Evaluarea pacientului cu afeciuni cardiovasculare

n ngrijirea unui pacient cu afeciuni cardiovasculare asistentul medical trebuie s in cont de modul particular n
care fiecare individ reaioneaz n faa bolii, dar i de caracterul evolutiv imprevizibil al suferinelor cardiovasculare.
Dei s-au nregistrat progrese semnificative n domeniul investigatiilor clinice i paraclinice, a mijloacelor
terapeutice, a algoritmilor de abordare a unei urgene, bolile cardiovasculare continu s ocupe primul loc n lume ca
mortalitate i morbiditate, iar acest lucru are un impact negativ asupra pacienilor n general.
De regul ei oscileaz ntre dou extreme fie sunt pesimiti, nencreztori n rezultatele terapeutice,
nemulumii de ideea unui tratament de lung durat, fie nu accept boala i i accentueaz astfel riscul morii
subite.
!sistentul medical va trebui s dea dovad de calm i nelegere n abordarea acestor pacieni i cile principale
de evaluare corect a strii reale a pacientului sunt anamneza eficient, identificarea semnelor i simptomelor,
interpretarea rezultatelor examenelor paraclinice .
!namneza i ngrijirea unui pacient cu suferin acut, brusc instalat, difer de anamneza i ngrijirea unui
pacient stabil cu suferin cronic"
# un pacient cu infarct miocardic acut necesit msuri imediate medicale i de ngrijire de care depinde c$iar
salvarea vieii lui %de exemplu calmarea durerii precordiale sau prevenirea tulburrilor de ritm&, iar pentru
aceasta sunt alese c'teva ntrebri despre
- senzaia de disconfort toracic i simptomele asociate %de exemplu dispnee, palpitaii&,
- alergii,
- istoricul de fumator,
- regimul alimentar.
ntrebrile pot fi adresate n timp ce stabilim frecvena btilor cordului, valoarea (! i realizm abordul venos
periferic"
# c'nd pacientul se va stabiliza se poate obine un istoric cu mai multe detalii.
)acienii cu afeciuni cardiovasculare prezint de multe ori semne i simptome specifice
1. Dispneea
Dispneea reprezint dificultatea de a respira, definit frecvent de pacient ca ,,sete de aer* i se manifest prin
modificri de frecven, amplitudine sau ritm al micrilor respiratorii.
Dispneea nu este o manifestare specific suferinelor cardiovasculare, dar poate fi una dintre manifestrile de
debut ale acestora.
+n funcie de durata, severitatea i intensitatea sa, dispneea din afeciunile cardiace se poate clasifica astfel
- dispneea de efort
- dispneea permanent de repaus
- dispneea paroxistic.
)entru o evaluare c't mai precis a dificultilor de respiraie, asistentul medical va adresa pacientului urmtoarele
ntrebri
# !i mai avut i n trecut probleme cu respiraia,
# De c'nd avei senzaia c respiraia este mai dificil,
# -'nd apare de regul senzaia c nu v mai ajunge aerul,
# -e amelioreaz sau agraveaz dificultatea n respiraie,
# !i luat medicamente pentru problemele cu respiraia, -um v-ai simit dup acest tratament,
2. Durerea
Durerea din afeciunile cardiovasculare poate fi clasificat astfel
!. Durerea precordial
.. Durerea din afeciunile vasculare.
!. Durerea precordial
# reprezint principalul semnal de alarm, ce determin pacientul s se prezinte la medic
# n funcie de contextul patologic n care apare, putem diferenia
- durerea din boala coronarian
- durerea din pericardita acut
- durerea din bolile aortei
- durerea vegetativ sau funcional
- durerea de cauza extracardiovascular % apare n afeciuni ale tegumentelor, muc$ilor, nervilor,
coastelor, articulaiilor, boli pleuro-pulmonare, suferine digestive&
Durerea din angina pectoral
- este localizat retrosternal i poate iradia n umrul i membrul superior st'ng pe marginea cubital,
interes'nd ultimele dou degete
- are caracter constrictiv, uneori pacientul o descrie ca pe o senzaie de greutate i apsare
- de regul nu se asociaz cu alte simptome
- durata este de cteva minute p'n la jumatate de or
- apare de regul la efort fizic sau n situaii stressante
- cedeaz spontan la ncetarea efortului sau dup administrarea de nitroglicerin
- nu se nsoete ntotdeauna de modificri ale traseului /01.
