Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Automobile Proiect Furgon
Automobile Proiect Furgon
!80
-distanta de la partea in#erioara a volanului pana la
tapiseria interioara a peretelui din spate al cabinei(
- :00
23
-adancimea scaunului4 min B 800
-latimea pernei scaunului4 min A 830
-un%hiul dintre perna scaunului si spatar4 min <3
o
-un%hiul de inclinare a supra#etei pernei scaunului ;
o
-un%hiul de re%alre a inclinarii a supra#etei pernei
scaunului
o
-un%hiul de re%lare a inclinarii spatarului scaunului -3
o
C<
o
-re%larea lon%itudinala a scaunului4 min N !00
-re%larea lon%itudinala a scaunului spre #ata4 ma0 30
-re%larea inaltimii scaunului4 min Y 80
Ar%anele de comanda
-deplasarea a0ei volanului #ata de a0a lon%itudinala de
simetrie a scaunului conducatorului4 ma0
)
-distanta dintre a0a pedalei de #rana si a0a pedalei de
ambreia&4 min
/ !30
-distanta de la a0a pedalei de #rana si a0a pedalei de
acceleratie4 min
U !!0
-distanta de la a0a pedalei de ambreia& pana la peretele
lateral al cabinei4 min
P !!0
-distanta de la a0a pedalei de acceleratie pana la peretele
din partea dreapta cel mai apropiat4 min
S 80
-distanta de la a0a de simetrie a scaunului conducatorului
pana la a0a pedalei de #rana
1
30222!00
a0a pedalei de ambreia& E
Un%hiurile si distantele determinate cu a&utorul manechinului(
-un%hiul dintre corp si coapsa
!
<3
o
-!0
o
-un%hiul dintre coapsa si %amba
!
<3
o
-!33
o
-un%hiul dintre %amba si talpa piciorului drept in po$itie
de lucru
!
<0
o
-un%hiul dintre %amba si talpa piciorului drept ridicata de
pe pedala
<0
o
-!!0
o
24
-i)'2'2'6' Dien#iuni(e principa(e a(e po#tu(ui de conducere' -ora #caunu(ui
conduc+toru(ui
25
-i) 2'2'<
2'2'<' Dien#ionarea ca8inei
26
Dup" ce au #ost determinate principalele caracteristici ale postului de conducere4 se #ace
9n continuare dimensionarea cabinei2
?orma cabinei determinat" 9n aceasta etap" a proiectului poate #i modi#icat" ulterior pe
ba$a unor criterii de or%ani$are %eneral" sau de aerodinamic"2
Tin'nd cont de #aptul c" pentru aceste autovehicule4 cabina nu este un volum complet
i$olat ci #ace parte din 9ntre%ul va%on4 se va #ace o concordan5" 9ntre dimensiunile acestuia 6i
cele ale volumului util4 determinate anterior2 De asemenea se vor respecta dimensiunile
determinate pentru postul de conducere 2
)ot pentru postul de conducere4 9n cadrul cabinei4 se va #ace o veri#icare con#orm S)AS
R !0::: .-;: pentru %rupele dimensionale repre$entative !0W 6i <0 W ale manechinului D 9n
po$i5iile e0terne ale scaunului2
Deoarece postul de conducere a #ost proiectat 9n subcapitolul anterior cu a&utorul
manechinului 30W 9n continuare4 veri#icarea se va #ace pentru %rupele <0W 6i !0W2
?i%28232 Determinarea #ormei cabinei 6i veri#icarea dimensiunilor cu a&utorul
manechinelor plane !0W 6i <0W
2'2'4'Dien#iuni(e %o(uu(ui uti('
27
Din intervalul de incredere a #ost ales ca volum util o cantitate de !0 m
3
2
Spatiul de mar#a de #orma paralelipipedica(
Lun%ime interioara 3000 mm
Latime interioara !800 mm
1naltime interioara !<00 mm
1n acest volum util incap 0 eruopaleti neincarcati cu dimensiunile de !0008000!332
2'6'N9TOCMIREA SC7ITEI DE ORGA9I2ARE GE9ERALA A
AUTOMOBILULUI DE PROIECTAT'
Intocirea #c!itei de or)ani*are )enera(a a autoo8i(u(ui de proiectat'
Pentru automobilul proiectat s-a ales solutia clasica de or%ani$are %enerala si anume
motor #ata4 punte motoare spate2
-i)'2'6'& Sc!ita de or)ani*are )enera(a a autoo8i(u(ui de proiectat'
Aceasta solutie de or%ani$are are urmatoarele avanta&e(
incarcari statice ale puntilor apropiateD
solicitare redusa a suportilor motorului sub actiunea momentului la iesirea din
schimbatorul de vite$eD
accesibilitate usoara la motorD
punte #ata simpla4 cu posibilitatea aplicarii de diverse variante constructiveD
mecanism de comanda a schimbatorului de vite$e simpluD
29
se poate utili$a un schimbator de vite$e cu pri$a directa ceea ce implica un randament
ridicatD
utili$area unui sistem de evacuare a %a$elor de lun%ime mare4 cu silentio$itate buna si
posibilitate de montare usoara a convertorului cataliticD
incal$ire e#icace a habitaclului datorita traseului de lun%ime mica al aerului si al apei2
Printre de$avanta&e se numara urmatoarele(
la incarcare partiala a autoturismului4 puntea motoare este relativ descarcata4 ceea ce
reduce capacitatea de trecere pe drum de iarna sau umed si creste pericolul patinarii rotilor4
mai ales la vira&e stanseD
re%im de miscare rectilinie mai putin stabil decat in ca$ul rotilor din #ata motoare
+automobilul este impins si nu tras,D
la aplicarea #ranei de motor sau a #ranei de serviciu moderate4 la deplasarea in vira&4
autoturismul supravirea$aD
necesitatea utili$arii arborelui cardanic4 ceea ce complica structura transmisiei 4
lun%ime mare a automobilului4 masa proprie relativ mare si cost ridicat2
2'<' DETERMI9AREA PO2ITIEI CE9TRULUI DE MASA AL AUTOMOBILULUI
ATAT LA SARCI9A UTILA 9ULA5 CAT SI LA SARCI9A UTILA
CO9STRUCTI/A MAOIMA'
Aentru determinarea centrului de masa al autovehiculului se va alege un sistem de
a#e de coordonate >E!I? care se va po"itiona pe schita de organi"are generala.
Sistemul de coordonate are originea in punctul de contact cu solul a pneului de la
puntea spate! in primul rand pentru simplificarea masurarii si calcularii valorilor. Ae
aceasta schita se vor preci"a toate centrele de greutate ale su&ansam&lelor anli"ate in
capitolul 2.
Ao"itia centrului de greutate se va determina pentru doua ca"uri.
Cazul 1:determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului la sarcina utila nula.
Cazul 2:determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului la sarcina utila maxima
constructiva
Aentru deteminarea po"itiei centrului de greutate al autovehiculului se folosesc
relatiile ;
>2.1?
2:
si
>2.2?
in care este masa su&ansam&lului G! in (g! iar i sunt coordonatele centrului de
greutate al su&ansam&lului G!fata de sistemul de a#e!E1I! ales in mm.
6n legatura cu po"itia centrului de masa pentru o persoana ase"ata pe scaun in
ca"ul scaunelor fi#e !centrul de masa se afla la distanta de 5+ mm fata de punctul R !in
sensul de mers!iar in ca"ul scaunelor regla&ile acesta distanta este de 1++
mm.6naltimea centrului de masa pe verticala !fata de punctul R! are valoarea medie
19+ mm.
Cazul 1. Determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului la sarcina
utila nula.
