ANOMALII CONGENITALE ALE GURII SI

FARINGELUI
ANOMALII CONGENITALE ALE DINTILOR
Exista anomalii ale marimii, formii si numarului dintilor.
1.Edentatia totala este rara.
2. Edentatia partiala este mult mai comuna.
3. Dintii supranumerari dintii aditionali datorati prezentei mugurilor accesorii dar care
primesc forma laminei dentare.
4. Malocluzia arcadelor dentare poate fi datorata cauzelor locale absenta unuia sau
mai multor dinti, dinti supranumerari sau cauzelor generale in care exista o neconcordanta intre
dimensiunea dintilor si a maxilarului, sau existenta unui raport nepotrivit intre cele doua
maxilare.Atunci cand respiratia orala a devenit un obicei datorita obstructiei nazale trebuie
mentionat faptul ca obiceiul poate persista si dupa ce obstructia a fost indepartata.
MALFORMATII CONGENITALE ALE LIMII
Limba bifida, macroglosia !oate apare in cretinism mongolism si acromegalie.
"acroglosia poate fi cauzata si de existenta unei limfangite. #ratamentul este
c$irurgical.
"icroglosia sau aglosia este o afectiune extreme de rara.
An%&loglosia produsa de prezenta unui frau lingual scurt , care este atasat de varful
limbii. 'aca produce dificultati in vorbire, limba trebuie eliberata prin taierea fraului.
#iroida lingual( Excizia pentru obstructie poate produce $ipotiroidism.
)$ist de canal tiroglos Apare pe linia mediana, oriunde intre foseta suprasternala si
foramen caecum pe limba. #ratamentul este c$irurgical excizie, incluzand por iunea
mi*locie a osului $ioid.
MALFORMATII CONGENITALE ALE FARINGELUI
+vula bifida, stenoze ale faringelui !ot interesa istmul nasofaringian. 'aca stenoza
este accentuate poate interesa vorbirea, mirosul si c$iar respiratia.
,trictura faringelui este o afectiune rara a regiunii postcricoidiene a
laringofaringelui.
)$istul bran$ial este localizat frecvent profound la limita anterioara a musc$iului
sternocleidomastoidian. -oarte rar un carcinos celular scuamos se poate dezvolta ca o
tumora primara in c$istul branc$ial deoarece epiteliul scuamos se poate transforma
32
malign oriunde se gaseste. #aratamentul este c$irurgical const.nd /n excizia c$istului
i a traiectului fistulos. )olorarea lumenului cu o substanta albastra inainte de incizia
pielii poate face disectia mai usoara.
INFLAMATII ACUTE ALE RINOFARINGELUI
!" RINOFARINGITE ACUTE
0eprezinta inflamatia tesutului epitelial al faringelui.
1nfectia poate fi 2
- 3acteriana frecvent determinata de ,treptococcus pneumonia si 4aemop$ilus
influenzae,
- 5iral( frecvent determinata de r$ino si adenovirusuri.
Dia#nostic
,enzatia de uscaciune, caldura locala a nasofaringelui este frecvent primul simptom al
unei infectii respiratorii acute inalte.
,imptomatologia include2
- 'urere localizata sau disconfort.
- ,indrom febril, adenita cervicala.
Tratamentul este simptomatic /n cazul rinofaringitelor virale i cu antibiotic /n cazul
celor bacteriene i /n special la copii.
$" ADENOIDITA %&EGETA IILE ADENOIDE'
#esutul adenoidian este prezent in rinofaringele tuturor copiilor normali, dimensiunile
variind de la copil la copil si totodata variind cu varsta. #esutul adenoidian atinge
dimensiunile maxime la copii cu varsta intre 3 si 6 ani apoi involueaza.
(atolo#enie doua procese patologice pot apare la nivelul tesutului limfoid adenoidian2
- !rimul si cel mai des intalnit, tesutul poate suferi o $iperplazie datorita dezvoltarii si
multiplicarii foliculilor limfoizi7
- Al doilea, mai putin comun, tesutul adenoidian poate fi sediul unei inflamatii cornice
cu $ipertrofie i formarea unor microabcese.
33
4ipertrofia sau $iperplazia adenoidiana pot conduce la obstruc ia c$oanelor interferand cu
respiratia nazala si cauzand stagnarea secretiilor in cavitatea nazala. ,tagnarea secretiilor
impreuna cu infectia localizat( la nivelul esutului adenoidian predispun la apari ia sinuzitelor
cronice. 5egetatiile adenoide pot obstrua si orificiul faringian al trompei lui Eustac$io.
8bstructia rinofaringelui poate fi responsabila pentru2
- 8bstructia nazala copiii prezinta respiratie orala si sforait nocturne, secretii nazale.
- !atologie auriculara otite medii recurente.
- -acies adenoidian aspectul clasic consta in 2
9 gura desc$isa, cu incisivii superiori proeminenti si o dezvoltare anormala a
maxilarului superior.
9 nas mic, maxilar $ipoplazic, buza superioara redusa in dimensiuni si bolt(
palatin( inalt( :arcuat( sau gotic(; datorita absentei presiunii exercitata de limba
pe palatul moale.
Afectarea sistemului respirator inferior 2 laringite cronice, tra$eite si bronsite
Efecte somatice2 torace plat, pierderea apetitului, dezvoltare somatica deficitara,
sensibilitate crescuta la infectii.
#ulbur(ri ale aten iei si a dezvoltarii mentale datorata obstructiei respiratorii cronice si
$ipoxiei din cursul somnului cauzand oboseala diurna, apatie, performante scolare
scazute.
Dia#nostic di)erential * include atrezia c$oanala, corpi straini intranazali, angiofibrom
rinofaringian, tumori maligne rinofaringiene.
Tratament + tratamentul conservator prin sc$imbarea climatului, dieta7 tratamentul
medicamentos nu este util. #artamentul operatior este adenoidectomia. 5egetatiile adenoide
sunt extirpate cu capul in pozitie atarnanda. !entru indepartarea vegetatiilor este de obicei
folosir adenotomul 3ec%man.Acest instrument indeparteaza vegetatia de la baza.
INFLAMATIILE OROFARINGELUI SI
LARINGOFARINGELUI
!" Farin#ite acute nespeci)ice
Etiolo#ie
1nflamatia este de obicei cauzata de viru i :in special adenovirusuri si r$inovirusuri; si
bacterii :in special 4emol&tic streptococcus, !neumococcus si 4aemop$ilus influenzae;.