.. Durerea din afeciunile arteriale periferice
n sindromul de ischemie periferic acut 2 durerea se instalaz brusc, cu intensitate progresiv, nsoti de modificri
de temperarur i culoare n segmentul afectat ce devine cianotic i mai rece
n sindromul de ischemie periferic cronic 2 durerea apare la mers, cedeaz la repaus i are intensitate variabil,
n funcie de severitatea afeciunii arteriale
Durerea din afeciunile venoase periferice2 apare caracteristic n tromboflebit, are caracter de tensiune, intensitate
mare, ce se accentueaz n poziie vertical.
3. Palpitaiile
Sunt expresia unor perturbri ale activitii ritmice i regulate a cordului, pe care pacienii le descriu in mod diferit
uneori ca pe simpla percepere n condiii de repaus a btilor inimii, alteori ca pe o btaie n plus, ,,o fluturare* a
inimii.
Cauze posibile ale palpitaiilor :
- Distonia neuro-vegetativ, c'nd palpitaiile se asociaz cu o senzaie de nod n g't, de constricie toracic,
emotivitate exagerat, iritabilitate, nelinite
- (ulburarile ritmului cardiac extrasistole atriale, extrasistole ventriculare, fibrilaie atrial
- (ulburri funcionale sau organice extracardiace $ipertiroidie, diabetul za$arat, anemie sever, etc.
4. Cefaleea
# poate aparea n crizele de $ipertensiune arterial c'nd durerea are de regul localizare occipital sau
frontal
# se asociaz cu zgomotele auriculare %acufene&, tulburri vizuale i are de regul intensitate crescut i
caracter pulsatil.
PERICARDITA
Date generale
+nima este nconjurat la exterior de un nveli numit
pericard.
)ericardul este format din dou foie lucioase i
alunecoase una se muleaz perfect pe cord i se
numete visceral, iar cealalt o nconjoar pe cea dint'i
i se numete parietal.
)ericardul conine o cantitate mic de lic$id 2 maxim 34-
56 ml. 7uncia lic$idului pericardic este de a asigura
alunecarea celor dou foie pericardice n timpul
micrilor cordului.
Pericardul are roluri fiziologice importante:
de fixare a cordului
de aparare fa de traumatisme, infecii
de prevenire a dilatatiei cordului
de cuplare diastolic a ventriculilor
DEFINIIE
Pericardita reprezint o inflamaie a celor dou foie ale pericardului din cauza unei infecii bacteriene sau
virale cel mai adesea. !pare de obicei la brbai ntre 86 i 46 de ani, frecvent dup o infecie respiratorie.
CL!IFIC"E
Pericardita acut
/ste vorba de o inflamaie a pericardului care conduce de cele mai multe ori la apariia de lic$id ntre cele dou
foie ale sale, n cavitatea virtual care le separ" n acest caz se numete pericardit lichidian.
)rezena de lic$id n cantitate mare poate conduce c$iar la sindromul de tamponad cardiac.
-and nu se acumuleaza lic$id se numeste pericardita uscata, iar c'nd apar depozite de fibrina %proteina
filamentoas din s'nge care intervine n procesul de coagulare& se numete pericardida fibrinoas.
Pericardita cronic
!pare o ingrosare importanta a pericardului, realiz'nd un adevrat nveli care strnge inima i ngreuneaza
umplerea ei.
