Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Osos 2
Osos 2
PATOLOGIE OSOASA
NECROZE ASEPTICE
DISPLAZII
DISTROFII
Scintigrafia osteoarticulara
Angiografia SD
In cele mai multe cazuri examenul radiografic furnizeaza date care permit
stabilirea diagnosticului pozitiv si diferential al unei tumori osoase.
corp
Maligne:
- limfom
- mielom
- sarcom Ewing
- osteosarcom
- condrosarcom
- metastaze
Exceptii:
- hemangioame
- granulom eozinofil
Proces spinos
arc
Proces transvers
Benigne:
- osteoblastom
- osteom osteoid
- chist osos anevrismal
- osteocondrom
d)
geografic
mancat de molii
permeativ
(infiltrativ)
Tipul de distructie
osoasa sugereaza
aspectul benign sau
malign
e) Raspuns periostal
Tipuri de raspuns periostal in raport cu natura tumorii
e) Raspuns periostal
Reacie periostal cu ntreruperea conturului osos
TUMORI MALIGNE:
- osteosarcom
- sarcom Ewing
- condrosarcom
- limfom (rar)
- fibrosarcom (rar)
- histiocitom fibros malign (rar)
- carcinom metastatic
LEZIUNI NETUMORALE:
- osteomielit
- granulom eozinofil
- hemoragie subperiostal
f) Extensia in tesuturile moi
tumora cu celule
gigante
fibromul desmoplazic
g) Multiplicitatea leziunilor
LEZIUNI MALIGNE MULTICENTRICE:
- metastaze
- mielom multiplu
- limfoame
- osteosarcom (f.rar)
LEZIUNI BENIGNE MULTICENTRICE:
- displazia fibroasa poliostica
- osteocondroamele multiple
- encondromatoza
- hemangioame
- fibromatoze
3.Semiologie radioimagistica
O leziune este cel mai probabil o tumor malign atunci cnd radiologic prezint:
margini slab definite (zon larg de tranziie)
distrucie osoas de tip mncat de molii sau permeativ (infiltrativ)
reacie periostala cu ntrerupere
extensie n esuturile moi
Examenul computer tomografic
Face un bilant locoregional i general, evidentiind:
monitorizare postterapeutic.
Explorarea IRM
-grsime subcutanat
-cartilaj hialin
-muchi
-fibrocartilaj
-tendoane
-os cortical
-ligamente
-os trabecular
-vase
-nervi
IRM este cea mai sensibil tehnic n aprecierea tumorilor osoase la nivel
intramedular, intraarticular sau n prile moi
Explorarea IRM
Osteosarcoame - Generalitati
CONDROSARCOM
ORIGINE: primar tesut cartilaginos (secundar..condrom..?); exostoze osteogenice
(b. Ombredanne)
SEDIU: metafizele oaselor lungi, basin, coaste
MIELOM (PLASMOCITOM)
ESTE CEA MAI FRECVENTA TUMORA MALIGNA PRIMARA A OSULUI
ORIGINE:-celule plasmocitare medulare (monoclonala)
-marker: proteinurie BENCE JONES.
SEDIU: -maduva hematogena=>adult
Tip multiplu => b. RUSTITKI-KHALER
Tip solitar => PLASMOCITOM (rara)
ASPECT RADIOLOGIC:
-zone osteolitice -aspect de panou gaurit (tipic la craniu)
suflat
HEMANGIOAME VERTEBRALE
Caracteristici generale:
Cea mai frecventa tumora de ax spinal :
-frecvent identificata ocazional,
-poate evolua ca hemangiom agresiv.
Criteriile de diagnostic imagistic sunt reprezentate de :
- cresterea leziunii,
- distructia osoasa,
- colapsul vertebral
- componenta vasculara activa.
Se poate extinde epidural si poate determina compresie medulara.
OSTEOCONDROM
ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT
cu inel
OSTEOM OSTEOID
Aspect radiografic
Leziunea (nidusul) este reprezentat de o mic arie
radiotrasparent, uneori cu centru sclerotic;
zona dens ce nconjoar nidusul reprezint scleroza reactiv, si
nu o tumor
Caracteristicile radiografice depind de localizarea leziunii:
intracortical,
intramedular
subperiostal
periarticular (intracapsular)
Simptomul cel mai caracteristic al osteomului osteoid este
durerea, care este mai intens noaptea i cedeaz prompt
la administrarea de salicilai (aspirin)
TUMORI MALIGNE
SECUNDARE
METASTAZE OSOASE (cancer osos metastatic)
CLINIC: cancer declarat / operat / ocult (cauta sin, prostata, pulmon, tiroida,
rinichi etc).
LOCALIZARE: coloana vertebrala, basin, coaste.
