturile.
&ratamentul medical, durerea in ulcerul duodenal este
datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii acide a
chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi
utilizate urmatoarele clase de medicamente, antiacide #5aalox, Aelusil,
%lmagel, "almogastrin, (icarbocalm 0 acestea amelioreaza
simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si reduc recurentele$,
antagonisti H
'
#"imetidina 0&agamet; 7anitidina, )amotidina 0 sunt utili
atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea
recurentelor$, anticolinergice #Pirenzepina, &elenzepina 0 sunt mai rar
utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele interferand
cu functia gastrointestinala$, in(ibitorii pompei de protoni #Bmeprazol,
=ansoprazol 0 sunt cei mai puternici antiacizi, blocand %&P+aza 9
C
+D
C
a
membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune$,
protectoare ale mucoasei 0 prostaglandine #Enprostil, 5isoprostol,
7iboprostil 0 acestea cresc secretia de mucus gastric, cresc secretia de
bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza
refacerea mucoasei$ 0 agenti activi topici #-ucralfat 0 "arafate 0 la p9 acid
devine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera
protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii biliari; *lcogant; @ismut
coloidal 0 formeaza un film protector pe suprafata craterului ulceros si
previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza
de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol
bactericid fata de 9elicobacter p:lori; "arbenoxolona 0 stimuleaza sinteza
de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita din cauza
efectelor secundare, retentie hidrosalina, hipo<aliemie, 9&%$, antibiotice
#%moxicilina, &etraciclina, 5etronidazol, "laritromicina 0 se adauga in
primele 7+1E zile ale tratamentului antisecretor$.
&ratamentul c(irurgical 0 indicatiile acestuia sunt, esecul
tratamentului medical corect administrat, persistenta durerii abdominale,
semne radiologice sau endoscopice de ulcer, persistenta hiperaciditatii,
persistenta infectiei cu 9.p:lori; ulcere duodenale agresive #post+bulbare,
se recomanda interventie chirurgicala radicala pentru aceste doua situatii 0
vagotomie cu bulbantrectomie si excizia ulcerului$; tratamentul chirurgical
ca o alternativa a celui medical #exista o categorie de pacienti care sunt
greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare 0 vagotomie
supraselectiva laparoscopica$.
6agotomie
9emoragie digestiva
*lcer perforat in cavitatea abdominala

Endoscopie
Complicatiile ulcerului gastro-duodenal
"ele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt,
Hemoragia ( incidenta
+emoragiei digesti&e superioare 2ADS4 majore este de
3-/13/////$ iar peste </B dintre acesti *olna&i relatea#a un
istoric de *oala ulceroasa simptomatica% !ortalitatea in ADS
se mentine ridicata$ in ciuda im*unatatirii spectaculoase a
mijloacelor de diagnostic$ de tratament si de ingrijire a
*olna&ilor% Dintre *olna&ii cu ulcer$ 3--,/B pre#inta aceasta
complicatie in decursul e&olutiei *olii% Clinic ( peste >-B
dintre *olna&i se pre#inta cu ADS e&identa prin1 hematemeza
2&arsatura cu sange proaspat rosu sau in Czat de cafeaD4'
melena 2scaun moale$ lucios$ de culoare neagra ( Cca
pacuraD$ urat mirositor4' +emateme#a si melena% Alte
simptome si semne asociate care apar sunt1 astenia "i#ica$
sincopa$ setea$ transpiratiile$ socul% Principalele etape de
interventie in caz de HDS sunt1
+ prevenirea exsanguinarii este de prim ordin, resuscitarea 0 inainte
de stabilirea cauzei hemoragiei; internare in sectia de terapie
intensiva; consult terapeutic endoscopic si chirurgical cat mai
repede; tratament specific cauzei de hemoragie.
Nu se practica en!oscopie !e !iagnostic,,,
+ ec(ilibrarea (emodinamica - instalarea unei linii venoase,
introducerea rapida de ser fiziologic 0,98, transfuzie de sange
pentru mentinerea 9b in jur de 10 g1dl #nu ne orientamdupa
hematocritFF$.
+ localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea
bolnavului, prin anamneza #istoric sau simptome sugestive de ulcer$
si endoscopie. !n caz de sangerare activa, cheag aderent si vas
sangvin vizibil, se efectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei
prin injectare de alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau prin
electrocauterizare.
