Lucrare de diplom -

NGRIJIREA PACIENILOR CU
INSUFICIEN RENAL A
RINICHILOR POLICHISTICI

MOTTO
Ce la om nu este posibil, la DUMNEZEU
este posibil.

Lucrare de diplom -

MOTIVUL LUCRRII MELE DE DIPLOM

Motivul pentru care am ales acest diagnostic este pentru a nvaa tot
mai mult despre funcia rinichilor , i despre insuficienta renal a
rinichilor polichistici - boala pe care eu si tatl meu a motenit-o.

Lucrare de diplom -

CUPRINS
I ANATOMIA RINICHIILOR...... pag 1
1. Sistemul renal
2. Structura produs de urina primar
3. Cile excretoare ale rinichilor
II FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR ..pag 6
1. Reglarea funciei renale
2. Eliminarea urinii
3. Examenul de urin n laborator
III NOIUNI DE NURSING...pag 15
IV INSUFICIENA RENAL CRONIC. pag 18
1. Definiie
2. Alimentaia
3. Boli renale cronice
A. Diabetul zaharat
B. Hipertensiunea
C. Factori de risc
V INVESTIGAII.. pag 27
1. Investigarea funciilor renale
2. Investigaii pentru declararea anemiei
3. Alte investigaii
VI TRATEMENTE..pag 30
1. Tratamentul iniial
2. Tratamentul de intreinere
3. Tratamentul n caz de agravare
4. Tratamentul insuficienei renale
5. Tratamentul chirurgical
6. Alte tratamente
VII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU CAZURILE
STUDIATE...... pag 44
Cazul I
Cazul II
Cazul III
VIII CONCLUZII PENTRU NOI TOI.pag 64
BIBLIOGRAFIE...pag 67

I ANATOMIA RINICHIILOR
1. SISTEMUL RENAL
Funcia de excreie e funcia de baza a organismului din care se elimin la
exterior produii toxici din organism , rezultai n urma complexelor procese
metabolice care elibereaz energie.
Principalele organe care au rol in excreie sunt :
3

Lucrare de diplom -

-Pielea
-Plamnul
-Aparatul renal
Aparatul renal este alctuit din rinichi i ci urinare. Cile urinare sunt
reprezentate de calicele mici i mari, pelvis renal, bazinet, uretre, vezica urinal i
uretre.
Rinichii produc urina, care reprezint o soluie apoas cu substante de
degradare provenite din alte organe astfel este reglat compoziia mediului intern al
organismului, respecriv echilibrul hidroelectrolitic i al altor substane ce compun
acest mediu.
Formarea urinei se face n doua faze :
-la nceput se realizeaz un ultra filtru din plasma sanguin numit urina
primara , care conine substane ptrunse din snge la o concentratie egal cu
cea din sage cu excepia proteinelor. Cantitatea urinei primare este de
aproximativ 150 litri in 24 de ore, apoi unele substane n principal glucoza i
apa sunt reabsorbite n snge i se formeaz urina secundar.
-urina este evacuat prin cile excretorii , respectiv : bazinet, ureter, vezic si
uretr.
Rinichii sunt organe retroperitoneale, rinichiul stng fiind situat mai sus de cel
drept. Rinichii au form de bob de fasole si prezinta doua fete : anterioar i
posterioar ; dou margini : lateral convexa i medial concav. n zona medial a
rinichiului se afla sinusul renal in care se gsete hilul renal.
Rinichii cantresc intre 120- 200 grame fiecare, sunt de culoare roie-brun i de
consistent ferma. Sinusul renal e alcatuit din circa 4 cm si reprezint o cavitate
care adposteste pediculul renal format din :
-Cile excretoare
-Vase de sange
-Nervi
-Fibre nervoase vegetative
-O mas de grsime
Loja renal : rinichii sunt situai n regiunea lombo-diafragmatic n loja renal
care are drept limite :
-Superior: n plan ce trece prin zona vertebrei T 11
-Inferior: tot un asemenea plan ce trece la nivelul vertebrei L 3
-Lateral :un plan ce trece prin vrful coastei a 12-a
-Medial : linia paravertebral.
Rinichiul este nvelit cu un segment al tunicii urogenitale interne care formeaz o
fascie renal. Superior rinichiilor se afla glandele suprarenale care se continu n
sus pana la muchiul diafragm unde se prind pe aceasta. Lojele renale comunic
ntre ele i sunt deschise n inferior de-alungul celor dou uretre.
Sectiunea renal :
Este inconjurat de capsula proprie renal dens care prezint dou zone :
- zona medular
- zona cortical
Medulara : e situat profund i e lacatuit din piramidele renale Malphigi care
sunt in numar de 7-12 . Aceste piramide prezint o baz paralel cu marginea
lateral a rinichiului si cu un vrf orientat spre papila renal. n jurul fiecrei papile
se afla o calice mic care apoi se deschide in calicele mari. Piramida este alcatuit
dintr-o zona papilar i o zon extern striat a crei striaii conin tuburi
colectorii i vase sanguine. Corticola este situat extern periferic ntre capsula i
se ntinde ca o banda ntre baza piramidelor i capsula renal . La rndul ei
corticola ptrunde printre piramide formnd corpusculi renali Malphigi.
4

Lucrare de diplom -

|Rinichii sunt alctuii din lobi renali in a crui structur intr o piramid renal
Malphigi mpreuna cu zonele laterale numite piramidele Ferein i toat substana
cortical care le nconjoar. Lobii sunt formai din lobuli care se unesc spre canal
corector ce se deschide in bazinet. Unitatea morfologica i functional a rinichiului
este nefronul . La copii rinichii sunt situai mai sus decat la adult . Rinichii
copilului sunt mai mari decat la aduli din punct de vedere al proproetatilor.
Irigatia Rinichiilor.
Necesit un flux sanguin important reprezentat ca circa 20 % din sngele trimis
de catre cord n circulaie. Arborele vascular al rinichiului are o dispozitie
particular. Arterele renale,ramuri din aorta i venele renale ce dreneaz n vena
cava inferioar se afl n sinusul renal la nivelului esutului conjunctiv lax, bogat n
grsime, care se gsete n aceast regiune.
Artera renala se mparte n arterele inferioare situate in piramidele renale , se divid
i iau un aspect arcifor ntre medular i corticala formnd artelele arcuate ce
vascularizeaz cele dou zone. Din artera arcuat iau natere arterele interlobulare
ce prezint un traiect radiar in corticol. Din aceste artere rezultarteriolele aferente
care se capilarizeaza formnd glomerulul renal. Sngele prsete glomerulul prin
arteriola eferent ce se deschide n reeaua capilar a cortexului renal ce se
ndreapt spre venele interlobulare apoi n venele arcuate i n final in venele
interlobare, formand vena renal.
Cei doi rinichi si venele principale.

2 STRUCT
URA

PRODUCTOARE DE URIN PRIMAR

Structurile productoare de urin primar sunt :
-corpusculii renali Malphigi
-aparatul Jugstablomerular.
Corpusculii renali Malphigi au un diametreu de la 200-300 micrometri vizibil
macroscopic ca un punct rou. Conine glomerulul format din 20-25 de bucle
capilare nconjurata de capsula Bowman. Prezint un pol vascular , iar spaiul
dintre cei doi perei ai capsulei primete urina primar i o conduce la polul urinar
n sistemul tubular.
Filtrul renal se compune la acest nivel din trei structuri :
-Un endoteliu ce nu permite trecerea celulelor sanguine
-Membrana bazal care mpiedic trecerea moleculelor voluminoase
5

Lucrare de diplom -

-Prodicele care au prelungiri spre membrana bazal i rein substanele cele

mai fine.
Aparatul Jugstablomerular este format dintr-un grup de celule situate ntr-o
molecul dens i unghiul de arteriorele aferente i eferente. Ele intervin n
controlul presiunii arteriale. Celulele acestui aparat au o inervaie adrenelgic.
Structurile ce produc urina secundar sunt reprezentai de tubi renali alctuii din
mai multe segmente :
-Tubul contor premixal care ncepe n apropierea glomerulului n continuarea
capsulei bowman i se ndreapta spre medular, conine microvili si mitocondrii.
-Un tub drept cu un ram descendent i un ram ascendent care formeaza o ans.
-Tubul contort distalp se rentoarce n corticola rinichiului ; este format din
celule epiteliale nalte bine separate.
-Urmeaz o secven de unire care se deschide in canalele colectoare ce
conflueaz n conductele papilare mai mari i se termin n vrful papillei renale.

3 CILE EXCRETOARE ALE RINICHIULUI

Urina formata este eliminat n exterior prin cile excretorii alcatuite din :
-Calicele mici
-Calicele mare
-Pelvisul renal
-Ureterul
-Vezica urinar
-Uretra masculin i feminin
1. Calicele mici :
-Sunt formatiuni musculo membranoase aflate n sinusul renal.
-Se prind cu extremitatea proximal n jurul papilelor renale, iar prin
extremitatea distal se unesc ntre ele formnd calicele mari.
-Calicele mici sunt n numar de 6-12
2. Calicela mari :
-sunt in numar de 2-3 i rezult denumirea celor 6-12 calice mici , astfel ia
natere n pelvis sau bazinet.
3. Pelvisul renal :
-Are forma de plnie turtit anteroposterior
-Are o constituie musculo-membranoas
-La nivelul bazei sale se deschid calicele mari iar prin varf se continua cu
ureterul.
-Este captusit de un epiteliu care se continua la nivelul papilelor
-In perete se afla un strat muscular
-La nivelul legaturii intre pelvis si ureter se sfla sfincterul pelvisului renal
4. Ureterul :
-Este un organ pereche
-Este un conduct musculo-membranos care uneste pelvisul renal cu vezica
urinara
-In lungimea sa strabate cavitatea abdominala si pelviana
-Are o lungime de 30-35 cm
-Ia nastere din pelvisul renal la nivelul celei de-a doua vertebra lombara
-Prezinta trei curburi :una la ivelul rinichiului,a doua la nivelul liniei
terminale,a treia in pelvis
6

Lucrare de diplom -

-La barbat ureterul se deschide vertical de peretele lateral al pelvisului in

raport intim cu artera si vena iliaca
-Segmentul visceral al segmentului la barbat este orientat transversal, trece
intre vezica urinara si rect, trece peste vezicula seminala si patrunde in vezica
urinara printr-un orificiu foarte stramt
-Ureterul este irigat de ramuri ce provin din multiple surse : ramuri din artera
renala si artera lombara, din artera testiculara sau ovariana si artera iliaca
comuna, din artera hipogastrica, artera vezicala inferioara sau diferentiala,
-Limfaticele ureterului abdominal dreneaza limfa in limfonodulii lombari, iar
limfaticele ureterului pelvin dreneaza limfa in limfonodulii iliaci interni
-Inervatia este vegetative, provine din plexurile nervoase : renal, aortic
sihipogastric.
5. Vezica urinara :
-Este un rezervor musculo-membranos in care se deschid uretrele ce duc
urina excretata de rinichi si care este eliminata prin uretra in afara
organismului
-Urina este retinuta in vezica intre doua mictiuni
-Configuratia sa difera in functie de gradul de umplere
-Cand vezica este goala, are forma unui tetraedru cu baza triunghiulara
orientata posterior.
Vezica urinara

6. Uretra:
Se prezinta diferit la barbat si la femeie :
-Uretra masculina :este un segment comun al aparatului urinar si
genital.Uretra incepe la nivelul orificiului uretral al vezicii urinare si se
termina la nivelul meatului urinar situat la capatul liber al glandului
penisului.Structura uretrei e identica cu a celorlalte organe excretoare
renale.Uretra si imparte in 4 portiuni :
-Intramurala la baza vezicii urinare
-Prostatica ce trece prin prostata
-Membranoasa ce strabata diafragma urogenitala
-Spongioasa inglobata in corpul spongios al penisului
-Uretra feminina : este situata in pelvis, se intinde de la baza vezicii urinare
la vulva. Directia sa este oblica in jos fiind paralela cu directia vaginului. Are
o lungime de la 3-5 cm si un diametru de 7mm. Zona cea mai stramta si mai
7

Lucrare de diplom -

putin dilatabila este orificiul inferior, restul uretrei fiind extensibil. Orificiul
uretrei este situat la 20-25 mm posterior de clitoris. Marginea orificiului
prezinta cute cu aspect dantelat care formeaza o papila uretrala.
Vascularizatia uretrei atat la barbat cat si la femeie e asigurata in regiunea pelvina
de arterele veziacle inferioare si ramuri din artera rusinoasa interna.Venele uretrei
dreneaza sangele in plexul lui Santorini. Limfaticele duc limfa in noduli iliaci
externi si iliaci interni. Nervii prrovin din plexul pelvin inferior si din nervul
rusinos intern.

II FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR

Forma urinii are loc prin urmatoarele procese :
1. Filtrare
2. Reabsortie
3. Secretie
1.Filtrarea:
-Se produce la nivelul glomerulului
-Consta in trecerea unor componente prin porii peretilor subtiri ai capilarelor si
prin peretele Bowman ca printr-un filtru.
-Nu pot trece elomente figurate, proteinele,lipidele pentru ca au molecule mari si
raman in sange.
8

Lucrare de diplom -

-Filtrul reprezinta urina primara care contine apa, glucaza, aminoacizi, ioni de
sodiu si uree.
-Cantitatea urinara primara creste in ingestii mari de apa si hipertensiune, ea
scade in lipsa apei, in hemoragii si hipotensiune.
-Filtrarea e posibila datorita difuziei si osoneozei prin endoteliul capilarelor si
prin membrana interioara a capsulei .
-In interiora aferenta presiunea sanguina e mai mare decat presiunea din
capilarele glomerulare, aceasta fiind mai ridicata decat cea din capsula.
-Presiune sangelui din arterele renale sunt superioare altor artere deoarece pornesc
direct din artera aorta.
2. Reabsortia :
-Consta in trecerea apei si a unor substante din urina primara ajunsa in tubul
urinifer inapoi in sange. Acestea sunt reabsorbite prin peretele urinifer. Unele
subsrante ca apa si urea se absorb pasiv, datorita diferentelor de presiune dintre
lumenul tubului urinifer si capilarul sangvin care il iriga. Alte substante(aminoacizi,
glucoza, potasiu acidul uric si vitamine)se absorb activ cu un consum de energie
furnizata de ATP.
-In 5 minute trece prin rinichi toata cantitatea de sange din organism , zilnic prin
rinichi se vehiculeaza 1.700 litri de sange. Membrana filtratoare a tuturorcapsulelor
are intre8-10 metri patrati.
-Ceai doi rinichi filtreaza in 24h intre150-180 litri de urina. Din cei 125ml/minut
urina primara se reabsorb 124ml/minut.
-In ansa Henk concentratia substantelor solubile e mai ridicata datorita circulatiei
mai lente a sangelui in contracurent care face sa fie eliminati putini ioni.
3. Secretia
-Secretia are loc la nivelul tubului urinar. Consta in eliminarea din sange in
lumenul tubului urinifer a unor substante la nivelul proximal sau distal. Secretia
sodiului se face activ, iar a potasiului pasiv.
-Prin secretie se mentin echilibrul acido bazic (ph-ul sanguin fiind 7,4), in urma
reabsortiei si secretiei tubulare se formeaza urina finala. Cantitatea de urina fiind
eliminata in 24h, diureza.
-Urina finala a omului sanatos e un lichid galbui deschis, limpede, cu un miros
caracteristic de amoniac, usor acid (ph 6) si usor sarat.
-In urina pot aparea si unele substante ce ajung in organism incidental (alcool si
unele medicamente).
-Compozitia chimica a urinei finale se aseamana cu cea a plasmei sanguine, fiind
o plasma deprotenizata. Examenul de urina arata starea de sanatate a organismului.

1 REGLAREA FUNCTIEI RENALE

Se realizeaza pe calea nervoasa si umorala:
a.) Reglarea nervoasa vegetetiva si controlul mai ales activitatea glomerurilor,
actionand asupra irigatiei renale. Simptomele produc vaso-constrictia arterei
aferente marind cantitatea de filtrare. Scoarta cerebrala actioneaza direct asupra
rinichilor.
b.) Reglarea umorala predominanta si actiunea mai ales asupra tuburilor urinare. In
forma urinei pe cale umorala intervine glanda hipofiza. In cazul unui aport
insuficient de apa prin alimentatie, creatinina concentratiei sangelui in saruri ca
urmare a excitarii centrilor hopotalamici si se commanda eliminarea ACTH.
Tiroxina are actiune inversa ACTH-ului. Parahormonul stimuleaza eliminarile de
potasiu si fosfati retinand Ca si Na.
9

Lucrare de diplom -

Calcitonia stimuleaza reabsortia natriului si secretia potasului la nivelul tubului

distal regland eliminarea apei. Secretia de aldosterou legata de secretia unei
enzime numita renina in tuburile distale. Ea actioneaza ca o globulina plasmatica
angiotensina primara, care in plasma sa se transforma in angiotensina secundara.
Aceasta determina constrictia arteriorelor si creste presiunea sangelui. In final
scade cantitatea de renina.