TIPURI: OSTEOLITICE, OSTEOPLASTICE, MIXTE
OSTEOLITICE:-osteoliza progresiva: zone lacunare fara delimitare, fara reactie
periostala
-fracturi secundare=>paraplegii, pareze etc.
OSTEOPLASTICE: -zone dense , patate (pete de ceara descrise de REBOUL),
confluate; rare= cancerul prostatei, vezicii, sinului.
MIXTE:-alternanta liza / condensare pe aceleasi sedii topogr.
NECROZE ASEPTICE
DISPLAZII
DISTROFII
NECROZE ASEPTICE
MECANISM:-modificari ale vascularizatiei locale
-post-traumatice
-embolii gazoase (boala de cheson).
1)OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL=boala LEGGCALVE-PERTHES):distructie progresiva a capului fem.; spatiu articular pastrat, cavitate cotiloida
normala
--evolutie spre anchiloza, subluxatie, coxartroza
2)OSTEONECROZA TIBIALA ANTERIOARA=boala OSGOOD SCHLATTERLANELONG): -cioc, nas de tapir, decolare si osteosinteza (realipire) sau
detasare de fragment(soricel..).
3)VERTEBRALA=cifoscolioza juvenila (b. SCHEUERMANN)
-vertebre tasate, cuneiforme, scolioza, cifoza, hernii intraspongioase
(noduli Schmorl), (platouri vertebrale ancosate)
-evolutie--spondilartroza precoce.
NECROZA ASEPTICA A SCAFOIDULUI
-osteoliza in fragmente, condensare reparatorie, cu resudarea unor fragmente;
-deformarea scafoidului
NECROZA ASEPTICA A CAPULUICELUI DE-AL 2-LEA METATARSIAN
(KOHLER II)
osteoliza fragmentata a epifizei distale metatarsian 2
evazarea metafizei si diafizei,ingrosarea compactei prin reparatie
ostocondensanta endoosoasa si periostala
NECROZE ASEPTICE
DISPLAZII
DISTROFII
DISPLAZII OSOASE
Displaziile snt anomalii ale scheletului, care apar n timpul creterii osului.
Leziunile pot fi localizate la nivelul:
epifizei,
metafizei
diafizei
Cele mai multe displazii snt congenital-familiale
Acondroplazia
este o diaplazie care afecteaz cartilagiul de cretere a oaselor lungi( fiza) .
DISPLAZII OSOASE
Boala lui Morquio numit i condrodisplazia spondilo-epifizar.
In aceast boal snt afectate activitatea cartilagiilor de crestere a oaselor lungi si
osificarea nucleilor oaselor mici si a coloanei.
Aspectul este al unui pitic cu trunchiul i gtul scurt i capul ntre umeri
Sternul proiemin, iar coloana este scoliotic. Coastele snt aproape de bazin.
Membrele snt de lungime normal, dar se constat genu valgust sau varum.
Radiologic: la nivelul oaselor lungi epifizele snt groase neregulate
deformate.
La nivelul coloanei se constat platispondilie importanta i
generalizat, n sensul unor vertebre turtite cu o prelungire anterioar
ascuit, platourile vertebrale neregulate
DISPLAZII OSOASE
Boala exostozanta (exostoze osteogenice multiple) este o malformaia n care
se constata leziuni ale cartilagiilor de crestere.
Exostozele devin evidente dup vrsta 3-4 ani
Sunt formaiuni cartilaginoase care se osific n decursul timpului;
DISPLAZII OSOASE
Displaziile periostale
osteogeneza imperfect sau boala oaselor de sticl sau osteopsatiroza.
Afeciunea are dou forme:
osteogeneza imperfect precoce, (Vroiik)caracterizat prin fracturi numeroase
pe care copilul le prezint la natere
osteogeneza imperfect tardiv (Lobstein,) n care se constat o fragilitate
osoas excesiv, care produce fracturi spontane.
Fracturile apar atunci cnd copilul ncepe s mearg.
Se mai constat coloratie albastra a scleroticelor produs de faptul c pigmentul
negru al retinei apare vizibil prin transparena scleroticii subtiri, hiperlaxiti
ligamentare, ntrziere a creterii.
In aceast afeciune se descrie triada: fracturi multiple, sclerotice albastre,
otoscleroz cu surditate
DISPLAZII OSOASE
Osteopetroza sau boala oaselor de marmur, caracterizat prin
osteoscleroz generalizat, produs de masive depuneri de calciu n
schelet.
In urma depunerii de calciu dispare canalul medular i n consecin, mduva
osoas hematogena.
Dei exist o cantitate mare de calciu, rezistena oaselor este sczut i de aceea
apar fracturi.