)otocoagulare hemoragie digestiva
Perforatia ( apare de 0-< ori mai "rec&ent la *ar*ati
decat la "emei% Consta in per"orarea peretelui gastric de catre
craterul ulceros$ cu desc+iderea acestuia in ca&itatea
peritoneala si eliminarea continutului gastric la acest ni&el%
Clinic ( se pre#inta de cele mai multe ori ca un abdomen
acut$ "iind o urgenta c+irurgicala% Pacientul sta nemiscat in
pat$ cu respiratii super"iciale% A*domenul este intens dureros$
predominant in epigastru$ cu spasm al musculaturii
a*dominale pana la contractura% Paraclinic analizele de
sange indica leucocitoza$ uneori amila#emie% Radiogra"ia
a*dominala simpla e&identia#a pneumoperitoneul%
Tratamentul este c+irurgical$ de o*icei cu sutura simpla a
perforatiei si &agotomie selecti&a%
*lcer perforat
-utura perforatiei si vagotomie
Capitolul III
Rolul AM in ingrijirea pacientului cu
ulcer gastro!uo!enal
Rolul AM in asigurarea con!itiilor !e ingrijire
7oala duce la pierderea calitatii &ietii$ modi"ica relatiile sociale
la ni&el de "amilie$ pro"esional$ timp li*er si generea#a anumite
pro*leme sociale$ moti&e care impun asistentei medicale si
celorlalte cadre medicale un e"ort deose*it in reali#area unui mediu
de ingrijire optim%
Intr-un spital$ indi"erent de sistemul de constructie ( pavilionar
/ monobloc$ "unctionea#a mai multe ser&icii 2sectii4 in raport cu
structura acestuia%
Sectia de gastroenterologie are o structura speciala care confera o
functionalitate aparte si cuprinde , saloane cu paturi, sala de tratamente,
cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe strict necesare pentru
desfasurarea activitatii 0 iar unele spitale avand chiar bloc operator si sala
de terapie intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea interveni in cazul
unei urgente majore, cum este hemoragia digestiva, sau pentru a evita
transferul pacientului pe sectia de chirurgie, lucru care poate creea o stare
majora de teama si anxietate acestuia.
%tunci cand sectia are in componenta bloc operator, acesta trebuie sa
reprezinte compartimentul specific si de baza al sectiei fiind o unitate
functionala aparte 0 el fiind izolat de restul sectiei, avand circuite separate
pentru septic si aseptic 0 construit din materiale ce pot fi dezinfectate usor.
-tructura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa+i
asigure functionalitatea,
camera C"iltruD in care personalul medical se de#*raca de
tinuta de spital si im*raca alta curata si sterili#ata%
camera de pregatire a medicilor c+irurgi care cuprinde un
spatiu pentru spalarea mainilor$ dotat cu ,-. c+iu&ete cu
ro*inete speciale$ apa sterile$ sapun si solutii pentru
sterili#area mainilor%
camera de im*racare a lenjeriei sterile pentru operatie$
pre&a#uta cu o masa pe care se gasesc +alate$ masti si
manusi sterile%
sali de operatie 2cel putin .-0 pentru "iecare *loc
operator4$ complet i#olate de e)terior$ climati#ate cu trecerea
aerului prin "iltre speciale$ care sa asigure sterili#area aerului$
cu o temparatura intre 3<
/
-,,
/
si umiditatea de -/-@/B%
Mobilierul unei sali de operatie trebuie sa fie redus la strictul
necesar si va cuprinde,
+ masa de operatie de constructie speciala cu lampa scialitica
+ mese pentru instrumentele necesare interventiei
+ mese 1 polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a
cutiilor cu instrumentar
+ aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente
+ aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica,
aparatul 7oentgen mobil, lampi mobile cu picior, lampi pentru *-,
electrocauterizator, taburete rotative
camera de preaneste#ie si de tre#ire$ in care se "ace
pregatirea aneste#ica si se asigura tre#irea completa a
*olna&ului operat%
camera de spalare a instrumentarului "olosit in timpul
inter&entiei 2de o*icei o camera pentru , sali de operatie4%
camera de depo#itare a lenjeriei murdare$ maga#ia cu
aparatura si instrumentar de re#er&a$ grup sanitar$ o camera
de repaus pentru medici si personal
Sala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la
efectuarea unor examene clinice #tusee rectale 1 vaginale, anoscopii$, a
unor proceduri speciale #spalaturi vaginale, clisme, punctii$ sau la
recoltarea de analize. !n principiu trebuie sa fie o sala aseptica si alta pentru
bolnavii septici. !ntr+o sala de pansamente trebuie sa existe in mod
obligatoriu o canapea, o masa pentru examinare, caruciorul cu solutii,
instrumente, comprese pentru pansat, dulapuri pentru instrumente #sterile si
nesterile$, chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru dezinfectia unor
instrumente, seringi, ace, lame, eprubete pentru recoltat produse biologice.
giena generala si corporala
%sistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea
igienei bolnavului, un element primordial referindu+se la,
aerisirea salonului 2in perioadele reci se &a a&ea in
&edere ca pacientul sa "ie intors cu spatele catre "ereastra
desc+isa$ sau &a "i *ine acoperit cu patura pe spate si cap4' se
&a e&ita ase#area in #one e)puse curentilor de aer%
mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si
de#in"ectia periodica$ aplicand masuri de asepsie si
antisepsie%
curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp (
sc+im*area ei de cate ori este ne&oie$ sau protejarea patului
cu musama si ale#a% Se urmareste ca lenjeria sa nu "ie
stransa si mototolita ( "a&ori#ea#a escarele de decu*it%
&oaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau
complete. !n masura in care bolnavul poate fi mobilizat.
%sistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru
ca bolnavii sa nu fie expusi curentilor de aer.
"uratarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni,
descoperindu+se treptat numai zonele care se spala.
-copul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a
stratului cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau
sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine care adera la piele,
avand ca efect activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de confort
pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicala trebuie sa aiba
in vedere urmatoarele,
+ sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete
+ sa menajeze pacientul, protejandu+l cu un paravan fata de ceilalti
bolnavi
+ sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a+l feri de
raceala
+ sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile
sa fie cat mai operative
+ sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul
de alte suferinte si de efort sau oboseala.
!ndiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu
musama si aleza. (aca bolnavul se poate deplasa, se prefera efectuarea baii
generale in sala de dus.
Alimentatia se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea
bolnavului, asigurandu+se o pozitie cat mai comoda #se aseaza un prosop
pe marginea patului$, pacientul fiind asezat sprijinit #daca este posibil$, fie
prin ridicarea patului, fie pe /+2 perne, pe piept i se aseaza vasul cu
mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau il ajuta.
(aca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa
manifeste calm si rabdare, sa nu incarce lingura prea mult, sa nu il zoreasca
pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura alimentelor. -e va avea
grija ca firimiturile sa nu se imprastie sub pacient. -e va supraveghea si
efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei 0 deoarece favorizeaza
formarea escarelor.
!ndiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta
medicala va avea in vedere orarul meselor, prezentarea alimentelor cat mai
estetic si pe cat posibil va tine cont de preferintele pacientului, in limita
restrictiilor impuse de medic. %sistenta medicala va respecta numarul de
calorii necesare, pentru a nu fi supraalimentat #problemele de tranzit fiind
prezente in marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum si
evitarea obezitatii$.
Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei
alimentatii sanatoase, cu rol deosebit de important in cazul afectiunilor
canceroase.
"omportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie
cat se poate de atenta, deoarece acestia sunt anxiosi, irascibili, capriciosi.
%sistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand
o comportare plina de blandete, calm, sa fie preocupata de programul
zilnic, sa+l scoata la aer #cu caruciorul sau eventual cu patul$ 0 atentia cu
care este inconjurat contribuind la intarirea increderii in personalul sanitar
precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de spitalizare de catre
bolnav.
!n cazul pacientilor cu ulcer gastro+duodenal asigurarea regimului
igieno+dietetic are un rol primordial.
-e va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina
alimente cu toti factorii nutritivi, cu pregatire corecta si sub toate formele
de pregatire, suficient ca aport caloric, in functie de varsta pacientului si
solicitarile energetice si neuropsihice profesionale si extraprofesionale ale
acestuia.
%sistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata
in functie de fazele evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 3
mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al pacientului, mai ales
postprandial in perioada dureroasa. !naintea fiecarei mese intreaba
pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au
disparut dupa consumul de alimente. 6a cantari bolnavul o data pe
sapatamana, pentru a observa din timp scaderile in greutate.
%tunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de
greata si varsaturi si alimentatia si hidratarea este afectata prin deficit,
asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral pentru ca acesta sa fie
echilibrat hidroelectrolitic si nutritional, instituind perfuzii cu glucoza
38,108; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi #5arisang,
%minomel$, vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. %ceasta
calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice,
adaugand 128 pentru fiecare grad de temperatura peste 27
0
"; /0+208
pentru agitatie, convulsii, distructii celulare.
(upa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati
mici de lichide reci, oderite cu lingurita.
%sistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale
pacientului si constientizeaza pacientul asupra importantei regimului
alimentar in mentinerea sanatatii. )ace bilantul lichidelor ingerate si
eliminate.
-erveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore
regulate si prezentate atragator. !nvata pacientul categoriile de alimente din
ghidul alimentar si echivalentele calitative si cantitative ale principiilor
alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite
simptome cu altul. Echilibrarea psihica o face asigurand un climat cald,
confortabil, explicandu+i scopul interventiilor si incurajand pacientul.

Rolul AM in aplicarea trata'entului
&ratamentul are ca obiective,
ameliorarea durerii;
vindecarea ulcerului;
prevenirea recidivelor;
prevenirea complicatiilor;
tratamentul complicatiilor.
(aca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are
medicul, asistenta medicala doar ajutandu+l pe acesta sau pe pacient, in
aplicarea tratamentului medical sarcina revine aproape in totalitate
acesteia.
!n cazul ulcerului gastro+duodenal pot fi aplicate urmatoarele tipuri
de tratament,
regim de &iata si igieno-dietetic
tratament medical
tratament c+irurgical
Regi' !e *iata si igieno!ietetic
+ renuntarea la fumat
+ reducerea consumului de alcool
+ interzicerea utilizarii de %!'( sau asocierea acestora cu
administrarea de prostaglandine 0 daca nu se poate renunta la ele,
cazul poliartritei, spondilitei
+ dieta va exclude alimentele care produc dureri, sosuri, tocaturi,
carnati, mezeluri, conserve, condimente si muraturi.