Simptomatolo#ie exista diferite grade ale faringitelor acute nespecifice2
34
1. "edii2
- !arestezii faringiene in special la ing$itit
- 8talgie
- +neori subfebrilitate
- ,ensibilitate la nivelul ganglionilor limfatici cervical
- 1nflamatie marcata a mucoasei cateodata cu edemul palatului moale si a cavitatii
bucale
)omplica iile sunt rare. +na dintre complica iile mai severe este reumatismul articular
acut.
2. ,evere :septice; in care toate simptomele sunt mult mai severe 2
- ,indrom febril :4<);7
- !uls relativ scazut7
- Edemul palatului moale si a uvulei7
- Exsudat mucopurulent7 poate exista o membrana neaderenta subtire care sa
prevesteasca difteria.
)omplicatiile sunt commune mai ales la copii. Acestea includ otitele medii si
edemul glotic. #esutul moale din regiunea submandibulara poate fi implicat in formarea
unei tumefactii ferme :angina lui Lud=ig;. ,epticemia, pleurezia, pericardita nefritele si
meningitele erau relative frecvent intalnite in era preantibiotica.
'iagnosticul diferential distinctia intre cele virale si cele bacteriene poate fi
dificila. )opii cu varsta sub > ani sunt mult mai susceptibili la infectiile virale decat la
cele streptococice. Asocierea cu con*unctivite sugereaza prezenta unei adenoviroze in
timp ce asocierea cu diaree sugereaza o enteroviroza.
?n infec iile bacteriene leucocitele sunt mult crescute.
'ifteria trebuie exclusa cu a*utorul examenului bacteriologic al exsudatului
faringian.
"ononucleoza infec ioasa, anginele din cursul bolilor de s.nge i tumorile
maligne :limfoame, carcinoame; pot fi excluse cu a*utorul unui bilant sanguin.
Tratament
La cei mai multi pacienti vindecarea se produce dupa 36 zile /n condi ii de2
izolare, odi$na, administrarea de lic$ide i aspirin(.
35
Antibioticele administrate sistemic sunt necesare /n cazurile severe. !enicilina
trebuie administrata de la inceput in doze mari atata timp cat sunt asteptate rezultatele
bacteriologice ale exsudatului faringian.
Antibioticele nu trebuie administrate local, dar dezinfectantele si analgezicele
locale sunt de un real folos.
)omplicatii ca2 obstructia respiratorie datorata edemului laringian, otita medie sau
rinosinuzitele pot s( apar(.
Alte posibile complicatii sunt2 endocardita, nefrita, abcesul laterofaringian,
tromboza venoasa locala, abcesul cerebral.
2.FARINGITA ACUTA MEMRANOASA :ANGINA
&INCENT;
De)initie leziune acuta ulcerativ(, frecvent implicand una sau ambele amigdale
cuprinzand vestibulul faringian, palatal moale, gingiile.
Etiolo#ie infectia este caracteristica unui bacil @ram negativ fusiform si spiralat
:,piroc$aeta denticola; frecvent asociat su un ,treptococ anaerob. -actorii predispozanti
sunt cariile dentare, parodontoza, alimenta ia deficitar(, aglomerarile populationale. A
fost uns a din afec iunil frecvente n r.ndul trupelor din !rimul 0azboi "ondial.
Simptomatolo#ie2
'ebutul este brusc.
- 'urerea este unilaterala, foetor oral, febra, adenita cervical( unilaterala7
- Amigdal( acoperit( de membrane gri, rapid detasabile, cu o pierdere de tesut
considerabila la nivelul polului superior sub forma unor ulcera ii profunde7
- 1n momentul in care membranele sunt indepartate, baza ulcera iilor sangereaza
usor, membranele se refac7
Examenul local este impresionant in contrast cu simptomele generale, care sunt in
general diminuate.
,imptomele scad in intensitate in 46 zile dar ulceratiile persista pentru cateva
saptamani, cu foetor caracteristic.
Dia#nostic di)erential2
36
- 'ifteria7
- -aringite acute supurative de origine streptococica7
- "ononucleoza infec ioas( :febra glandulara;7
- ,ifilisul tertiar7
- Angina agranulocitara7
- #umorile maligne7
- Leucemia limfatica acuta7
- ,indrom de imunodeficienta dobandita.
Tratament
)onsta in !enicilina, "etronidazol, solutii orale antiseptice.
FARINGITA ACUTA DIFTERICA %DIFTERIA'
De)initie2 este o infectie severa datorata agentului )or&nebacterium dip$teriae.
Incidenta2 incidenta difteriei a scazut considerabil in ultimul sfert de secol urmare
a vaccin(rii profilactice. #ipul si severitatea difteriei au suferit de asemenea modificari in
ma*oritatea cazurilor. )opiii sunt in mod particular afectati, in special cei cu varste cuprinse
intre 2 si > ani.
3oala este transmisa de la o persoana la alta prin contaminarea cu secre ii orale
sau nazale, perioada de incubatie fiind de 3> zile.
1n formele localizate, boala se limiteaza la amigdale, nas, laringe.
-ormele generalizate sunt progresive si toxice.
Aspecte clinice2 boala debuteaza cu o usoara stare de indispozitie. #emperatura
este de obicei in *ur de 3A
<
), dar nu mai mult de 3B
<
). Este prezenta o durere usoara la
deglutitie si un puls accelerat. Amigdalele sunt congestive si $ipertrofiate, prezentand
membrane albcenusii, aderente care devin confluente, extinzanduse dincolo de marginile
amigdalelor catre pilierii vestibulului faringian si palatul moale. "embranele pot fi
indepartate cu dificultate, lasand in urma o suprafata sangeranda.
@anglionii limfatici *ugulodigastrici sunt mariti in volum, sensibili si adesea de
consisten ( ferm(. 0espiratia are un miros caracteristic de acetona.
Albuminuria este frecventa.
37
Dia#nostic di)erential include infectiile amigdaliene nespecifice, angina
5incentCs, mononucleoza, candidoza, agranulocitoza, leucemia si sifilisul.
Tratament antitoxine in doza de 2<<><< +.1. D %g trebuie administrate
intramuscular cat mai devreme cu putinta, inaintea confirmarii bacteriologice. 1n cazurile
severe se pot administra pana la 1<<< +.1. D %g.