/ste vorba de o complicaie rar a unei pericardite acute, care poate s se instaleze n c'teva luni sau n
c'iva ani.
-el mai adesea apare sub form de pericardit constrictiv.
E#I$L$%IE
idiopatice 2 cauze neidentificate
invecii virale, /-9: virusuri
tuberculoza
infecii bacteriene cu pneumococ, streptococ, stafilococ
infecii parazitare, fungice
reumatism articular acut
neoplasme metastazate n pericard cancer bron$opulmonar, leucemii acute
boli autoimune lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida, poliarterita nodoasa, sclerodermie
infarct miocardic acut fie in timpul perioadei acute, fie la ; saptamani de la debut
tratament de lunga durata cu tuberculostatice, citostatice.
posttraumatic 2 traumatisme sau intervenii c$irurgicale pe torace
insuficiena renal
sarcina
#&L$' CLINIC
+n pericardita acut fibrinoas %inflamaia foielor pericardice dar cu cantitate normal de lic$id < 46 ml&
durere pericardic 2 intens, ascuit, n mijlocul pieptului, se intensific la inspir profund i se modific
ca poziia, nu cedeaz la nitroglicerina sublingual, dureaza ore sau zile
dispnee
febra sau subfebrilitate
uneori frisoane
tuse iritativa care exarcebeaza durerea
=a examenul fizic se percepe frecatura pericardica 2 zgomot de tonalitate joasa suprapus peste zgomotele
cardiace.
)entru pericardita acuta lichidiana %cantitatea de lic$id pericardic o depaseste pe cea normala, dar
presiunea intrapericardica ramane normala" cresterea presiunii din sacul pericardic mult peste valoarea
normala caracterizeaza tamponada cardiaca&
daca acumularea de lic$id este lenta - fara simptome
daca acumularea de lic$id este rapida 2 senzatie de opresiune toracica, senzatie de sufocare,
dificultate la ing$itire, sug$it, tuse.
=a examenul fizic se constata prezenta variabila a frecaturii pericardice.
+n cazul tamponadei cardiace
$ipotensiune arteriala
jugulare crescute de volum %turgescente&
ta$icardie
dispnee
transpiratii
puls mic sau absent->tardus et parvus ?
)entru pericardita constrictiva cronica!
fatigabilitate
dispnee moderata
scadere ponderala
semne de insuficienta cardiaca dreapta $epatomegalie, jugulare turgescente, edeme periferice, ascita,
icter
IN(E!#I%II CLINICE )I P"CLINICE
"# E$ameul fizic aduce importante elemente diagnostice la percutie, marirea matitatii cardiace de la o zi la
alta, iar la auscultatie, asurzirea zgomotelor inimii si, uneori, persistenta frecaturii.
%# Electrocardiograma 2 uneori este normala, alteori apar modificari nespecifice
&# E$amenul radiologic 2 in cazul pericarditei lic$idiene este un mijloc pretios de precizare a diagnosticului
volumul inimii creste, inima ia o forma triung$iulara sau de carafa.
'# Probele de sange 2 pot arata sindrom inflamator nespecific @A9, fibrinogen, proteina - reactiva crescute,
numar crescut de leucocite" in formele infectioase se pot evidentia anticorpi specifici pentru agentul etiologic
%virus, bacterie, fung&.
(# Ecocardiografia 2 in cazul pericarditei lic$idiene diagnosticul de certitudine se face prin ecocardiografie
transtoracica se poate vizualiza o cantitate crescuta de lic$id la nivelul pericardului.
)# CT sau R*+ 2 pot diferentia lic$idul pericardic de grasimea pericardica, se poate identifica si masura
grosimea pericardului si modificarile geometrice ale acestuia.
,# Cateterism si angiografie cardiaca 2 utile pentru diagnosticul tamponadei cardiace si a pericarditei
constrictive.
