Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CRETERE A
IEPURILOR
CRETEREA TINERETULUI
CUNICUL
Alimentaia tineretului
Norm de
ntreinere:
0,04 UN i 4 g
PBD/1 kg GV.
Alimentaia tineretului
cunicul
Iarn:
50-100 g fnuri;
100 g suculente;
40-50 g concentrate.
Creterea iepurilor de
reproducie
1,0-1,2
0,80-1,0
0,80-0,90
0,50-0,60
0,45-0,55
0,45-0,50
0,70-0,90
0,60-0,80
0,50-0,70
Iarna:
Vara:
200-300 g fn;
200-300 g suculente.
1000-1800 g mas verde
(frunze de morcov i varz
maxim 500 g).
Concentratele completeaz
raiile n funcie de sex i
stare fiziologic.
Minerale:
1-2 g sare;
3-4 g amestec sruri de Ca
i P.
Elementul principal l
constituie cuca, aceasta
fiind montat pe un
suport deasupra fosei
pentru evacuarea
dejeciilor. Fiecare cuc
dispune de adptoare
i hrnitoare. Din fos
dejeciile sunt eliminate
o dat la 2-3 ani; prin
fermentare se realizeaz
sterilizarea acestora i
meninerea unei
temperaturi constante la
nivelul inferior al cutilor.
Fiecare compartiment se populeaz o dat la 2-3 ani cu tineret prini n vrst de 8-10 sptmni produs n sectorul bunici" al
unitii.
Organizarea procesului de
producie
Popularea se execut
numai dup o pregtire
minuioas a fiecrui
compartiment, constnd
n: curire mecanic,
splare, dezinfecie cu
sod caustic 4% i
vruire. Se monteaz
cutile, se verific
funcionalitatea
sistemului de ventilaie i
nclzire i a adptorilor
automate. Cu o zi nainte
de populare adpostul se
ventileaz i se
nclzete, dac este
necesar.
Rezultatele obinute
depind, n foarte mare
msur, de organizarea
ftrilor. Pregtirea cuibului
n vederea ftrii se face cu
4-5 zile nainte, prin
introducerea unui strat de
paie gros de 3-5 cm, tasat,
pe fundul cuibului, strat ce
se acoper cu un grilaj
pentru a nu fi deranjat de
femel. Deasupra acestuia
se amenajeaz cuibul
propriu-zis, tot din paie, n
sistemul vizuin. nainte de
ftare cu 2-3 zile se
restricioneaz hrana
femelelor, pentru
reducerea, n primele zile
dup ftare, a produciei de
lapte.
diametru 5 mm
lungime maxim 10 mm
Liani:
lignosulfit 2%;
melas 4%;
abur tehnologic;
bentonit 2%.
La selecia femelelor se va
ine seama de capacitatea
de alptare, de instinctul
matern, de fecunditate,
prolificitate i rusticitate. La
selecia masculilor se
urmresc: vigoarea sexual,
viteza de cretere, consumul
specific, viabilitatea,
randamentul la sacrificare i
calitile organoleptice ale
crnii.
Liniile folosite pentru
obinerea hibrizilor aparin
raselor Alb Neozeelandez i
Californian.