2 ELIMINAREA URINEI
Din bazinetul renal ,urina finala ajunge in ureter prin intermediul unor miscari
peristatice , la fiecare 3-6 minute. Urina e pompata in vezica urinara, de unde e
eliminata prin uretra la exterior.
Normal, omul are 5-6 mictiuni pe zi . Stresul si starile emotionale pot declansa
mictiunea.
Vezica urinare e captusita cu musculatura neteda care exercita asupra urinei o
usoara presiune. Pe masura ce vezica se umple, urina nu se poate relua in uretere,
deoarece ele strabat oblic musculatura peretelui vezical. Urina nu poate trece nici in
uretra datorita unui sfincter interior vezical si a unui sfincter exterior uretral.
Senzatia de mictiune apare cand in vezica s-au acumulat 300-400 ml de urina.
Iau nastere impulsuri care se propaga pe cai aferente simpatice la centru din
maduva. De la aceasta pornesc impulsuri la neuronii motori apoi pe cai
parasimpatice , ajungand la musculatura vezicala urinara producand contractia
acesteia si relaxarea sfincterului interior. Urina trece in uretra si in acelasi timp de
relaxare sfincterul extern si e eliminat la exterior. Centrul mictiunii se gaseste in
maduva lombo-sacrala, dar se afla si sub controlul centrilor corticali putand
dispare senzatia de mictiune pentru un timp. La copii sub un an si la persoanele ce
au leziuni ale maduvei spinarii actul mictiunii nu poate fi controlat voluntar.

3 EXAMENUL DE URINA IN LABORATOR

Examenul de urina trebuie sa contina urmatorii parametri :
Densitate
P-h
Proteine
Glucoza
Pigmenti biliari
Corpi cetonici
Nitriti
Leucocite
Hematii
Cilindri
Celule epiteliale plate (scuamoase)
Celule tranzitionale
Celule renale
Cristale
Flora microbiana
Altele : mucus, secretii, etc
10

Lucrare de diplom -

INTERPRETAREA ACIDULUI URINAR

Variaia culorii observat n lumin polarizat este tipic pentru acidul urinar.

Fig.
265c.

11

Lucrare de diploma

Fig. 48. Mas de hematii eumorfe. MO x 400 (colecie personal).

Fg. 47. Hematii eumorfe morfologic similare cu cele din torentul sangvin (hmaturie
neglomerular). MCF x 400 (colecie personal)

INTERPRETAREA LEUCOCITELOR
Leucocitele sunt elementele cele mai des intalnite in sedimentul urinar. In
functie de aspectul lor nuclear, leucocitele pot in impartite in mai multe
categorii :
9

Lucrare de diploma

-Celule mononucleare ( limfocite si monocite)

-Celule polimorfonucleare (neutrofile,eozinofile si bazofile)
Leucocitele abundente pot fi intalnite in :
-Afectiuni renale: glomerunoefrite, pielonefrite
-Afectiuni ale cailor renale : pielite, pielocistite si uretrite
-Afectiuni extrarenale : apendicita acuta sau cronica si metroanexite acute si
cronice.
NEGATIV
Negativ
Negativ

URME
+/ 15/l

RARE
+
70/l

PREZENTE
++
125/l

FRECVENTE
+++
500/l

INTERPRETAREA HEMATIILOR
Hematuria se desfasoara ca fiind emisiunea de sange in urina si ea se
constituie intr-un simptom frecvent al diferitelor boli renale. Gravitatea
hematuriei nu depinde de intensitatea sangerarii ci de cauza care o provoaca.
Hematuria poate fi de doua feluri :
-Hematurie macroscopica :300.000-350.000 hematii/camp in sedimentul Addis
-Hematurie microscopica:
-Eliminarea a 2-4 hematii/camp
-Eliminarea a 6-8 hematii/mm in urina emisa
-Eliminarea a 1.600-1.800 hematii/minut
Hematuria nu se trateaza ca u simplu simptom, necesitand o investitie clinica
si paraclinica amanuntita pentru depistarea cauzelor ce o fac sa apara.
NEGATIV
Negativ
Negativ

URM
+/ 10 l

RARE
+
25 l

PREZENT
++
80 l

FRECVENT
+++
200 l

INTERPRETAREA PROTEINELOR
ABSENT (-)
0-15 mg/dl

URME (+/-)
15-30 mg/dl

SLAB PREZEN(+)
30-100 mg/dl

10

PREZENT (++)
100-300mg/dl

Lucrare de diploma

INTERPRETAREA GLUCOZEI
ABSENT(-)
0-100 mg/dl

PREZENT (+)
Peste 100 mg/dl

INTERPRETAREA CORPILOR CETONICI

ABSENT (-)
0-5 mg/dl

PREZENT (+)
Peste 5 mg/dl

INTERPRETAREA NITRITILOR
ABSENT

PREZENT

INTERPRETAREA CELULELOR EPITELIALE

Celulele de suprafata ale epiteliului pot fi :
-Scuamoase : sunt plate cu margini neregulate.
-Cuboidale: au un aspect poligonal, cu raportul dintre inaltime si latime in jur
de 1/1.
-Columnare : au aspect inalt adesea cu nuclei situati la unul din capete.
INTERPRETAREA CILINDRILOR URINARI
Cilindrii urinari sunt formatiuni cilindrice, bine conturate, cu capete rotunde
sau rupte, cu diferite lungimi, grosimi, moduri de formare. Ei se formeaza la
nivelui tubului conturat distal si collector; de asemenea se pot forma si la nivelul
ramificatiilor acestor tuburi, fapt demonstrat prin prezenta unor cilindri
ramificati in sedimentul urinar.
Factorii cunoscuti ca favorizati in formarea cilindrilor sunt : albumina, staza
renala, descuamarea celulelor, rata scazuta a filtrarii glomerulare, ph-ul acid si
prezenta proteinelor.
Cilindrii cerosi mari au fost demonstrati in trecut cilindrii de insuficienta
renala stadiul final.

11

Lucrare de diploma

RARI
1-2 cilindrii/camp

PREZENTI
4-6 cilindrii /camp

FRECVENTI
8cilindrii/camp

Clasificare i formare (dup Dion R., modificat):

Lungimea cilindrii pot fi:
-scuri
-normali;
-lungi.
Nu se acord nici o valoare clinic, lungimii cilindrilor.
Cilindrii scuri cu capetele ptrate, hialini sau fin granulari sunt observai
ocazional la pacienii n com (cilindri comatoi).
Limea: cilindrii pot fi clasificai pe baza grosimii ca:
-normali;
-mrii;
-mari.
Cilindrii mrii (1,5 x normal) sunt formai n tubii dilatai. n necroza tubular
acut de origine ischemic, cilindrii sunt frecvent mrii. Cilindrii mrii nu
trebuie s fie confundai cu cilindrii mari reali.
Cilindrii mari (4-10 x normalul) sunt de obicei asociai insuficienei renale
cronice. In aceast situaie specific, nefronii funcionali rmai ncearc s
preia totul. Acetia se vor reorganiza n glomeruli i tubi mari.
Cilindrii ceroi mari au fost denumii n trecut cilindrii de insuficien renal
stadiul final .

Fig. 185. Cilindru ce ros cu capetele

ptrate.

12

Lucrare de diploma

INTERPRETAREA CRISTALELOR
Cristalele sunt dependente in urina , de alimentatie si ph-ul urinar.Cristalele se
depisteaza prin sedimentul urinar.
Formarea de cristale poate fi cauzata de :
-O crestere a concentratie dincolo de capacitatea de suprasaturatie (in consum
insuficient de apa, eliminarea frecventa a apei)
-A scaderii a capacitatii de suprasaturare
-Prezenta cristalelor cu efect promotor in cristalizarea altor specii (ex:
cristalizarea oxalatului de calciu).
Cristalele se identifica pe baza ph-ului urinar. Cristalele medicamentoase sunt
adesea prezente in urina , valoarea clinica fiind mica.
Pe camp cristalele se preciaza ca : rare, prezente , frecvente si in masa.
INTERPRETAREA ERITROCITELOR
PREZENT
20-25/CAMP

FRECVENT
30-35/CAPM

MASA
40/CAMP

VALORI DE REFERINTA PT SEDIMENTUL ADDIS

20x- ocular 7x sau 10x- microscopic

ELEMENTE
Eritrocite

VALORI CONSIDERATE NORMALE

Adulti :pana la 500.000/12h
Copii : pana la 450.000/12h
Adulti :1.800.000/12h
Copii : 72.000/12h
Adulti : pana la 5.000/12h
Copii : pana la 6.500/12h

Leucocite
Cilindrii-orice tip

Examenul celulelor (leucocite, hematii si celule epiteliale) se face cu obiectivul de 40x ;

pentru cilindrii si fragmente epiteliale cu obiectivul de 20x.

UROCULTURA si ANTIBIOGRAMA
13

Lucrare de diploma

Rezultatul unei infrectii poate fi reprezentat de o infectie numita Eschrichia

Coli, care poate fi tratata cu urmatoarele antibiotice la care pacientul este
sensibil: Gentamicina, Penicilina, Tetraciclina, Eritromicina, Kanamicina,
Trimetroprim, Amoxicilina, Cefuroxim, Norflaxacin, Acid-Naldixic, Amoxiclav,
Oflaxacin, Nitrofurantoin, Clindamicin, Cloramfenicol, Streptomicin,
In cazul in care nu se prezinta nici o infectie urionara , interpretarea rezultatului
va fi de : insamantari sterile.

III NOIUNI DE NURSING

14

Lucrare de diploma

INTRODUCERE N PROFESIE
ngrijirea bolnavului se pierde in negura timpului , n trecutul ndeprtat,
cnd femeile ngrijeau rnile bolnavilor, a brbailor rnii ntori din rayboi, sau
de la vntoare. n 1860 ncepe istoria profesiunii noastre de ngrijire a
bolnavului.
Definiia Nursei:
- Nursa este o persoan care a parcurs un program complet de formare, care a
fost aprobat de consiliul asistenilor mediacli (C.A.M.)
- Nuras este o persoana care a trecut cu succes toate examenele stabilite de
C.A.M.
- Nursa s ndeplineasc standardele stabilite de C.A.M.
- Nursa s fie autorizat s practice aceast profesie in concordan cu
pregtirea i experiena sa.
- Nursa s fie autorizat n ndeplinirea acelor proceduri care sunt impuse de
ngrijirea snataii n orice situaie s-ar afla.
n ntreaga lume aproximativ 103 asociaii care exprim mai mult de un milion
de asisteni.
Asistenta medicala raspunde de propria lor activitate, de practica lor,
supravegherea, ngrijireai pregtirea elevilor.
Nursa este pregtit printr-n program de studiu care cuprinde promovarea
sntaii, prevenirea mbolnavirii, restabilirea sntaii i nlaturarea suferinei.
Nursa generalist presupune o pregtire social, tehnicsi practic. S aibe
cunotin i psihologie, s aibe abtitudini fade pacient i familia sa. S aibe
preocuparea de a nelege ce se ntmpl cu ceilali. Ea este ca o mam ce
acioneay comform nevoilor copilului i trebuie adeseori s ndeplineasc
sarcini ct mai diverse. Ea a mai fost numit i mam profesionist.
Definiia nursingu-ului de ctre O.M.R. este : partea integral a asistentei de
ngrijirea sntii , ngrijire apersoanelor de toate varstele i n toate formele de
asisten social.
Definiiadin partea lui Virginia Hendason este : s ajuiindividual, fie persoana
bolnav sau sntoas, s-i afle calea spre sntate sau recuperarwe, s-i
foloseasc fiecare aciune pentru a promova sntatea sau recuperarea cu
condiiaca asistenta s aib voin sau contin.
Rolul esenial const n alutorarea omului s-i pstreze sntatea, s-l
ncurajeze naintea morii. Rolul n societate este s asiste indivizii, familia i
grupuri, s optimizeze i s integrezefunciile fizice , mentale care sunt afectate
semnificativprin schimbari ale starii de sntate. Nursing-ul se ocup de
aspectele psiho-somatice i psiho-sociale ale vieii. Familia va trebui s fie
implicat n toate aspectele.
FUNCIILE NURS-EI
15

Lucrare de diploma

1. De natur independent : asist pacientul din propria-i iniiativ temporar

sau definitiv n :
- ngrijire de comfort, cnd el nu-i poate ndeplini independent anumite
funcii.
Ajutorul este n funcie de vrst, de natura bolii, de alte dificultai fizice,
psihice sau sociale.
- stabileste relaie de ncredere n persoana ngrijit i cu aparintorii.
- le transmite informaii, nvminte, ascult pacientul i l susine.
- Este alturi de indivizi n colectivitate, n vederea promovrii unor
condiii mai bune de via i sntate.
2. De natur dependent : la indicaia medicului aplic metodele
deobservaie , de tratament, sau de readaptare, observ la pacient modificari
provocate de boal sau tratament i le transmite medicului.
3. De natur independent :
-asistenta colaboreaz cu ali profesioniti din domeniulsanitar, educativ,
administrativ si particip la activiti independente.
-Asistenta particip particip la organizarea i gestionarea centrelor sau
unitilor de ngrijire. Pentru a raspunde nevoilor persoanelor, existena utilizarii
n practic, cunotine teoretice i practice de informare psihologice, economie
i pedagogie.
4. Alte funcii :
Funcia profesional care cuprinde : funcia tehnica, preventiv de psiholog,
funcia sducativpentru sntate, funcia economicde gestionare a serviciului,
organizarea timpului, precizarea prioritailor de aprovizionare i funcia de
cercetare.
ASPECTE TEORETICE ALE PROCESULUI DE NGRIJIRE
Factorul decisiv, pentru elaborarea unui cadru conceptual privind ngrijirile a
fost orientarea catre o nou concepie. Asistenta trebuie s cunoasc globul
individual precum i comunitatea n care triete.
Evoluia ngrijirilor :
Pn la jumtatea secolului XX , ngrijirile au fost tributare mai ales concepiei
religioasecunoscute din trecut. n yilele noastre, ngrijirea noastr nu poate s
devin simpla caritate- trebuie s acorde locul unei simple nelegeri bazat pe
gndire. Pentru prima oar n istoria ngrijirilor, practica
acordriingrijirilodevine obiectivulgandirii astfel ngrijirile sunt lsate pe seama
personalului medical, trecute pe plan secundar, devalorizare. S-a ajuns mai
trziu la revalorizarea relatiilor ntre ngrijitor i cel ngrijit. Astfel activitatea va
fi centrat pe persoan. Asistenta s fie contiina celui lipsit de contin, s fie
16

Lucrare de diploma

ovhi pentru cel ce nu vede, s fie mna pentru cel cruia i-a fost amputat mna,
dragoste de via, pentru cel care vrea s se sinucid, s posede cunotinele
necesare pentru tnara mam.

