Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
militar
Posted on 11 aprilie 2008 by Dulea
indivizi" si sa nu sesizam grupul ca o fiinta care are viata ei proprie, opiniile sale,
reactiile sale, valorile sale. Marile fenomene colective (panica, revolta, linsajul, emotiile
colective, miscarile multimilor) ne apar ca exceptionale, periculoase, deposedind
persoana de constiinta sa individuala si distincte de psihologia personalitatii. De fapt,
viata grupului penetreaza in intregime viata noastra individuala.
Desigur, prin anumite aspecte, conduitele noastre scapa influentelor sociale. Prin
sistemul trebuintelor sale, prin caracterul si motivatia sa, subiectul uman este altceva
decat o reflectare a grupurilor sale primare de apartenenta.
Totusi, in ciuda acestor factori de personalitate, nu putem scapa de influenta grupurilor
ai caror membri suntem. Putem vorbi de societate in general, de apartenenta noastra
la un vast grup cultural, ale caror influente modelatoare sunt evidente (influenta limbii,
ideilor, modelelor dintr-o epoca, valorilor unei religii) sau apartenenta si influenta
grupurilor mici.
Grupul este un sistem de interactiune sociala, prin care subiectii isi coordoneaza
reciproc intentiile si preocuparile, modelandu-se unii pe altii. Fiecare grup se
caracterizeaza printr-o structura configurationala proprie, care rezulta din
interdependenta statutelor si rolurilor membrilor din care este format. Astfel, tinand
cont de continutul si functiile acestor statute si roluri putem distinge mai multe variante
structurale care se intrepatrund si se completeaza reciproc (structura de comunicare,
structura decizionala si executiva, structura sociometrica determinata de distributia
afinitatilor si atractiilor interpersonale). [Adrian Neculau, Psihologie Sociala, Editura
Polirom, Iasi, 1996, p.366]
Grupurile se constituie in vederea realizarii unor scopuri si rezolvarii unor sarcini.
Acestei caracteristici si este proprie o puternica incarcatura motivationala, ajungand si
directionand activitatea si comportamentul membrilor grupului.
Un "climat de grup" poate influenta sau schimba conduitele noastre, punctele noastre
de vedere, iar pentru un observator neavizat, unitatea personalitatii noastre. Nu este
noua ideea potrivit careia, aceleasi persoane pot avea comportamente diferite in
functie de mediile sociale in care se plaseaza la un moment dat; raspunsurile si reactiile
lor variaza dupa "climatele" grupurilor in care se gasesc. Deci, comportamentele
observabile ale indivizilor plasati in diferite ambiante de munca, sunt direct induse
(determinate) de aceste ambiante. S-a constatat ca, nu numai ca toti indivizii plasati in
aceste conditii de grup si de climat reactioneaza la fel, ci si ca trecerea de la un climat
la altul determina efecte proprii.
Bineinteles, ca individualitatile "reapar" in intensitatea reactiilor si in preferintele pe
care subiectii le exprima pentru unul sau altul din aceste climate. De aceea, sefii de
grupuri ar trebui sa se intrebe daca, ceea ce ei considera adesea ca fiind trasaturi de
personalitate sau de caracter la membrii grupurilor lor, nu este expresia climatului
psihologic al grupului si al propriei lor metode de conducere.
in psihosociologia organizationala, climatul psihosocial reprezinta produsul relatiei
dintre asteptarile subiective ale angajatilor cu conditiile obiective ale locului de munca;
reactia membrilor la mediul din institutie - o atitudine colectiva a grupului dat fata de
totalitatea mediului profesional. Acesta reprezinta un fenomen-cheie in intelegerea a
doua aspecte esentiale, care se influenteaza, se conditioneaza reciproc. Este vorba de
intelegerea modalitatii prin care mediul intern al unui colectiv influenteaza opiniile,
atitudinile si comportamentele membrilor unei organizatii, dar si de intelegerea
dinamicii grupurilor sociale prin prisma trairilor subiective ale membrilor grupului.
Climatul psihosocial, reprezinta "... o stare mintala si emotional atitudinala care
domina, cronic ori temporal, in randul membrilor unei organizatii si care exercita
Bibliografie
1. Adrian Neculau, Psihologie Sociala, Editura Polirom, Iasi, 1996
2. Ion Ciolca, Psihosociologie si pedagogie militara, Editura Militara, Bucuresti, 1992
3. Dumitru Cristea, Structurile psihosociale ale grupului si eficienta actiunii, Editura
Academiei, Bucuresti, 1984
4. Col.Gheorghe Niculescu, Sociologie militara, Editura Militara, Bucuresti, 1977
5. Dictionar de psihologie sociala, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981
6. Traian Herseni, Psihosociologia organizarii ntreprinderilor industriale, Editura
Academiei, Bucuresti, 1969
Autori: Constantin Edmond Cracsner, Aurelia Cana, Giulia Negura, Iulian Taranu
Lucrarea incearca sa delimiteze cadrul teoretic si metodologic de studiere a caracteristicilor climatului
psihologic in organizatia militara. Se propun si se analizeaza cateva instrumente psihologice alcatuite in
acest scop.
I. Delimitari conceptuale
In ultimele doua decenii numeroase studii de psihologie organizationala se centreaza pe studiul climatului
din organizatii. Aceasta preocupare este justificata de focusul orientat pe eficienta si performanta considerat
ca fiind caracteristic organizatiilor secolului XX.
Cercetarile din domeniul psihologiei organizationale demonstreaza ca in ecuatia efort-performanta
caracteristicile climatului organizational in care indivizii isi desfasoara activitatea au un rol fundamental.
