Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Specie a genului epic in proza, de dimensiuni moderate, situate intre schita si roman.
Evidentiaza un singur fir fabulativ, iar interestul autorului se orienteaza catre conturarea
personajelor care sunt mult mai complexe decat in schita si in povestire.
Spre deosebire de povestire care este o naratiune subiectivizata, in
nuvela, stilul tinde sa se obiectivizeze, majoritatea fiind maratiuni la
persoana a III-a, singular.
Clasificare
o Istorice
o Psihologice
o Fantastice
o Sociale
o Tragice
! Moara cu noroc este capodopera volumului Novele din popor (1881).
Aceasta nuvela inaugureaza etapa dramatica cu accente tragice din epica lui
Slavici.
Complexitatea nuvelei rezulta din mulktitudinea temelor abordate. Ea este:
- O nuvela psihologica
- O nuvela sociala (o fresca a societatii din Campia de Vest)
- O nuvela tragica prin supratema destinului, si ca urmare a hybris-ului.
Semnificatia titlului
Titlul este construit pe o amara ironie.
El trezeste cititorului anumite asteptari (un topos al fericirii), dar pe masura
ce acesta patrunde in inima evenimentelor, constatam ca naratiunea il
submineaza sistematic.
Moara cu noroc este un suprapersonaj, un spatiu malefic, care determina
destinul personajelor si-n care se consuma tragedia familiei lui Ghita.
Substantivul moara este polisemantic deosebit de expresiv prin sugestiile sale.
Nu itereseaza sensul propriu al lui (actiunea de a macina cereale), ci sensul secundar si
figurat: in nuvela lui Slavici, moara macina banii clientilor si in primul rand, constiintele
umane.
Dupa criteriul dimensiunii, nuvela pupate fi considerata un microroman.
Este alcatuita din 17 capitole, (primul = prolog, ultimul = epilog).
Cele 17 capitole preznita in mod gradat evolutia momentelor subiectului.
De retinut ca deznodamantlul nu corespune finalului. Incipitul se afla in relatie de
simetrie cu finalul, deoarece ambele sunt sustinute de batrana mama a Anei.
Trasaturile nuvelei psihologice
A) CONSTRUCTIA SUBICTULUI
I.
II.
III.
IV.
I.
actiune
conflict
momentele subiectului
spatial si timpul (relatiile spatio-temporale. Cronotopul)
Conflictul interior este cel mai puternic din nuvela, dar este deteminat de conflictele
exterioare. Ghita vs. Lica, Autoritati vs. Lica, Ghita vs. Ana.
Constatam existenta unui conflict latent intre generatii, exprimat de avetrismentul
batranei din incipit.
III.
B) CONSTRUCTIA DISCURSULUI
Constructia subiectului se realizeaza avand ca repere: inlantuire/alternanta, incipit, final,
elipsa.
ELIPSA = absenta unor evenimente din discurs (nu sunt mentionate in text) dar prezente
in istorie.
In nuvela Moara cu noroc, secventele narrative sunt prezentate prin inlantuire, deoarece
evenimentele decurg unele din altele.
INCIPITUL = uvertura unei opera epice/lirice/dramatice/, primele randuri
FINALUL = sfarsitul unei opera literare care, in cazul de fata, nu corespunde
deznodamanului.
In nuvela lui Slavici, incipitul se afla in relatie de simetrie cu finalul.
Incipitul are un caracter moralizator. Batrana adreseaza tanarului cuplu un avertisment prin
care inaugureaza dezbaterea de natura morala, specifica prozei psihologice.
Omul sa fie fericit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te
face fericit
Vorbele batranei au un accentuat character gnomic (paremiologic) si reprezinta o pledoarie
pt. cumapatare, masura, echilibru msi armonie.
Incipitul are un character premonitoriu.
Interventia batranei din fanal sta sub semnul fatalitatii destinului: asa le-a fost data