Aentru determinarea po"itiei centrului de masa al automo&ilului la sarcina utila nula
se fac urmatoarele ipote"e
1 singura persoana in interior si anume conducatorul 75 (gJ
8e"ervorul este incarcat la K din capacitateJ
Tabelul 2.4 B %eterminarea centrului de masa
r
crt
Denumire masa
!subansamblu"
mj xj zj xj*mj zj*mj
[kg] [mm] [mm] [mm*kg] [mm*kg]
1 2otor 154 3:99 775 614152 11:35+
2
Aunte fata complet
echipata
345 11++3 1325 126495+ 13794+
3
Aunte spate complet
echipata
4:5 + 1316 + 2+195+
4 Am&reiaG si S, 96 34+4 662 2:2744 56:32
5 Sistem de directie 25 3495 133+ 97125 3325+
6 Sistem de evacuare 25 :69 363 242++ :+75
7 /ransmisie cardanica 23 1:4+ 425 4462+ :775
9 Scaune 5+ 26:7 1363 13495+ 6915+
: 8oata de re"erva 4+ 5+5 :67 2+2++ 3969+
1+
8e"ervor com&usti&il cu
conducte K incarcat
32 742 516 23744 16512
11
6nstalatie electrica
completa
41 7959 253: 164779 51476
12 8adiator 4+ 437+ 944 1749++ 3376+
13 Csa culisanta 5+ 174+ 1411 97+++ 7+55+
14 5aroserie 7+5 5374 32+9 11:37++ 913555
15 5onducator 75 2939 14+: 21295+ 1+5675
3+
#$ 22$$ 4%&'&(% 1)*(%&4
#
7H
si "
7H
Cazul 2. Determinarea pozitiei centrului de masa al automobilului la
sarcina utila ma+ima constructi,a.
Aentru determinarea po"itiei centrului de masa al automo&ilului la sarcina utila ma#ima
constructiva se fac urmatoarele ipote"e
2asa utila 149+ (g din care
5onducatorul 75 (gJ
8e"ervorul este incarcat capacitate ma#imaJ
2 pasageri a cate 69 (gJ
2+ europaleti.
Tabel 2.'. Ao"itiile centrelor de greutate ale su&ansam&lurilor
r
crt
Denumire masa
!subansamblu"
mj xj zj xj*mj zj*mj
[kg] [mm] [mm] [mm*kg] [mm*kg]
1 2otor 154 3:99 775 614152 11:35+
2 Aunte fata complet echipata 345 11++3 1325 126495+ 13794+
3
Aunte spate complet
echipata
4:5 + 1316 + 2+195+
4 Am&reiaG si S, 96 34+4 662 2:2744 56:32
5 Sistem de directie 25 3495 133+ 97125 3325+
6 Sistem de evacuare 25 :69 363 242++ :+75
7 /ransmisie cardanica 23 1:4+ 425 4462+ :775
9 Scaune 5+ 26:7 1363 13495+ 6915+
: 8oata de re"erva 4+ 5+5 :67 2+2++ 3969+
1+
8e"ervor com&usti&il cu
conducte K incarcat
32 742 516 23744 16512
11 6nstalatie electrica completa 41 7959 253: 164779 51476
12 8adiator 4+ 437+ 944 1749++ 3376+
13 Csa culisanta 5+ 174+ 1411 97+++ 7+55+
14 5aroserie 7+5 5374 32+9 11:37++ 913555
15 5onducator 75 2939 14+: 21295+ 1+5675
16 6ncarcatura>europaleti? 1296 944 1525 1+95394 1:6115+
#$ %(*$ '*(&&'1 %&(&$&(
1ncarcarile statice la cele doua punti 4 corespun$atoare celor doua situatii de incarcare sunt(
31
0
!40 0
b
/ /
0
=
8e"ulta 7
1!+
H1244!5 ;daD=
0
40 0
a
/ /
0
=
8e"ulta 7
2!+
H:55 ;daD=
! a
b
/ /
0
=
8e"ulta 7
1
H1677 ;daD=
a
a
/ /
0
=
8e"ulta 7
2
H2++3 ;daD=
1n procente incarcarile puntilor sunt(
N
!40
V 3:43: W N
40
V 83488 W
N
!
V 8343; W N
V 38483 W
Pentru aprecierea solicitarii drumului din punctul de vedere al incarcarilor la punti se utili$ea$a
urmatoarea marime(
8
!
!0
p
,
)
)
sol
a
/
1
/
=
=
R!0
3
Zda*S 4
?
sol
V :343 da* 802
2'<'& /eri$icarea capacitatii de trecere #i a #ta8i(itatii (on)itudina(e
6nca din fa"a de predeterminare a parametrilor dimensionali ai automo&ilului s<
au avut in vedere si parametri geometrici ai capacitatii de trecere. %efinitivarea lor este
incheiata odata cu intocmirea schitei de organi"are generala si a desenului de
ansam&lu.Cnghiul de rampa tre&uie sa fie cel putin egal cu unghiul pantei ma#ime
impuse in tema de proiect.Aarametrii geometrici ai capacitatii de trecere sunt date Ln
ta&elul 2.
32
Tabel 2.(. 5aracteristici de sta&ilitate
Aarametru ,aloare
7arda la sol ;mm= 21+
Cnghiul de atac ;
+
= 22
Cnghiul de degaGare ;
+
= 19
8a"a lomgitudinal de trecere
;mm=
5:6+
8a"a tranversal de trecere
;mm=
1466
5onditiile cele mai dificile la inaintare! pentru automo&ile sunt la urcarea pantei
ma#ime impusa prin tema de proiectare.
/inand cont ca automo&ilul de proiectat are tractiune fata se vor utili"a
urmatoarele e#presii pentru unghiul limita de patinare si rasturnare
- Cnghiul limita de patinare
!
pa 2
g
2
a
0
tg
h
0
=
> tractiune spate?
>2.12?
# H+!9
pa
tg =
+!4
MpaH21N
<Cnghiul de rasturnare
>2.13?
+ ,
pr
g
b
arctg
h
=
3:[
33
pr
=
Aanta ma#ima din tema de proiectare este de 4+O adic un unghi de
apro#imativ 21
+
.
5onditiile de sta&ilitate longitudinala! la deplasarea automo&ilului pe panta ma#ima
impusa sunt
ma0 pr pa p
! pentru 04 ;02204 80
2
=
2'4 A(e)erea pneuri(or #i #ta8i(irea caracteri#tici(or ace#tora'
*umarul de pneuri la cele doua punti ale autovehiclului sunt ( pneuri pentru puntea #ata4
respectiv 8 pneuri pentru puntea spate2
7nc"rc"rile statice pe pneurile autoutilitarei corespun$atoare sarcinii utile ma0ime(
4 !4
)
p) p
pn)
/
3 ) ,
,
= =
\
p!
V F%
\
p
V F%
]
pnec
V+ma0 \
p&
,.F
M
D F
M
V!