-# Pericardiocenteza - poate fi folositoare pentru diagnosticul i tratamentul tamponadei cardiace. +mplica
drenarea excesului de fluid din cavitatea pericardica utilizand un mic tub %cateter&. =ic$idul pericardic se
analizeaza in laborator si astfel se poate pune si un diagnostic etiologic viral, tuberculos, neoplazic etc.
DI%N$!#IC DIFE"EN#IL
)entru pericardita acuta se face cu urmatoarele afectiuni
infarct miocardic acut %+B!&
pneumonie
pleurezie 2 inflamatie a pleurei
pneumotorax
infarct pulmonar
)ericardita cronica trebuie diferentiata de
insuficienta cardiaca congestiva
miocardiopatiile restrictive
ciroza $epatica si $epatitele cronice
Evolutia si pro*nosticul depind de forma clinica si afectiunea de fond.
Pericardita acuta in forma usoara se autolimiteaza si dispare intr-un interval de 8-4 saptamani. Cecurenta
pericarditei acute are loc la 86-;6D din cazuri intr-un interval de luni si ani de zile.
)rognosticul este sever in tamponada cardiaca, formele cu lic$id abundent, cu pancardita %boala inflamatorie
care afecteaza toate cele trei straturi ale inimii pericardul, miocardul si endocardul& sau cu insuficienta
cardiaca.
Pericardita cronica constrictiva, in absenta interventiei c$irurgicale, evolueaza spre insuficienta cardiaca, cu
prognostic fatal.
#"#+EN#
+n cazul pericarditelor cu cantitati mari de lic$id, tratamentul de electie este evacuarea prompta a lic$idului din
sacul pericardic prin pericardiocenteza.
/c$ipamentul necesar consta in seringi cu ace lungi, manusi, campuri sterile, electrocardiograf, defibrilator,
trusa de resuscitare.
.olnavul se asaza culcat, ridicat la E6 grade, se sedeaza daca este agitat cu DiazepamFBidazolam. !cul se
introduce, dupa anestezie locala, sub stern, orientat spre umarul drept. Ae aspira continuu cu seringa.
/ficienta pericardiocentezei creste tensiunea arteriala, se amelioreaza starea generala. !desea
pericardiocenteza cu ac nu este eficienta in drenajul lic$idului. Bai ales in situatii cu $emopericard %sacul
pericardic este plin cu sange&, c$eagurile obstrueaza rapid acul si fac drenajul imposibil. +n astfel de situatii se
impune drenajul c$irurgical cu oprirea totodata a sursei de sangerare.
Dupa drenajul pericardic este necesar tratamentul etiologic care consta in
antibiotice 2 in cazul unei pericardite bacteriene
citostatice 2 in cazul unei pericardite neoplazice
tratament tuberculostatic 2 in cazul pericarditei tuberculoase
corticoterapie 2 prednison, cu reducerea progresiva a dozelor
Ae mai poate adauga medicatie analgezica 2 pentru reducerea durerii, antiinflamatoare. +n cazul pericarditei
constrictive, tratamentul este chirurgical si consta in pericardiectomie partiala %se scoate o portiune din
pericard& sau totala %se scoate pericardul in intregime&.
Cepausul la pat si dieta $iposodata si $iperproteica completeaza tratamentul.
(ratamentul anticoagulant este strict contraindicat.
*I.CARDITE/E
Definiie,
Biocardita este o boala inflamatorie a musc$iului inimii %miocard&.
Ae considera ca urmatoarele categorii de persone sunt mai expuse la miocardite barbatii tineri, femeile
gravide, copiii %mai ales nou-nascutii&, malnutritii si persoanele imunocompromise
Etiolo*ie ,
Din punct de vedere etiologic, miocarditele pot fi infectioase si neinfectioase.
*iocarditele infectioase 0 sunt ma1oritare
2virale 2 principalele tipuri de virusuri implicate sunt virusul $epatitei . si -, virus gripal, 9+@, rujeola, rubeola,
varicela.