!enicilina a*uta la controlul infectiei. #ratamentul include de asemenea odi$na la
pat, igiena orala,comprese cervical sc$imbate de cateva ori pe zi si in$alatii cu abur.
)omplicatii includ toxicitate generala, insuficienta circulatorie si cardiac(,
nefrita $emoragic( sau nefroza, paralizii ale nervilor cranieni, obstructie nazala, asfixie. 8
parte a populatiei este purtatoare de bacilli difterici. -ormele cronice trebuiesc tratate prin
administrare locala si parenterala de antibiotic si desinfectante locale.
CANDIDO,A ORAL-
Etiolo#ie Agentul etiologic este reprezentat de fungi, /n mod obisnuit )andida
albicans, genul aspergilum fiind mai putin intalnit.
)andidoza afecteaza amigdalele palatine, mucoasa v lului palatin, a peretelui
posterior al faringelui si mucoasa bucala.
Simptomatolo#ie const( /n principal /n odinofagie sau parestezii faringiene, La
examinarea cavitatii bucale si a faringelui2 exsudat alb, superficial, punctat care poate fi
indepartat si care mai tarziu conflueaza. -recvent exista doar o usoara congestive a mucoasei.
Tratament include igiena orala, badi*on* cu glicerina boraxata, nistatina si
antifungice local sau sistemic.
LE,IUNILE .ER(ETICE ALE FARINGELUI
Etiolo#ie agentul etiologic este virusul 4erpes ,implex tip 1.
!oate fi asociat cu $erpesul labial sau al fetei. 1nitial apare un usor sindrom febril
si toxemie mici vezicule bucale, orofaringiene si uneori epiglotice si la nivelul proceselor
aritenoide.
)and veziculele se sparg apar ulceratii superficial dureroase incon*urate de o arie
congestiva.
Tratament consta in apa de gura si solutie de violet de gentiana 2E7 Ac&clovir
din stadiile incipiente.
38
.ER(ANGINA
Etiolo#ie Agentul etiologic este virusul )oxsac%ie A.
!erioada de incubatie este de 4F zile. 3oala afecteaza frecvent copiii mai mari de
1> ani.
Simptomele generale sunt reprezentate de2 febra mare, dureri de cap, dureri in gat,
pierderea apetitului.
1nitial sunt prezente niste vezicule la nivelul pilierului anterior, palatului sau
mucoasei bucale dar care dispar rapid, apoi veziculele se sparg si apar ulceratiile superficiale
acoperite de exsudat fin.
Amigdalele sunt rosii si $ipertrofiate. !ot fi acoperite de vezicule albe laptoase
aran*ate ca un lant de perle sau pot fi mici ulceratii la nivelul amigdalelor.
Tratamentul consta in igiena orala.
,ONA ,OSTER FARINGIAN-
Etiolo#ie agentul cauzal este virusul 4erpes Goster .
Este o afectiune rara, apare de regul( la pacien ii imunodeprimati sau debilitati.
,unt prezente vezicule unilaterale, situate in faringe la nivelul palatului, in aria de distributie a
nervilor cranieni 1H si H care pot fi afecta i. !acientul acuza dureri severe in faringe si in
urec$e.
Tratament Ac&clovirul este util dac( e folosit din stadiile incipiente.
ca antalgice, carbamazepina este extrem de eficient(
SIFILIS
Etiolo#ie agentul etiologie este #reponema pallidum. ,ifilisul poate produce
leziuni faringiene care sunt relative asimptomatice in oricare din cela 3 stadii ale bolii.
Simptomatolo#ie
a; ,tadiul primar sancrul este ferm, indurat, nedureros, sub forma unei ulceratii
superficial localizat( frecvent pe buze, limba, amigdale si palatal moale.
Adenopatia regional( insoteste sancrul primar. Adenopatie cervical( ferm( si
39
nedureroas(7 poate persista timp indelungat dup( ce sancrul sa vindecat :4F
saptamani;.
b; Eroziunile superficiale ale mucoasei, numite macule sunt caracteristice
stadiului secundar al sifilisului. Limfadenopatia cervical(, ras$ul macular si
alte leziuni cutaneomucoase pot insoti leziunile orofaringiene.
Dia#nostic2 testele serologice pentru sifilis sunt positive. #estul de absorbtie al
anticorpilor fluorescent treponemici este testul definitoriu. 'e asemenea testul iluminarii
in camp intunecat este pozitiv.
Dia#nostic di)erential2 leziunile mucoase trebuie differentiate de difterie ,
amigdalitele foliculare, angina 5incent, pemfigus, $erpes simplex, trume minore,
mononucleoza infectioasa :in toate acestea teste fals positive pentru sifilis pot apare;.
Tratament impune 3enzatine penicilina @ 2,4 milioane de unitati 1.1B de
doua ori pe saptaamna. #erapia alternative cu eritromicina :<,> g D%gcorp la F ore timp de
1<1> zile ;sau tertaciclina :<.>gD%gcarpla F ore timp de 1<1> zile;la pacientii alergici la
penicilina.
TUERCULO,A
"ocoasa faringiana nu reprezinta un sediu frecvent al tuberculozei
extrapulmonare dar trebuie luata in considerare la pacientii cu cavitati pulmonare
tuberculoase active.
,imptomatologie2 disfonie, disfagie si dureri extreme la deglutitie.
'iagnostic 2 biopsia si determinarea bacililor tuberculosi in cultura.
#ratament, sub strict( supraveg$ere, cu tuberculostatice conform sc$emelor /n
vigoare.
MONONUCLEO,A INFEC IOAS- FARINGIAN-
3oala este cauzata de virusul Epstein 3arr. Este frecvent intalnita la copii si
adolescent. !erioada de incubatie este de 6B zile.
Simptomatolo#ia include febra 3A3B), limfadenopatie generalizata, cu
ganglioni moderat sensibili, de consisten ( ferm(. Amigdalele sunt $ipertrofiate si
acoperite cu un exsudat fibrinos sau membranar. !acientul prezinta $epatosplenomagalie,
dureri in gat la deglutitie si o alterare a starii generale. Analiza sangelui arata initial o
40
leucopenie si apoi o leucocitoza de 2<<<<3<<<< cu A<EB<E cellule mononucleare si
limfocite atipice.