]
pnec
V83843
34
Din standarde4 norme sau cataloa%e de #irma se ale%e pneul cu capacitatea
portanta( ]
p
^]
pnec
4 dar cat mai aproape de ]
pnec
2
1ndicele de incarcare al pneurilor va #i !0 care suporta o capacitate de incarcare de 830 F%4
iar pentru puntea spate unde avem roti &umelate vom avea un indice de incarcare a pneurilor de
330 F% corespun$ator valorii 8:2 !0.8:2
1ndice de vite$a E +!00 Fm.h,2
1ndicele de vite$a al pneurilor alese va #i L care poate suporta vite$e ma0ime de pana la !0
Fm.h4 deoarece autoutilitara proiectata are vite$a ma0ima limitata la <0 Fm.h2
/aloarea diametrului &antei va #i de !3 inch2
Principalele caracteristici ale pneului ales(
Simboli$are anvelopa: 224J34 R &4 &02JA? L
Latimea sectiunii pneului4 B
u
V3mm
Diametrul e0terior4 D
e
V38<2;3mm si ra$a libera4 r
0
V023ZD
e
V;828;3mmD
Ra$a statica4 r
s
sau ra$a dinamica4 r
d
Vr
s
V;3 mmD
Ra$a de rulare4 r
r
V_Zr
0
V8: mmD
Capacitatea portanta a pneului4 ]
p
V83843 si presiunea aerului din pneu corespun$atoare4
paV3barD
/ite$a ma0ima de e0ploatare a pneului4 /
ma0p
V!:3Fm.h4 care trebuie sa indeplineasca
conditia( /
ma0p
^/
ma0
+!:3Fm.h`<0Fm.h,2
1ndicele de sarcina este !0 pentru puntea #ata <roti simple, si 8: pentru puntea spate
+roti &umelate,2
Ca6itolul :
+tu3iul r1i2tntlor la inaintara automo;ilului 3 6roictat 2i
a 6utrilor cor26un1atoar =in 3ifrit con3itii 3 utili1ar
aDDeterinarea coe$icientu(ui de re*i#ten,+ (a ru(are a pneuri(or
Re$isten5a la rulare depinde de numero6i #actori cum ar #i construc5ia pneului4vite$a de
deplasare4presiunea aerului din pneu49nc"rcarea radial" a pneului4rularea cu deviere4momentul
aplicat ro5ii4calea de rulare2Coe#icientul de re$isten5" la rulare se determin" pe cale e0perimental"
35
pe ba$a re$ultatelor ob5inute propun'ndu-se numeroase #ormule empirice cele mai simple dintre
ele re#erindu-se la vite$a de deplasare(
f4 5 6 5
unde(
repre$int" coe#icientul de re$isten5" la rulare la vite$" mic"4
Rh78mS 6i Rh
2
78m
2
S coe#icien5i de in#luen5" ai vite$ei care pot #i ale6i din tabele
standardi$ate2
Ast#el4pentru anvelopa radial" cu sec5iune &oas" avem(
V!2:!!0 4 V-!2000 Rh.FmS4 V2<!3 Rh
.Fm
S2
Pentru mai multe valori ale vite$ei se va contura %ra#icul lui fVf+/, valorile #iind
centrali$ate 9n tabelul 32!(
)ab 32! O /alorile lui # #unctie de vite$a de rulare
-r.crt. * %
1 0.01611 0
2 0.01604 10
3 0.01603 20
4 0.01607 30
5 0.01618 40
6 0.01634 50
7 0.01656 60
8 0.01684 70
9 0.01718 80
10 0.01757 90
11 0.018 100
12 0.019 110
13 0.01957 120
14 0.02 130
15 0.0205 140
16 0.021 150
17 0.0215 160
18 0.0230 170
36
+
+!++5
+!+1
+!+15
+!+2
+!+25
+ 2+ 4+ 6+ 9+ 1++ 12+ 14+ 16+
Seri e1
+
+!++5
+!+1
+!+15
+!+2
+!+25
+!+3
<1+ 1+ 3+ 5+ 7+ :+ 11+ 13+ 15+ 17+
Seri e1
?i%2;2!2 /ariatia coe#icientului re$istentei la rulare cu vite$a
Se o&serva din grafic precum si din ta&el! cu c't vite"a automo&ilului creste si
coeficientul f creste dupa o functie para&olica. Aentru determinarea coeficientului f s<a
considerat ca automo&ilul rulea"a numai pe asfalt.
8DDeterinarea ariei #ec,iunii tran#%er#a(e a=ie a auto%e!icu(u(ui
Aria sectiunii ma0ime sau aria proiectiei #rontale a automobilului se obtine prin(
- Planimetrarea conturului e0terior delimitat din vederea din #ata a desenului de ansambluD
- Calculul cu relatia(
+32,
37
Unde(
- B
u
Olatimea sectiunii anvelopeiD
- h
b
O inaltimea mar%inii in#erioare a barei de protectie #ata de caleD
- l
a
O latimea automobiluluiD
- *
pm
O numarul de pneuriD
- c
#
- coe##icient de #orma pentru autoturisme se adopta valoarea de 048<2
- L
a
O inaltimea automobilului2
Aria sectiunii ma0ime a autoturismului are urmatoarea valoare(
cDDeterinarea coe$icientu(ui de re*i#ten,+ a( aeru(ui
Cunoscand valorile medii ale parametrilor aerodinamici pentru autovehiculul de tip
#ur%on si anume ARm
!43;08;
; 0433333:
3
!433;:
3 04:;:8;!
8
04<8:
: 0483;!83
3
!4!;8:
! 04:3
:
!4!88
0488;803
;
!483
3 048;3:88
8
!4<83
3 048;
<
04<3883
0433333:
!0
!488;8
8 043;;;8
Ale%and si valoarea raportului din intervalul recomandat in literature pentru
motoarele Diesel4 eV04<=!40 4 putem calcula #+e, pentru turatii ridicate+unde se %aseste turatia de
vite$a ma0ima,2 Se vor considera turatii &oase cele pana la &umatatea intervalului dintre turatia de
moment ma0im si turatia de putere ma0ima4 adica apro0imativ nV300 rot.min2
+82!,
Se calculea$a puterea ma0ima teoretica a motorului4 din relatia +82:,2
+82!3,
Pentru stabilirea valorii de putere ma0ima4 n
p
4se tine cont de valorile e0istente la
motoarele modelelor similare alese4 in special de cele ale caror putere ma0ima este #oarte
apropiata de cea calculate anterior2 Ast#el4toti parametrii necesari modelarii curbei de putere sunt
cunoscuti si in relatia +828, pot #i utili$ati in %ama de valori ale turatiei2
Re$ulta ast#el ca turatia corespun$atoare vite$ei ma0ime va #i e%ala cu turatiaa de putere
ma0ima(
+82!8,
S-a ales n
p
V3:00 rot.min care repre$inta media valorilor turatiilor de putere ma0ima intalnite la
modelele similar2
1ntervalul de variatie al turatiei motorului + n
min
4n
ma0
,4este urmatorul(
n +82!3,
unde
Pentru modelarea curbei momentului motor se poate utili$a relatia de trans#ormare(
+82!:,
1n care PRFGS si nRrot.minS
49
Ta8e( <'2>puterea #i oentu( pe caracteri#tica teoretica (a #arcina tota(a a otoru(ui
-i)'<'&' Caracteri#tica e=terioara o8tinuta din conditia de %ite*a a=ia in pa(ier
<'2' A(e)erea otoru(ui #i pre*entarea caracteri#ticii #a(e (a #arcina tota(a
7n vederea ale%erii motorului ce va echipa autoturismul de proiectat se vor ale%e motoarele de la
dou" dintre modelele similare pre$entate la capitolul !2 Speci#icatiile constructive ale acestora
sunt pre$entate in tabelul <'62
9r'Crt
Mode(
:Q1; :rotJin; :9; :rotJin;
Ca Ce
! Re#erinta! 3A 6<00 2B0 2000 &56263 05?3?<
4:
n4
rot.min
0 800 ;0 !000 !800 !800 00 :00 3000 3:00
P4 FG 0 :4338!
<
!!4880<
:
!:4<0!;
8
84!8<3
3
3!4 3;4;3;0
<
834883< 884003; 3
-4da*m 0 !34!;88
3
!34;:;0
!:4!8<:
3
!:488!<
!:43:
!:438<<
!
!34<:3:
3
!348<!
8
!3480!:;
! ma0
!
4 4
$
$
$
$
$
$
si de asemenea turatiile raportate
$ $ $
n
n
n
n
n
n
4 4
!
!
2 Acestea au la ba$a dependenta(
+82!;,
-i)'<'2' Caracteri#tici(e (a #arcina tota(a pentru ce(e 6 otoare :
!2Re#erinta !( 1vaco DailJ2
2Re#erinta ( ?iat Ducato2
32-odel teoretic+predeterminat,
1n #inal s-a trasat caracteristica e0terioara a motorului ales4 in #i% <'6'
5+
-i)'<'6' Caracteri#tica (a #arcina tota(a a otoru(ui a(e#
CAP!"#$%$ 5
.-"-(M!&A(-A (AP#("%$%! .- "(A&+M!"-(- A$
"(A&+M!+!-! P(!&C!PA$- +! A$ P(!M-! "(-P"- A
+C>!M/A"#(%$%! .- ,!"-'-
4'& Predeterinarea Li de$initi%area raportu(ui de tran#itere a(
tran#i#iei principa(e
Deoarece s-a stabilit in primul capitol solutia de or%ani$are %enerala
QclasicaI inseamna ca autovehiculul va #i dotat cu un schimbator de vite$e cu 3
arbori4 de unde re$ulta raportul de transmitere al treptei de pri$e directa(
i
sn
V!200 +32!,
Considerand valoarea ra$ei de rulare r
r
V8: mm si datele motorului care a
#ost ales anterior4 se calculea$a raportul de transmitere al transmisiei principale +in
un%hi,4 din conditia de atin%ere a vite$ei ma0ime4 cu #ormula(
+32,
51
Deoarece aceasta valoare predeterminata este mai mica decat ; inseamna ca
este su#icienta o transmisie principal simpla4 cu o sin%ura pereche de roti dintate in
an%renare2 1n #i%ura 4'& este pre$entata schema cinematica a unei ast#el de
transmisii2 S-au notat in #i%ura(
z
p
4 numarul de dinti ai pinionuluiD
z
c
4 numarul de dinti ai coroanei di#erentialului2
-i) 4'& E Sc!ea cineatica a unei tran#i#ii cineatice #ip(e
Se vor calcula in continuare 8 variante de valori e#ective ale raportului
predeterminat4 obtinute din raportul numerelor de dinti ai celor roti dintate in
an%renare2 Pentru aceasta s-a ales valoarea numarului de dinti ai pinionului4
con#orm tabelului 3'& si s-a calculate apoi numarul de dinti ai coroanei si in #inal
raportul respective2
Ta8 4'& E 9uaru( ini de dinti *
p
Raportu( de
tran#itere E i
0
23 3 8 3 :-; `;
9uaru( ini de
dinti ai pinionu(ui >
2
pin
!3
Z,
!