2bacteriene 2 poststreptococice %reumatism articular acut&, din septicemii, din pneumoniile cu germeni gram
negativi, din pneumonia pneumococica, tuberculoza
2fungice 2 candida
2parazitare 2toxoplasma
2spirochete 2 sifilis, leptospiroze
2helmintiaze 2 tric$ineloza, ascaridioza,
*iocarditele neinfectioase
2boli de colagen 2 lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida
2tratament cu citostatice
2fenomene alergice la medicamente
2into$icatii cu to$ice 2 arseniu, cobalt, postiradiere
Pato*enie
)rocesul miocarditic prezinta mai multe etape, fiind initiat in majoritatea cazurilor de agentul agresor
infectios. !cesta are un efect citopatic direct, adica actioneaza pe celula miocardica %se numeste miocit& si o
necrozeaza %o distruge&.
Glterior, organismul incearca sa se apere si apare o reactie inflamatorie postagresiva, care poate
persista luni de zile dupa ce actiunea agentului agresor a incetat.
Ceactia inflamatorie face ca miocitele sa nu-si mai pastreze ar$itectura normala, aparand in final
remodelarea cardiaca. Ae manifesta prin pierderea progresiva a functiei de pompa a cordului.
CL!IFIC"E +I$C"DI#EI IN F'NC#IE DE DE&'# !I E($L'#IE
"# *iocardita fulminanta 2 apare dupa o infectie virala clinic manifesta, afecteaza functia
ventriculara, iar in musc$iul cardiac exista numeroase focare de inflamatie, necroza si degenerarea a fibrelor.
Evolutia este fie spre vindecare spontana fie spre moarte#
%# *iocardita acuta 2 nu are semne si simptome la fel de evidente ca miocardita fulminanta, insa
afectarea ventriculara este foarte importanta. /volueaza frecvent spre cardiomiopatii dilatative.
&# *iocardita activa cronica 2 boala are evolutie indelungata, insa exista reactivari frecvente.
'# *iocardita cronica persistenta- nu prezinta disfunctie ventriculara, in ciuda faptului ca exista
semne si simptome clinice de afectare miocardica %dureri retrosternale, palpitatii& si exista focare de necroza
miocitara.
!I+P#$+E,
Bajoritatea miocarditelor sunt asimptomatice %nu prezinta nici un simptom&, sau au o simptomatologie
discreta mascata de semnele afectarii din cadrul virozei, dar evolutia lor poate merge pana la insuficienta
cardiaca severa sau moarte subita %peste 86D din mortile subite la persoanele sub ;6 ani&.
Biocardita poate prezenta simptome grave de insuficienta ventriculara stanga acuta3 cu edem
pulmonar acut dispnee extrema, tuse, expectoratie abundenta si spumoasa, respiratie stertoroasa,
transpiratii profuze, piele palida, umeda si rece.
!lteori prezinta simptome de insuficienta cardiaca globala coloratie cianotica a extremitatilor,
jugulare pulsatile, dispnee, $epatomegalie.
Gnele forme de miocardita evolueaza cu colaps si4sau soc#
!lteori bolnavii pot prezenta o oboseala extrema, neobisnuita si neexplicabila insotita de o crestere a
frecventei batailor inimii.