IV INSUFICIENTA RENALA CRONICA

17

Lucrare de diploma

1 DEFINIREA INSUFICIENTEI RENALE

Este o scdere progresiva a capacitii funcionale renale, cu reinerea in

organism a substanelor toxice rezultate din metabolism si cu evoluie ctre
uremie terminala.
Etiologic: insuficienta renala cronica reprezint etapa finala a bolilor renale
bilaterale, in special a glomerulonefritelor cronice, a glomerulonefrozelor si a
pielonefritelor cronice, a hipertensiunii arteriale maligne, a obstruciilor cailor
urinare.
Patogenie: se site ca in mod normal rinichiul are o rezerva funcionala care-i
permite sa se adapteze unor solicitri crescute, in insuficienta renala, distrugerea
nefronilor nu mai permite aceasta adaptare. Prima funcie alterata este
capacitatea de concentraie, in stadiul iniial, rinichiul poate asigura homeostazia
mediului intern, adic sa menin constanta cantitatea de sare, apa, substane
azotate si electroliti din organism, ceea ce se realizeaz prin unele mecanisme
compensatoare, principalul fiind poliuria. in aceasta perioada, poliuria se
insoteste de hipostenurie, deci de scderea capacitii de concentraie. Odat cu
progresarea leziunilor, poliuria devine maxima si scderea capacitii de
concentraie este foarte severa. Aceasta este faza de izostenurie, cand densitatea
urmii oscileaz invariabil intre 1 010 si 1 011. in ultimul stadiu al insuficientei
renale apare uremia.
Simptome: in stadiul compensat, care poate dura ani de zile, starea generala este
relativ buna.
Diagnosticul se precizeaz prin explorarea funciilor renale, care
arata scderea capacitii de concentrare si reducerea filtrrii glomerulare. Pot
aprea unele semne clinice ca astenie, cefalee, scderea poftei de mncare. Cei
mai. important semn este poliuria, care se insoteste la
nceput de
hipostenurie, iar mai trziu de izostenurie. in stadiul de insuficienta renala
decompensat, starea generala se altereaz progresiv, aprnd numeroase
Simptome clinice si biologice. Tulburrile digestive se accentueaz, aprnd
inapetenta. greuri, vrsaturi sau diaree. Bolnavul prezint prurit si o paloare
caracteristica (galben-murdar) a tegumentelor si mucoaselor. Apar, de asemenea,
semne nervoase, ca cefalee, ameeli, somnolenta sau crize convulsive. Bolnavul
este dispneic. Analiza
ui pune in evidenta anemia si unele tulburri hemoragice. Urinele sunt poliuriee
si palide. Mai trziu apare oliguria terminala. La aceste tulburri se adaug
seninele renale ale afeciunii cauzale. Exploarea funcionala a rinichiului arata
scderea totala a capacitii de concentraie si dilutie, densitatea urinii fixanduse in jurul valorii de 1,010 - 1011 (izostenurie); in pielonefrita cronica pot fi
nregistrate valori mai reduse. Apare retentia azotata, interesnd ureea,
18

Lucrare de diploma

creatinina si acidul uric, ale cror valori cresc in snge. Tulburrile

hidroelectrolitice survin trziu, cand funcia excretoare este prbuita. Acidoza
este totdeauna prezenta in acest stadiu. Uremia este stadiul terminal al
insuficientei renale cronice. Simptomele pot fi grupate:
- stare generala profund alterata, oboseala fizica si psihica extrema,
tegumente palide, prurit, hipotermie, senzaie de frig;
- respirator: miros amoniacal al aerului expirat, respiraie de tip Kiissmaul sau
Cheyne-Stokes;
-digestiv: repulsie totala fata de alimente, greaa si vrsaturi pana la
intoleranta gastrica, hematemeza si, uneori, melena;
-neurologic: cefalee precoce, continua si chinuitoare, contracii musculare,
somnolenta, stri confuzionale, delir, coma;
-retentia azotata, acidoza si tulburrile electrolitice completeaz tabloul
clinic. Evoluia este foarte variabila, uneori rapida (in cteva luni), alteori lenta
(ani sau decenii). Supravegherea riguroasa, cu meninerea echilibrelor
hidroelectrolitic si metabolic, permite o evoluie ndelungata. Complicaiile sunt
numeroase, cea mai periculoase fiind edemul pulmonar sau cerebral, infeciile
etc. in stadiul compensat, prognosticul este relativ bun. in stadiul decompensat,
este sumbru.
Diagnosticul pozitiv se bazeaz in faza compensata pe explorrile funciilor
renale.
Tratamentul profilactic vizeaz evitarea infeciilor si, daca acestea au aparat,
tratarea lor corecta, depistarea si tratarea in faze incipiente a afeciunilor renale,
in special a celor bilaterale.
Tratamentul curativ: repausul va fi parial in stadiul compensat (12 - 14 ore pe
zi) si total in cel decompensat.
Dieta: trebuie sa fie normocalorica (2 000 - 3 000 cal/zi), moderat
hipoproteica, normolipidica si hiperglucidica in faza compensata, in faza
decompensat, proteinele vor fi reduse la 20 - 30 g/zi, administrnd glucide in
exces si mai puin grsimi, in acest, stadiu se reduce cantitatea de sare la 5
- 6 g/zi sau mai puin, dupa caz. in faza de uremie, cand alimentaia pe cale orala
nu este posibila, se recurge la alimentarea cu sonda sau prin perfuzii i.v.
Cantitatea de apa permisa este de 1 500 - 2 000 ml in stadiul compensat si de
600 - 700 ml in stadiul decompensat, adaugandu-se cantitatea de apa pierduta
prin vrsaturi, diaree si urina.
Tratamentul medicamentos: se combate acidoza administrnd alcaline sub
forma de lactat de sodiu, bicarbonat de sodiu sau Citrat de sodiu; se va avea grija
ca sodiul sa nu fie dat in exces. Hipokaliemia se corecteaz prin aport alimentar
(fructe, legume, sucuri) si sruri de potasiu. Anemia implica transfuzii mici (100
- 200 ml snge); sughiul se combate administrnd clordelazin. Hipertensiunea
arteriala si insuficienta cardiaca se trateaz ca de obicei. Metodele de epurare
extrarenala nu dau rezultate nete (rinichiul artificial este foarte util). Trebuie
19

Lucrare de diploma

ncercate in faza uremica finala, in care se pot obine unele ameliorri.

Transplantul de rinichi pare sa dea rezultate bune.
O atenie deosebita trebuie acordata toaletei bolnavilor: igiena gurii (glicerina
boraxata sau apa bicarbonatata). prevenirea si tratarea escarelor, igiena generala,
deoarece bolnavul pierde uneori urina si fecalele.
2 ALIMENTATIA IN INSUFICIENTA RENALA
Daca rinichiul este suferind, organismul n u mai poate scap ele o mulime de
elemente provenite din alimentaie. Sa trecem mpreuna in revista cteva sfaturi
legate de dieta bolnavului de insuficienta renala cronica sunt nite mari "pungi
de apa" - la natere avem 65% apa, procent care va scdea pe msura ce
imbatranim. Pentru ca aceasta punga sa nu "plesneasc", sau sa se dezumfle
peste msura, cineva trebuie sa stea in permanenta cu ochii pe ea! Acel cineva
este rinichiul, un organ foarte sfios, dar extraordinar de competent si important
pentru o buna funcionare a organismului.
El are rolul de degustator-sef, fiind cel care urmrete atent concentraia in
snge a foarte multor constitueni. Este principalul partener al ficatului in
detoxifierea organismului.
Problemele incep sa apar cand, dintr-un motiv sau altul (infecie, diabet,
hipertensiune avansata, pietre care nu permit eliminarea urinei, etc), rinichii nu
mai funcioneaz eficient si apare insuficienta renala. Capacitatea rinichilor de a
elimina eficient excesul de apa, electoliti, uree si alti produi de metabolism este
alterata. Iata cum trebuie sa se modifice alimentaia ta pentru a oferi
organismului suficienta energie, fara a fora rinichiul slbit.
Schimbarea alimentaiei: Imbolnvirea rinichiului impune modificri
importante ale alimentaiei, pe care le vei face la recomandarea medicului
curant, fara al crui acord nu vei lua nici un fel de supliment sau medicament
(marea lor majoritate avnd eliminare renala). Toate schimbrile descrise mai
sus sunt recomandate in insuficienta renala cronica, ele fiind total nepotrivite in
alte afeciuni cum ar fi, de pilda, litiaza renala (tendina de a face pietre la
rinichi).
Calciul si fosforul
Fosforul se acumuleaz in snge si determina mobilizarea calciului din oase,
cu care se va combina depunandu-se in esuturile moi ale organismului.
Epurarea renala extracorporala (dializa) va scoate ceva fosfor, dar el va continua
sa se adune intre edinele de tratament.
Medicul il va monitoriza atent
(masurandu-1 cel puin o data pe luna). Cand se depete normalul (6 mg/dl),
medicul va recurge la diverse masuri pentru a scdea nivelul sanguin al
fosforului: iti va prescrie tablete de calciu asociate sau nu cu medicamente care
vor lega fosforul din organism si ii vor grbi eliminarea.
Evita cu regularitate sursele alimentare bogate in fosfor: derivate lactate,
broccoli, sparanghel, cartof dulce, porumb, mazre, fasole, peste (crap, sardine,
20

Lucrare de diploma

creveti, etc), organe (ficat de pasare, ficat de vaca, plmni, etc), nuci, alune,
germeni de grau, drojdii, produse de brutrie din faina integrala, tarate.
Proteinele
Proteinele, crmizile" folosite la creterea, repararea si intretinerea
esuturilor, nu trebuie consumate in cantitate mare. Produsul final de degradare a
proteinelor este ureea, o substana care nu mai poate fi epurata eficient de
rinichiul suferind.
Acumularea ureei duce la o serie de tulburri: oboseala, pierderea poftei de
mncare, dureri abdominale, tulburri de gndire, etc. Medicul va urmri atent
atat nivelurile sanguine ale ureei si creatininei, cat si proteinele totale si
albumina din snge pentru a vedea care este starea de nutriie a pacientului.
Daca albumina este mica, bolnavul are o "balana proteica negativa" (pierde mai
multe proteine dect asimileaz). Proteinele de calitate se gsesc in sursele
animale: pestele, carnea, oule, produsele lactate.
Vitaminele
Alimentaia iti va aduce din abundenta vitaminele liposolubile (A, D, E, K),
vitamina D fiind uneori suplimentat in funcie de nivelurile sanguine ale
calciului, fosforului si hormonului paratiroidian.
Vei avea nevoie sa fie suplimentate vitaminele hidrosolubile: vitamina C si
cele din grupul B (Bl, B2, B3, B6, B12 si acidul folie). Anemia se intalneste
frecvent la cei suferinzi de insuficienta renala cronica. Aceasta poate fi
combtut cu ajutorul suplimentelor de fier, acid folie, vitamina B6 si Bl2. Cu
sigurana, medicul iti va prescrie o reeta pentru a le cumpra de la farmacie.
Lichidele
Pe msura ce insuficienta renala se agraveaz, rinichiul isi pierde capacitatea
de a elimina apa. Medicul iti va spune exact cata apa ai voie sa bei in funcie de
cat de multa urina elimini in 24 de ore, de cantitatea de sodiu din dieta si de
prezenta sau lipsa insuficientei cardiace congestive (bolile renale predispun la
apariia bolilor de inima).
Daca ne place sa mneam foarte srat, in esuturi vom avea mai mult sodiu,
care va trage apa dupa el ducnd la "impastarea" cu apa (edemul) a spaiului
dintre celule. Fata este mai "buhita", gleznele se umfla si asa mai departe. Daca
rinichii nu mai funcioneaz normal, chiar si cu un aport normal de apa si sodiu,
tot vor aprea probleme.
Evita produsele cu un coninut ridicat de sodiu: brnza srata, pastrama,
conservele in saramura, mslinele, seminele, cuburile de bulion, supele la
plicuri, mezelurile, carnaii, micii, chili, aromele pentru grtar, chips-urile,
biscuiii sarati, sosurile, grtarele, fast-food-urile). Folosete arome si
condimente in locul srii de buctrie. Redu la maximum folosirea conservelor
de orice fel, chiar si a alimentelor congelate.
Potasiu
21

Lucrare de diploma

Potasiul joaca un rol foarte important in organism, fiind esenial pentru

transmiterea impulsurilor nervoase, pentru o buna funcionare a inimii, a
muchilor si a multor alte mecanisme fiziologice. Nivelul sau in snge este atent
monitorizat de rinichi si cand se afla in exces va fi eliminat in urina. In
insuficienta renala, insa, acest lucru nu se mai intampla.
Trebuie evitate
alimentele bogate in potasiu: piersici, avocado, banane, pepene galben, mango,
portocale, papaya, prune, stafide si alte fructe uscate, broccol andive, ciuperci,
roii, varza de Bruxelles, cartofi, cafea, ciocolata, ceai, nuca de cocos si nuci.
Le poti inlocui cu altele mai srace in potasiu: mere, viine, afine, mure,
zmeura, cpuni, struguri, mandarine, pere, pepene rou, ananas, morcovi, varza,
porumb, castravei, ceapa, ptrunjel, ridichi si salata. Fructele si legumele
conservate conin mai puin potasiu dect cele in stare proaspta. Toate
alimentele conin potasiu, cat de puin, dar tot il au.
Generalitati
Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca rinichii acestuia
nu mai funcioneaz normal de o perioada mai lunga de timp. In mod obinuit,
rinichii indeparteaza reziduurile toxice din snge. De asemenea, ei ajuta la
meninerea balanei dintre fluidele si srurile din organism, denumite electroliti.
Reziduurile si fluidele din organism aflate in exces sunt eliminate sub forma
urinei. Atunci cand rinichii sunt deteriorai, reziduurile se aduna in organism si
produc o stare de rau.
O boala renala cronica pare sa apar brusc, dar de fapt, aceasta apare puin
cate puin, pe parcursul mai multor ani. Fiecare rinichi are aproximativ un
milion de filtre mici, denumite nefroni. Atunci cand nefronii sunt deteriorai si
nu mai funcioneaz, cei ramai sntoi preiau si funcia acestora. Daca
deteriorarea continua, din ce in ce mai muli nefroni devin nefunctionali pana la
momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini funcia. Este posibila
incetinirea distrugerii renale prin medicatie si schimbarea modului de viata.
Pentru ca acestea sa dea rezultate optime, trebuie ca pacientul sa colaboreze cu
medicul curant si sa urmeze strict paii terapeutici.
Cauze
Cauzele bolii renale cronice nu sunt intotdeauna cunoscute. Dar, orice
afeciune sau boala care deterioreaz vasele sanguine sau alte structuri ale
rinichiului pot duce la suferina renala. Cele mai ntlnite cauze de boala renala
cronica sunt urmtoarele:
- diabetul zaharat. Diabetul zaharat cauzeaz aproximativ 35% din totalul bolilor
renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei (zahrului din snge) duc la
alterarea vaselor sanguine renale. Daca nivelurile glicemiei raman crescute,
funcia renala este deteriorata progresiv
- hipertensiunea arteriala. Presiunea crescut a sngelui reprezint cauza altor
30% dintre bolile renale cronice. Deoarece presiunea sngelui creste adesea in
bolile renale, ea poate duce la deteriorarea progresiva a funciei renale chiar si
atonei cand boala renala are alta cauza
Alte situaii care pot deteriora rinichiul si cauza boli renale cronice includ:
22

Lucrare de diploma

- boli sau infecii ale rinichiului, ca rinichiul polichistic, pielonefrita (infecie a

parenchimului si a pelvisului renal), glomerulonefrita (infecie localizata la
nivelul capilarelor glomerulare), sau boli renale congenitale (nscut cu
respectiva boala)
- stenoza sau obstrucia de artera renala. Artera renala este cea care duce sngele
la rinichi
- alte boli, ca hiperplazia benigna de prostata (o prostata mrita), litiaza renala
(pietre la rinichi) sau o tumora care impiedica evacuarea urinii din rinichi
- intoxicaia cu plumb
- utilizarea cronica a unor medicamente care au ca efect secundar deteriorarea
funciei renale, de exemplu: antialgicele ca acetaminofenul (Paracetamol) sau
ibuprofenul sau anumite antibiotice (Gentamicina). Diabetul zaharat si
hipertensiunea arteriala sunt cele mai comune cauze ce duc la boli renale cronice
si eventual la insuficienta renala cronica. De asemenea, diabetul zaharat si
hipertensiunea arteriala pot accelera deteriorarea funciei renale la persoanele ce
au aceasta boala cu alta etiologie (cauza).
Simptome
Majoritatea indivizilor care dezvolta boala renala cronica nu au iniial
simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silenioasa a bolii. Odat cu
deteriorarea masiva a funciei renale pot sa apar:
- oligurie (cantitate de urina eliminata/zi mai mica decit in mod normal)
- edeme (acumularea de lichide in interiorul esuturilor)
- fatigabilitate (oboseala)
- scderea apetitului sau scderi inexplicabile in greutate
- greaa, vrsaturi
- somnolenta sau insomnii
- cefalee (dureri de cap) sau scderea capacitii de concentrare.
- Mecanism fiziopatogenetic
- Boala renala cronica are un impact serios asupra vieii bolnavului din
momentul in care incepe sa se agraveze. Iniial, rinichii sunt capabili sa regleze
balana dintre fluide, sruri si reziduurile toxice din organism. Dar, odat ce
funcia renala se deterioreaz, incep sa apar complicaiile. Numrul si
severitatea complicaiilor creste o data cu deteriorarea funciei renale.
Daca boala nu poate fi controlata, atunci funcia renala se deterioreaz
progresiv. In momentul in care funcia renala scade sub un anumit punct, boala
poarta numele de insuficienta renala cronica. Insuficienta renala are efecte
devastatatoare asupra intregului organism. Poate cauza serioase probleme
cardiace, osoase si cerebrale, scznd calitatea vieii pacientului. Odat instalata
insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie de dializa, fie de un nou
rinichi. Ambele variante au riscuri si beneficii. Pacientul trebuie informat si
consiliat de ctre medic, in vederea alegerii uneia dintre variante.