Dia#nosticul este dat de aspectul clinic al pacientului i deformula
leucocitar(. #estul "onospot pozitiv si nivelul crescut al anticorpilor $eterofili :test !aul
3unnell; confirma diagnosticul clinic.
'iagnostic diferential include toate anginele acute specific si nespecifice
Tratament
#ratamentul simptomatic include igiena orala si masuri pentru reducerea febrei.
Antibioticele pot fi administrate impotriva infectiei bacteriene secundare.
Complicatii
!ot apare paralizii ale nervilor cranieni :511 si H;, meningit( si encefalit(,
miocardit(, anemie $emolitic(, complicatii $emoragice, obstructie nazal( si asfixie.
Ampicilina este interzisa deoarece determina un ras$ caracteristic.
FARINGITELE DIN AGRANULOCITO,A
(ato#eneza
'eteriorari severe ale sistemului $ematopoietic pot fi cauzate de medicamente
sau alte toxine. 3oala apare in principal la subiectii varstnici sau imunodeprima i si este
uneori insotita de faringite ulceronecrotice i de gingivostomatite generalizate.
Dia#nosticul este dat de examinarea $ematologica.
Simptomatolo#ie
,imptomele generale include febr( inalta si frisoane, stare generala alterata si
un aspect c$aracteristic al sangelui. ,unt prezente ulceratii si necroze ale amigdalelor si
faringelui acoperite de exsudat cenu iu, durere severa in gat si la deglutitie, sialoree si
respiratie urat mirositoare. Iu exista limfadenopatie regional(. !acientul prezint(
agranulocitoz( sever(.
'iagostic diferential include difteria, infectiile mononucleozice, angina
5incent, leucemia acuta etc.
Tratament
)onsta in eliminarea tuturor medicamentelor posibil leucotoxice, tratament
$ematologic si prevenirea infectiilor secundare prin doze mari de penicilina si igiena
orala temeinica.!acientul trebuie sa fie sub supraveg$erea unui $ematolog.
41
FARINGITELE DIN LEUCEMIA ACUTA
,imptomatologia este reprezentata de febra, stare general( profund alterat(,
angina ulceronecrotic( i s.ngerare gingival(. 'ebutul poate fi brusc dar poate fi si
insidios cu infectii recurente, astenie, subfebrilitate, dureri in gat si sangerari gingivale.
Examenul local2 gingii inflamate, purpurii, ulceratii ale mucoasei faringiene.
Amigdalele sunt $ipertrofiate, cu exsudat si ulcere necrotice sangerande.
'iagnostic diferential include angina 5incent, neoplaziile amigdaliene,
difteria, tuberculoza, pemfigusul si alte entitati infectioase.
Ami#dalita cronic/
'e obicei apare dupa episoade acute sau subacute de amigdalite. ,unt mai
frecvente la copii cu varsta cuprinsa intre 41> ani.
Etiolo#ie agentul etiologic este in mod obisnuit o combina ie de flora
bacteriana aeroba si anaeroba in care predomina streptococii.
(ato#eneza
'rena*ul deficitar al criptelor amigdaliene conduce la retentia celulelor
debridate care formeaza un excelent mediu de cultura pentru bacterii. 'in aceste cripte
abcedate infectia se extinde prin defectele epiteliale catre parenc$imul amigdalian
formand amigdalite criptice parenc$imatoase.
1nfectiile alternative afecteaz( capilarele care incon*oara criptele permitand o
penetrare continua a toxinelor si microrganismelor in circulatia generala.
!e termen lung parenc$imul amigdalian devine fibros si atrofic.
Simptomatolo#ie
Antecedentele eviden iaz( episoade recurente de amigdalit(. Exista frecvent o
usoara durere in gat sau dificultate la ing$itire. Este prezenta $alena fetida si un gust
neplacut in gura i adenita cervicala.
Efectele sistemice pot fi reprezentate de rezistenta scazuta, astenie, temperature
ridicata inexplicabila si pierderea apetitului.
Examenul local2
- ,uprafata amigdalei are aspect cicatriceal7
- ,ecre ii purulente de culoare grigalbui pot apare la exprimarea amigdalei7
- Amigdalele sunt mai mult sau mai putin fixe in locasul lor7
42
- )ongestia pilierilor anteriori7
- ,ensibilitatea periamigdaliana este prezenta.
Tratament
Amigdalectomia are indicatie absoluta in urmatoarele situa ii2
- Amigdalita cronica7
- Amigdalita recurenta7
- Abcesele periamigdaliene7
- ,epticemia cu punct de plecare amigdalian7
- 4ipertrofia localizata la nivelul amigdalei determinand obstruc ie mecanica7
- ,uspiciunea unei tumori amigdaliene.
1ndicatiile relative includ2
- !urt(torii de bacili difterici7
- 4alena fetida persistent(7
- Adenit( cervical( tbc in care amigdalele sunt o posibila poarta de intrare.
'upa Academia Americana de 8torinolaringologie indicatiile sunt2
A; 1nfectiile recurente2
- 3 episoade pe an timp de 3 ani7
- > episoade pe an timp de 2 ani7
- 6 sau mai multe episoade pe an /n ultimul an7
- 2 saptamani sau mai mult absenteism scolar sau de la munc( pe an
3; 4ipertrofia care determin( obstructia cailor aeriene sau probleme de deglutitie7
); Abcesele periamigdaliene7
'; ,uspiciune de malignitate7
E; Amigdalitele cauzatoare de sindroame febrile7
)ontraindicatiile includ2 $emofilia, tumorile maligne, leucemia, agranulocitoza,
tuberculoza, diabetul, faringitele sicca, varsta pacientului :amigdalectomia este posibila de
obicei intre 2 si 4> de ani;.
43
FARINGITELE CRONICE NES(ECIFICE
Etiolo#ie
- 8bstructia nazale7
- Episoade recurente de faringite acute7
- 1nfectii gingivale si ale dintilor7
- -olosirea exagerata a vocii7
- Excesul de alcool si tutun7
- Expunerea prelungita la o atmosfera uscata.
,imptomatologie iritatie in gat, tuse cronica.
-orme clinice2
- )atarala congestia mucoasei si edem violaceu al palatului. +vula poate fi largita
si elongat(.
- 4ipertrifica cu ganglioni mici de tesut limfoid in peretele faringian dand un aspect
granular, benzi laterale faringiene foarte proeminente.