DI%N$!#IC'L
Diagnosticul este dificil de pus, simptomele fiind inselatoare %nu sunt specifice acestei boli&. Ae
efectueaza urmatoarele investigatii
E-+ENE DE L&$"#$" !I P"CLINICE
-semne de inflamatie acuta -@A9, fibrinogen, )-C crecuta
-determinarile virale crescute pot arata o infectie virala recenta, dar nu certifica etiologia virala a
miocarditei
-cresterea enzimelor serice de origine miocardica
E$amenul radiologic poate fi normal sau poate arata un cord marit cu pulsatii reduse si stagnarea
sangelui in plamani %cordul nu mai poate sa pompeze tot sangele, excesul de sange intorcandu-se in plamani&
Electrocardiograma
-poate fi normala sau poate prezenta modificari difuze, nespecifice
-modificarile sunt de obicei evolutive in timp
-pot apare diverse aritmii sau diverse tulburari de conducere
Ecocardiografia
-este nespecifica, dar un examen normal exclude miocardita difuza
-in cazurile severe poate apare dilatare cardiaca sau c$iar c$eaguri de sange in interiorul cordului
Rezonanta magnetica nucleara
poate decela focarele de inflamatie activa
Teste imunologice
-importante mai ales in miocardita virala - se dozeaza anticorpii dezvoltati de organism impotriva
agentului viral
5cintigrafia miocardica
Ae administreaza radioizotop %galiu&, care se fixeaza in zonele din miocard inflamate si apoi prin
scanarea organismului, sectiune cu sectiune, se construieste o $arta pe care se urmareste zonele care au fixat
radioizotopul.
6iopsie
-se examineaza un fragment din musc$iul inimii
-este singura procedura pentru confirmarea diagnosticului
E($L'#IE !I P"$%N$!#IC
/volutia este spre autolimitare in 7(8 dintre miocardite %dispare de la sine& cu vindecare in 3-8
saptamani.
Aimptomele dispar in 3-8 saptamani, dar leziunile la nivelul miocardului pot persista cateva luni.
Bodificarile pe electrocardiograma pot persista si ele cateva saptamani.
.olnavul este declarat vindecat daca la E luni investigatiile paraclinice sunt normale.
/a (8 dintre bolnavi3 evolutia se poate complica prin:
-moarte subita 2 prin aritmii maligne %dereglari grave ale ritmului normal al inimii&. !ceasta evolutie este
posibila in special in miocarditele bacteriene si toxice.
-dezvoltarea unei insuficiente cardiace acute severe 2 inima nu mai poate impinge sange in tot corpul
-dezoltarea unei cardiomiopatii dilatative postmiocarditice 2 musc$iul cardiac este slabit, cavitatile inimii
sa dilata si nu se mai pot contracta pentru a trimite sange in organism. H
#"#+EN#
(ratamentul are mai multe componente.
"# Tratamentul etiologic
-vizeaza boala care a declansat miocardita, cand aceasta este cunoscuta.
-terapia antivirala are eficienta daca se aplica inainte sau imediat dupa patrunderea virusului,
%# Tratamentul patogenic
2 antiinflamatorele nesteroidiene %aspirina, ibuprofen&, desi se folosesc inca pe scara larga, studiile
din ultimii ani au aratat ca o eficienta scazuta
2 imunosupresoarele corticosteroizi& 2 benefice in cazul unor forme particulare
&# Tratamentul de suport modereaza simptomatologia!
masuri generale 2 evitarea efortului fizic %inclusiv repaus la pat in formele severe&, regim alimentar
$iposodat
monitorizare electrocardiografica
terapie antiaritmica 0 se trateaza in functie de tipul aritmiei
'# Terapia insuficientei cardiace congestive 2 cuprinde diuretice, beta- blocante, digitala
(# Terapie anticoagulanta orala 2se indica urmatoarele categorii de pacienti
trombi intracardiaci
fibrilatie atriala
E+D.CARDITE/E
Definiie /ndocardita este afeciunea caracterizat printr-un proces inflamator al endocardului.
Clasificare /tiopatogenic, se deosebesc dou categorii de endocardite
+ 2 bacteriene%infecioase& sau septice
++ - abacteriene sau reumatismale
Evolutiv endocarditele se clasific n a&acute i b&subacute
I#Endocarditele bacteriene
Definiie
/ndocarditele bacteriene sau septice se caracterizeaz prin producerea unui proces inflamator bacterian, la
nivelul endocardului valvular, a structurilor cardiovasculare%valvelor inimii, a vaselor mari intratoracice, a
protezelor valvulare sau vascular& e ca o manifestare secundara, la distan, a unei infecii septicemice, cu
poarta de intrare n alt parte a organismului.