3 BOLI RENALE CRONICE

23

Lucrare de diploma

A - Diabetul zaharat si insuficienta renala cronica

Diabetul zaharat cauzeaz aproximativ jumtate din insuficientele renale
cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei sanguine duc la deteriorarea vaselor
sanguine din rinichi. In timp, deteriorarea rinichilor poate avansa pana cand
ambii rinichi vor inceta sa funcioneze. Riscul de apariie a insuficientei renale
creste daca pacientul asociaz diabetul zaharat cu hipertensiunea arteriala si
obezitatea (denumit sindrom metabolic).
B - Hipertensiunea arteriala si insuficienta renala
Hipertensiunea arteriala netratata poate deteriora, in timp, capilarele sanguine
din rinichi, cauzand cicatrizarea nefronilor (nefroscleroza). Rinichii devin mai
mici si cu suprafata boselata (cu denivelari). Scleroza vaselor de sange pot duce
la alterarea permanenta a functiei renale de a filtra fluide si reziduuri toxice.
Daca presiunea sanguina ramane crescuta, atunci rinichiul poate fi deteriorat
semnificativ.
Bolile renale cronice severe pot, de asemenea, duce la cresterea presiunii
sanguine atunci cand rinichiul nu mai este capabil sa indeparteze apa si sodiul
din singe. In unele cazuri, este dificil de a determina daca hipertensiunea
arteriala cauzeaza boala renala sau boala renala duce la cresterea presiunii
sanguine.
C- Factori de risc
Parte din cauzele ce conduc la boala renala cronica sunt legate de vrsta si
markerii genetici. Alti factori ce pot creste riscul apariiei bolilor renale cronice
pot fi controlai cum ar fi, de exemplu, obiceiurile alimentare si efortul fizic.
Factori de risc ce nu pot fi controlai:
Principalii factori de risc ce pot duce la apariia bolii renale cronice sunt:
- vrsta-rinichii incep sa scad in dimensiuni incepand cu vrsta de 35 de ani.
Pana la vrsta de 80 de ani mai ramane funcionala aproximativ 30% din masa
renala
- rasa-afro-americana si rasa caucaziana sunt mai predispusi la boli renale
cronice
- sexul-brbaii au risc mai mare de a dezvolta boala renala cronica dect
femeile.
- istoricul familial - acesta este un factor de risc atat in dezvoltarea diabetului
zaharat cat si a hipertensiunii arteriale, cele doua cauze majore de apariie a
bolilor renale cronice. Rinichiul polichistic este una din bolile renale motenite
ce pot duce la apariia insuficientei renale.
Factori de risc ce pot f controlai
24

Lucrare de diploma

Este posibila incetinirea progresiei bolii renale, prevenirea sau intarzierea

apariiei insuficientei renale prin controlarea unor factori ce cresc riscul de
deteriorare a rinichilor precum:
- hipertensiunea arteriala care duce la deteriorarea graduala a capilarelor renale
- diabetul zaharat - valori glicemice crescute permanent pot duce la
deteriorarea capilarelor sanguine renale. In timp deteriorarea renala
avanseaz pana cand rinichii inceteaza sa mai funcioneze
- consumul de proteine si grsimi - O dieta sraca in proteine si grsimi ajuta
rinichii sa funcioneze normal
- anumite medicamente - trebuie evitat consumul cronic de medicamente care
altereaz funcia renala cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (Aspirina) sau
unele antibiotice.
Consultul de specialitate
Pacienii ar trebui sa apeleze la serviciile medicale de urgenta atunci cand apar
urmtoarele simptome:
- frecventa cardiaca foarte mica sau foarte mare
- dureri toracice sau dispnee (dificultatea de a respira)
- fatigabilitate musculara severa (oboseala)
Pacienii ar trebui sa consulte medicul curant imediat daca apar unele din
simptomele de mai jos:
- simptomele specifice uremiei, adic fatigabilitate, stare de greaa si vrsaturi,
inapetenta (lipsa apetitului alimentar), apariia insomniei
- hematemeza (vrsaturi cu snge) sau melena (snge in scaun).
Alte simptome pentru care pacientul trebuie sa se adreseze medicului curant
sunt:
- accentuarea senzaiei de oboseala
- stare de rau general, care nu este cauzata de rceala sau gripa
- edeme la nivelul minilor si picioarelor
- fatigabilitate musculara
- apariia echimozelor (vanatai) mai uor sau mai frecvent dect in mod obinuit.
Daca un pacient este tratat prin dializa, acesta trebuie sa contacteze medicul la
apariia urmtoarelor simptome:
- stare de rau general, care nu este cauzata de rceala sau gripa
- hemoragii sau apariia unor echimoze (vanatai)
- apariia durerilor abdominale in timpul tratamentului prin dializa
peritoneala
- apariia semnelor de infecie la nivelul cateterului sau la nivelul suntului
arteriovens, precum supurarea (apariia puroiului) la nivelul acelei zone
- orice alt simptom pe care medicul sau asistenta 1-a indicat ca motiv pentru a
caut ajutor de specialitate. De asemenea, pierderea excesiva in greutate ar
trebui sa indrume pacienii spre consultul de specialitate.

Expectativa vigilenta
25

Lucrare de diploma

Abordarea de tip "ateapt si ai sa vezi" nu este potrivita pentru cei care au

boala renala cronica. Pacienii cu boala renala cronica ar trebui sa urmeze cu
strictee planul terapeutic si sa apeleze la medic pentru orice simptom alarmant.
Medici specialiti recomandai
Medicii specialiti ce pot diagnostica o boala cronica renala sunt:
- medicii de familie
- medicii de medicina interna
- medicii nefrologi
- medicii pediatri.
Imediat ce un pacient este diagnosticat cu boala renala cronica, acesta trebuie
indrumat ctre un medic nefrolog. Medicul nefrolog trateaz atat boala renala
cat si complicaiile acesteia si consiliaz pacientul pentru stabilirea conduitei
terapeutice.
De asemenea, nefrologul se ocupa de pacienii cu insuficienta renala ce au
nevoie de dializa, precum si de cei care au suferit un transplant renal. In
momentul in care se decide ca un pacient are nevoie de dializa, acesta va fi
indrumat ctre un medic chirurg pentru a i se pregti calea de acces pentru
dializa. Aceasta cale de acces reprezint o zona din corpul uman pe unde sngele
sau alte fluide pot fi ndeprtate, filtrate si returnate in organism pe parcursul
edinei de dializa. Pacientul va fi, de asemenea, indrumat si ctre medicul
chirurg atunci cand necesita un transplant renal. Pacienii cu boala renala cronica
mai pot fi indrumati ctre:
- medici nutritionisti, care ii vor ajuta in planificarea dietei. Deoarece exista
multe restricii alimentare, pacienilor le va fi destul de greu in a elabora o dieta
care sa le menin aportul caloric si greutatea in limite normale. Nutritionistul ii
ajuta in elaborarea acestui tip de dieta.
- psihologi sau asisteni sociali, care vor ajuta bolnavul si familia acestuia sa
suporte stresul emotional si finaciar la care sunt supui.

26

Lucrare de diploma

V INVESTIGATII
Pacienii cu boala renala cronica pot sa nu prezinte simptome pana la
momentul in care funcia renala este grav afectata. Investigaiile sunt vitale
pentru a determina:
- daca boala renala s-a dezvolatat brusc sau intr-o perioada lunga de timp
(insuficienta renala acuta sau insuficienta renala cronica). Unele investigaii ce
sunt folosite pentru a evalua insuficienta renala acuta pot fi aplicabile si unei
persoane cu insuficienta renala cronica la care funcia renala s-a degradat brusc.
- cauza deteriorrii renale
- cea mai buna varianta de tratament ce poate sa incetineasca progresia bolii
- eficacitatea tratamentului
- necesitatea inceperii dializei sau necesitatea transplantului renal.
Odat stabilit diagnosticul de afeciune renala cronica, boala va fi
monitorizata prin investigaii ale urinei si sngelui.
1. INVESTIGATIILE FUNCTIEI RENALE
Atunci cand funcia renala este afectata, substane ca ureea, creatinina si o
parte din electroliti incep sa se adune in fluxul sanguin. Urmtoarele investigaii
ale sngelui si urinei msoar nivelurile acestor substane in fluxul sanguin
ajutnd astfel la aprecierea funciei renale:
- glicemia - Valori crescute ale glicemiei duneaz capilarelor renale
- creatinina si a clearence-lui creatininei - Msoar creatinina serica (din snge)
si cat de bine elimina rinichii aceasta substana din snge. Creatinina creste in
snge atunci cand rinichii sunt deteriorai sau nu mai funcioneaz normal
- ureea serica - Daca rinichii nu sunt in stare sa elimine urea din snge, nivelurile
serice ale acesteia cresc. Niveluri crescute ale ureei serice se mai pot intalni in
insuficienta cardiaca, deshidratare sau diete bogate in proteine
- electrolitii - In mod normal sunt filtrai de ctre rinichi. Niveluri alterate ale
electrolitilor, precum sodiul si potasiul, pot insemna o funcie renala deteriorata
- hormonii paratiroidieni - Hormonii paratiroidieni regleaz nivelurile calciului
si fosforului din snge. Un nivel crescut al acestor hormoni poate duce la
scderea calciului seric, condiie ce apare in cadrul bolilor renale cronice
- microalbuminuria - Msoar, folosind testele urinare, nivelurile proteinelor din
urina. In mod normal, nu exista proteine in urina sau sunt
urme fine. In bolile renale cronice, creste nivelul proteinelor in urina. Daca
boala renala are componenta ereditara, familia bolnavului trebuie incurajata
pentru asi face investigaii paraclinice. Daca boala renala este descoperita in
stadii incipiente, tratamentul poate incetini sau chiar stopa deteriorarea funciei
renale.

27

Lucrare de diploma

2. INVESTIGATII PENTRU DECLARAREA ANEMIEI

Daca rinichii nu mai produc cantiti suficiente de eritropoietina, o proteina
necesara formarii globulelor roii, apare anemia. Acest tip de anemie este tratata
cu un medicament, denumit eritropoietina umana recombinata (rhEPO) ce ajuta
organismul sa produc noi globule roii. Printre investigaiile ce monitorizeaz
anemia, se numra:
- hemoleucograma - Aceasta msoar hematocritul si hemoglobina, indicatori ai
eficientei dializei sau a tratamentului cu eritropoietina umana recombinata
- reticulocitele (precursori ai globulelor roii) - O scdere a numrului de
reticulocite indica o scdere a produciei de globule roii de ctre mduva
osoasa. Carena in fier sau niveluri insuficiente de eritopoietina pot fi cauze ale
scderii produciei de globule roii de ctre mduva osoasa
- fierul seric - Organismul are nevoie de fier pentru buna funcionare a
hemoglobinei (proteina componenta a globulelor roii ce transporta oxigenul).
Scderea numrului de globule roii sau scderea capacitii organismului de
stocare a fierului poate cauza niveluri sczute ale fierului seric
- feritina serica - Este o proteina ce leag fierul in organism. Scderea produciei
de globule roii sau a capacitii organismului de a stoca fierul poate avea drept
cauza nivelurile sczute ale feritinei serice.

3.ALTE INVESTIHGATII
Medicii pot folosi si alte investigaii pentru a aprecia funcia renala sau pentru
a determina daca alta boala sau suferina renala contribuie la reducerea funciei
renale:
- ecografia renala msoar cu acuratee dimensiunea rinichilor, lucru ce ajuta la
determinarea probabila a timpului de evoluie a bolii renale si daca fluxul urinar
este normal la nivelul rinichiului. Echografia poate identifica si alte cauze de
boala renala cronica, precum rinichiul polichistic sau diverse obstrucii
- ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a determina
daca exista probleme ale fluxului sanguin renal (stenoza de artera renala)
- biopsia renala ajuta la determinarea cauzei bolii renale cronice. Poate fi
folosita si dupa transplantul renal atunci cand se bnuiete rejectia de organ.
Substana de contrast folosita in timpul examinrii computer tomograf sau a
urografiei intravenoase pot duce la deteriorarea funciei renale motiv pentru care
aceste explorri nu sunt folosite in mod curent in bolile renale.
Screening-ul precoce pentru boli renale cronice
Experii recomanda teste pentru screening la categoriile cu risc crescut pentru
boli renale cronice, cum ar fi cei cu diabet zaharat sau cu hipertensiune arteriala.
Diagnosticul precoce al bolii renale cronice creste ansa de a controla eficient
boala.
28

Lucrare de diploma

Teste screening pentru bolnavii cu diabet zaharat

Diabetul zaharat produce o alterare a rinichiului denumita nefropatie diabetica.
Medicii diagnosticheaza nefropatia diabetica folosind teste urinare ce determina
microalbuminuria, adic prezenta proteinelor in urina. In mod normal acestea nu
exista sau sunt in cantitate foarte mica in urina. Boala renala poate duce la
creterea proteinelor urinare, denumita proteinurie. Este nevoie de doua teste
urinare pozitive pentru proteinurie in decursul a 3 pana la 6 luni pentru a pune
diagnosticul de nefropatie diabetica.
nceperea investigaiilor pentru proteinurie depinde de tipul de diabet zaharat.
Odat incepute, acestea trebuie efectuate anual:
- diabetul zaharat tip 1: Deoarece sunt necesari cativa ani de evoluie a
diabetului pentru ca acesta sa afecteze funcia renala, ar trebui ca pacienii sa
inceapa testarea pentru microalbuminurie la aproximativ 5 ani de la diagnosticul
diabetului zaharat si sa o continue anual. Pentru copiii cu diabet zaharat, testrile
ar trebui incepute la pubertate si continuate anual pentru tot restul vieii.
- diabetul zaharat tip 2: Diabetul zaharat tip 2 evolueaz de obicei silenios
cativa ani inainte ca acesta sa fie diagnosticat, timp in care este posibil ca
rinichii sa fi fost afectai. De aceea testarea pentru microalbuminurie ar trebui
fcuta anual din momentul diagnosticrii diabetului.
Teste screening pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala
Odat diagnosticata hipertensiunea arteriala ar trebui efectuate teste pentru
aprecierea funciei renale: ureea, creatinina si clearance-ul creatininei.
Daca rinichii funcioneaz normal, iar presiunea sngelui este meninut in
limite normale sub tratament, atunci investigaiile generale si cele pentru funcia
renala trebuie efectuate anual.
Experii recomanda ca presiunea sanguina sa fie meninut sub 130/80 mmHg la
pacienii cu boala renala cronica.
Daca in timpul controlului anual pacientul are valori normale ale ureei,
creatininei, clearance-lui creatininei si a tensiunii arteriale, nu mai sunt necesare
alte teste. Daca, din contra, acestea au valori anormale, este posibil ca medicul
sa indice investigaii suplimentare pentru evaluarea funciei renale.

29

Lucrare de diploma

VI TRATAMENTE
Scopul tratamentului consta in prevenirea sau incetinirea deteriorrii
suplimentare a rinichilor. Bolile, cum ar fi diabetul zaharat sau hipertensiunea
arteriala determina, de obicei, insuficienta renala cronica, astfel ca, este foarte
importanta diagnosticarea si tratarea lor. De asemenea, este importanta
prevenirea bolilor sau evitarea situaiilor care pot determina afectare renala sau
agravarea suferinei renale.
1. TRATAMENT INITIAL
Scopul tratamentului bolilor renale cronice este de a controla cauza suferinei.
Daca pacientul are diabet zaharat sau hipertensiune arteriala, atunci tratamentul
este intit pe una din aceste condiii, ce duc la deteriorare renala. Medicul curant
ar trebui sa investigheze si alte posibile cauze ale deteriorrii funciei renale, ca
obstrucii ale tractului urinar sau folosirea pe termen lung a antialgicelor,
precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau a antibioticelor.
Paii ce trebuie respectai de ctre bolnavul cu boala renala cronica:
- respectarea unei diete benefice pentru rinichi. Un nutritionist poate ajuta la
elaborarea unui regim cu niveluri corespunztoare de sodiu, fluide si proteine
- program zilnic de exerciii fizice. Pacientul trebuie sa colaboreze cu medicul
curant sau cu un alt ajutor profesionist in elaborarea unui program de exerciii
fizice zilnice individualizat. Exerciiile fizice ajuta la controlul diabetului
zaharat si a tensiunii arteriale, boli ce pot duce la afectare renala
- evitarea medicamentelor ce pot altera funcia renala, precum Ibuprofenul sau
Naproxenul. Medicul curant trebuie informat de pacientul cu boala renala
cronica de orice medicament sau supliment nutritiv pe care acesta dorete sa si
le administreze
- evitarea deshidratrii. Diareea, vrsaturile, febra sau orice alta condiie care
duce la pierdere de fluide, trebuie tratata imediat. De asemenea, trebuie luate in
calcul pierderile de lichide din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- interzicerea fumatului si a altor produse tabacice. Fumatul poate duce la
ateroscleroza. Aceasta determina apariia hipertensiunii arteriale si implicit,
scderea fluxului sanguin renal.
- interzicerea consumului de alcool sau a drogurilor.