Trata'ent 'e!ical
(urerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de
motilitate, cat si stimularii acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea
durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de
medicamente, antiacide #5aalox, Aelusil, %lmagel, "almogastrin,
(icarbocalm 0 acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc
vindecarea si reduc recurentele$, antagonisti H
'
#"imetidina 0&agamet;
7anitidina, )amotidina 0 sunt utili atat in calmarea durerii, cat si in
vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor$, anticolinergice
#Pirenzepina, &elenzepina 0 sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza
efectelor adverse multiple, unele interferand cu functia gastrointestinala$,
in(ibitorii pompei de protoni #Bmeprazol, =ansoprazol 0 sunt cei mai
puternici antiacizi, blocand %&P+aza 9
C
+D
C
a membranei celulei parietale
gastrice, avand o durata lunga de actiune$, protectoare ale mucoasei 0
prostaglandine #Enprostil, 5isoprostol, 7iboprostil 0 acestea cresc secretia
de mucus gastric, cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin
mucoasa gastrica, stimuleaza refacerea mucoasei$ 0 agenti activi topici
#-ucralfat 0 "arafate 0 la p9 acid devine polar si se leaga la suprafata
craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina
si acizii biliari; *lcogant; @ismut coloidal 0 formeaza un film protector pe
suprafata craterului ulceros si previne contactul cu factorii de agresiune
intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza
glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de 9elicobacter p:lori;
"arbenoxolona 0 stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar
este mai putin folosita din cauza efectelor secundare, retentie hidrosalina,
hipo<aliemie, 9&%$, antibiotice #%moxicilina, &etraciclina, 5etronidazol,
"laritromicina 0 se adauga in primele 7+1E zile ale tratamentului
antisecretor$.
%sistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al
%!'-, pentru a putea efectua educatia pacientului la care ulcerul s+a produs
pe fondul consumului acestora. %!'- reprezinta un grup de substante care
actioneaza asupra unor etape ale raspunsului inflamator vizand diminuarea
acestuia.
Cele mai "rec&ente e"ecte secundare sunt1
digesti&e
renale
+epatice
+ematologice
reactii alergice
!ulburarile digestive sunt urmarea in+i*itiei rolului protector al PE
asupra mucoasei gastrice% In mod normal PE scad secretia acida si
o cresc pe cea de mucus% In+i*itia lor prin AI:S duce la cresterea
secretiei acide si la distrugerea *arierei de mucus$ "a&ori#and
aparitia ? reacti&area ulcerului gastroduodenal%
!ulburarile renale se produc prin anularea e"ectului normal
&asodilatator produs de PE' de aceea$ la *olna&ii cu "lu) sang&in
renal sca#ut 2insu"icienta cardiaca$ ciro#a +epatica cu ascita4 AI:S
pot produce IRA%
!ulburarile "epatice sunt re&ersi*ile si se mani"esta prin
cresterea en#imelor 2TEP4 si uneori prin cresterea *iliru*inei si a
timpului de protrom*ina%
#odificarile "ematologice cele mai "rec&ente sunt1
agranulocito#a$ anemia aplastica sau tul*urari ale +emosta#ei$ iar
cele alergice1 rinita$ astm$ reactii cutanate%
Pot apare si tulburari neurologice1 ce"alee$ &ertij%
Calea de administrare a medicamentelor este indicata de
medic in "unctie de1
rapiditatea asimilarii medicamentului de catre organism
resor*tia si meta*oli#area medicamentului
interactiuni medicamentoase
compati*ilitatea tesuturilor "ata de su*stanta administrata
Asistenta medicala e"ectuea#a administrarea medicamentelor
in conditii de igiena$ asepsie$ de#in"ectie$ sterili#are si mentinere a
masurilor de supra&eg+ere si control a in"ectiilor nosocomiale sau
intraspitalicesti%
Pregatirea injectiei
Asistenta medicala are o*ligatia sa supra&eg+e#e si sa
participle acti& la administrarea medicatiei$ cunoscand "oarte *ine
regulile generale de administrare a medicamentelor precum si
e"ectele secundare ale acestora$ pentru a putea in&ata pacientul sa
nu se sperie la aparitia lor$ "apt care ar putea declansa starea de
an)ietate a acestuia% Deose*it de importanta este cunoasterea de
catre asistenta medicala a cailor de administrare a
medicamentelor$ aceasta putand "i orala sau enterala si parenterala
2ocoleste tractul digesti&$ are e"ect mai rapid4$ precum si a te+nicilor
de e"ectuare a tratamentului medicamentos parenteral 2injectii s%c%$