- -olicular( cu c$isti mici, galbui.
- Atrofica mucoasa uscata, lucioasa. Aceasta frecvent coexista cu rinita atrofica.
#ratament
COM(LICATIILE ANGINELOR
COM(LICATII LOCALE
!" A0ces periami#dalian
De)initie 2 +n abces intre capsula amigdaliana si peratele faringian lateral adiacent.
(atolo#ie2 1nflamatia se extinde de la nivelul parenc$imului amigdalian la tesuturile
invecinate , formand un abces in cateva zile. 1n cele mai multe cazuri abcesul este unilateral.
Simptomatolo#ie 2 dupa episodul de angin(, exista un interval de cateva zile fara
simptomatologie, dupa care pacientul acuza o durere crescanda la ing$itit ce afecteaz(
unilateral orofaringele. 'urerea iradiaza in mod obisnuit la nivelul urec$ii, prezint( trismus,
sialoree si fetor oral. 5orbirea este greoaie si nedescifrabila. 'urerea este atat de severa incat
44
pacientul refuza sa manance. !acientul prezinta inflamatia ganglionilor limfatici regionali,
sindrom febril cu temperatur( de 3B4<J) si stare generala care se altereaza rapid.
Exista o $iperemie si un edem marcat la nivelul unei singure lo*e amigdaliene. +vula
este edematiata si impinsa catre partea neafectata. "ucoasa poate fi acoperita cu exsudat
mucopurulent.
Complicatii2 sunt rare in conditiile terapiei moderne.
Dia#nosticul di)erential se face cu neoplasme amigdaliene, abcese parafaringiene,
abcese retrofaringiene.
Tratament
)onservator2 antibiotice administrate sistemic.
)$irurgical 2 drena*ul sau amigdalectomia.
An#ina Lud1in#
Angina Lud=ing este un process inflamator acut al planseului bucal cu
invadarea musc$iului milo$ioid si raspandirea rapida la nivelul lo*ei submandibulare.
!rezinta urmatoarele caracteristici2
- raspandirea rapida a infectiei7
- extensia prin continuitate si nu limfatica7
- produce gangrene, infiltratie putreda, supura ie in cantitate redusa sau nepurulent(.
"a*oritatea abceselor :A<E; sunt datorate infectiilor dentare, dar pot fi cauzate si de
tonsilitele linguale, traumatizarea sau patologia glandelor salivare.
Semne si simptome
- 5arfuri crescute ale temperaturii, frisoane7
- 'urere, odinofagie, trismus, disfagie, agitatie7
- !acientul nu poate vorbi sau ing$iti datorita interesarii linguale7
- 'oua treimi posterioare si o treime anterioara ale limbii sunt impinse superior si
posterior cauzand obstructie aeriana.
1nduratia, sensibilitatea, tumefactia submandibulara sunt evidente, prezenta celulitei
lemnoase a spatiului submaxilar.
Tratament2
45
- drena*ul c$irurgical produce eliminarea unei secretii serosanguinolente care rar are
caracter purulent.
- 'oze crescute de penicilina sau cefalosporina :pana la rezultatul antibiogramei;
- )ontrolul fluxului aerian prin tra$eostomie sau intubatie nasotra$eala.
A0cesul para)arin#ian
De)initie2 8 infectie supurativa a lo*ei parafaringiene.
"icrobiologie2 streptococi anaerobi, stapfilococi, streptococi $emolitici.
(atolo#ie
1nfectia provine de la nivelul amigdaleleor sau de la nivelul molarului de minte.
Simptomatolo#ie dureri in gat, disfagie, trismus, sindrom febril.
Examinarea fizica tumefierea regiunii retromandibulare, peretele faringian si
amigdala ipsilateral( fiind impinse spre linia mediana.
Complicatii
Acestea includ edemul laringelui, tromboflebita venei *ugulare interne, septicemie si
mediastinita.
Tratamentul
1. controlul respiratiei
2. drena*ul
- incizie paralela cu marginea anterioara a musc$iului sternocleidomastoidian7
- incizie orizontala submandibulara7
- nu se efectueaza un drena* cale intraorala deoarece exista riscul lezarii unui vas
mare din regiunea cervicala.
3. antibiotice administrate sistemic.
ACESUL RETROFARINGIAN
De)initie2 abcesul se intinde la nivelul spatiului dintre fascia bucofaringiana si
prevertebrala.
(ato#enie
46
Este datorat supuratiei ganglionilor limfatici retrofaringieni, care devin infectati de
la nasofaringe sau orofaringe. 1n mod normal acesti ganglioni regreseaza in *urul varstei de 3
4 ani. 0areori infectia provine de la o otita medie acuta sau mastoidita, dea lungul tesutului
din *urul trompei lui Eutac$io. Adultii pot prezenta acest abces dupa o leziune penetranta
faringiana, parotidite supurative sau boala !ott.
Etiolo#ie )el mai comun microorganism este ,treptococcus pneumoniae.
Simptomatolo#ie
)el putin *umatate din pacienti au varsta de sub un an. Acest lucru se intampla
deoarece ganglionii limfatici @illette au tendinta sa se atrofieze in timpul copilariei. )opilul
prezinta dificultate la respiratie si supt cauzate de obstructia lumenului laringelui. 8bstructia
nazala poate fi prezenta cand abcesul este situate superior.
#usea latratoare este frecvent intalnita.
,indrom febril si toxemie. )opilul tine capul in $iperextensie, rezuza alimentatia si
prezinta rigiditate nucala si inflamatia peretelui posterior faringian. 1ntregul faringe este
congestiv. !alparea este utila desi fluctuatia nu e intotdeauna prezenta.
Edemul laringian se poate dezvolta rapid.
!oate apare ruptura spontana a abcesului care poate determina moarte prin
aspiratia secretiilor.
Tratament
1ncizia abcesului se face vertical prin cavitatea bucala pe linia median(.
)opii trebuie asezati in pronatie cu capul in *os astfel incat secretia san nu poat( fi
aspirat( in plamani.
Antibiotice administrate sistemic :ampicilina, oxacilina7 daca sunt suspectati
stafilococcii cefalosporina;.
#ra$eotomia poate deveni necesara cand exista obstructie laringiana.
COM(LICATII GENERAL
SE(TICEMIA in timpul sau dupa amigdalite.
(ato#enie
3acteriile intra in curentul sanguin de la nivelul amigdalelor.