2. TRATAMENT DE INTRETINERE
In cadrul tratamentului de intretinere pot fi prescrise medicamente ce scad
tensiunea arteriala, precum inhibitori ai enzimei de conversie sau blocanti ai
receptorilor angiotensinei II. Aceste medicamente sunt folosite pentru a creste
fluxul sanguin renal, pentru a reduce proteinuria si de a tine sub control
tensiunea arteriala. Tensiunea arteriala recomandata pentru pacienii cu boala
30

Lucrare de diploma

renala cronica este sub valoarea de 130/80 mmHg. Daca pacienii cu boala
renala cronica au si diabet zaharat asociat, atunci este esenial controlul
glicemiei prin dieta, exerciii fizice si medicamente. O valoare permanenet
crescut a glicemiei deterioreaz capilarele renale. Medicul folosete in mod
uzual teste ale sngelui si urinei pentru a determina funcionarea rinichiului si
daca este necesara ajustarea tratamentului. Aceste teste includ:
- creatinina si clearance-ul creatininei - Msoar nivelul creatininei serice si cat
de bine este eliminata aceasta din organism de ctre rinichi
- urea - Se msoar nivelul ureei in snge
- rata filtrrii glomerulare - Determina cat de bine este filtrat sngele de ctre
rinichi.
In funcie de stadiul bolii pacientul trebuie sa urmeze nite pasi terapeutici la
domiciliu:
- respectarea regimului alimentar elaborat de nutritionist. Regimul echilibreaz
balana dintre aportul caloric si necesarul de sodiu, fluide si proteine
- respectarea programului zilnic de exerciii fizice. Aceste pot ajuta la controlul
diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale
- evitarea medicamentelor cu potenial distructiv asupra rinichiului. Medicul
curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care
pacientul dorete sa si le adminitreze
- evitarea deshidratrii. Orice suferina care poate duce la pierderi de fluidele
precum diareea, vrsaturile sau febra, trebuie imediat tratate. De asemenea,
trebuie inut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele
caniculare
- evitarea fumatului si a altor produse tabagice, a alcoolului si a drogurilor.
Fumatul creste riscul apariiei aterosclerozei, ce poate duce la apariia
hipertensiunii arteriale si a scderii fluxului sanguin la nivel renal.
3. TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII
Boala cronica renala este in marea majoritate a cazurilor progresiva. Daca
boala se agraveaz, simptome ca fatigabilitatea, greaa, pierderea apetitului pot
apare mai frecvent sau se pot inrautati. Medicul si pacientul trebuie sa
colaboreze pentru a elabora un plan terapeutic care sa controleze aceste
simptome. Un regim alimentar ce limiteaz consumul de proteine, fluide si sare
este necesar pentru a incetini progresia insuficientei renale. Sindromul uremie
(uremia) este o complicaie serioasa a bolii renale cronice. Apare atunci cand
reziduurile se acumuleaz in organism din cauza incapacitii rinichilor de a le
elimina. Aceste substane pot deveni otrvitoare (toxice) pentru organism daca
ating niveluri maxime. Sindromul uremie poate afecta multe din sistemele
organismului precum intestinele, nervii si inima. Daca acesta apare atunci este
necesara indepartarea mecanica a fluidelor si reziduurilor (dializa) sau inlocuirea
rinichilor bolnavi cu unul sntos de la un donator (transplant renal).
Atunci cand rinichii nu mai produc in cantiti suficiente o proteina de care
organismul are nevoie pentru a produce globule roii (eritropoietina) apare
31

Lucrare de diploma

anemia. Acest tip de anemie este tratat cu eritropoietina umana recombinata.

Aceasta, pe langa faptul ca declaneaz producerea de noi globule roii, poate
imbunatati starea generala si apetitul alimentar al bolnavului.
4. TRATAMENTUL INSUFICIENTEI RENALE
Daca boala renala cronica nu poate fi controlata, funcia renala se degradeaz
progresiv. Scderea funciei renale sub un anumit punct este denumita
insuficienta renala.
Insuficienta renala are efecte negative serioasa asupra organismului. Poate
duce la apariia problemelor cardiace, osoase sau cerebrale.
Odat instalata insuficienta renala pacientul va avea nevoie fie de dializa, fie
de transplant renal. Ambele variante au riscuri si beneficii. Alegerea
variantei corecte se face prin colaborarea medic-pacient.
Dializa este un procedeu ce preia funcia rinichiului de a elimina reziduurile si
fluidele in exces din organism si de a echilibra balana electrolitilor din snge.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:
-Hemodializa Utilizeaz o membrana sintetica, denumita dializor pentru a curata
sngele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legtura dintre
acesta si vasele de snge. nainte de inceperea dializei, medicul va pregti o zona
prin care sngele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita
zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta, medicul unete o artera cu o vena,
printr-un mic tub, de la nivelul antebraului. O zona de acces pe termen scurt
poat fi realizat prin introducerea unui tub subire in venele de la nivelul gatului,
toracelui superior sau inghinal.
- Dializa peritoneala folosete o membrana ce cptuete abdomenul, numita
membrana peritoneala, pentru a filtra sngele. nainte de inceperea dializei
peritoneale, medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului
care va reprezenta calea de acces a dializei.
Transplatul renal reprezint cea mai buna varianta de tratament a
insuficientei renale, deoarece creste si prelungete calitatea vieii. Dar exista
cteva dezavantaje: daca nici un membru de familie nu este compatibil cu
bolnavul si nu poate dona un rinichi, atunci ateptarea unui rinichi disponibil
poate fi de lunga durata. Pe perioada ateptrii pacientul trebuie sa faca dializa.
Este dificila gsirea unui rinichi compatibil. Chiar si in atunci cand acesta este
compatibil, poate apare rejectia de organ. Odat efectuat transplantul, pacientul
trebuie sa ia medicamente imunosupresoare (care reprima sistemul imun) pentru
tot restul vieii. Aceste medicamente, impiedica organismul sa atace noul rinichi
(rejectia de organ), ntreruperea acestor medicamente este cea mai comuna cauza
de rejectie. Medicamentele imuno supresive acioneaz prin reducerea
capacitii organismului de a lupta impotriva infeciilor, deci creste riscul pentru
32

Lucrare de diploma

infecii sau cancer. In unele cazuri, transplantul de rinichi este un esec. In aceste
condiii se poate incerca un nou transplant.
Donatorii mai pot fi cadavre sau donatori voluntari in viata. Ultimii sunt in
general membrii ai familiei selectati pentru a avea cel putin compatibilitate
partiala pentru antigenele HLA. Donatorii voluntari in viata trebuie sa fie
normali la examenul fizic si sa aiba aceeasi grupa de sange in sistemul ABO ,
datorita faptului ca nerespectarea grupelor sanguine prejudiciaza
supravietuireaallogrefelor. Este posibil torusi, sa se realizeze un transplant de
rinichi de la un donator de grupa 0 la un primitor cu grupA, B sau
AB.Arteriografia renala selectiva se efectueaza donatorilor pentru a exclude
prezenta anomaliilor arteriale renale multiple, deoarece procedura chirurgicala
este dificila si timpul de ischemie al rinichiului transplantat este mai mare cand
exista anomalii vasculare. Donatorii decedati trebuiesa sa nu fi avut neoplasm
malign datorita posibilei transmiteri la beneficiar.Cresterea riscului de esec al
grafei exista cand donatorul este varsnic sau are insuficienta renala sau cand sau
cand rinichiul are o perioada indelundgata de ischemie si conservare. S-a
descopetit in S.U.A ca , se poate preula rinichiul de la cadavre si mentine mai
mult de 48 h in perfuzie pulsatila rece sau un simplu curent de apa de racire.
Aceasta permite inregistrarea, gasirea compatibilitatii, transportul si rezolvarea
problemelor de sectie.
Pacientii care au fost supusi unui transplant renal sunt obligati sa foloseasca
urmatoarele dedicamente pe tot restul vietii. Aceste sunt : Glucocorticoizi
(acesta are efectele cele mai usor de evaluat si in doze mai mari este eficient
pentru anularea rejectiei, se administreaza inainte sau dupa transplant 200300mg, si doza se reduce gradat pana la 30 mg pe saptamana) sau Micafenolat
mefotil ( acesta are nu grad de toxicitate gastrointestinala, dar produce supresie
minima a maduvei osoase.)
Evolutia clinica si tratamentul primitorului.
Hemodializa adecvata trebuie sa fie efectuata in 48 h inainte de interventia
chirurgicala, si trebuie ca nivelul potasiului seric sa nu fie mult crescut, astfeol
incat sa nu apara aritmia cardiaca intraoperatorie. Diureza care apare obisnuit
postoperator trebuie sa fie monitorizata cu grija, in cateva circumstante ea poate
fi masiva, reflectand incapacitatea tubilor ischemici de a regla excretia de sodiu
si apa.In cazul diurezelor mari pot aparea pierderi masive de potasiu.
Recuperarea se produce in 3 saptamani, desi s-au raportat si cazuri de 6
saptamani. Suprapunerea rejectiei pe NTA si cativa dintre pacienti nu ai diureza
pana cand nu se reduce drastic doza. Multe centre evita administrarea
coclosporinei in primele zile, folosind Gal, sau anticorpimonoclonali impreuna
cu azatioprina si prednison pana cand se restabileste functia renala.
Diagnosticul precoce al rejectiei permite instituirea prompta a terapiei care sa
pastreze functiarenala si sa pprevina leziuni ireversibile. Semnele clinice ale
rejectiei pot fi febra , cresterea dimensiunilor si sensibilitatii la nivelul
allografei.Rejectia poate prezenta numai o crestere a creatininei serice, cu sau
33

Lucrare de diploma

fgara reducerea volumului urinar.Testele pot exclude alte cauze ale deteriorarii
functionale.

Transplantul de rinichi

34

Lucrare de diploma

Ingrijirii :
Odat cu agravarea bolii, pacientul ar trebui sa-si puna problema ingrijirilor
paleative. ngrijirile paleative reprezint o forma de tratament adresata
pacienilor cu boli incurabile si care, in general, se agraveaz in timp. Este
diferit de tratamentul care vindeca boala, numit tratament curativ. ngrijirile
paleative sunt indreptate asupra imbunatatirii calitii vieii fizice, psihice si
spirituale. Uneori, ingrijirile paleative sunt combinate cu tratamentul curativ,
ngrijirile paleative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor
secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta pacientul sa faca fata unei
boli cu evoluie indelungata, sa-si faca planuri de viitor si acorda sprijin familiei
bolnavului, pentru ca aceasta sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are
nevoie pacientul.
Pacientul care are nevoie de ingrijiri paleative va fi indrumat de medicul curant
ctre un alt medic specialist in acest tip de tratament.
Probleme legate de stadiul terminal al bolii :
Boala renala cronica evolueaz progresiv pana la insuficienta renala, cand
alterarea funciei renala este atat de severa, incat este nevoie de dializa sau
transplant renal. Muli bolnavi triesc ani indelungati dupa un transplant renal
reuit sau folosind dializa. Insa, la un moment dat, pacientul ar trebui sa consulte
medicul si familia asupra problemelor ce apar legate de stadiul terminal al bolii.
Pe parcursul evoluiei bolii, pot apare schimbri ale scopului tratamentului de
la unul curativ la unul care sa menin confortul si demnitatea bolnavului. De
aceea, bolnavii sunt sftuii sa elaboreze un act legalizat (de exemplu,
testamentul), atunci cand sntatea mintala inca le-o permite, in care sa-si
expun dorinele privind viitoarele opiuni terapeutice, pe care le considera
optime pentru ei.
S-ar putea sa fie necesar ca bolnavii sa-si aleag un insotitor permanent, de
obicei, un membru al familiei, care sa ia deciziile in priviinta tratamentului
atunci cand starea bolnavului nu-i mai permite acestuia sa vorbeasc pentru sine.
De asemenea, bolnavul are opiunea de a refuza sau opri tratamentul.
De reinut!
Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de
insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre tipul de
dializa. Alegerea tipului de dializa depinde si de cat de urgent trebuie sa inceapa
bolnavul acest tratament.
Obinerea cunostiintelor despre dializa, inainte de inceperea acesteia,
reprezint un pas important al acestui tratament. Majoritatea seciilor de dializa
ofer aceste informaii bolnavilor.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sntate acoper majoritatea
costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in gsirea
celei mai acceptabile variante de plata.
Luarea deciziilor de ctre bolnav asupra tratamentului pe care il va urma
poate fi dificil in condiiile agravrii bolii. De aceea, pacientul si familia acestuia
35

Lucrare de diploma

ar trebui consiliai asupra beneficiilor si riscurilor unui tratament. De asemenea,

ar fi util ca bolnavul sa viziteze centrul de dializa si sa discute cu pacienii.
Profilaxia:
Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea unor boli sau
factori ce contribuie la apariia acesteia. Din moment ce boala renala cronica
este cel mai frecvent data de hipertensiunea arteriala sau de diabet zaharat,
meninerea in limite normale a tensiunii arteriale si a glicemiei previne apariia
bolii.
Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la deteriorarea renala
cu atat mai bine. Controlarea acestor factori duce la intarzierea progresiei bolii
la cei cu afeciuni renale cronice. Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta
renala, trebuie sa-si focalizeze atenia pe lucrurile enumerate mai jos, pentru a
preveni apariia complicaiilor:
- meninerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienii trebuie
sa invete sa-si msoare singuri tensiunea arteriala
- bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si menin nivelurile glicemiei la o
valoare cat mai apropiata de normal. Medicul va indica msurarea glicemiei de
citeva ori pe zi
- meninerea unei greuti corporale in limite normale. Aceasta ajuta la
prevenirea apariiei altor boli ca hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat sau
boli cardiace
- meninerea nivelurilor normale de grsimi (lipide) in snge, precum
colesterolul sau trigliceridele
- evitarea fumatului si a consumului de produse tabagice. Fumatul creste riscul
apariiei aterosclerozei, ce poate duce la apariia hipertensiunii arteriale si a
scderii fluxului sanguin la nivel renal.
Bolnavii care au deja o suferina renala cronica trebuie sa tina cont de
urmtoarele:
- evitarea deshidratrii prin tratarea imediata a oricrei afeciuni ce duce la
pierderi lichidiene precum diareea, vrsaturile sau febra. De asemenea, trebuie
inut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele
caniculare
- reducerea riscului de apariie a bolilor cardiovasculare. Schimbri ale
modului de viata, precum un regim alimentar srac in grsimi, renunarea la
fumat si exerciii fizice regulate, reduc riscul de apariie a bolilor
cardiovasculare si a accidentelor vasculare
- tratarea altor afeciuni, ca litiaza renala, hipertrofia benigna de prostata sau alte
probleme ale tractului urinar care pot bloca fluxul urinar normal
- evitarea medicamentelor cu potenial distructiv asupra rinichiului. Medicul
curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care
pacientul dorete sa si le adminitreze
- evitarea unor investigaii, ce necesita administrarea unei substane de contrast
intravenos, precum urografia intravenoasa, angiograma sau computer tomograful. Substana de contrast poate deteriora funcia renala
36

Lucrare de diploma

- evitarea oricror situaii care implica pierderea unor cantiti importante de

snge, precum interveniile chirurgicale inutile.

5. TRATAMENTUL AMBULATOR ( LA DOMICILIU )

Exista mai multe "tratamente" la domiciliu care pot incetini deteriorarea
funciei renale.
Schimbri ale stilului de viata
- meninerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacienii trebuie
sa invete sa-si msoare singuri tensiunea arteriala
- bolnavii care au si diabet trebuie sa-si menin nivelurile glicemiei la o valoare
cat mai apropiata de normal
- meninerea unei greuti corporale in limite normale. Aceasta ajuta la
prevenirea apariiei bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, hipertensiunii
arteriale si a accidentelor vasculare
- respectarea unui regim alimentar adecvat pentru afeciunile renale cronice.
Nutritionistul va stabili cantitatea de proteine necesare zilnic fiecrui bolnav in
parte. Studiile arata ca o dieta cu o cantitate mica de proteine protejeaz rinichiul
- efectuarea unui program de exerciii fizice zilnic. Bolnavului i se va stabili un
program de exerciii fizice zilnice de ctre medicul curant. Exerciiile fizice scad
riscul apariiei diabetului zaharat si a hipertensiunii arteriale.
Se recomanda evitarea:
- medicamentelor cu potenial distructiv asupra rinichiului - Medicul curant
trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul
dorete sa si le adminitreze
- deshidratarea prin tratarea imediata a oricrei afeciuni ce duce la pierderi
lichidiene precum diareea, vrsaturile sau febra - Trebuie inut cont de pierderile
lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- fumatului si a consumului de produse tabagice - Fumatul creste riscul apariiei
aterosclerozei ce poate duce la apariia hipertensiunii arteriale si a scderii
fluxului sanguin la nivel renal.
- evitarea consumului de alcool si a drogurilor
Opiuni de medicamente :desi medicamentele nu pot inversa efectele bolii renale
cronice, acestea sunt folosite pentru a trata simptomele, complicaiile si pentru a
incetini progresia bolii.

Medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale

37

Lucrare de diploma

80% pana la 90% din pacienii cu boala renala cronica au probleme cu

tensiunea arteriala la un moment dat in evoluia bolii. Medicamentele care reduc
tensiunea arteriala (antihipertensive) sunt folosite pentru a menine in limite
normale valorile tensionale, fapt ce contribuie si la ncetinirea progresiei
afeciunii renale. Valoarea tensionala considerata optima la bolnavii cu afeciuni
renale este de 130/80 mmHg. Tipurile de medicamente antihipertensive folosite
sunt mai puin importante comparativ cu eficacitatea acestora.
-Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - Aceti inhibitori scad
valorile tensionale prin dilatarea vaselor de snge. De asemenea, incetinesc
progresia bolii renale cauzate de diabet sau de alte afeciuni ale rinichilor.
-Blocanti ai receptorilor angiotensinei II: - Aceasta clasa de medicamente
blocheaz aciunea unui hormon, ce cauzeaz ingustarea vaselor sanguine. Ca
rezultat, se obine relaxarea si dilatarea acestor vase, ducnd, astfel, la scderea
tensiunii arteriale.
- Blocanti ai canalelor de calciu :Dilatatia vasele de snge prin relaxarea
muchiului neted din pereii arterelor. Astfel, sngele circula mai uor prin
aceste vase, ducnd la scderea tensiunii arteriale
-Diureticele- Ajuta la eliminarea excesului de sodiu si lichide din organism,
scznd volumul circulant, si implicit, a tensiunii arteriale
-Beta blocanti - Scad tensiunea arteriala prin scderea frecventei cardiace si a
fraciei de ejectie ventriculara. De asemenea, relaxeaz musculatura neteda din
vase.
Este posibil ca valoarea tensionala optima la care nu apar efecte secundare sa fie
obinut prin tatonarea mai multor antihipertensive. Majoritatea bolnavilor,
necesita combinaii de mai multe antihipertensive pentru a obine aceasta
valoarea tensionala.
Medicamente folosite pentru tratarea complicaiilor bolii renale cronice
Exista medicamente ce sunt folosite in tratamentul complicaiilor afeciunii
renale precum:
- eritropoietina umana recombinata si fierul sunt folosite in tratamentul anemiei.
Anemia apare in cursul evoluiei afeciunii renale cronice, atunci cand rinichii
nu mai produc o cantitate suficienta de eritropoietina, necesara produciei de
globule roii.
- medicamente folosite pentru echilibrarea balanei de electroliti. Exista
medicamente care sunt necesare uneori pentru a echilibra balana hidroelectolitica, ca atunci cand apar valori crescute ale potasiului, fosforului si valori
sczute ale calciului.
- diureticele sunt folosite pentru a elimina excesul de lichide din organism
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt folosii in insuficeienta
cardiaca. Aceste medicamente necesita investigaii periodice necesare pentru
prevenia apariiei nivelurilor crescute de potasiu si a agravrii deteriorrii
renale.
Medicamente folosite in timpul dializei
38

Lucrare de diploma

Atat eritropoietina cat si fierul pot fi folosite in timpul dializei pentru tratarea
anemiei, complicaie obinuita a bolilor renale cronice.
- eritropietina (rhEPO) stimuleaz producia de noi globule roii, scznd
necesitatea transfuziei sanguine. Acest tratament poate fi inceput inainte de
dializa si este necesar atunci cand anemia devine simptomatica
- tratamentul cu fier ajuta la creterea nivelurilor de fier din organism atunci
cand administrarea numai de eritropoietina nu mai este eficienta.
De reinut!
Bolnavul cu afeciune renala cronica trebuie sa se consulte cu medicul curant
in priviinta imunizrilor pe care trebuie sa le efectueze, precum si a efectelor
secundare a medicamentelor pe care le folosete. Acesta trebuie sa-si informeze
medicul de orice alt tratament medicamentos sau suplimente nutritive pe care
dorete sa si le administreze. Unele complicaii ale bolilor renale cronice se pot
rezolva cel mai eficient prin dializa.
6. TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Un bolnav cu o afeciune renala cronica ce progreseaz spre insuficenta renala,
are ca opiune terapeutica transplantul renal. Majoritatea experilor considera ca
acesta este tratamentul optim al insuficientei renale cronice. In general pacinetii
care au suferit un transplant renal, triesc mai mult dect cei care sunt tratai prin
dializa.
Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacieni care sunt candidai
ideali pentru transplant. Un candidat ideal este un pacient care nu are afeciuni
importante cardiace sau pulmonare sau alte afeciuni ce pot reduce sperana de
viata, precum cancerul.
Dupa transplantul renal, pacientului i se administreaz medicatie
imunosupresiva. Aceasta, de tipul ciclosporinei sau tacrolimus, ajuta la
prevenirea rejectului de organ. Pacientul trebuie sa ia medicamentele exact cum
sunt prescrise. Astfel organismul nu va respinge noul rinichi.
Aceasta
medicatie trebuie administrata pentru tot restul vieii pacientului. Deoarece acest
tratament slbete sistemul imun, creste riscul apariiei infeciilor severe.
Chiar si cu aceasta medicatie, este posibil ca organismul sa resping noul
rinichi. Daca acest lucru se intampla, atunci pacientul va face dializa pana la
primirea unui nou rinichi sau pentru tot restul vieii. Succesul transplantului
depinde si de rinichiul donatorului. Cu cat acesta se potrivete mai bine, din
punct de vedere genetic, cu primitorul, cu atat cresc ansele ca noul rinichi sa nu
fie respins.

De retinut
39

Lucrare de diploma

Un transplant renal nu garanteaz pacientului o viata mai lunga. Transplantul

renal este costisitor, dar acoperit in mare parte de asigurarea de sntate.
Bolnavul va trebui sa atepte un rinichi disponibil, timp in care va trebui sa faca
dializa.
7. ALTE TRATAMENTE
Dializa este un procedeu ce preia funcia rinichiului de a elimina reziduurile si
fluidele in exces din organism si de a echilibra balana electrolitilor din snge.
Atunci cand rinichii sunt sever afectai astfel incat nu isi mai pot indeplini
funcia, bolnavul necesita dializa. Dializa poate fi utilizata pe termen lung, de
obicei cativa ani, pentru a inlocui funcia renala, sau pe termen scurt in
ateptarea transplantului renal.
nainte de inceperea dializei medicul va practica o zona de acces pe unde
fluidele vor fi scoase, filtrate si reintroduse in organism. Tipul de acces depinde
de tipul dializei alese.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei
renale:
hemodializa utilizeaz o membrana sintetica denumita dializor pentru a
curata sngele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legtura
dintre acesta si vasele de snge. nainte de inceperea dializei medicul va pregti o
zona prin care sngele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este
denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta medicul unete o artera cu
o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebraului. O zona de acces pe termen
scurt poat fi realizat prin introducerea unui tub subire in venele de la nivelul
gatului, toracelui superior sau inghinal.
-dializa peritoneala folosete o membrana ce cptuete abdomenul, numita
membrana peritoneala, pentru a filtra sngele. nainte de inceperea dializei
peritoneale medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului care va
reprezenta calea de acces a dializei.
De reinut!
Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de
insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre care tip
de dializa i s-ar recomanda. nainte de inceperea dializei trebuie aleasa o zona de
acces.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sntate acoper majoritatea
costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in gsirea
celei mai acceptabile variante de plata.
Insuficienta renala reprezint reducerea capacitii rinichilor de a asigura
filtrarea si eliminarea produselor de rebut ale sngelui, de a controla echilibrul
corpului in apa si sruri si de a regulariza presiunea sangvina.
Insuficienta renala, cronica sau acuta, nu este o boala in sine: ea rezulta din
afeciunile care ating rinichii, caracterizata printr-o diminuare a numrului de
nefroni, aceste uniti funcionale al cror element principal este glomerulul,
40

Lucrare de diploma

mica sfera in care se efectueaz filtrarea sngelui si unde se elaboreaz urina

primara.
In insuficienta renala cronica atingerea glomerulara este ireversibila; gradul ei
de gravitate este totui variabil.
Cauzele sunt multiple; aproape toate bolile care ating rinichii pot evolua spre o
insuficienta renala cronica. Ele se pot clasifica in doua categorii:
-bolile renale propriu-zise, fie ca ele ating exclusiv rinichii sau nu
(diabet);
-bolile cailor excretorii, congenitale sau dobndite.
Insuficientele renale cronice minime sau moderate nu antreneaz, in general,
dect puine semne. Ele sunt adesea diagnosticate in mod intamplator, de
exemplu cu ocazia unui bilan privind hipertensiunea arteriala, prin proteinurie
sau hematurie.
Insuficientele renale cronice mai avansate au, din contra, consecine clinice si
biologice importante si complexe. O insuficienta renala se complica aproape
intotdeauna cu o anemie legata de diminuarea secreiei de eritropoietina de catre
rinichi si antrennd o stare de oboseala, o gafaiala, dificulti in realizarea de
eforturi fizice. Ea se poate manifesta printr-o hipertensiune arteriala; complicaii
osoase grupate sub termenul de osteodistrofie renala, provocnd o
demineralizare osoasa si o intarziere a creterii denumita nanism renal la copil;
complicaiile nervoase antrennd indeosebi tulburri senzitive, chiar o paralizie
motorie; o retentie de sodiu la originea consecinelor cardiace grave ca o
insuficienta cardiaca stnga care se manifesta printr-un edem pulmonar acut; o
cretere a nivelului potasiului in snge, aflata uneori la originea tulburrilor de
ritm cardiac. Diagnosticarea insuficientei renale se bazeaz pe punerea in
evidenta a diminurii funciei de filtrare glomerulara printr-o cretere a
nivelului sangvin al creatininei. Examenul consta in msurarea numrului de
mililitri de plasma necesari pentru ca glomerulii sa se poat debarasa de aceasta
substana de origine musculara intr-un minut. Clearance-ul normal al creatininei
este de 130 mililitri/minut.
Urmrirea regulata a cifrelor pentru clearance permite in plus sa se
supravegheze evoluia unei insuficiente normale aflate sub tratament. Subiectul
trebuie sa urmeze un regim srac in proteine si in sodiu (sare); alimentele bogate
in potasiu trebuie sa fie evitate, chiar interzise. Tratamentele medicamentoase
lupta impotriva simptomelor insuficientei renale: antihipertensoare, derivai de
vitamina D, calciu, medicamente destinate scderii nivelului de fosfor si de
potasiu in snge. Dializa devine indispensabila atunci cand clearance-ul
creatininei este mai mic de 10 mililitri/minut; exista doua tipuri de dializa:
hemodializa, sau
rinichiul artificial, in care sngele este epurat in afara organismului, printr-o
membrana artificiala, si dializa peritoneala, in cursul creia peritoneul
bolnavului este utilizat ca membrana de filtrare. Grefa de rinichi este singura
posibilitate de tratament definitiv al insuficientei renale.
Larg rspndita actualmente, grefa de rinichi privete pacienii relativ tineri
(pana la 60 de ani in medie) si a cror boala nu este susceptibila sa se reproduc
pe grefon.
41

Lucrare de diploma

Insuficienta renala acuta. Este o insuficienta renala in care pierderea funciei

renale este brusca, dar, in general, reversibila.
Spre deosebire de insuficienta renala cronica, insuficienta renala acuta se
vindeca de cele mai multe ori fara sechele.
Dupa mecanismele in cauza, se deosebesc trei tipuri de insuficienta renala
acuta.
-Insuficienta renala acuta funcionala este cauzata de un soc hipovolemic,
antrennd o scdere a debitului sangvin care iriga rinichii, si nu de leziuni
anatomice ale esutului renal. Ea poate fi provocata de o hemoragie acuta
abundenta, de o slbiciune cardiaca, de o deshidratare intensa, de o diaree
persistenta sau in urma unor vrsaturi abundente, unui soc alergic etc.
-Insuficienta renala acuta organica este consecutiva unor alterri anatomice ale
tubulilor sau ale esutului interstitial al rinichiului. Aceste leziuni pot fi
consecina unei intoxicaii, unei reacii alergice, unui proces infectios etc.
-Insuficienta renala acuta mecanica este legata de apariia brusca a unui obstacol
pe caile excretorii.
Semnul clinic cel mai revelator al insuficientei renale acute este anuria. Totui,
volumul urinelor poate sa nu fie dect diminuat, chiar poate sa ramana normal.
Compoziia urinei este modificata: urina este foarte concentrata in potasiu si
sraca in sodiu in caz de insuficienta renala acuta funcionala sau, invers, sraca
in potasiu si bogata in sodiu, in caz de insuficienta renala acuta organica.
Ca pentru orice insuficienta renala, acesta se bazeaz pe punerea in evidenta a
diminurii filtrrii glomerulare prin msurarea creterii nivelului sangvin de
creatinina la pacienii care au avut anterior niveluri normale, in caz de
insuficienta renala acuta mecanica, trebuie fcut apel la urografie, ecografie si la
scaner cu scopul de a vizualiza obstacolul.
Insuficienta renala acuta funcionala dispare rapid dupa tratarea cauzei sale:
transfuzie masiva in caz de hemoragie, perfuzare de ser salin in caz de
deshidratare etc. Totui, daca acest tratament nu este intreprins destul de
precoce, ea poate sa se tramsforme intr-o insuficienta renala acuta organica,
mai severa.
Insuficienta renala acuta organica dispare, in general spontan, in doua sau trei
sptmni, perioada in timpul creia trebuie de cele mai multe ori sa se recurg
la metodele de epurare extrarenale (hemodializa sau dializa peritoneala).
Insuficienta renala acuta mecanica este, in general, rapid reversibila dupa o
intervenie chirurgicala constnd in indepartarea obstacolului sau in derivarea
urinei intr-o modalitate care sa asigure reluarea funciei renale. Totui, la unii
bolnavi, dereglrile sangvine generate de insuficienta renala sunt acelea care,
inaintea oricrui act chirurgical, necesita o epurare a sngelui prin hemodializa.

42

Lucrare de diploma

VII APLICAREA CONCEPTULUI DE NURSING PENTRU

CAPITOLELE STUDIATE
Nevoia fundamentala este o necesitate vitala , esentiala finitei umene pentru
asigurarea starii de bine din punct de vedere fizic si mintal.
1. Nevoia de a respire:
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura
5. Nevoia de a dormi si odihni
6. Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
7. Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
8. Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele
9. Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale
12.Nevoia de a se realize
13.Nevoia de a recreea
14.Nevoia de a invata

43

Lucrare de diploma

CAZUL I
-Numele pacientului: B.A.
-Domiciliu: Resita
-Varsta: 55,
-Sexul : F
-Motivul internarii: Stare generala influentata, edeme masive, dispnee severa.
-Antecedente personale fizice patologice:
- diabet zaharat tip II insulino dependent
- IRC compensat
- nefrapsie diabetica clinic manifestata
-Interventii chirurgicale: hemodializa si efectuarea sedintelor de dializa
1.Nevoia de a respia:
-Pacienta se prezinta cu o dispnee si ortopnee foarte severa, polipnee, cu
respiratii abdominale
-pacienta este nefumatoare
-torace normal conformat
-starea generala fiind influentata
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata
-starea de nutritie se prezinta prin obezitate
-pacienta este nefumatoare
-pacienta prezinta stari de voma
3.Nevoia de a elimina
- pacienta prezinta probleme din punctul de vedere al eliminarii urinei,
-tranzitul intestinal este prezent
4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura
-conditiile de viata sunt corespunzatoara
5.Nevoia de a dormi si odihni
-pacienta sustine ca sunt perioade cand nu se poate odihni asa cum trebuie, si
este obosita
6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
- pacienta necesita ajutor si nu poate indeplini aceasta nevoie singura
7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
-pacienta se prezinta cu temperatura in limitele normale , aceste fiind 36.0 C 37.0 C
44

Lucrare de diploma

8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele

-la internare pacienta sa prezentat cu edeme
-tegumentele sunt de culoare palida
-mucoasele se prezinta cu o culoare palida
-fanerele cu modificari degenerative
9.Nevoia de a evita pericolele
-pacienta are nevoie de ingrijire permanent
10.Nevoia de a comunica
-starea de constiinta este pastrata
-sistemul nervos se prezinta prin cecitate orientata temporar spatial
11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale
-pacienta este o persoana cu credinta in Dumnezeu
12.Nevoia de a se realiza
-pacienta nu prezinta probleme la aceasta nevoie
13.Nevoia de a recreea
-pacienta face plimbari zilnicee cu motivul recreerii
14.Nevoia de a invata
- pacienta nu mai este asa de dornica de a mai invata lucruri noi datorita starii
genereal nefavorabile.