i%m%$ i%&%4 cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie% Va urmari
"unctiile &itale si &a nota in 8O &alorile acestora$ pentru a putea
constata e"ectul medicatiei si diminuarea simptomelor *olii%

!edicamentele sunt su*stante "olosite in scopul de a pre&eni$
a ameliora sau a &indeca *olile$ e)trase sau sinteti#ate din produse
&egetale$ animale sau din su*stante minerale% Actiunea lor asupra
organismului depinde de structura lor c+imica$ de do#a administrata
si de calea de administrare% Aceeasi su*stanta poate "unctiona ca
aliment$ medicament sau to)ic$ dupa cantitatile introduse in
organism$ asistenta medicala a&and rolul de a cunoaste "oarte *ine
pre#entarea medicamentelor$ cantitatea de su*stanta continuta$
do#area si timpul de actiune al acestora%
Di"erentierea actiunii medicamentelor asupra organismului
este in "unctie de do#ele de administrare% Se deose*esc1
doza terapeutica ( do#a utili#ata pentru o*tinerea e"ectului
terapeutic dorit$ "ara ca prin aceasta sa se produca &reo actiune
to)ica asupra organismului'
doza maima ( este do#a cea mai mare suportata de
organism "ara sa apara "enomene to)ice reactionale'
doza toica ( este cantitatea care$ introdusa in organism$
pro&oaca o reactie to)ica periculoasa'
doza letala ( este do#a care produce e)itus-ul%
In &ederea urmaririi e"ectului medicamentelor$ asistenta medicala
tre*uie sa cunoasca1 e"ectul ce se asteapta de la medicamentul
respecti&$ pentru care a "ost de "apt administrat$ timpul necesar
dupa care poate "i asteptat e"ectul$ e"ectele secundare ale
medicamentelor$ "enomenele de o*isnuinta si de acumulare$
"enomenele de +ipersensi*ilitate%
Administrarea medicamentelor se "ace tinand cont de anumite
reguli$ dintre care amintim1 respectarea intocmai a medicamentului
prescris$ identi"icarea medicamentelor prin citirea etic+etei si a datei
&ala*ilitatii$ &eri"icarea calitatii acestora$ respectarea cailor de
administrare$ a do#ajului prescris si a orarului de administrare$
respectarea somnului pacientului$ e&itarea incompati*ilitatii intre
medicamente$ administrarea imediata a medicamentelor desc+ise$
respectarea ordinii succesi&e de administrare a medicamentelor
2solutii$ picaturi$ injectii$ o&ule &aginale$ supo#itoare4$ administrarea
medicamentelor in pre#enta asistentei$ ser&irea *olna&ului cu do#e
unice de medicament$ respectarea asepsiei si antisepsiei la
administrarea parenterala$ pentru e&itarea in"ectiilor no#ocomiale%
Caile de administrare ale medicamentelor sunt1
respiratorie$
orala ? *ucala$
percutana$
rectala$
parenterala$
prin aplicatii locale%
Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a
medicamentelor$ acestea putand "i introduse su* di&erse "orme1
lic+ide 2solutii$ in"u#ii$ decocturi$ tincturi$ uleiuri$ e)tracte4 sau solide
2pra"uri$ ta*lete$ granule$ su*stante mucilaginoase4%
Se renunta la aceasta cale de administrare cand1
medicamentul se descompune su* in"luenta sucurilor
gastrice sau este inacti&at de acestea'
*olna&ul re"u#a luarea medicamentelor pe aceasta cale'
medicamentul are proprietati iritante asupra mucoasei
digesti&e'
*olna&ul este inconstient 2coma$ are trismus4
medicamentul nu se resoar*e pe cale digesti&a'
medicul doreste sa ocoleasca sistemul &enei porte%
!edicamentele ast"el introduse au e"ect1 - local sau general$
acestea se resor* la ni&elul mucoasei digesti&e$ patrund in sange
des"asurandu-si e"ectul asupra intregului organism sau doar asupra
unor anumite organe% !edicamentele lic+ide se pot administra ca
atare sau diluate cu apa$ ceai$ lapte$ iar pentru mascarea gustului
de#agrea*il pot "i indulcite cu mire$ siropuri% Cand medicamentele
solide nu pot "i ing+itite ca atare$ se mojarea#a 2se pisea#a4 apoi pot
"i diluate cu apa sau ceai%
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala o"era
anumite a&antaje ce nu pot "i neglijate1
a*sor*tia este usoara$ iar e"ectul se instalea#a rapid'
do#ajul este precis$ a*sor*tia ne"iind in "unctie de conditiile
speciale ale tu*ului digesti&'
medicamentele sensi*ile la actiunea sucurilor digesti&e$ nu
sunt alterate sau modi"icate in stomac sau intestin'
se pot introduce medicamente si in ca# de intoleranta
digesti&a sau cand calea enterala este contraindicata%
Prin calea parenterala se intelege de o*icei ocolirea tu*ului
