Gaius Petronius

Gaius Petronius, autorul romanului Satyricon, pe langa faptul ca a trait in primul secol al erei
noastre, a fost si consilierul imparatului Nero; autorul a reusit prin Satyricon sa ilustreze ceea
ce foarte putini au reusit, intr-un Imperiu Roman in care toata atentia literara se baza mai ales pe
paturile sociale foarte inalte, fiind neglijati oamenii de rand i micii parveniti.
Desi lumea in Satyricon este cat se poate de desfranata si vulgara, interesante sunt caracterele
personajelor. Acestea sunt implicate in discutii filosofice, in cea mai mare parte de un comic
absolut, alternandu-le cu poeme demne de lauda Afroditei si a lui Apollo, toate acestea bazandu-
se pe un limbaj variat, de la elegant, pana la vulgar.
Acest roman poate crea confuzia cititorului de rand. O confuzie care porneste de la ideea
preconceputa ca Imperiul Cezarilor era absolut perfect, asa cum era el atestat in scrierile istorice.
Satyricon este cu adevarat, o capodopera. O capodopera a popoarelor Latine contemporane, cu
personaje fictive, care au corespondent si in viata contemporana din Romania. De la Trimalchio
care parca i-ar fi lasat mostenire domnului Becali averea si oile sale, pana la Circe, mai
frumoas decat Elena a Troiei, perfectiunea si modelul ideal, mostenirea genetica pentru
reprezentarile feminine ale Romaniei secolului XXI.
Dupa o lectura asupra romanului Satyricon, cititorul ori ramane dezgustat, ori rade copios, caci
ce poate fi mai amuzant decat sa iti largesti orizonturile vizuale, alaturi de cele imaginare,
pornind de la dragostea acelorasi poli privind genul uman (Encolpius si Giton), pana la ospatul,
indulgent spus, absolut terifiant al lui Trimalchio?