Radiologic: opacitate accentuat, generalizat, a scheletului, predominnd pe
tibie, femur, vertebre i baza craniului.
Canalul medular nu este vizibil
DISPLAZII OSOASE
Osteopoichilia sau osteita condensanta se manifest radiologic prin opaciti
intense, dense, omogene, rotunde, de marimi variabile, cu contur net, localizate
in special epifizar si metafizar
Melorhostoza este caracterizata radiologic prin prezenta de os compact si opac
localizat in lungimea oaselor lungi, dnd impresia c se scurge de-a lungul acestor
oase.
Afeciunea este unilateral i predomin la membrul inferior.
RADIOIMAGISTICA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR
PATOLOGIE OSOASA
TRAUMATISME-fracturi, luxatii, entorse;
NECROZE ASEPTICE
DISPLAZII
DISTROFII
DISTROFIILE OSOASE
Distrofiile sau osteopaiile dismetabolice organice sau tisulare, avnd la baz
tulburri metabolice generale sau locale, produse prin intervenia:
DISTROFIILE OSOASE
Osteoporoza senil apare mai des la femei peste vrsta de 60 ani. In etiologia
afeciunii snt incriminai o mulime de factori.
Radiologic: osteoporoz difuz cu caracter cronic, interesnd toate oasele, cu
predilecie coloana vertebral.
Caracterele radiologice ale osteoporozei
hipertransparen,
subierea compactei,
subierea trabeculelor osoase,
creterea diametrului canalului medular.
Din cauza osteoporozei corpii vertebrali se turtesc, mai mult anterior i.apare o
cifoz de diferite grade a coloanei dorsale.
DISTROFIILE OSOASE
DISTROFIILE OSOASE
Rahitismul este o afeciune produs prin insuficiena depunerii de calciu la
nivelul cartilagiilor osului n cretere, datorit lipsei vitaminei D.
Semnele radiologice se vor urmri la extremitatea proximal a tibiei,
humerusului, extremitatea distal a femurului, radiusului, cubitusului i
extremitatea sternal a coastelor.
Principalele semne radiologice snt:
osteoporoz; ntrzierea apariiei niicleilor de osificare sau dac au aprut nucleii
au contur flu i structur neomogen; lrgirea spaiului diafizo-epifizar;
linia diafizar este neregulat, cu striuri longitudinale, deprimat median, ceea
ce-i d un aspect de cup; deformarea oaselor lungi, care apar ncurbate mai ales
femurul nafar, iar tibia nuntru;
cifoza coloanei; corpi vertebrali mici, spaiul intervertebral mare proeminena
sternului; extremitile sternale ale coastelor largi, coaste deformate; spaiile
intercostale neregulate; occiputul deformat
Boala Paget
Distrofie a oaselor lungi si craniu cu evolutie cronic:
-oase lungi
- debut diafizar, cu decalcifierea (os cu aspect sters);
-compacta se ingroasa prin apozitie periostala,remaniere spongioasa ( se
spongiozeaza)= structura fibrilara cu trabecule groase. Oasele lungi se
alungesc, se ingroasa, se curbeaza, apar fracturi.
-craniu
- creste in dimensiune
boltii se
Boala Paget
Snt descrise trei faze evolutive ale bolii:
activ sau distructiv care ae evideniaz cel mai bine la
craniu;
distructiv i reparatorie vzut n special la oasele lungi i
oasele bazinului;
sclerotic evideniat mai ales la bazin i clavicul
BOALA PAGET
Segmentele osoase afectate, n ordinea
frecvenei, sunt:
oasele bazinului,
BOALA PAGET
Sunt descrise trei stadii evolutive ale bolii Paget:
1. n faza de liz, caracterizat printr-o activitate osteoclastic intens,
leziunea apare scintigrafic ca fiind hipercaptant, cu distribuie
uniform a radiotrasorului sau cu centru hipocaptant i periferie
hiperfixant
2. n faza fibroas, n care mduva osoas este nlocuit printr-un esut
fibros bogat vascularizat, aspectul scintigrafic este de hipercaptare
intens
3. n faza scleroas, n care osul este complet deformat, hipercaptarea
radiotrasorului la nivelul leziunii ncepe s se diminueze, pn cnd
aspectul devine cvasinormal.
BOALA PAGET
La craniu, primul stadiu, este caracterizat prin lrgirea craniului;
stadiul al doilea prezint osteoscleroz cu ngroarea tbliei externe a oaselor;
stadiul al treilea se caracterizeaz prin osteoscleroz difuz, intens, cu aspectul
unor insule de os nou ca : "fildeul"
Concomitent cu zonele de osteoscleroz se constat zone de osteoporoz
circumscrise mai accentuate la osul frontal i occipital.