digesti& si administrarea medicamentelor prin injectare% Injectia
repre#inta introducerea su*stantelor in stare lic+ida in organism prin
intermediul unui ac ce tra&ersea#a tesuturile%
Prin calea parenterala se intelege de o*icei ocolirea tu*ului
digesti& si administrarea medicamentelor prin injectare% Injectia
repre#inta introducerea su*stantelor in stare lic+ida in organism prin
intermediul unui ac ce tra&ersea#a tesuturile%
Ast"el1
se utili#ea#a calea subcutana cand su*stantele sunt usor
resor*a*ile$ au densitate mica si presiune osmotica apropiata
cu cea a organismului$ nu pro&oaca iritatia sau lipoli#a
tesutului celular adipos de su* piele'
se recurge la calea intramusculara daca densitatea
medicamentului este mai mare$ daca prin stagnarea in
tesuturi ar pro&oca iritatia acestora$ iar e"ectul urmarit tre*uie
sa se instale#e rapid sau daca intar#ierea a*sor*tiei ar
produce modi"icari in compo#itia medicamentului injectat'
calea intravenoasa se "oloseste cand se asteapta o
actiune prompta si cand su*stanta medicamentoasa
introdusa printre tesuturi ar pro&oca distructii tisulare$ ne"iind
suportata de celulele tesuturilor moi%
Asistenta medicala are un rol deose*it de important in
administrarea medicamentelor pe cale parenterala$ de aceea ea
tre*uie sa cunoasca "iecare te+nica "oarte *ine$ locurile de electie$
tipul solutiilor care pot "i injectate pe cale s%c%$ i%m% sau i%&%$regulile
de asepsie precum si modalitatea de a inter&eni in ca#ul unor
accidente sau incidente$ dintre care amintim1 durere &ie prin le#area
ner&ului sciatic 2situatie in care se impune retragerea acului4$
+ematom prin inteparea unui &as 2se e&ita aceasta situatie printr-o
aspirare dupa introducerea acului ( daca apare sange se retrage
sau se introduce acul mai pro"und$pana trece de &asul de sange
respecti&4$ supuratie aseptica datorita unor su*stante ce nu sunt
resor*ite$ ruperea acului ce impune e)tractia c+irurgicala 2toate
acestea pentru injectia intramusculara4' injectarea solutiei in tesutul
peri&enos$ mani"estata prin tume"ierea tesuturilor si durere$ "le*algia
produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor su*stante
iritante$ +ematom prin strapungerea &enei$ ameteli$ lipotimie sau
colaps 2toate acestea in ca#ul injectiei i%&%4'
Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul
sang&in$ picatura cu picatura a unor solutii i#otone$ +ipertone sau
+ipotone cu scopul de a sustine aportul necesar de lic+ide si
electroliti sau pentru reec+ili*rare +idroelectrolitica$ +idroionica si
&olemica si introducerea unor medicamente prin care se urmareste
e"ectul prelungit%
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are
rolul de a monitori#a "unctiile &itale1 respiratia$ tensiunea arteriala$
temperatura$ pulsul$ diure#a si scaunul%
Indicatiile tratamentului chirurgical pentru ulcerul
duodenal1
ulcerul complicat prin per"oratie$ penetratie$ steno#a
2indicatii a*solute4$ +emoragie 2indicatii di"erentiate in "unctie
de ca#4%
ulcerul re#istent la tratament medical corect condus F-<
saptamani% De o*icei ast"el de ca#uri au ca su*strat ulcere
penetrante$ prepilorice sau post*ul*are$ ulcere endocrine% De
mentionat de asemenea re#istenta relati& "rec&enta la
tratament medical a ulcerului aparut la adultul tanar sau
&arstnic$ sau in ca#urile in care in antecedente e)ista un
episod +emoragic sau per"orati&%
O indicatie relati&a este constituita de imposi*ilitatea
*olna&ului de a suporta costul ridicat al unui tratament medical
e"icient care tre*uie sa "ie de lunga durata pentru pre&enirea
recaderilor%
O*iecti&ul principal al inter&entiei c+irurgicale este reducerea
secretiei clor+idropeptice$ "actor patogenic esential in determinismul
ulcerului duodenal% In masura in care este posi*il$ operatia &a ridica
si le#iunea ulceroasa%
Inter&entia c+irurgicala implica ( pregatirea preoperatorie si
ingri!irile postoperatorii%
Pregatirea preoperatorie
Se e"ectuea#a di"erentiat in "unctie de terenul *olna&ului 2&arsta$
tare *iologice4$ de gra&itatea *olii si comple)itatea operatiei care &a
tre*ui practicata %
Inaintea e)ecutarii inter&entiei c+irurgicale$ indi"erent de &arsta
pacientului$ de a"ectiunea pentru care se internea#a si de durata
actului operator$ *olna&ii tre*uie pregatiti psi+ic$ *iologic si
c+irurgical%
Pregatirea psihica a *olna&ului incepe din momentul