Z,
< ; : 3
Z, se poate ale%e chiar !!
/arianta I
Se ale%e z
p1
V< dinti4 de unde re$ulta(
z
c
4i
<
z
p1
= *9 =38,808
Se ale%e prin rotun&ire z
c1
V3< dinti si re$ulta valoarea e#ectiva a raportului
de transmitere(
+323,
52
>roarea relativa a valorii e#ective #ata de cea predeterminata este in ca$ul
acesta(
+328,
/arianta a II>a
Se ale%e z
p2
V!0 dinti4 de unde re$ulta(
z
c
4i
<
z
p2
=4,312 10=43,12
Se ale%e prin rotun&ire z
c2
V83 dinti si re$ulta valoarea e#ectiva a raportului
de transmitere(
+323,
>roarea relativa a valorii e#ective #ata de cea predeterminata este in ca$ul
acesta(
+32:,
/arianta a III>a
Se ale%e z
p3
V!! dinti4 de unde re$ulta(
z
c
4i
<
z
p3
=4,312 11=47,43
Se ale%e prin rotun&ire z
c3
V8; dinti si re$ulta valoarea e#ectiva a raportului
de transmitere(
+32;,
>roarea relativa a valorii e#ective #ata de cea predeterminata este in ca$ul
acesta(
+328,
/arianta a I/>a
Se ale%e z
p#
V8 dinti4 de unde re$ulta(
z
c
4i
<
z
p#
=4,312 8=34,496
Se ale%e prin rotun&ire z
c#
V38 dinti si re$ulta valoarea e#ectiva a raportului
de transmitere(
53
+32<,
>roarea relativa a valorii e#ective #ata de cea predeterminata este in ca$ul
acesta(
+32!0,
La stabilirea numarului de dinti al coroanei la #iecare dintre cele 8 variante s-
a tinut cont de cateva re%uli4 printre care cea mai importanta este ca acesta sa nu
aiba divi$ori comuni cu numarul de dinti ai pinionului pentru a se evita
inter#erenta2
Se observa ca erorile relative #ata de valoarea predeterminata sunt #oarte
mici4 mai putin in ca$ul ultimei variante4 unde se pastrea$a totusi in limite
re$onabile2 Aceasta varianta are insa avanta&ul re$ultarii undei %ar$i la sol marite4
datorita diametrului mai redus +la acelasi modul cu cel al pinionului, al coroanei
di#erentialului2
1n tabelul 3'2 se pre$inta valorile puterilor la roata pentru vite$e
corespun$atoare unor turatii ale motorului de pana la 3:00 rot7min4 calculate cu
#ormula(
+32!!,
unde(
repre$inta randamentul transmisiei4 considerat in
capitolele anterioareD
repre$inta puterea de pe caracteristica e0terioara calculate pentru
turatia corespun$atoare vite$ei respective si raportului respective al
transmisiei principale2
/ite$a autovehiculului corespun$atoare unei anumite turatii a motorului4
pentru un anumit raport al transmisiei principale si avand cuplata treapta de pri$a
directa4 se calculea$a cu relatia(
+32!,
unde repre$inta raportul de transmitere al treptei de pri$a directa2
Cu a&utorul acestor relatii s-a completat tabelul 4'2 si s-au trasat apoi #i%ura
3'2 curbele puterilor la roata corespun$atoare #iecarui raport de transmitere e#etic si
pentru raportul predeterminat2 Pe aceeasi dia%ram s-a suprapus curba puterii
re$istente totale la deplasarea autovehiculului in palier +in ca$ul cand nu bate
vantul,2
54
Se observa apropierea #oarte buna a celor 3 curbe4 care se datorea$a in
primul rand erorilor relative #oarte mici4 asa cum s-a calculat mai devreme2 Doar in
ca$ul ultimei valori4 cu abaterea relativa mai mare4 se observa o oarecare di#erenta
intreu curba puterii la roata corespun$atoare ei sic ea pentru valoarea
pedeterminata2 Aceste ar%ument conduc la ideea ca se poate ale%e orice valoare
dintre cele anali$ate a raportului de transmitere al an%rena&ului in un%hi2
)abel2322 Puterile re$istente la roata pentru cele 3 rapoate de transmitere
?i%2322/ariatia cu vite$a a puterii la roata +pentru #iecare raport al transmisiei
principale, si a puterii re$istente la deplasarea in palier
55
D
i+
i+1ef
i+2ef
i+3ef
i+4ef
;rot)min= Ar;(@= ,;(m)h= Ar;(@= ,;(m)h= Ar;(@= ,;(m)h= Ar;(@= ,;(m)h= Ar;(@= ,;(m)h=
+ + + + + + + + + + +
72+ 2+!1+6 19!++3 2+!1+6 17!:16 2+!1+6 19!+53 2+!1+6 19!172 2+!1+6 19!91:
1+++ 29!6+3 25!++5 29!6+3 24!993 29!6+3 25!+74 29!6+3 25!23: 29!6+3 26!139
12++ 34!743 3+!++6 34!743 2:!96+ 34!743 3+!+9: 34!743 3+!297 34!743 31!366
14++ 4+!969 35!++7 4+!969 34!937 4+!969 35!1+4 4+!969 35!334 4+!969 36!5:4
16++ 46!:+: 4+!++9 46!:+: 3:!914 46!:+: 4+!11: 46!:+: 4+!392 46!:+: 41!921
19++ 52!9 45!++: 52!9 44!7:1 52!9 45!134 52!9 45!43+ 52!9 47!+4:
2+++ 59!473 5+!+1+ 59!473 4:!767 59!473 5+!14: 59!473 5+!479 59!473 52!277
22++ 63!962 55!+11 63!962 54!744 63!962 55!164 63!962 55!526 63!962 57!5+5
24++ 69!:++ 6+!+12 69!:++ 5:!721 69!:++ 6+!17: 69!:++ 6+!574 69!:++ 62!732
26++ 73!52+ 65!+13 73!52+ 64!6:9 73!52+ 65!1:4 73!52+ 65!622 73!52+ 67!:6+
29++ 77!654 7+!+14 77!654 6:!674 77!654 7+!2+: 77!654 7+!66: 77!654 73!199
3+++ 91!237 75!+15 91!237 74!651 91!237 75!224 91!237 75!717 91!237 79!416
32++ 94!1:: 9+!+16 94!1:: 7:!629 94!1:: 9+!23: 94!1:: 9+!765 94!1:: 93!643
34++ 96!476 95!+17 96!476 94!6+5 96!47 95!254 96!476 95!913 96!476 99!971
36++ + :+!+19 + 9:!592 + :+!26: + :+!961 + :4!+::
Se ale%e in #inal valoarea i
<3ef
4 84; datorita avanta&ului sau de a %enera o
%arda la sol relativ ridicata4 dupa cum s-a preci$at4 si datorita vite$ei ma0ime mai
mari comparativ cu cea impusa in tema care re$ulta de pe %ra#ic +la intersectia
curbei puterii la roata corespun$atoare lui si curba puterii re$istente, la deplasarea
in palier 2
4'2 Predeterinarea raportu(ui de tran#itere a( priei trepte
a #c!i8atoru(ui de %ite*e
Raportul de transmitere al primei trepte se va de termina distinct din
urm"toarele condi5ii(
invin%erea pantei ma0ime4 impusa prin temaD
deplasare in palier4 pe drum moderni$at4 cu o vite$a minima stabilitaD
solicitarea ambreia&ului la cuplare4 la pornirea de pe loc2
4'2'& Deterinarea (ui i
21
din conditia de panta a=ia
ipu#a prin tea
56
La determinarea acestui raport se pune conditia ca urcarea pantei ma0ime4
p
ma2
4 sa se #aca cu vite$a constanta4 redusa2
Din bilantul de tractiune se obtine relatia(
+32!3,
unde(
r
d
=286 mm repre$inta ra$a dinamica a pneuluiD
=0,4249 reprezinta rezistenta
specifica maxima corespunzatoare unei pante (impusa prin tema) cu
f4care este urcata cu vite$a
#oarte mica +din acest motiv s-a #olosit doar f
<
,D
/
a
V3:80 da, repre$inta %reutatea totala a autovehicululuiD
i
<
V84; repre$inta raportul transmisiei principale4 care a #ost stabilit in
subcapitolul anteriorD
Q
t
V04< repre$inta randamentul total al transmisieiD
.