45

Lucrare de diploma

ZIUA I
PROBLEME
Hipertensiunea
arterial

OBIECTIVE
-combaterea
hipertensiunii
arteriale

INTERVENII
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului

Respiraii
inadecvate
manifestate de
dispnee

-pacientul sa se
prezinte cu o
respiraie
mbuntit

-pacientul s
prezinte o
poziie care s
favorizeze
respiraia
-la nevoie se va
administra
oxigen.
Anxietate
-pacientul s
-pacientul
beneficieze de trebuie s fie
un somn linitit linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
postura
prezinte o buna tuturor
inadecvat
postur i
condiiilor
micare
favorabile unor
stri de bine
Dificultatea n a -pacientul s i -ajuta pacientul
se mbraca i
satisfac
s se mbrace i
dezbrca
aceast nevoie s se dezbrace
Insuficiena
-educaia pentru -respectarea
cunostinelor
sanatate n
tratamentuiui
despre evoluia vederea
prescris de
bolnavului
externarii
medic la
externare
46

EVALUARE
-tratament:
Nifedipin 10 tb.,
Captopril 25 tb,
-TA: 210/100
mmHg

-tratament cu o
uoar
ameliorare

-somnul este
linitit, dar nc
mai exist o
teama de noul
tratament

-bolnavul nu se
poate deplasa,
este aezat n
pat dup
operaie
-pacientul
ncepe cu
coresponden
- se externeaz
fr complicaii,
urmnd s se
prezinte la
control

Lucrare de diploma

Pansarea plgii
operate

-vindecarea
plgii

Urmarirea
funciilor vitale

-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

47

-anunarea
familiei despre
data externarii
-respectarea
regimului
alimentar
-s se prezinte la
medic la
observarea unei
eventuale
complicaii i
controale
medicale
-se ndeprteaz
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente
sterile
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei

-plaga nu este
vindecat
complet, dar
este curaat i
pansat

-glicemia:233
proterinuria:6,1
-ureea:132
-creatinina:5,8
-TA:
210/100mmHg

Lucrare de diploma

ZIUA II

PROBLEME
Dificultatea n a
se mbraca i
dezbrca
Circulaia
inadecvat
manifestat prin
paloarea
tegumentelor
Alimentaia i
hidratarea

Pansarea plgii
operate

OBIECTIVE
-pacientul s i
satisfac
aceast nevoie
-tegumentele i
mucoasele s
fie normal
colorate

INTERVENII
-ajuta pacientul
s se mbrace i
s se dezbrace
-la indicaia
medicului se
administreaza
prin transfuzie
snge
-refacerea
-se
echilibrului
administreaz
hidroelectoritic perfuzii cu ser
-pacientul s
fiziologic
beneficieze de o -urmresc
alimentaie
respectarea
bogat n
regimului
vitamine
alimentar
-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe
-vindecarea
-se ndeprteaz
plgii
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente
sterile
48

EVALUARE
-pacientul
ncepe cu
coresponden
- obiectiv
realizat

-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

-plaga nu este
vindecat
complet, dar
este curaat i
pansat

Lucrare de diploma

Asigurarea unor -aerisirea

condiii optime salonului i
n salon
curaarea lui
Urmarirea
funciilor vitale

-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

49

-deschiderea
geamului,
mturarea i
splarea
podelelor
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei

-curarea
salonului

-glicemia:247
proterinuria:5,8
-ureea:165,8
-creatinina:6,1
-TA:
169/90mmHg

Lucrare de diploma

ZIUA III

PROBLEME
Dificultatea n a
se mbraca i
dezbrca
Hipertensiunea
arterial

OBIECTIVE
-pacientul s i
satisfac
aceast nevoie
-combaterea
hipertensiunii
arteriale

Respiraii
inadecvate
manifestate de
dispnee

-pacientul sa se
prezinte cu o
respiraie
mbuntit

Igiena
bolnavului

-efectuarea
toaletei

Urmarirea
funciilor vitale

-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

50

INTERVENII
-ajuta pacientul
s se mbrace i
s se dezbrace
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului
-pacientul s
prezinte o
poziie care s
favorizeze
respiraia
-la nevoie se va
administra
oxigen.
-pacientul s fie
stimulat s i
efectueze
toaleta singur
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei

EVALUARE
-pacientul
ncepe cu
coresponden
-TA:
160/90mmHg
-tratament cu o
uoar
ameliorare

- tegumentele i
mucoasele sunt
curate
-glicemia:245
proterinuria:5,9
-ureea:129
-creatinina:5,7
-TA: 165/95
mmHg

Lucrare de diploma

ZIUA IV

PROBLEME
Dificultatea n a
se mbraca i
dezbrca
Hipertensiunea
arterial

OBIECTIVE
-pacientul s i
satisfac
aceast nevoie
-combaterea
hipertensiunii
arteriale

INTERVENII
-ajuta pacientul
s se mbrace i
s se dezbrace
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului
Respiraii
-pacientul sa se -pacientul s
inadecvate
prezinte cu o
prezinte o
manifestate de respiraie
poziie care s
dispnee
mbuntit
favorizeze
respiraia
-la nevoie se va
administra
oxigen.
Anxietate
-pacientul s
-pacientul
beneficieze de trebuie s fie
un somn linitit linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
postura
prezinte o buna tuturor
inadecvat
postur i
condiiilor
micare
favorabile unor
stri de bine
Dificultatea n a -pacientul s i -ajuta pacientul
se mbraca i
satisfac
s se mbrace i
dezbrca
aceast nevoie s se dezbrace
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
funciilor vitale funciilor vitale tensiunii
i vegetative
-recoltarea
51

EVALUARE
-pacientul
ncepe cu
coresponden
-TA:
170/86mmHg
-tratament cu o
uoar
ameliorare
!!!!!!

-somnul este
linitit, dar nc
mai exist o
teama de noul
tratament!!!!!

-bolnavul nu se
poate deplasa,
este aezat n
pat dup
operaie
-pacientul
ncepe cu
coresponden
-glicemia:220
-creatinina:5,1
-TA: 160/80

Lucrare de diploma

Alimentaia i
hidratarea

glicemiei
-refacerea
-se
echilibrului
administreaz
hidroelectoritic perfuzii cu ser
-pacientul s
fiziologic
beneficieze de o -urmresc
alimentaie
respectarea
bogat n
regimului
vitamine
alimentar
-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe

52

mmHg
-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

Lucrare de diploma

ZIUA V

PROBLEME
Dificultatea n a
se mbraca i
dezbrca
Alimentaia i
hidratarea

Insomnie

Insuficiena
cunostinelor
despre evoluia
bolnavului

OBIECTIVE
-pacientul s i
satisfac
aceast nevoie
-refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul s
beneficieze de o
alimentaie
bogat n
vitamine

INTERVENII
-ajuta pacientul
s se mbrace i
s se dezbrace
-se
administreaz
perfuzii cu ser
fiziologic
-urmresc
respectarea
regimului
alimentar
-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe
-combaterea
-se
insomniei
administreaz la
indicaia
medicului
-educaia pentru -respectarea
sanatate n
tratamentuiui
vederea
prescris de
externarii
medic la
externare
-anunarea
familiei despre
data externarii
-respectarea
regimului
alimentar
-s se prezinte la
medic la
observarea unei
53

EVALUARE
-pacientul
ncepe cu
coresponden
-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

-odihnirea
bolnavului
noaptea
- se externeaz
fr complicaii,
urmnd s se
prezinte la
control

Lucrare de diploma

Pansarea plgii
operate

-vindecarea
plgii

Asigurarea unor -aerisirea

condiii optime salonului i
n salon
curaarea lui
Urmarirea
funciilor vitale

-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

eventuale
complicaii i
controale
medicale
-se ndeprteaz
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente
sterile
-deschiderea
geamului,
mturarea i
splarea
podelelor
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei

-plaga nu este
vindecat
complet, dar
este curaat i
pansat

-curarea
salonului

-glicemia:115
-creatinina:4,3
-TA:
170/85mmHg

EVALUAREA FINAL
n urma ngrijirilor acordate n ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai
bine , dar va urma s continue edinele de dializa pna va putea face un
transplant renal.
Pacienta a fost hidratat cu Glucoz i ser fiziologic.
S-au urmrit i s-au nregistrat zilnic funciile vitale i vegetative. n urma
celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

54

Lucrare de diploma

CAZUL II
-Numele pacientului: I. L.
-Domiciliu: Timisoara
-Varsta : 43
-Sex : F
-Motivul internarii: scaderea in greutate de aproximativ 4 kg/luna, astenie,
dureri retrostonale.
-Antecedente personale fizice patologice: rinichi drept absent, HTA esential
-Interventii chiriurgicale: hemodializa, si efectuarea sedintelor de dializa
1.Nevoia de a respira:
-prezinta freamat pectoral, sonoritate pulmonara in limite normale,
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata
- starea de nutritie este relativ buna, talie 159, greutate 51 kg
3.Nevoia de a elimina
- este prezent un murmur vezical, un tranzit intestinal afirmativ incetinit,
prezinta scaune odata la doua zile
4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura
-pacienta nu prezinta probleme
5.Nevoia de a dormi si odihni
- pacienta indeplineste aceasta nevoie in limitele normale
6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
-Pacienta nu necesita ajutor
7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
-pacienta se prezinta in limitele normale ale temperaturii (36C -37 C)
8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele
-pacienta se poate ingriji
-prezinta tegumente palide, edemioze la nivelul membrelor inferioare bilaterale
submembrului superior stang , si mucoase palide.
-tesutul conjunctival adipos se prezinta intr-un fel normal
9.Nevoia de a evita pericolele
55

Lucrare de diploma

-pacienta nu prezinta neputinta

10.Nevoia de a comunica
- pacienta este deschisa pentru comunicare.
-starea de constienta este pastrata
11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale
-Pacienta arata credinta in Dumnezeu si are o speranta pentru viitor.
12.Nevoia de a recreea
-pacienta face iesiri zilnice.
13.Nevoia de a invata
- pacienta arata interesata sa invete si sa se recreeze in anumite moduri spre
cultivarea cunostintelor.
14.Nevoia de a realiza
- pacienta este realizata pe plan professional si sentimental.

56

Lucrare de diploma

ZIUA I
PROBLEME
Respiraii
inadecvate
manifestate de
dispnee

OBIECTIVE
-pacientul sa se
prezinte cu o
respiraie
mbuntit

Anxietate

-pacientul s
beneficieze de
un somn linitit

Urmarirea
funciilor vitale

-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

INTERVENII
-pacientul s
prezinte o
poziie care s
favorizeze
respiraia
-la nevoie se va
administra
oxigen.
-pacientul
trebuie s fie
linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei

EVALUARE
-tratament cu o
uoar
ameliorare

-somnul este
linitit, dar nc
mai exist o
teama de noul
tratament

-glicemia:87
-ureea:275
-creatinina:
11,05
-TA: 180/90
mmHg

Insuficiena
cunostinelor
despre evoluia
bolnavului

-educaia pentru
sanatate n
vederea
externarii

57

-respectarea
tratamentuiui
prescris de
medic la
externare
-anunarea
familiei despre
data externarii
-respectarea

- se externeaz
fr complicaii,
urmnd s se
prezinte la
control

Lucrare de diploma

regimului
alimentar
-s se prezinte la
medic la
observarea unei
eventuale
complicaii i
controale
medicale
Circulaia
-tegumentele i -la indicaia
inadecvat
mucoasele s
medicului se
manifestat prin fie normal
administreaza
paloarea
colorate
prin transfuzie
tegumentelor
snge
Asigurarea unor -aerisirea
-deschiderea
condiii optime salonului i
geamului,
n salon
curaarea lui
mturarea i
splarea
podelelor
Alimentaia i
-refacerea
-se
hidratarea
echilibrului
administreaz
hidroelectoritic perfuzii cu ser
-pacientul s
fiziologic si
beneficieze de o glucoza
alimentaie
-urmresc
bogat n
respectarea
vitamine
regimului
alimentar
-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe

58

- obiectiv
realizat

-curarea
salonului

-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

Lucrare de diploma

ZIUA II

PROBLEME
Urmarirea
funciilor vitale

OBIECTIVE
-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

INTERVENII
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei

EVALUARE
-glicemia:99
-creatinina:
10,88
-TA:
180/100mmHg

Anxietate

Igiena
bolnavului
Micarea i
postura
inadecvat

Hipertensiunea
arterial

Respiraii
inadecvate
manifestate de

-pacientul s
-pacientul
beneficieze de trebuie s fie
un somn linitit linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
-efectuarea
-pacientul s fie
toaletei
stimulat s i
efectueze
toaleta singur
-pacientul s
-asigurarea
prezinte o buna tuturor
postur i
condiiilor
micare
favorabile unor
stri de bine
-combaterea
hipertensiunii
arteriale

-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului

-pacientul sa se
prezinte cu o
respiraie
59

-pacientul s
prezinte o
poziie care s

-somnul este
linitit, dar nc
mai exist o
teama de noul
tratament!!!!!

- tegumentele i
mucoasele sunt
curate
-bolnavul nu se
poate deplasa,
este aezat n
pat dup
intervenia
chirurgical
-tratament:
Amlodipina
2x10mg/zi

-TA:
180/100mmhg

-tratament cu o
uoar
ameliorare

Lucrare de diploma

dispnee

mbuntit

favorizeze resp.
ZIUA III

PROBLEME
Hipertensiunea
arterial

OBIECTIVE
-combaterea
hipertensiunii
arteriale

INTERVENII
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului
Anxietate
-pacientul s
-pacientul
beneficieze de trebuie s fie
un somn linitit linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
postura
prezinte o buna tuturor
inadecvat
postur i
condiiilor
micare
favorabile unor
stri de bine
Dificultatea n a -pacientul s i -ajuta pacientul
se mbraca i
satisfac
s se mbrace i
dezbrca
aceast nevoie s se dezbrace
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
funciilor vitale funciilor vitale tensiunii
i vegetative
-recoltarea
glicemiei

EVALUARE
-TA 150/80
mmhg
-FC 92 b/ min

-somnul este
linitit, dar nc
mai exist o
teama de noul
tratament

-bolnavul nu se
poate deplasa,
este aezat n
pat dup
operaie
-pacientul
ncepe cu
coresponden
-creatinina:
5,032
-temperatura:
37 grade
Celsius
-TA: 150/80
mmHg

60

Lucrare de diploma

ZIUA IV

PROBLEME
Anxietate

OBIECTIVE
-pacientul s
beneficieze de
un somn linitit

Igiena
bolnavului

-efectuarea
toaletei

Micarea i
postura
inadecvat

-pacientul s
prezinte o buna
postur i
micare

Urmarirea
funciilor vitale

-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

INTERVENII
-pacientul
trebuie s fie
linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
-pacientul s fie
stimulat s i
efectueze
toaleta singur
-asigurarea
tuturor
condiiilor
favorabile unor
stri de bine
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei

EVALUARE
-somnul este
linitit, dar nc
mai exist o
teama de noul
tratament

- tegumentele i
mucoasele sunt
curate
-bolnavul nu se
poate deplasa,
este aezat n
pat dup
operaie
-creatinina: 5,00
-temperatura:
37grade Celius
-TA: 155/85
mmHg

Alimentaia i
hidratarea

-refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul s
beneficieze de o
alimentaie
bogat n
vitamine
61

-se
administreaz
perfuzii cu ser
fiziologic si
glucoza
-urmresc
respectarea
regimului
alimentar

-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

Lucrare de diploma

Pansarea plgii
operate

-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe
-se ndeprteaz
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente
sterile
-deschiderea
geamului,
mturarea i
splarea
podelelor

-vindecarea
plgii

Asigurarea unor -aerisirea

condiii optime salonului i
n salon
curaarea lui

62

-plaga nu este
vindecat
complet, dar
este curaat i
pansat

-curarea
salonului

Lucrare de diploma

ZIUA V

PROBLEME
Anxietate

OBIECTIVE
-pacientul s
beneficieze de
un somn linitit

Igiena
bolnavului

-efectuarea
toaletei

Micarea i
postura
inadecvat

-pacientul s
prezinte o buna
postur i
micare

Urmarirea
funciilor vitale

-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

Alimentaia i
hidratarea

-refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul s
beneficieze de o
alimentaie
bogat n
vitamine

63

INTERVENII
-pacientul
trebuie s fie
linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
-pacientul s fie
stimulat s i
efectueze
toaleta singur
-asigurarea
tuturor
condiiilor
favorabile unor
stri de bine
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei
-se
administreaz
perfuzii cu ser
fiziologic si
glucoza!!!!!
-urmresc
respectarea
regimului
alimentar
-aerisirea
salonului nainte

EVALUARE
-somnul este
linitit, dar nc
mai exist o
teama de noul
tratament!!!!!

- tegumentele i
mucoasele sunt
curate
-bolnavul nu se
poate deplasa,
este aezat n
pat dup
operaie
-glicemia:
-proterinuria:
-ureea:
-creatinina:
-temperatura:
-TA:
-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

Lucrare de diploma

Pansarea plgii
operate

de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe
-se ndeprteaz
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente
sterile

-vindecarea
plgii

-plaga nu este
vindecat
complet, dar
este curaat i
pansat

EVALUAREA FINAL
n urma ngrijirilor acordate n ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai
bine , dar va urma s continue edinele de dializa pna va putea face un
transplant renal.
Calmantul folosit n urma operaiei a fost Piafenul.Pacienta a fost hidratat
cu Glucoz i ser fiziologic.
S-au urmrit i s-au nregistrat zilnic funciile vitale i vegetative. n urma
celor cinci zile starea pacientului s-a ameliorat.