/xist o serie de pacieni vulnerabili al cror risc de a dezvolta endocardita infecioas este mai mare datorit
unor afeciuni preexistente.
"#pacien9i cu risc :nalt de endocardit infec9ioas:
- purtatori de proteze valvulare"
- insuficienta sau stenoza aortica"
- insuficienta mitrala .
%#pacien9i cu risc mediu de endcardit infec9ioas:
- prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala"
- stenoza mitrala si stenoza pulmonara.
&#pacien9i cu risc minim de endocardit infec9ioas:
- prolaps de valv mitral fr insuficien mitral"
- defect septal atrial"
- ateroscleroz"
- pacemaIer.
Etiopato*enie
)rincipalii ageni infecioi incriminai n etiologia endocarditei infecioase sunt
- Atreptococul viridans%;4D din cazuri&, saprofit oro-faringian, produce bacteriemie cu risc de endocardita
infecioas la pacienii cu afeciuni cardiace dup extracii dentare, amigdalectomii, bron$oscopii, biopsie
bronic"
- /nterococi 2 induc bacteriemie n cursul procedurilor diagnostice i terapeutice pe organele genito-urinare i
tubul digestiv"
- Atap$Jlococus aureus sau epidermidis 2 prin intervenii pe cord sau la persoanele care se drog$eaz"
- 7ungi 2 dup tratamente prelungite cu antibiotice i corticoterapie.
Pato*enie /ndoteliul cardiac valvular sau parietal i endoteliul vascular care prezint vegetaii compuse din
plac$ete i fibrin, constituie factorul favorizant al fixrii i dezvoltrii agenilor infecioi.
!i.pto.atolo*ie
Endocardita infec9ioas poate asocia manifestri clinice foarte variate care fac dificil un diagnostic precoce al
afeciunii. -el mai adesea, debutul este insidios, pacienii prezent'nd urmatoarele simptome
- febra moderat care constituie un element esenial, fiind prezent n peste K6D din cazuri i are deseori,
caracter ondulant"
- frisoane mici i repetate"
- transpiraii nocturne i astenie"
- inapeten, scdere ponderal"
- paloare, peteii cutanate"
- splenomegalie"
- manifestri renale 2 semne de glomerulonefrit $ematurie, albuminurie"
- se.ne cardiace suflurile valvulopatiei preexistente, la care se pot adauga sufluri noi.
/ndocardita determinat de stafilococ, poate debuta printr-o complicaie embolic sau prin sepsis.
Dia*nostic
Criteriile de diagnostic ale endocarditei infecioase sunt
3& febra peste ;LM- nsoit de frisoane"
8& trei $emoculturi pozitive cu acelai germen. ;emocultura este pozitiv daca se izoleaz acelai germen n
8 $emoculturi recoltate la 38 ore interval sau ;-5 $emoculturi recoltate la o or interval"
;& existena unei afeciuni cardiace anterioare"
5& la examenul clinic, se pot evidenia
- la ascultaia cordului, sufluri determinate de leziunea valvular care a favorizat producerea endocarditei
infecioase%modificarea zgomotelor sau a suflurilor cardiace&"
- poate asocia splenomegalie %creterea n volum a splinei&, modificri la nivelul pielii i paloare.
4& E$amenul s<ngelui evideniaz inflamaia %@A9 accelerat& i prezena anemiei"
E$amenul urinii indic afectarea renal %$emnaturie, albuminurie&.
E& Investiga9ii paraclinice
Electrocardiograma:
- cavitile sunt suprasolicitate"
- apar tulburri de ritm i conducere.