ma2
V 3 da,m repre$inta momentul ma0im de$olvatat de motor2
Ast#el4 #olosind relatia +32!3, se obtine(
+32!8,
4'2'2 Deterinarea (ui i
21
din conditia de %ite*a inia #ta8i(ita
Acest criteriu presupune determinarea unui raport su##icient de mare al
primei trepte a schimbatorului de vite$e pentru a dat posibilitatea deplasarii
autovehiculului cu o vite$a minima +aleasa 6
min
V: 8m7h, constanta4 pe un drum
monderni$at4 in palier2 Pentru aceasta se #oloseste relatia(
+32!3,
Se considera turatia minima n
min
V04 n
p
V;0 rot7min si4 calculandu-se4 se
obtine(
57
+32!:,
4'2'6 Deterinarea (ui i
21
dupa criteriu( (ucru(ui ecanic de
$recare (a cup(area a8reia"u(ui5 (a pornirea de pe (oc
Solicitarile ambreia&ului cele mai puternice se produc la cuplarea sa4 la
pornirea de pe loc2 Luand in considerare lucrul mecanic de #recare la cuplarea
ambreia&ului4 la pornirea de pe loc4 in ca$ul deplasarii pe un drum in palier4 de
e#ectul valorii turatii initiale a motorului4 n
<
4 si de marimea puterii speci#ice4 $
sp
4 se
obtine urmatoarea e0presie de calcul a valorii raportului primei trepte(
+32!;,
unde(
n
<
V04;3 n
p
V;00 rot7minD
8
a
V04; pentru motoarele &ieselD
RV33 pentru autocamioane si autobu$e2
1nlocuind4 se obtine(
+32!8,
Se observa ca acesta valoare + este cea care se va #olosi in
continuare si care va #i luata in calcul si la construirea schimbatorului de vite$e4
deoarece aceasta permite si urcarea pantei ma0ime impusa in tema +va #i urcata
o panta chiar mai mare, si permite rularea la o vite$a chiar mai mica decat cea
aleasa2
Parta a-!!-a
CAP!"#$%$ !
+"%.!%$ "->&!C A$ +#$%*!!$#( C#&+"(%C"!,- P#+!/!$-
P-&"(%
AM/(-!A? @! A$-A-(-A ,A(!A&"-! C- +- ,A P(#!-C"A
59
&'&' DESTI9ATIA 5 CO9DITIILE IMPUSE SI CLASI-ICAREA AMBREAIARULUI
Ambreia&ul #ace parte din transmisia automobilului si este intercalat intre motor si cutia de
vite$e 4 repre$ent'nd or%anul de transmitere a momentului de la arborele cotit al motorului la
cutia de vite$e2
?unc5iile ambreia&ului sunt urm"toarele (
- permite la pornirea automobilului cuplarea pro%resiva a motorului 4 care se a#la in
#unc5iune 4 cu celelalte or%ane ale transmisiei 4 care 4 in acel moment4 stau pe locD
- permite cuplarea si decuplarea in timpul mersului automobilului motorului cu transmisia 4
la schimbarea treptelor de vite$e D
- prote&ea$" la suprasarcini celelalte or%ane ale transmisiei2
Ambreia&ul trebui sa 9ndeplineasc" anumite condi5ii 4 si anume (
-sa permit" decuplarea completa si cat mai rapida a motorului de transmisie 4 pentru ca
schimbarea treptelor sa se #ac" #ara 6ocuriD
-sa decuple$e cu e#orturi minime din partea conduc"torului 4 #ara a se ob5ine insa o cursa la
pedala mai mare de !0-00 mm 2?or5a la pedala necesara declupari nu trebuie sa depaseasca
!30 * la autoturisme si 30 * la autocamioane si autobu$e D
-partile conduse sa aib" o %reutate cat mai redusa pentru ca schimbarea treptelor sa se #ac"
#ara 6ocuri
-sa #ie su#icient de pro%resiv pentru a se evita pornirea brusca din loc a automobilului D
-sa asi%ure in stare cuplata o 9mbinare per#ecta intre motor si transmisieD
-sa permit" eliminarea c"ldurii care se produce in timpul procesului de cuplare prin patinarea
supra#e5elor de #recare D
-sa amorti$e$e vibra5iile ce se produc in transmisie D
-sa aib" o construc5ie simpla si ie#tina D
-sa #ie cat mai u6or de intretinut si de re%lat si sa o#ere si%uran5a D
Ambreia&ele se clasi#ica dup" principiul de #unc5ionare si dup" tipul mecanismului de
comanda 2
Dup" principiul de #unc5ionare ambreia&ele pot #i ( mecanice 4 hidrodinamice 4 combinate
si electroma%netice 2
Dup" tipul mecanismului de comanda 4ambreia&ele pot #i cu comanda ( mecanica 4
hidraulica 4 pneumatica si electrica 2
Dup" modul de reali$are a comen$i 4ambreia&ele pot #i (neautomate si automate2
&'2 ' Copunerea a8reia"u(ui
Ambreia&ul este compus din urmatoarele parti principale(
5:
!, Partea conducatoare> este acea parte a ambreia&ului care este montata pe
volantul motorului2 >a poate #i identi#icata ca #iind acea parte a ambreia&ului care se roteste cind
motorul este in #unctiune4 ambreia&ul este decuplat4 iar automobilul sta pe loc si cuprinde
urmatoarele componente principale(
Carcasa interioara a ambreia&ului(
Placa sau discul de presiuneD
Arcul +arcurile de presiune,D
, Partea condusa( este acea parte a ambreia&ului care este in le%atura cinematica directa cu
arborele de intrare +primar, al schimbatorului de vite$a2 >a poate #i identi#icata ca #iind acea parte
a ambreia&ului care nu se roteste cind motorul e in #unctiune4 ambreia&ul e decuplat4 iar
automobilul sta pe loc si cuprinde urmatoarele componente(
Discul sau discurile conduse ale ambreia&uluiD
Arborele ambreia&uluiD
3, Sistemul de actionare sau de comanda al ambreia&ului are in componenta doua parti(
Sistemul interior de actionare cuprinde piesele si subasamblele care reali$ea$a comanda
ambreia&ului si sunt situate in interiorul carterului2
Sistemul e0terior de actionare cuprinde toate piesele si subansamblele montate intre
pedala ambreia&ului si capatul #urcii ambreia&ului2 >l are mai multe variante constructive si
constituie un criteriu de clasi#icare a ambreia&elor2
&'6' Pre*entarea a doua #o(utii con#tructi%e de a8reia"
Se vor pre$enta in continuare doua tipuri de solutii constructive corespun$atoare temei
impuse(
&'6'&'A8reia"u( onodi#c #ip(u cu arcuri peri$erice 2
6n figura 1.3.1 este repre"entata contructia uni am&reiaG monodisc simplu cu
arcuri periferice .