Exista 3 cai diferite2
47
- $ematogena prin venele amigdaliene si vena faciala spre vena *ugulara interna
- limfatica prin eferentele limfatice ale amigdalelor catre ganglionii limfatici
regionali din grupul *ugulodigastric si dea lungul venei *ugulare interne.
- direct prin extinderea abcesului in sau in *urul amigdalei cu ruptura in lo*a
parafaringiana cu interesarea venei *ugulare interne.
Simptomatolo#ia
Aceasta include frisoane cu un grafic de temperatura de tip septic, sensibilitate
dureroasa la nivelul marginii anterioare a musc$iului sternocleidomastoidian.
!acientii prezinta anxietate, leucocitoza cu deplasare spre stanga a formulei
leucocitare, splenomegalie si ta$icardie.
Tratament
'aca se suspecteaza un sepsis sever se incepe imediat administrarea de antibiotice cu
spectru larg. Alte masuri obligatorii sunt2
- amigdalectomia pentru eliminarea focarului7
- ligatura venei *ugulare interne inferior de trombus7
- drena*ul cu desc$iderea larga a abcesului din regiunea cervicala.
SLEE( A(NEA
,leep apnea reprezinta incetarea fluxului de aer la nivelul narilor si gurii pentru cel
putin 1< secunde in timpul somnului.
,leep apnea nu reprezinta o afectiune noua. 'ic%ens, in K!ost$umous !apers of t$e
!ic%=ic% )lubL il descrie pe Moe cel obez si somnolent care Kadoarme repede si sforaie in
timpul cat asteapta masaL.
,e estimeaza ca aproximativ 12 E din pupolatie sufera de sleep apnea.
Exista 3 tipuri de sleep apnea2
- sleep apnea obstructive reprezinta incetarea fluxului de aer datorita obstructiei
cailor respiratorii superioare la nivelul faringelui7
- sleep apnea central reprezinta incetarea efortului de respiratie ca rezultat al
inactivitatii musc$ilor respiratori : datorita unei cauze centrale;7
48
- sleep apnea mixta care incepe ca o apnee centrala dar care rapid se transforma
intro apnee de tip obstructiv.
4ipopnea reprezinta o reducere, nu o incetare a fluxului de aer la nivelul narilor si
gurii, asociata cu o desaturatie a oxigenului.
1ndexul apneei reprezinta media numarului de episoade de apnee pe ora din timpul
somnului. !entru diagnosticul de sleep apnea, pacientul trebuie se prezinte cel putin 1<
episoade de apnee pe ora in timpul somnului. !ot a*unge de la un numar de 1<< pana la ><<
episoade de apnee in timpul unei nopti.
(ato#enia
!entru respiratie este necesar un tonus muscular activ mai ales in timpul inspirului
cand se dezvolta o presiune negativ(.
#esuturile moi in cantitate excesiv(2 amigdalele $ipertrofiate, tesutul adipos in
cantitate crescuta conduc catre o micsorare a diametrului faringian. 3arbatii sunt de A ori mai
predispusi sa dezvolte sleep apnea obstructva decat femeile. Apneea obstructiv( este
observata la copiii cu $ipertrofie amigdaliana, dar devine mult mai frecventa la persoanele cu
varsta de peste 4< de ani. 'esi incidenta sleep apneei creste cu varsta, severitatea ei nu are
legatura cu inaintarea in varsta.
"ulte dintre apneile prelungite conduc la o desaturare crescuta a sangelui arterial
:,a8
2
;. 'atorita curbei de disociatie a oxigenului, desaturatia oxigenului care nu scade sub
B<E poate avea un mic effect asupra presiunii partiale a oxigenului din sange. La pacientii cu
sleep apnea severa, ,a8
2
poate a*unge sub 6< E. Aceasta $ipoxie are efecte nocive asupra
functionarii cerebrale si asupra sistemului cardiovascular. 1n timp, pacientii cu sleep apnea
severa dezvolta aritmii cardiace. ,leep apnea este asociata cu bradicardia si apoi cu ta$icardia.
1n sleep apnea sever( bradicardia poate sa scada sub 3<. #a$icardia ventriculara si asistolia
pot fi de asemena observate. !acientii cu sleep apnea pot deceda in timpul somnului datorita
unui stop cardiac. ,leep apnea creste riscul infarctului miocardic.
Simptomatolo#ie2
- ronc$opatie7
- stare de somnolenta excesiva diurna, oboseala.
- aritmii cardiace7
- somnolenta cronica7
- pierderi de memorie, scadere a concentratiei, a atentiei7
- apatie, iritabilitate, depresie7
Dia#nostic
49
!olisomnografia reprezinta o inregistrare continua si simultana a mai multor
parametric in timpul somnului. !olisomnografia determina tipul apneei7 numarul, frecventa si
durata apneelor7 gradul de desaturatie al oxigenului, prezenta aritmiilor cardiace.
!entru evaluarea sleep apneei polisomnografia include elecroencefalografia :EE@;,
electrocardiograma :E)@;, elecrooculografia :E8@;, elecromiografie submentala :E"@;,
fluxul aerian nasal si oral, efortul expirator si saturatia oxigenului arterial masurata cu a*utorul
oximetriei.
1ndicatorii ai severitatii sleep apneei.
,everitatea sleep apneei ar trebui determinate evaluand urmatorii factori2
- numarul, frecventa si durata apneelor7
- gradul de desaturatie al oxigenului arterial7
- prezenta aritmiilor cardiace7
- gradul de deteriorare pe timpul zilei.
Dia#nostic di)erential 2
#rebuie luate in consideratie2
- sleep apnea de cauza centrala7
- mioclonii nocturne :miscari periodice ale picioarelor in timpul somnului; care
cauzeaza de asemenea somnolenta diurna.
Tratament
"odificari ale comportamentului 2
1. consumul de alcool in timpul serii agraveaza sleep apnea obstructiv(.
2. medicatia cu efecte sedative agraveaza sleep apnea.
3. este de a*utor pentru acesti pacienti sa evite dormitul pe spate.
4. obezitatea trebuie de asemenea controlata prin dieta.
Tratamentul medical nu este considerat eficace, sau /ncercat2
1. medroxiprogesteronul7
2. antidepresivele triciclice.