Ecocardiografia:
- evideniaz vegetaii ataate valvelor, protezelor sau pe alte structuri cadiace"
- permite vizualizarea afeciunilor preexistente ce au favorizat boala"
- apreciaz dilatarea cavitilor"
- evalueaz funcia sistolic a inimii"
- poate indicaF contraindica momentul operator.
Radiografia toracic pentru:
- cardiomegalie"
- modificri pulmonare.
Co.plicaiile endocarditei infecioase
/ndocardita infecioas determin complicaii at't la nivelul inimii, c't i a celoralte organe.
"#Complica9ii cardiace:
- insuficiena cardiac"
- tulburri de ritm"
%#complica9ii e$tracardiace:
- renale insuficiena renal, glomerulonefrita"
- embolice infarctul diferitelor organe, inclusiv la nivel cerebral"
- neurologice abces cerebral, meningoencefalita, $emoragie cerebral"
- $ematologice anemie, trombocitopenie.
#rata.entul endocarditei infecioase este medicamentos sau c$irurgical.
"#Tratamentul medicamentos este un tratament antiinfecios i un tratament al complicaiilor
- tratamentul antiinfecios se face cu antibiotic administrat n doze mari, preferabil intravenos, n perfuzii scurte
de 34-86 minute, din E in E ore. Bedicamentul de elecie pentru majoritatea agenilor etiologici este )enicilina
1, deseori asociat cu 1entamicina. (ratamentul se menine n jur de 5 sptm'ni.
/ficiena tratamentului antiinfecios este apreciat prin
- dispariia febrei dup 5L ore"
- scderea marIerilor de inflamaie din s'nge"
- negativarea $omoculturilor.
Tratamentul complicatiilor se adapteaz situaiilor insuficiena cardiac, insuficiena renal, embolii
sistemice, put'nd include n acest ultim caz, tratament anticoagulant.
%#Tratamentul chirurgical se recomand n anumite situaii clare
- prezena vegetaiilor de peste 36 mm, mobile"
- episoade tromembolice"
- disfuncie de protez"
- insuficiena cardiac greu de tratat medicamentos"
- insuficiena renal acut.
Prevenia endocarditei infecioase
=a persoanele cu risc de endocardit infecioas, ea poate fi prevenit printr-o serie de msuri adoptate
naintea procedeelor dentare, orale, respiratorii, genito-urinare, gastrointestinale.
(ratamentul profilactic se face cu !moxicilina sau !mpicilina%antibiotice cu spectru larg& n doze variabile n
funcie de riscul de endocardit infecioas pe care l are pacientul. +nfeciile trebuiesc tratate ntodeauna, mai
ales dac ele se localizeaz la nivelul cordului. Bsuri simple te pot ine departe de endocardita infecioas i
de complicaiile ei de temutN
II#Endocardita abacterian reumatismal!
)rin endocardita reumatismal se intelege procesul inflamator de la nivelul endocardului %de regul valvular&,
care nsotete atacul de reumatism articular acut%C!!&" obinuit, procesul inflamator afecteaz, pe l'ng
endocard, miocardul i pericardul, motiv pentru care mai este denumit cardita reumatismal.
!i.pto.atolo*ie
1.Semne de RAA poliartrita acuta %instalata la aproximativ dou sptm'ni dup o angin acut&, cu
fenomene inflamatorii 2 durere, roea, tumefiere, cldur local i impotena funcional 2 care intereseaz
articulaiile mari i mijlocii, asimetric, fugace i migrator.
Aemne >minoreO de C!! febr, @A9 accelerat, leucocitoz, creterea proteinei - reactive, a fibrinogenului i
titrului !A=:" n exudatul faringian se pune n eviden , deseori, streptococul P $emolitic.
. Semne clinice cardiace zgomotele cardiace devin mai asurzite, apoi apar suflurile %ndeosebi sistolice&
!. Semne "C# prelungirea intervalului )-Q.