Am&reiaGul monodisc cu arcuri periferice este raspandit la autocamioane!
tractoare! micro&u"e dar cate odata si la autoturisme datorita faptului ca are greutatea
cea mai redusa si constructia cea mai simpla.
Partile componente ale ambreia&ului se %rupea$" in( or%ane conduc"toare 24 or%ane
conduse si mecanismul de comanda 2
Ar%anele conduc"toare sunt ( volantul 49mpreuna cu carcasa4 discul de presiune4 arcurile
de presiune si p'r%hiile de declupare 2
Discul de presiune este solidar in rota5ie cu volantul si se poate deplasa a0ial2 Arcurile
3 4care reali$ea$" #or5a de ap"sare a supra#e5elor de #recare 4 sunt a6e$ate intre discul de presiune
si carcasa ambreia&ului 2 P'r%hiile de deplasare sunt prev"$ute cu doua puncte de articula5ie (
unul in discul de presiune si celalalt in carcasa 2
Ar%anele conduse ale ambreia&ului sunt ( discul condus si arborele ambreia&ului2 Discul
condus este a6e$at intre volant si discul de presiune 4 put'nd sa se deplase$e a0ial pe arborele
6+
ambreia&ului prev"$ut cu caneluri la #el ca si butucul discului 2 Pe discul condus sunt #i0ate prin
nituri doua %arnituri de #recare ce au un coe#icient de #recare mare 2
-ecanismul de comanda se compune din man6onul de debreiere si pedala ambreia&ului 2
La debreiere 2 se apas" pedala ambreia&ului si ti&a se deplasea$" spre dreapta iar #urca de
debreiere 9mpin%e man6onul de debreiere spre st'n%a 2 Rulmentul de presiune apas" pe capetele
interiore ale p'r%hiilor de declupare 4 iar acestea se rotesc in &urul punctelor de articula5ie de pe
carcasa 2 1n #elul acesta 4 p'r%hiile de declupare deplasea$" discul de presiune spre dreapta 4
comprim'nd arcurile 2 Deoarece discul condus nu mai este ap"sat asupra volantului 4
transmiterea momentului de la motor la cutia de vite$e se 9ntrerupe 2
La ambreiere ridic'nd piciorul de pe pedala 4 #urca de debreiere este readusa in po$i5ia
ini5iala de c"tre un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune2
?i%2!232!2 Ambreia& monodisc simplu cu arcuri peri#erice
&'6'2' A8reia"u( onodi#c cu arc centra( tip dia$ra)a
Ambreia&ul monodisc cu arc central tip dia#ra%ma in pre$ent este #oarte utili$at la
autoturisme2
La acest tip de ambreia& rolul arcurilor de presiune este indeplinit de un arc central sub
#orma de dia#ra%ma4 #ormat dintr-un disc de otel subtire preva$ut cu taieturi radialeD arcul
dia#ra%ma are #orma tronconica si indeplineste atat rolul arcurilor peri#erice cat si cel al par%hilor
de debreiere2
61
C'nd ambreia&ul este cuplat 4arcul tip dia#ra%ma se rea$em" in carcasa prin prin
intermediul inelului si datorita #ormei sale concave 4 apas" asupra discului de presiune iar acesta
la r'ndul sau asupra discului condus si volantului2
La declupare 4 mi6carea se transmite 4 de la pedala ambreia&ului 4 prin prin mecanismul de
comanda 4 la rulmentul de presiune 4 care se deplasea$" spre st'n%a si apas" asupra p'rti
interioare a dia#ra%mei se va deplasa deci spre dreapta 21n #elul acesta 4 discul condus nu mai este
ap"sat pe volant de c"tre discul de presiune ia le%"tura dintre motor si cutia de vite$a se 9ntrerupe
2
?i%2!2322 Ambreia& monodisc cu arc dia#ra%ma
62
&'<' A(e)erea #i pre*entarea #o(u,iei con#tructi%e
Solu5ia constructiva adoptata este ambreia& monodisc cu arcuri peri#erice datorita
simplit"5ii sale constructive 4 compactitatii si %reut"5ii reduse2
Discul de presiune va #i din #onta4 ob5inut prin turnare2
Carcasa ambreia&ului se va #abrica din tabla %roasa ambutisata datorita pre5ului mai redus
dar si a productivit"5ii mai mari2
Pentru o cuplare mai lina si reducerea cat mai mult a 6ocurilor din transmisie4 se vor
creste calit"5ile elastice ale discului condus2 Discul propriu-$is va #i prev"$ut cu t"ieturi radiale4
indoite altern'nd4 ast#el re$ult'nd un disc ondulat2 Aceasta solu5ie este mai avanta&oasa #ata de
#olosirea arcurilor lamelare ondulate deoarece este mai simpla de reali$at si cu un num"r mai mic
de piese2 >lementul elastic suplimentar si amorti$oarele pentru oscila5ii de torsiune vor #i arcuri
elicoidale4 deoarece au o durata de #unc5ionare mai mare4 re$ista mai bine la temperaturi inalte
dec't suspensiile din cauciuc 4 in plus putindu-se reali$a o caracteristica de amorti$are #ranta
acoperindu-se o %ama mai lar%a de vibra5ii2
Barniturile de #ric5iune vor #i prinse prin nituri de discul condus pentru a se putea inlocui
mai u6or atunci cand se vor u$a2
Sistemul de ac5ionare va #i hidraulic4 ast#el nu va mai #i necesara re%larea4 sistemul av'nd
capacitatea de a prelua &ocurile re$ultate in urma u$urilorD sistemul de ac5ionare
hidraulic este pre#erabil celorlalte sisteme datorita randamentului sau ridicat
si silentio$itatii sale2
63
Ca6itolul 2
CA$C%$%$ @! P(#!-C"A(-A P(!&C!PA$-$#(
C#MP#&-&"- A$- AM/(-!A?%$%!
La calculul ambreia&ului se urm"re6te stabilirea dimensiunilor elementelor principale ale
acestuia4 9n raport cu valoarea momentului motor 6i pe ba$a parametrilor constructivi ai
motorului 6i autovehiculului2
PFAA 0K M
a=
F620 9
2'&' Deterinarea oentu(ui de ca(cu(
1n timpul #unctionarii ambreia&ului4 ca urmare a #recarilor normale din #a$ele de cuplare-
decuplare4 supra#etele de #recare ale discurilor conduse sunt supuse u$urii4 arcurile de presiune se
detensionea$a4 iar #orta de apasare se micsorea$a2
Pentru transmiterea de c"tre ambreia& a momentului motor ma0im #"r" patinare4pe toat"
durata de #unc5ionare este necesar ca momentul de #recare al ambreia&ului s" #ie mai mare dec"t
momentul ma0im al motorului2 7n acest scop se introduce 9n calcul un coe#icient de si%uran5" g2
-omentul de calcul va #i(
La ale%erea coe#icientului g se 5ine seama de tipul 6i destina5ia autovehiculului precum 6i
de particularit"5ile constructive ale ambreia&ului2
Se ale%e gV!4; -
c
V!4;
2
3V3848Rda*mS2
2'2' Deterinarea oentu(ui de $recare a( a8reia"u(ui
Pentru determinarea momentului de #recare al ambreia&ului se consider" un coe#icient de
#recare hV0482+intre 043 si 043,2
Pentru momentul de #recare total avem(
64
ma0
. .
c
=
, +
3
3 3
i e a
- - p . =
unde R
e
Ora$a e0terioar" a supra#e5ei de #recare
R
1
- ra$a interioar" a supra#e5ei de #recare
Unde(
?i%222Schema pentru determinarea momentului de #recare al ambreia&ului2
O8#er%a,ie:
Pentru ambreia&e prev"$ute cu mai multe perechi de supra#e5e de #recare momentul este(
unde i-repre$int" nr2de supra#e5e de #recare iV n
d
n
d
- repre$int" nr2 discurilor de #recare
Se ale%e ambreia& monodisc uscat cu arcuri peri#erice datorit" construc5iei simple 6i
#aptului c" este un ambreia& #oarte 9nt'lnit la modelele similare2
Ra$a e0terioar" este(
unde 4 CV+043304;3,
)inand seama de #aptul ca u$ura %arniturilor este mai accentuata la peri#erie decat spre
centru4 din cau$a vite$elor de alunecare di#erite4 se recomanda ca limita superioara a
coe#icientului C sa se adopte in ca$ul automobilelor echipate cu motoare rapide2
Se ale%e CV0433
65
e
i
-
-
C =
, +
i e
- -
1
p
3 3
3
i e
i e
a
- -
- -
1 .