Tratamentul mecanic2
1. !resiunea pozitiva continua nazala :)!A!;
50
+n sistem nazal de presiune pozitiva cuntinua se compune dintro masca siliconata
care se potriveste la nivelul nasului si care prin intermediul unui tub se ataseaza la o
pompa de aer.
Avanta*ele unui sistem de presiune pozitiva continua nazala sunt urmatoarele 2 nu este
invaziva, poate fi inlaturata in orice moment si conduce la eliminarea apneelor si $ipopneelor.
'ezavanta*ele unui sistem de presiune pozitiva continua nazala sunt acelea ca nu este
un sistem confortabil si multi dintre pacinti nu il pot tolera. Adeseori conduce la simptome de
iritatie si congestie nazala. 'e asemenea este impracticabil la pacientii care calatoresc.
2. Alt tratament consta infolosirea unui mecanism de retinere al limbii, care este
introdus in cavitatea bucala pe timpul noptii si care retine limba anterior.
Tratamentul c2irur#ical
?n formele u oare de sleep apnea c.nd pacientul prezinta deviatie de sept sau
$ipertrofie amigdaliana, septoplastia sau amigdalectomia pot conduce la o imbunatatire
marcata.
#e$nica folosita cel mai frecvent este uvulopalatofaringoplastia :+!!!;.
+!!! rezolv( obstructia orofaringiana prin excizia tesului moale in exces care include
mucoasa palatului moale, uvula si amigdalele palatine.
'upa efectuarea +!!! aproape in toate cazurile sforaitul este eliminat, dar numai la
><E dintre pacienti numarul apneelor este redus cu >< E sau mai mult.
Acei pacienti care au sleep apnee moderata si care au un exces ponderal mai mic
raspund mai tarziu la tratamentul c$irurgical.
)and pacientul prezinta un risc crescut datorita aritmiilor cardiace severe, tratamentul
de urgenta este tra$eostomia.
#ra$eostomia conduce la o inlaturare completa a sleep apneei7 totusi tra$eostomia
prezinta multe complicatii.
)$irurgia ma*or( de avansare mandibulara are success la unii dintre pacienti. Acest tip
de c$irurgie se practic( /n cazuri selec ionate.
TUMORILE CA&ITATII ORALE SI ALE FARINGELUI
TUMORILE ENIGNE
Tumori 0eni#ne ale ca3itatii orale 4 incluzand lim0a si oro)arin#ele
4emangioamele si limfangioamele, papiloame, tumori ale tiroidei linguale.
51
Simptomatolo#ie2 sangerari recurente, obstructia cailor aeriene sau disfagie.
Tratamentul este c$irurgical.
Tumori 0eni#ne ale )arin#elui
An#io)i0romul rino)arin#elui este cel mai frecvent.
Acesta apare exclusiv la sexul masculin, debutul fiind /n *urul v.rtsei de 1< ani.
(ato#enie
-ibromul rinofaringian din punct de vedere $istologic este benign dar datorita
dezvoltarii expansive din punct de vedere clinic este considerat de natura maligna. #umora, de
obicei, prezint( o baz( larg( de implantare la nivelul corpului osului sp$enoid. Are un ritm de
creNtere relativ mare, dup( ocuparea spaOiului rinofaringian tumora se extinde la nivelul
sinusurilor paranazale, sfenoidal Ni etmoidal, fosei pterogopalatine, orbitei, /n final dup(
erodarea bazei craniului, se extinz.nde Ni /n interiorul cavit(Oii craniene.
Simptomatolo#ie
La debut, simptomatologia este reprezentat( de2 senzaOia de plenitudine auricular(,
obstrucOie nazal(, epistaxis, secreOii nazale posterioare, voce nazonat(, rinosinuzite purulente,
cefalee, obstrucOia ostiumului trompei lui Eustac$io care determin( catarul urec$ii medii Ni
otite medii purulente cu $ipoacuzie de conducere. 0inoscopia posterioar( arat( prezenOa unei
formaOiuni griroNiatice, care poate fi lobulat( sau nu Ni care prezint( prelungiri ce pot penetra
c$oanele Ni fosa 0osenmuller. La palpare tumora este de consistenO( dur(. !alparea trebuie
realizat( numai /n condi ii de spital deoarece manevra poate cauza s.nger(ri importante.
Dia#nostic
3iopsia nu este recomandat( datorit( $emoragiei massive care poate apare.
'iagnosticul este pus pe baza anamnezei :epistaxis repetat;, rinoscopiei posterioare Ni
a radiografiilor. Angiografia bilateral( a arterelor carotide interne Ni externe este indicat( /n
cazul tumorilor extensive. ,canarea )# va demonstra existenOa unei leziuni vasculare. !ot fi
observate de asemenea, eroziuni la nivelul bazei de craniu.
'iagnosticul diferenOial include $ipertrofia adenoidian(, polipul c$oanal, limfomul,
teratomul, condromul.
Tratament
#ratamentul de elecOie este c$irurgical /ndep(rtarea prin abord combinat transpalatin
Ni transmaxilar. Alt( posibilitate de acces const( /n rinotomie lateral(. #ratamentul c$irurgical
trebuie precedat de embolizarea ramurilor arteriale.
52
0adioterapia este o m(sur( paleativ(, atunci c.nd riscul operator este crescut :extensie
masiv( a tumorii la nivelul fosei craniale mi*locii;.
TUMORILE MALIGNE ALE CA&IT-5II UCALE 6I ALE
FARINGELUI
Carcinomul lin#ual
'ou( treimi anterioare ale limbii aparOin cavit(Oii orale /n timp ce o treime posterioar(
aparOine orofaringelui.
(ato#enie
)arcinomul lingual apare de obicei la b(rbaOi /n decadele F6 de viaO(. -actorii
etiologici implicaOi include consumul de alcool Ni tutun, igiena oral( deficitar(, sifilisul Ni
ciroza.
Simptomatolo#ie
8rice ulceraOie care nu prezint( o vindecare rapid( Ni orice arie $iper%eratozic( ar
trebui s( fie suspectate de cancer incipient. ?n stadiile iniOiale durerea poate fi de mic(
intensitate sau poate lipsi.
!e parcursul creNterii /n dimensiuni a tumorii, pacientul acuz( durere cu indurarea Ni
infiltrarea Oesutului subiacent Ni prezenOa limfadenopatiei regionale care afecteaz( ganglionii
limfatici din triung$iul submandibular, *ugulodigastrici Ni din grupul cervical profound.