internarii si are drept scop adaptarea *olna&ului la noile conditii de
&iata$ o*tinerea increderii in personalul medical si resta*ilirea
ec+ili*rului sau psi+ic%
Asistenta medicala are un rol "oarte important in asigurarea
con"ortului ( care este unul din "actorii care ajuta *olna&ul sa-si
mentina un tonus psi+ic optim ( ast"el saloanele &or "i *ine aerisite
si luminate$ cu temperatura de ,/
/
-,,
/
C% Aceasta &a cuceri
increderea *olna&ului printr-un comportament corect si *ine&oitor$
&a calma teama care-l domina la gandul ca &a su"eri o inter&entie
c+irurgicala cu posi*ile urmari ne"aste$ ii &a e)plica$ in termeni
simpli$ in ce consta *oala sa si ce posi*ilitati terapeutice e)ista$ &a
com*ate an)ietatea acestuia prin administrare de tranc+ili#ante
usoare ? *ar*iturice 28eno*ar*ital$ Dia#epam4%
Pregatirea biologica di"era in "unctie de &arsta$ a"ectiune$
stare generala$ natura inter&entiei si &i#ea#a atat cercetarea
constantelor +emostatice$ cat si tratarea unor e&entuale tare
*iologice$ ce ar putea ingreuna e&olutia postoperatorie "a&ora*ila%
Pregatirea preoperatorie presupune reali#area unui *ilant *iologic
riguros% In a"ara ALE$ a VSA-ului$ a pro*elor +epatice si a celorlalte
constante sang&ine$ se recomanda si e"ectuarea unei radiogra"ii
pulmonare si EGE% O urocultura de rutina se &a e"ectua la cea mai
mica suspiciune de in"ectie urinara%
E)amenul "i#ic si istoricul medical al pacientului pot impune
necesitatea e"ectuarii unor teste suplimentare sang&ine si de alta
natura cum ar "i1 grup sang&in si R+$ timp de sangerare si
coagulare$ uree sang&ina$ proteinemie$ colesterol$ EA7 pentru
intregirea in&estigatiilor si in ca#ul unei operatii mai mari%
E&aluarea preoperatorie corecta este importanta si pentru
anticiparea complicatiilor generate de su*stantele aneste#ice ? alte
medicamente$ mai ales cand coe)ista a"ectiuni cardiace$
pulmonare$ +epatice sau renale gra&e% Anemia si ni&elul sca#ut de
G tre*uie corectate% !edicatia antiin"lamatoare tre*uie intrerupta cu
cate&a #ile inaintea inter&entiei c+irurgicale%
Inter&entia c+irurgicala se reali#ea#a de o*icei cu anestezie
generala i%&% ? intu*atie orotra+eala$ dar se poate e"ectua si
anestezie rahidiana ? *loc epidural% Alegerea ii apartine
aneste#istului si se *a#ea#a pe e)istenta unor pro*leme medicale
speci"ice%

Pregatirea chirurgicala a *olna&ului$ presupune aplicarea
unor masuri care sa asigure des"asurarea actului c+irurgical in
conditii optime%
Igiena *olna&ului tre*uie a&uta in &edere inca de la internare$
cand se "ace *aie generala$ apoi acesta &a im*raca ru"e curate% De
la aceasta regula "ac e)ceptie doar urgentele majore a caror igiena
&a "i "acuta de asistenta medicala pe portiunea de interes c+irugical%
In seara premergatoare inter&entiei *olna&ul este din nou in&itat
sa "aca *aie generala$ im*raca lenjerie curata$ tegumentele paroase
din #ona de interes c+irurgical &or "i rase apoi de#in"ectate cu alcool
si deri&ati de iod si pansate steril%
$lisma preoperatorie nu este intotdeauna necesara ( acelasi
e"ect se poate o*tine prin administrarea cu 3,-,0 ore inainte de
operatie$ de la)ati&e usoare cu e"ect mai putin *rutal si consumati&
si cu un mai mic e"ect psi+ologic neplacut asupra *olna&ului% In
ca#ul persoanelor de se) "eminine se indepartea#a mac+iajul si
lacul de ung+ii$ pentru o*ser&area corecta si atenta a circulatiei%
Ingrijiri postoperatorii
Scopul ingrijirilor in perioada postoperatorie este recuperarea
rapida a pacientului$ pre&enirea sau$ dupa ca#$ recunoasterea si
tratarea complicatiilor$ precum si asigurarea con"ortului pacientului
pana la e)ternarea sa din spital%
In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistenta
medicala joaca un rol "oarte important in e&olutia "a&ora*ila a
pacientului% Dupa operatie$ pacientul &a "i transportat$ "ie la salonul
de tre#ire$ "ie la sectia de terapie intensi&a sau la salon$ in "unctie de
tipul de inter&entie c+irurgicala si de aneste#ie la care a "ost supus
si de tarele asociate de care su"era% Transportul din sala de operatie
se "ace cu *rancardul% Este indicat ca pe timpul transportului sa "ie
insotit de medicul aneste#ist$ care sa-i asigure o &entilatie optima%
Asistenta medicala din sectia in care este adus pacientul
tre*uie sa ceara in"ormatii despre tipul de operatie$ pierderea de
sange estimata$ tu*urile de dren$ diagnosticul postoperator si