64

Lucrare de diploma

CAZUL III
Numele pacientului: A. Z.
Domiciliu: Timisoara
Varsta : 52 ani
Sexul : M
Motivul internarii: pacientul se interneaza de trei ori pe saptamana pentru
sedintele de dializa.
Diagnostic principal : rinichi polichistici automizal dominant IRCS in prag de
dializa.
Diagnostic secundar : - cardioparie ischemica
BY-pass artocoronarian
Hepatita cronica postvirusala
Flegmon voluminos la spate
1.Nevoia de a respira:
Pacientul nu prezinta probleme de respiratie
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata
-pacientul este strict restrans de un regin alimentar
3. Nevoia de a elimina
-pacientul nu poate elimina urina deoarece nu mai are rinichii
4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura
-pacientul este slabit, si se deplaseaza cu dificultate
5.Nevoia de a dormi si odihni
-pacientul nu se poate odihni suficient de bine in fiecare noapte, doar cu ajutorul
somniferelor
6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
-Pacientul necesita ajutor in tot ceea ce face
7.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
-Pacientul nu prezinta febra
8.Nevoia de a fi curat si a-si proteja tegumentele
-pacientul se poate ingriji singur din acest punct de vedere
9.Nevoia de a evita pericolele
65

Lucrare de diploma

-starea de constienta este normala

10.Nevoia de a comunica
-pacientul este intr-o stare de comunicare mereu
11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale
- pacientul este un bun credincios, si are increderea atintita spre Dumnezeu
12.Nevoia de a se realize
-Pacientul este realizat din toate punctele de vedere
13.Nevoia de a recreea
- pacientul nu se poate deplasa in concedii pentru ca este legat de sedintele de
dializa
14.Nevoia de a invata
- Pacientul este dornic de a invata si de a fi invatat, in ciuda situatiei in care se
afla

66

Lucrare de diploma

ZIUA I
PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize
care se vor repeta odata pe luna.
Prima sedinta:
Greutatea: 99 kg
Kilograme in plus: 3 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4 h
Pompa de sange: 250 ml/min
Debit: 250ml/ min
Restituire:ser fiziologic 1 fl.
Conectare: Ora 7: TA 140/80 mmhg
Ora 8: TA 140/80 mmhg
Ora 9: TA 190/70 mmhg
Ora 10: TA 130/70 mmhg
O ra 11: TA 130/70

PROBLEME
Hipertensiunea
arterial

OBIECTIVE
-combaterea
hipertensiunii
arteriale

INTERVENII
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului
Anxietate
-pacientul s
-pacientul
beneficieze de trebuie s fie
un somn linitit linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
Igiena
-efectuarea
-pacientul s fie
bolnavului
toaletei
stimulat s i
efectueze
toaleta singur
Dificultatea n a -pacientul s i -ajuta pacientul
se mbraca i
satisfac
s se mbrace i
67

EVALUARE
-tratament:
Tanakan
Nifedipin
-tratamentul
urmat este
Diazepamul

- tegumentele i
mucoasele sunt
curate
-pacientul
ncepe cu

Lucrare de diploma

dezbrca
Urmarirea
funciilor vitale
Alimentaia i
hidratarea

Insomnie

Pansarea plgii
operate

aceast nevoie
-cunoaterea
funciilor vitale
i vegetative

s se dezbrace
-msurarea
tensiunii
-recoltarea
glicemiei
-refacerea
-se
echilibrului
administreaz
hidroelectoritic perfuzii cu ser
-pacientul s
fiziologic si
beneficieze de o glucoza
alimentaie
-urmresc
bogat n
respectarea
vitamine
regimului
alimentar
-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe
-combaterea
-se
insomniei
administreaz la
indicaia
medicului
-vindecarea
-se ndeprteaz
plgii
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente
sterile

68

coresponden
-potasiu: 5,8
-creatinina:10,7
-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

-odihnirea
bolnavului
noaptea
-plaga nu este
vindecat
complet, dar
este curaat i
pansat

Lucrare de diploma

ZIUA II
PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize
care se vor repeta odata pe luna.
A doua edin
Greutatea: 99 kg
Kilograme in plus: 3.5 kg
Temperatura: 36.5 C (pe perioada dializei a urcat la 37C)
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 250
Debit: 700ml/h
Restituire: ser fiziologic fl 1
Conectare: Ora 12: TA 120/60 mmhg
Ora 13: TA 120/60mmhg
Ora 14: TA 110/60 mmhg
Ora 15: TA 100/60 mmhg
O ra16: TA 110/60 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE
Hipertensiunea -combaterea
arterial
hipertensiunii
arteriale
Anxietate

-pacientul s
beneficieze de
un somn
linitit

Igiena
bolnavului

-efectuarea
toaletei

Micarea i

-pacientul s

INTERVENII
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului
-pacientul
trebuie s fie
linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
-pacientul s fie
stimulat s i
efectueze
toaleta singur
-asigurarea
69

EVALUARE
-tratament:
Izodinit,
Tanakan,Ranitidin
-tratament:
Diazepam

- tegumentele i
mucoasele sunt
curate
-bolnavul nu se

Lucrare de diploma

postura
inadecvat

prezinte o
tuturor
buna postur i condiiilor
micare
favorabile unor
stri de bine
Dificultatea n -pacientul s
-ajuta pacientul
a se mbraca i i satisfac
s se mbrace i
dezbrca
aceast nevoie s se dezbrace
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
funciilor
funciilor
tensiunii
vitale
vitale i
-recoltarea
vegetative
glicemiei
Alimentaia i -refacerea
-se
hidratarea
echilibrului
administreaz
hidroelectoritic perfuzii cu ser
-pacientul s
fiziologic si
beneficieze de glucoza
o alimentaie
-urmresc
bogat n
respectarea
vitamine
regimului
alimentar
-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe
Pansarea
-vindecarea
-se ndeprteaz
plgii operate plgii
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente .
70

poate deplasa, este

aezat n pat dup
operaie
-pacientul ncepe
cu coresponden
-ureea:208
-creatinina:11,2
-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate

-plaga nu este
vindecat complet,
dar este curaat i
pansat

Lucrare de diploma

ZIUA III
PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize
care se vor repeta odata pe luna.
A treia sedinta
Greutatea : 99 kg
Kilograme in plus: 3.6 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 210 ml/h
Debit: 210 ml
Restituire: ser fiziologic 1 fl
Conectare: Ora 7: TA 120/80 mmhg
Ora 8: TA 120/70 mmhg
Ora 9: TA 120/60 mmhg
Ora 10: TA 120/70 mmhg
O ra 11: TA120/70 mmhg

PROBLEME
Pansarea plgii
operate

OBIECTIVE
-vindecarea
plgii

Hipertensiunea
arterial

-combaterea
hipertensiunii
arteriale

Anxietate

-pacientul s
beneficieze de
un somn linitit
71

INTERVENII
-se ndeprteaz
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente
sterile
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului
-pacientul
trebuie s fie
linitit i s i se

EVALUARE
-plaga nu este
vindecat
complet, dar
este curaat i
pansat

-tratament:
Tanakan,
Nifedipin
-tratament :
Diazepam

Lucrare de diploma

explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
Igiena
-efectuarea
-pacientul s fie
bolnavului
toaletei
stimulat s i
efectueze
toaleta singur
Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
postura
prezinte o buna tuturor
inadecvat
postur i
condiiilor
micare
favorabile unor
stri de bine
Dificultatea n a -pacientul s i -ajuta pacientul
se mbraca i
satisfac
s se mbrace i
dezbrca
aceast nevoie s se dezbrace
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
funciilor vitale funciilor vitale tensiunii
i vegetative
-recoltarea
glicemiei

72

- tegumentele i
mucoasele sunt
curate
-bolnavul nu se
poate deplasa,
este aezat n
pat dup
operaie
-pacientul
ncepe cu
coresponden
-glicemia:105
-ureea:198
-creatinina:10,5

Lucrare de diploma

ZIUA IV
PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize
care se vor repeta odata pe luna.
A patre sedinta
Greutatea : 99 kg
Kilograme in plus: 3.4 kg
Temperatura: 36 C
Durata sedintei: 4h
Debit:500
Restituire: ser fiziologic fl 1
Conectare: Ora 12: TA 125/70 mmhg
Ora 13: TA 120/70 mmhg
Ora 14: TA 120/70 mmhg
Ora 15: TA 120/60 mmhg
O ra 16: TA 120/60 mmhg

PROBLEME
Pansarea plgii
operate

OBIECTIVE
-vindecarea
plgii

INTERVENII
-se ndeprteaz
vechiul
pansament
-se cur plaga
cu soluie
dezinfectant
cu: Rivanol,
Alcool iodat sau
Betadin i se
panseaz din
nou cu
pansamente
sterile
Dificultatea n a -pacientul s i -ajuta pacientul
se mbraca i
satisfac
s se mbrace i
dezbrca
aceast nevoie s se dezbrace
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
funciilor vitale funciilor vitale tensiunii
i vegetative
-recoltarea
glicemiei
73

EVALUARE
-plaga nu este
vindecat
complet, dar
este curaat i
pansat

-pacientul
ncepe cu
coresponden
-creatinina:10,2

Lucrare de diploma

Alimentaia i
hidratarea

-refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul s
beneficieze de o
alimentaie
bogat n
vitamine

Hipertensiunea
arterial

-combaterea
hipertensiunii
arteriale

74

-se
administreaz
perfuzii cu ser
fiziologic si
glucoza
-urmresc
respectarea
regimului
alimentar
-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului

-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

-tratament:
Nifedipin,
Tanakan.

Lucrare de diploma

ZIUA V
PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA : in functie toata gama de analize
care se vor repeta odata pe luna.
A cincia sedinta
Greutatea : 100
Kilograme in plus: 4.2 kg
Temperatura: 36 C
Durata sedintei:4 h
Restituire: Venofor 1 fl.
Conectare: Ora 7: TA 120/60 mmhg
Ora 8: TA 115/70 mmhg
Ora 9: TA 120/70 mmhg
Ora 10: TA 120/70 mmhg
O ra11: TA130/80 mmhg

PROBLEME
Hipertensiunea
arterial

OBIECTIVE
-combaterea
hipertensiunii
arteriale

INTERVENII
-msurarea
tensiunii
-administrarea
tratementului
Anxietate
-pacientul s
-pacientul
beneficieze de trebuie s fie
un somn linitit linitit i s i se
explice tot ce i
se va face n
continuare, n
special
efectuarea
sedinelor de
dializ
Micarea i
-pacientul s
-asigurarea
postura
prezinte o buna tuturor
inadecvat
postur i
condiiilor
micare
favorabile unor
stri de bine
Dificultatea n a -pacientul s i -ajuta pacientul
se mbraca i
satisfac
s se mbrace i
dezbrca
aceast nevoie s se dezbrace
Urmarirea
-cunoaterea
-msurarea
75

EVALUARE
-tratament:
Nifedipin
-somnul este
linitit.

-bolnavul nu se
poate deplasa,
este aezat n
pat dup
operaie
-pacientul
ncepe cu
coresponden

Lucrare de diploma

funciilor vitale
Alimentaia i
hidratarea

funciilor vitale
i vegetative

tensiunii
-recoltarea
glicemiei
-refacerea
-se
echilibrului
administreaz
hidroelectoritic perfuzii cu ser
-pacientul s
fiziologic si
beneficieze de o glucoza
alimentaie
-urmresc
bogat n
respectarea
vitamine
regimului
alimentar
-aerisirea
salonului nainte
de fiecare mas
-se recomanda
consumul de
legume i fructe

-creatinina:9,9
-rehidratarea
bolnavului
-s se respecte
regimul prescris
de medicul de
specialitate

EVALUARE FINAL
n urma sedinelor de dializ pacientul se simte mai bine. Pacientul este
supravegheat mereu, de-alungul orelor de dializ, masurndu-se tensiunea i
temperatura. Pacientul va primi ser fiziologic dup fiecare dialida, si
medicamente necesare de ntreinere cum ar fi: Calciu, fier, etc.
Se mai urmresc i funciile vitale i vegetative.

76

Lucrare de diploma

VII CONCLUZII PENTRU NOI TOI

Rinichii tai sint sanatosi?
A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre
Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a
Rinichiului. In 2008, aceasta zi se marcheaza pe 13 martie, pentru al
treilea an consecutiv la nivel mondial si pentru prima data in Romania. 1
din 10 ieseni prezinta un risc mare de a dezvolta o boala de rinichi
severa si de multe ori, o boala de inima sau de vase sangvine, aceste
doua afectiuni agravindu-se reciproc.
Boala cronica de rinichi a fost declarata recent de Organizatia
Mondiala a Sanatatii drept boala moderna a secolului XXI. In lume, dar si
in tara noastra, pacientii cu aceasta afectiune sint diagnosticati in multe
cazuri tirziu, cind functia rinichilor este in cea mai mare parte
compromisa, iar singura sansa de supravietuire a acestora este
reprezentata de intrarea intr-un program de dializa sau transplant renal.
De aceea cred ca este nevoie de eforturi sustinute de informare si
constientizare a populatiei asupra acestei probleme de sanatate publica.
A doua zi de joi din luna martie a fiecarui an a fost declarata de catre
Societatea Internationala de Nefrologie (ISN) ca Ziua Internationala a
Rinichiului.
In 2008, aceasta zi se marcheaza pe 13 martie, pentru al treilea an
consecutiv la nivel mondial si pentru prima data in Romania. Insusi
numele campaniei noastre, Rinichii tai sint sanatosi?", este o intrebare
adresata fiecaruia dintre noi si reprezinta un indemn de a merge regulat
la medic, pentru efectuarea de analize. In acest sens, Programul
National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei reprezinta o sansa
reala pentru diagnosticarea unor afectiuni renale", a declarat prof.dr.
Adrian Covic, managerul Spitalului C. I. Parhon".
Boala fara simptome
Majoritatea bolilor de rinichi evolueaza pina in stadiile tirzii fara durere,
fara simptome sau cu simptome foarte nespecifice (oboseala, dureri de
cap, greata in cursul diminetii, urinat in cantitate mare in cursul noptii
etc). Insa citeva analize simple efectuate anual pot depista din timp
problemele renale.
In Romania, controlul anual de rutina, efectuat prin medicul de familie,
al unor parametri simpli de singe si urina nu este o obisnuinta inca. Acest
lucru s-ar putea schimba in viitorul foarte apropiat, odata cu introducerea
obligativitatii controlului anual al starii de sanatate. Ca urmare, multe boli
renale mai putin zgomotoase, insa evoluind spre distrugerea ireversibila
a rinichilor, sint subdiagnosticate sica urmare subtratate.
77

Lucrare de diploma

Chiar si diagnosticate, bolile renale se asociaza de cele mai multe ori

unor boli cardiovasculare semnificative, cele doua categorii de boli
agravindu-se reciproc. Din pacate, pentru multi medici din Romania,
reducerea chiar usoara a functiei renale nu reprezinta un motiv deosebit
de alarma. In fapt, prezenta unei usoare reduceri a functiei renale
( citeodata deductibila doar din calcule nu foarte complicate) este un
factor de risc pentru o evolutie proasta a pacientului cu boala de inima
sau de vase, mult mai mare decit, sa zicem, colesterolul din singe", arata
prof. dr. Adrian Covic.
Trebuie stiut ca bolile grave de rinichi, chiar protezate prin dializa sau
transplant renal, sint grevate de afectarea importanta a calitatii vietii, dar
si de aparitia unor boli asociate severe ( in primul rind ale inimii si ale
vaselor). Ca urmare, situatia ideala este aceea in care bolile grave de
rinichi sint evitate sau tratate din fazele initiale.
Analize anuale care pot depista din timp o boala renala
Indiferent de starea de sanatate, functia renala (ureea si creatinina din
singe, precum si examenul sumar de urina) trebuie controlate anual, prin
medicul de familie. La orice analiza a singelui, intotdeauna trebuie
determinata si ureea ( de preferinta impreuna cu creatinina si un examen
simplu de urina dimineata).
Orice crestere, chiar si foarte modesta, a ureei si creatininei peste
valorile normale" de 50 mg/dl, respectiv 1,2 mg/dl este un semnal de
alarma. Asta pentru ca s-ar putea traduce printr-o reducere cu peste
50% a functiei rinichilor! Prezentarea scaparilor de proteine ( proteinuriei)
si prezenta singelui in urina ( hematuriei) este de asemenea, un semnal
de alarma! In astfel de cazuri, consultul nefrologului este obligatoriu.
Acesta va stabili tratamentul optim pentru ca rinichii sa nu se degradeze
in continuare sau chiar sa-si redobindeasca functia initiala.
De asemenea, orice pacient internat in spital trebuie sa efectueze o
evaluare minima a functiei renale si a urinei. Orice anomalie, cit de mica,
trebuie sa determine solicitarea consultului nefrologului", atentioneaza
prof. dr. Adrian Covic.
De asemenea, daca aveti infectii urinare frecvente, este bine sa va
adresati. Iar pacientii cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala, boli de
inima de orice fel trebuie obligatoriu sa-si controleze functia renala
frecvent (de preferinta de doua ori pe an).
In clinici specializate, cum este Clinica de Nefrologie a Spitalului Dr.
C.I.Parhon" Iasi, anomaliile urinare asociate diabetului zaharat sau
hipertensiunii arteriale pot fi diagnosticate extrem de precoce, cind
tratamentul poate fi inca extrem de eficient.
78

Lucrare de diploma

BIBLIOGRAFIE

Anatomia i fiziologia omului: ediia a IV-a ; Editura medicalBucureti 1977. Profesor I.C. Voiculescu i profesor I.C.
Petricu.
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilorfundamentale. Coordonator lucrare :
Lucreia Titiric. Editura Viaa Medical Romnesac Bucureti
2005, Volumul I

79