=
3 3
3
i e
i e
a
- -
- -
i 1 .
=
i C
.
-
e
, ! +
ma0
!3
0
!:
0
!8
0
0
0
3
3
0
8
0
30
0
30
3
3!
0
3
3
330
.
i
!0
0
!!
0
!
3
!3
0
!3
0
!3
3
!:3
!;
3
!8
3
!<3
A 43=343 343 343D 840
Ta8 2'& E Dien#iuni(e )arnituri(or de $recare pentru a8reia"e
Se ale%e din S)AS ;;<3-:; D
e
V33RmmSR
e
V!:23RmmS
D
1
V!83RmmS R
1
V<23RmmS
Brosimea %arniturii gV8mm
2'6' Deterinarea $or,ei de ap+#are a#upra di#curi(or a8reia"u(ui
Se determin" din condi5ia ca momentul de #recare al ambreia&ului s" #ie e%al cu momentul
de calcul -
c
-omentul de #recare al ambreia&ului este(
66
S R 83 !3; 33 4 0 mm - C -
e i
= = =
S R 3 2 !;
3 2 < 3 2 !:
mm
- -
-
i e
m
=
+
=
+
=
S R !3;
, 33 4 0 ! +
3 33
mm -
e
S R ;:
3 2 !; 8 2 0
!0 3 ; 4 !
3
ma0
da,
i-
.
1
m
=
=
i e
i e
a
- -
- -
i 1 .
S R ;; 4 33 da,m .
a
=
S R !3: 2 0
, +
!0 ;:
.$a
- -
p
i e
=
S
Coe#icientul F se calculea$" cu rela5ia(
Deci diametrul s'rmei va #i(
Se ale%e din S)AS 8<3-8< s'rm" tras" din o5el carbon de calitate av'nd dV3RmmS2
69
S R 8 2 8! i 4 ! j da, 1 1
a a
= =
ta
a
d
& 81
d
j 8
=
3 4 !
3
:!3 4 0
, ! 3 + 8
! 3 8
= +
= 8
3
j 8
d
& 81
a
=
S R 38 4 8
;000
3 !0 8 4 8! 3 4 ! 8
mm d =
a a
1 1 i , 3 4 ! !3 2 ! + j =
, i j +
a a a r
1 1 n 1 =
a a r a a
1 1 1 1 1 4 0 i , ! 4 ! + !3 i 4 ! j = = =
r a f
1 1 c 1 =
a a f
1 1 c 1 4 0 =
S R !0!:
4 0 <3 4 0
;:
4 0
da,
c
1
1
f
a
=
=
S R ;3 2 :;
!3
!0!:
i da,
n
1
1
a
a
a
= = =
c c
c
8
:!3 4 0
, ! + 8
! 8
+
=
2'?' Deterinarea nu+ru(ui de #pire
Pentru determinarea num"rului de spire n
s
se pleac" de la #ormula s"%e5ii(
-unde #Vs"%eata arculuiD
BVmodul de elasticitate transversal 2
DVc
2
dV3
2
3V3RmmS
Se notea$"( -ri%iditatea arcului
C'nd ambreia&ul este cuplat #or5a de$voltat" de arc este ?b
a
4 deci vom avea(
C'nd ambreia&ul este decuplat #or5a de$voltat" de arc este ?I
a
4deci avem(
S"%eata suplimentar" k#
!
corespun$"toare de#orm"rii arcului la decuplare se poate determina
#unc5ie de &ocul necesar 9ntre supra#e5ele de #recare 9n po$i5ie decuplat"2 k#
!
se determin" cu
rela5ia(
-unde n
d
V nr2 discurilor conduseD
-&
d
V &ocul dintre o pereche de supra#e5e de #recare pentru decuplarea complet" a
ambreia&ului2
Se recomand" pentru ambreia&e monodisc &
d
V04304;RmmS2Se ale%e &
d
V04;RmmS2
Deci s"%eata suplimentar" k#
!
va #i(
6:
d d
) n f =
!
8
3
i 8
/d
n & 1
f
s a
=
S . R !0 8
3
cm da, / =
3
8
i 8 & 1
f /d
n
a
s
=
f
1
8
a
i
!
=
!
3
8
8 8 &
/d
n
s
=
!
i
!
i
!
!
i i
8
1
f
f
1
8
a a
= =
!
j
j
!
j
!
j
!
8
1
f
f
1
8
a a
= =
!
j
i
!
j
! !
i
8
1 1
f f f
a a
= =
!
j
!
i
f
1 1
8
a a
=
/om considera n
s
V3 spire2
Deoarece spirele de la capetele arcului nu sunt active4 num"rul total de spire n
t
Se determin" cu rela5ia(
2'3' Deterinarea (un)iii arcu(ui Pn #tare (i8er+
Lun%imea arcului 9n stare liber" se determin" cu rela5ia(
-unde L
o
Vlun%imea arcului 9n stare liber"D
L
!
V lun%imea arcului 9n po$i5ia decuplat" a ambreia&ului2
-unde n
s
Vnr2 de spire activeD
&
s
Vdistan5a minim" 9ntre spirele arcului 9n po$i5ia decuplat" a ambreia&ului2
Se ale%e &
s
V!RmmS
Deci lun%imea arcului 9n stare liber" va #i(
2'A'Deterinarea coe$icientu(ui de #i)uranta a( a8reia"u(ui dupa
u*area )arnituri(or
7+
S R !: 2 3! !: 2 !0 8! mm 0
o
= + =
S R 8 4 ! ; 4 0
!
mm f = =
S . R :;8 2 <
8 2 !
;3 2 :; 8 2 8!
!
mm da, 8 =
=
S R !3 2 8
:;8 2 < 3 8
3 !0 !0 8
3
8 3
spire n
s
=
=
S R ; 3 spire n n
s t
= + = + =
! !
f 0 0
o
+ =
, ! + , +
!
+ + + =
s s s
n ) d n 0
S R 3 4 0 3 ! 4 0 ! 4 0 mm d )
s
= =
S R 8! , ! 3 + ! 3 , 3 +
!
mm 0 = + + + =
S R !: 2 !0
!0 3 !0 8
3 3 8 2 8! 8 8
8 3
3
8
3 j
!
mm
/d
n & 1
f
s a
=
= =
Dupa u$area %arniturilor de #recare #orta cu care un arc de presiune actionea$a asupra
discurilor ambreia&ului devine ?
a
bb
2 Datorita u$urii %arniturilor4 arcurile de presiune se destind4
iar ?
a
bb
l?
a
b 2
Coe#icientul de si%uranta dupa u$area %arniturilor de #recare 4 unde -
a
beste
momentul de #recare al ambreia&ului dupa u$area %arniturilor de #recare2
Calculul momentului -
a
b se #ace cu relatia(
-i)'2'A'Caracteri#tica arcu(ui de pre#iune
)inand seama ca in #i%ura !!28 triun%hiurile care se #ormea$a sunt asemenea4 re$ulta
pentru ?
a
bbb
relatia(
Calculul sa%etii # se #ace cu relatia( #
V#- u2
U$ura admisibila pentru o %arnitura de #recare este uV!43222 mm2
71
Dupa determinarea #ortei ?
a
bbb
si a momentului -
a
b
se poate calcula si 2
?
a
bbb
V:;4;3 V3;40: da*
-
a
b
V da*m2
Pentru transmiterea de catre ambreia& a momentului -
ma0
4 #ara patinare4 cand %arniturile
de #recare sunt u$ate4 trebuie ca 2
2'B' /eri$icarea (a Pnc+(*ire a a8reia"u(ui
Pentru veri#icarea la 9nc"l$ire a ambreia&ului trebuie s" se determine mai 9nt'i urmatoarele
m"rimi(
-unde r
r
Vra$a de rulare a ro5iiD
r
o
Vra$a liber" a ro5iiD
r
n
Vra$a nominal" a ro5ii2
Avem( BV3RmmSD +balona&,
DV!3
2
48V33:RmmS +diametrul &antei,
LVB+048!403, +9n"l5imea sec5iunii anvelopei,
LVB
2
04<V3
2
04<V!0:RmmS
Pentru calcule se poate apro0ima r
oV
r
n
2
-coe#icientul de de#ormare al pneuluiD
Se ale%e
Pentru aprecierea u$urii %arniturilor de #recare se #oloseste ca parametru lucrul mecanic
speci#ic de #recare dat de relatia(
72
?
d
r
r r
n
o r
+ =
=
S R ;8 !0:
33:
mm r r
o n
= + = =
, <30 4 0 <83 4 0 + =
<3 4 0 =
S R :0 ;8 <3 4 0 mm r
r
= =
!