complicatiile intraoperatorii%
Patul tre*uie sa "ie curat si incal#it$ iar in sectia de terapie
intensi&a$ cand pacientul se a"la inca su* e"ectul aneste#iei$ este
indicat ca acesta sa "ie dotat cu *are de protectie laterala care sa
impiedice caderea% In apropierea patului tre*uie sa se gaseasca1
tensiometru$ stetoscop$ aspirator$ apasator de lim*a$ pipa impotri&a
ing+itirii lim*ii$ ta&ita renala$ set de tra+eostomie$ sursa de o)igen%
Po#itia *olna&ului in pat tre*uie sa permita miscarile
respiratorii si eliminarea secretiilor% Po#itia tre*uie sa "ie sc+im*ata
o*ligatoriu odata la ma)imum , ore%
Asistenta medicala &a "i pregatita sa dea date despre starea
pacientului$ &alorile pulsului$ TA$ temperaturii$ drenajului$ diure#ei
precum si despre e&entualele alterari ale semnelor &itale$ iar aceste
date le &a nota in 8O%
Asistenta medicala tre*uie sa urmareasca continuu pacientul in
aceasta "a#a si sa semnale#e oricare din modi"icarile ce pot sur&eni
in starea acestuia% O atentie deose*ita tre*uie acordata calmarii
durerilor si a agitatiei de dupa tre#ire$ e)istand acum posi*ilitatea
de control asupra durerii prin PCA sistem 2patient control
analge#ic4% Acest sistem este deose*it de util in primele F ore dupa
o inter&entie c+irurgicala$ putand "i monitori#ata durerea pacientului
si e"ectul analge#icelor administrate%
Asigurarea aportului de lic+ide se reali#ea#a prin per"u#ii i%&% in
perioada imediat postoperatorie$ administrarea per os "acandu-se
imediat ce toleranta digesti&a o permite$ in prima #i dandu-i apa$
ceai neindulcit$ limonada$ #eama de compot$ iar din a doua #i se
poate da supa de legume strecurata%
Pacientul "ara sonda urinara tre*uie sa urine#e in primele F-3,
ore de la operatie$ iar primul scaun tre*uie sa apara la 0<-@, ore
postoperator%
Pentru urmarirea e&olutiei pacientului in perioada de
con&alescenta asistenta medicala tre*uie sa cunoasca o serie de
date clinice1
"aciesul tre*uie sa re&ina treptat la normal% Paloarea$
ciano#a$ "aciesul &ultuos tre*uie sa ridice pro*lema unor
complicatii circulatorii sau de alta natura%
lim*a uscata denota o proasta +idratare%
temperatura moderat crescuta 2.@$-
/
-.<
/
4 din primele trei
#ile postoperator$ denota o *una reacti&itate a pacientului%
8e*ra care se mentine sau apare dupa trei #ile de la operatie$
poate "i e)presia unei in"ectii la plaga$ a unor complicatii
respiratorii$ circulatorii sau a unei reactii alergice%
diure#a se e&aluea#a cantitati& si calitati&$ notand
e&entualele modi"icari de culoare si transparenta$ V: "iind de
H 3-// ml?#i%
Un rol deose*it de important are asistenta medicala in
pro"ila)ia complicatiilor postoperatorii% Aceste complicatii pot "i1
precoce 2in"ectia$ trom*o#a &enoasa pro"unda$ +emoragia4
tardi&e
.i%liogra&ie
Patologie c+irurgicala ( 8lorea Ticmeanu$ Sorin Simion$
Editura !edicala$ 7ucuresti ( ,///
C+irurgie ( !ircea Constantinescu$ Editura didactica si
pedagogica$ 7ucuresti ( 3>>F
E+id de nursing ( Lucretia Titirca$ Editura Viata medicala
romaneasca$ 7ucuresti ( 3>><
Anatomia si "i#iologia omului ( I%C%Voiculescu$
I%C%Petricu$ editia IV$ 7ucuresti ( 3>><
Te+nica ingrijirii *olna&ului ( Carol !o#es$ Editura
!edicala$ 7ucuresti ( 3>>>
Su*stante medicamentoase ( Agenda medicala ( ,///
7oli interne ( Pro"%dr% Dan Eeorgescu$ Editura :ational$
7ucuresti ( 3>><
Patologie c+irurgicala ( Pro"%dr%:icolae Angelescu$
Editura Celsius$ 7ucuresti ( 3>>@
Ingrijirea *olna&ului ( Garl Aein# Gristel$ Editura All$
7ucuresti ( 3>><
Te+nici de e&aluare si ingrijiri acordate de asistenta
medicala - Lucretia Titirca$ Editura Viata !edicala
Romaneasca$ 7ucuresti ( ,///
Urgente medico-c+irurgicale ( Lucretia Titirca$ Editura
medicala$ 7ucuresti ( 3>>>
C+irurgie ( Sil&ian Dasc+ie&ici si !i+ai !i+ailescu$
Editura !edicala$ 7ucuresti ( 3>>>
7iologie ( !anual pentru clasa a II-a ( I%T% E)arcu$
Ileana Ciu+at$ Sil&ia E+erg+escu$ !aria Soigan$ Editura
!inisterului In&atamantului$ 7ucuresti ( 3>>F
Atlas de anatomie ( Tre&or 5eston
Cursuri de nursing ( Pro"esor instructor !aria S#a*o
!anual de ingrijiri speciale acordate de asistenta
medicala ( Lucretia Titirca$ Editura Viata !edicala
Romaneasca$ 7ucuresti - ,///
Curs de semiologie medicala ( I% Petrescu$ Editura
Didactica si pedagogica$ 7ucuresti ( 3>>F
Ingrijirea omului *olna& si sanatos ( C+iru 8lorian$
Editura !edicala ( 3>><