"area ma*oritate sunt carcinoame scuoamocelulare%eratinizate. )ele ne%eratinizate Ni
anaplastice sunt rare.
Tratament
Leziunile #1 Ni #2 din regiunea anterioar( a limbii pot fi /ndep(rtate prin glosectomie
parOial(. )ombinarea tratamentului c$irurgical cu radioterapia este recomandat( /n cazul
carcinoamelor din stadiile 111 Ni 15. ?n toate cazurile se recomand( evidarea ganglionar(
cervical( radical(.
Carcinomul rino)arin#ian
53
#umorile maligne rinofaringiene apar inconstant /n europa Ni ,tatele +nite :4E din
cancerele de cap Ni g.t;, /n )$ina Ni 4ongPong /ns( sunt frecvente :1>E din cancerele cap Ni
g.t;.
-actorii externi pot *uca un rol important /n epidemiologia afecOiunii. -actorii externi
implicaOi includ nitrosaminele provenite de la ingestia peNtelui s(rat, $idrocarburile
policiclice, sinuzitele cornice, igiena precar( Ni expunerea la nic$el.
)arcinomul rinofaringian a fost de asemenea asociat cu virusul Epstein 3arr.
Anticorpii la capsidele virale sunt specifici pentru diagnostic.
8", :8rganizaOia "ondial( de ,(n(tate; a definit carcinomul rinofaringian /n trei
clase 2
1. carcinomul celular scuamos :2> E din toate carcinoamele rinofaringiene; tip 17
2. carcinom ne%eratinizat sau carcinom celular tranziOional :12E; tip 117
3. carcinom nediferenOiat. Acesta include limfoepiteliomul, carcinom cu celule clare,
carcinoma anaplastic tip 111.
Simptomatolo#ie
!rimul simptom care aduce pacientul la doctor poate fi 2
- ganglioni limfatici voluminoNi *ugulodigastrici sau spinali :4< E dintre pacienOi;.
!ot fi unilaterali sau bilaterali :2>E dintre pacienOi;7
- plenitudine auricular( tumora produce modific(ri la nivelul trompei produc.nd
$ipoacuzie de conducere unilateral(, efuziunea urec$ii medii, otalgie7
- obstrucOie nazal( :2> E dintre pacienOi; cauz.nd rinosinuzite purulente Ni epistaxis7
- exoftalmie datorat( invaziei orbitale prin fisura sfenoidal(7
- neurologic2 durere, diplopie, parali&ia nervilor craniei :al 11lea, al 111lea, al 15
lea, al 5lea sau al 1Hlea, al Hlea, al H1lea, al H11lea;.
,imptomele invaziei locale :triada #rotter;2
- $ipoacuzie de conducere7
- imobilitatea palatului moale $omolateral7
- cefalee, pe partea afectat( :datorit( implic(rii nervului 5 cranian;.
Dia#nostic rino Ni nasofaringoscopie Ni biopsie. 0adiografia Ni )# scan elucideaz(
implicarea bazei de craniu, angiograma ar putea fi necesar(.
Tratament
54
0adioterapia este o metod( alternativ( pentru c( /ndep(rtarea c$irurgical( a tumorii
este rareori posibil(.
!entru ganglionii limfatici regionali metastazaOi se realizeaz( evidarea ganglionar(
cervical( /n cazul persistenOei metastazelor cervicale dup( iradiere.
!rognosticul supravieOuirea /n cazul carcinomului nasofaringian la > ani este de 1>E
:3ec%er;. !acienOii mai tineri par a avea un prognostic mai bun dec.t cei mai /n v.rst(.
Carcinomul oro)arin#ian
)ele mai multe :B>E; neoplasme localizate la nivelul orofaringelui sunt carcinoame
scuamocelulare. 'iagnosticul $istologic include limfoame, neoplasme ale glandelor salivare
sau mai rar sarcoame sau melanoame.
)arcinoamele scuoamocelulare ale faringelui apar cel mai frecvent /n decada a >a de
viaO( cu o rata de aparitie de aproximativ 421 pentru sexul masculin.
-actorii etiologici implica i in carcinomul orofaringian sunt2 fumatul, abuzul de
alcool, igiena orala precara.
)arcinomul de baza de limba este diagnosticat frecvent /n stadii avansate, c.nd apare
odinofagia severa. ,e /nso e te frecvent de metastaze /n ganglionii sateli i.
Amigdalele si lo*ele amigdaliene sunt cele mai comune localizari pentru carcinomul
orofaringian. Aceste tumori sunt mai usor diagnosticate decat tumorile linguale datorita
accesibilit( ii examin(rii.
)arcinomul palatului moale apare aproape intotdeauna pe suprafata anterioara a
acestuia si frecvent este multicentric.
#umorile localizate medial prezinta un risc crescut de metatstazare bilateral(.
1n general, radioterapia si tratamentul c$irurgical au un rezultat asemanator pentru
cancerele orofaringiene stadiul 1.
!entru stadiile 11 si 111 operabile, combinarea tratamentului c$irurgical cu radioterapia
pare a oferi un control local si regional mai bun decat modalitatile unice de tratament.
Carcinomul 2ipo)arin#ian
4ipofaringele include2 sinusul piriform, aria postcricoidiana si peretele faringian
posterior.
Etiolo#ie
55
"a*oritatea tumorilor maligne care apar in aceasta regiune sunt carcinoame scuamo
celulare. )elelalte tumori include2 tumori ale glandelor salivare mici si sarcoamele.
-actorii etiologici includ consumul de alcool si tututn. )arcinomul $ipofaringian apare
cel mai frecvent in intervalul de varsta F<A< de ani si afecteaza barbatii de 2 ori mai des
decat femeile.
Simptomatolo#ie apare in stadiile tardive i constau /n2 durere /n g.t, otalgie si
disfagie.
"etastazele localizate in ganglionii cervicali sunt frecvente si se intalnesc in
ganglionii limfatici *ugulocarotidieni.
Tratament
'aca tratamentul c$irurgical este posibil, acesta consta in faringectomie si
faringolaringectomie daca este implicat si laringele urmat( de faringoplastie.
)ombinarea tratamentului c$irurgical si radioterapiei este mai eficienta decat
modalitatile unice de tratament.
,upravietuirea peste > ani in cazul carcinomului $ipofaringian este de aproximativ 4<
E.
56