3 4 33;
o s
r a
i i
r /
0
=
in care ( B
a
este %reutatea totala a automobilului4 in da*D r
r
ra$a de rulare a rotilor4 in mD
i
s!
Vraportul de transmitere 9n treapta 1Di
o
V raportul de transmitere al transmisiei principaleD
Se consider" ( - i
o
V84;
-i
s!
V:433
/eri#icarea la 9nc"l$ire se #ace cu rela5ia(
-unde mVcoe#icient ce e0prim" partea din lucrul mecanic L consunat" pentru 9nc"l$irea
piesei care se veri#ic"D
cVc"ldura speci#ic" a piesei2
CV04!!3RPcal.P%CS
%
p
V%reutatea piesei care se veri#ic" 9n Rda*S
Pentru discul de presiune al ambreia&ului monodisc mV043
c
o5el
V+;;30;830,RP%.m
3
S
7n ca$ul ambreia&ului monodisc se veri#ic" discul de presiune2Acesta se construie6te
masiv pentru a putea 9nma%a$ina o cantitate c't mai mare de c"ldur"2
/olumul discului de presiune este(
-unde %V%rosimea discului de presiuneD
Cum @tV!4!!C l !3C4 insemna ca ambreia&ul are o comportare buna la inca$ire4 valori
ale lui @t peste !3C #iind neacceptate pentru constructia de automobile2
2'&0' Ca(cu(u( #i proiectarea ar8ore(ui a8reia"u(ui
Arborele ambreia&ului este solicitat la torsiune de catre momentul de calcul al
ambreia&ului -a2 >l are o portiune canelata pe care se deplasea$a butucul discului condus2
Diametrul interior se determin" cu relatia(
73
p
g c
0
=
8;
C C =
= !3 !! 4 !
<8 4 !0 !!3 4 0 8;
!0; 3 4 0
S R !0;
; 2 8 33 2 :
!0 :0 !0 3:80 3 4 33;
:
A 0 =
S R !0 8 4 ! !0
8
, !83 33 +
0
8
, +
3 3 <
m
d &
g 6
e e
=
=
S R <8 4 !0 !0 8 4 ! ;800
3
da, 6 g
p
= = =
re$ult"(
unde i
m
V
f
e
d
c
b
a
raport de transmitere mecanicD
i
h
V
, +
d
d
raport de transmitere hidraulicD
n
a
V+04<304<8, randamentul de ac5ionare al mecanismului hidraulic2
Cursa total" a man6onului rulmentului de presiune +s
m
, se determin" cu rela5ia(
unde s
l
Vcursa liber" a man6onuluiD
s
l
V+8,RmmS
se ale%e s
l
V3RmmS
&
d
V&ocul ce trebuie reali$at 9ntre #iecare pereche de supra#e5e de #recare pentru o
dcuplare complet" a ambreia&uluiD
&
d
V04;RmmS
iVnum"rul perechilor de supra#e5e de #recareD
iV
i
p
Vraportul de transmitere al p'r%hiilor de debreiere2
Se ale%e i
p
V!43
S
m
V3C04;!43V34!RmmS
Se determin" cursa pistonului cilindrului receptor cu rela5ia(
7:
!
d
d
1
1
=
e
f
c
d
1 1 =
b
a
1 1
p
=
!
a h m a a
p
i i
1
i
1
1
= =
i i ) s s
p d l m
+ =
d
c
s s
m
=
=
d
c
unde
Deci cursa pistonului cilindrului receptor va #i (
s
V34!V!04RmmS
/olumul de lichid activ 9n cilindrul receptor este (
d
V30RmmS
Datorit" #aptului c" presiunea de lucru este redus" 4 iar conductele de le%"tur" au o lun%ime
relativ mic"4 se poate ne%li&a de#orma5ia conductei 4 iar volumul de lichid re#ulat din cilindrul
pompei centrale se poate considera e%al cu volumul %enerat de pistonul pompei receptoare
+/
!
V/
,2
Cursa pistonului pompei centrale se determin" cu rela5ia(
Cursa total" a pedalei de ambreia& este(
?or5a la pedal" ?
p
se poate mic6ora prin m"rirea randamentului mecanismului de
ac5ionare n
a
2?or5a la pedal" +la ambreia&ele #"r" servomecanisme au0iliare, nu trebuie s"
dep"6easc" !3-3 Rda*S deoarece consumul prea mare de e#ort #i$ic conduce la obosirea
e0cesiv" a conduc"torului auto2
?or5a la pedal" se determin" ast#el(
!
d
d
1
1
=
a h m a a
p
i i
1
i
1
1
= =
9+
d
c d
s 6
m
=
8
S R 4 ;
8
30
! 4 3
cm 6 =
=
S R 80 S R 8
!3
!0 4 ; 8 8
!
mm cm
d
6
s = =
=
S R !3
30
!
!
mm
d
d
d
d
= = = =
S R !0 3 80
!
mm
b
a
s s
p
= = =
S R 3< 4 !
<8 2 0 8 3 4 ! 3
;:
da, 1
p
=
==
2'&6'Condi,ii )enera(e ipu#e a8reia"u(ui
7n a#ar" de condi5iile impuse ambreia&ului la decuplare 6i cuplare4 acesta trebuie s" mai
9ndeplineasc" urm"toarele(s" aib" durata de serviciu 6i re$isten5" la u$ur" c't mai mareD
s" aib" o %reutate proprie c't mai redus" D s" o#ere si%uran5" 9n #unc5ionareD s" aib" o construc5ie
simpl" 6i ie#tin"D parametrii de ba$" s" varie$e c't mai pu5in 9n timpul e0ploat"riiD s" aib"
dimensiuni reduse4 dar s" #ie capabil s" transmit" un moment c't mai mareD s" #ie echilibrat
dinamicD s" #ie u6or de 9ntre5inut2
Durata de #unc5ionare a ambreia&ului depinde de num"rul cupl"rilor 6i decupl"rilor4
deoarece %arniturile de #recare se u$ea$" mai ales la patinarea ambreia&ului2 La #iecare cuplare
lucrul mecanic de #recare la patinare se trans#orm" 9n c"ldur" datorit" c"reia temperatura de lucru
a %arniturilor de #recare cre6te2 >0perimental s-a constatat c" la cre6terea temperaturii de la
0C la !00C4 u$ura %arniturilor de #recare se m"re6te apro0imativ de dou" ori2
91
BIBLIOGRA-IE
;1=. SSS---2.mercedes<&en".co.u(
;2=SSS---.fiatprofessional.co.n"
;3=SSS---.fiatprofessional.ro
;4=5ristian Andreescu<D/A0/CA A1T23E4/C1LEL2R
;5=Stmc.com.au)truc(s)
;6=SSS---.findvau#hall.co.u(
;7=2ircea 1prean<TRA50/5// 6ETR1 A1T23E4/C1LE
;9=8umsis(i!..I<Arelucrarea datelor e#perimentale<
6ndrumar!Fd./ehnica Tucuresti!1:74
;:=SSShttp))---.iveco.com)romania<catalog
;1+=SSS---.opel.ro<catalog
;11=SSS---.(m77.com
;12=SSS---.auto.ro
;13=SSS---.carfolio.com
92
93