Termenul de climat organizational are mai multe acceptiuni, dintre care amintim:
desemneaza mediul uman in care un angajat al unei institutii isi desfasoara activitatea, intr-o prezentare
foarte generala;
reprezinta o suma de atribute ale unei organizatii, intr-o alta abordare prin care se face trimitere la
modelele de actiune si la valorile culturii organizationale;
constituie o rezultanta a actiunii factorilor obiectivi, care sunt caracteristici unei organizatii, se remarca
printr-o mare stabilitate si influenteaza comportamentul oamenilor;
reuneste o suma a perceptiilor membrilor unei organizatii, inteleasa ca un set de variabile perceptuale,
care reflecta atributele obiective ale organizatiei;
exprima o variabila individuala, prin faptul ca fiecare individ interactioneaza cu mediul de munca si isi
formeaza propriile perceptii asupra caracteristicilor organizatiei respective.
In sensul ultimilor doua acceptiuni, consideram ca abordarea psihologica a climatului organizational, prin
care se evidentiaza centralitatea omului in relatia dinamica subiect-obiect constient al actiunii si, totodata,
se asigura premisele rational-cognitive si afectiv-motivationale atit de necesare eficientei interventiei si
schimbarii in organizatie.
Din aceasta perspectiva suntem de acord cu Schneider si Hall (1972) care descriu climatul ca un set de
perceptii globale sau sumare pe care le au indivizii despre mediul lor organizational.
In acelasi sens, James si Ashe (1990) definesc climatul drept perceptii ale indivizilor despre atributele
organizatiei, precum: politici, practici si proceduri.
James si al. (1990) vorbesc despre un climat psihologic general, iar Burke, Bouruchi si Hurley (1992)
despre climatul relatiilor interumane.
Perspectiva intelegerii climatului organizational ca fiind climatul psihologic al unei organizatii se refera la
maniera proprie in care mediul muncii este perceput si interpretat de catre angajati (James si Ashe 1990).
La nivel individual, mediul de munca este reflectat prin cognitii, perceptii si raportari afective si
motivationale care determina formarea diferentiata a atitudinilor fata de munca.
Studiile asupra climatului psihologic al organizatiei s-au derulat de la evaluarea unor caracteristici generale
ale climatului, precum caracterul sau permisiv sau restrictiv, pana la stabilirea unor dimesiuni stabile.
Climatul psihologic este multidimensional. Spre exemplu, James si James (1989) identifica 17 dimensiuni
ale climatului, care se pot grupa in urmatorii patru factori de ordin secundar: distrestresul si lipsa armoniei,
facilitarea conducerii si suportul managerial, provocarea la locul de munca si autonomia, cooperarea la locul
de munca si relatiile interpersonale neconflictuale. La randul lor, acesti factori au o caracteristica comuna,
aceea de a reflecta maniera in care mediul organizational influenteaza personalitatea omului, motiv pentru
care ei pot fi insumati intr-un singur factor numit climat psihologic global.
Brown si Leight (1996), Neal si Griffin (1999) considera ca factorii climatului influenteaza motivatia pentru
munca si determina angajatii sa se mobilizeze in proportii diferite pentru atingerea scopurilor organizatiei.
Ei operationalizeaza 6 dimensiuni ale climatului: gradul in care managementul este perceput ca flexibil si
suportiv, claritatea rolului, libertatea de autoexprimare, contributia angajatului la atingerea scopurilor
organizatiei, provocarea la locul de munca si recunoasterea contributiei personale de catre organizatie.
Climatul psihologic reflecta masura in care angajatii percep organizatia ca fiind un mediu sigur si plin de
sens din punct de vedere psihologic. Siguranta psihologica reprezinta capacitatea organizatiei de a oferi
angajatilor un climat favorabil mobilizarii in munca, fara teama ca vor suporta consecinte negative, sau
prejudicii asupra imaginii de sine si evolutiei in cariera. Siguranta psihologica este garantata de un
management flexibil si suportiv, de norme si roluri clare care asigura implicarea creativa si motivanta in
munca si asigura libertatea de autoexprimare, fara a sanctiona exprimarea propriilor pareri.
Un numar mic de studii gasesc ca productivitatea este asociata cu climatul. Hansen si Wernerfelt (1989),
Ostroff si Schmitt (1993) demonstreaza ca un climat suportiv si care acorda atentie problemelor umane
coreleaza cu un grad mare de satisfactie profesionala si cu o productivitate crescuta.
In structura climatului psihologic este implicata perceptia masurii in care organizatia face eforturi pentru
binele angajatilor, mediind in acest fel raportarea la munca.
Alte studii asupra climatului psihologic demonstreaza ca acesta nu reprezinta doar perceptia indivizilor
asupra unor atribute ale organizatiei ci este, mai degraba, o complexa raportare cognitiva, afectiva si
motivationala fata de mediul de munca. Simpla perceptie nu impulsioneaza spre actiune si nu poate
determina un comportament. George si Brief (1992) ilustreaza aceasta prezumtie prin descrierea
comportamentul civic, in care individul isi asuma spontan sarcini, ii sprijina pe ceilalti, deci se implica
datorita motivatiei si afectivitatii.
Printre multiplii determinanti ai climatului psihologic se regasesc, fara indoiala, caracteristicile de
personalitate ale membrilor organizatiei. Studiind relatiile dintre climat si structura de personalitate Judge
si Bona (2001) arata ca dimensiuni ale personalitatii precum stima de sine, perceptia eficientei personale,
locusul controlului si stabilitatea emotionala se asociaza cu satisfactia in munca si cu performanta.
Alti determinanti ai climatul psihologic sunt considerati factorii din interiorul grupului de munca, dintre
care cei mai importanti sunt coeziunea si conflictul. George si Brief (1992) vorbesc despre tonul afectiv al
grupului, care isi pune amprenta asupra climatului psihologic si implicit asupra performantelor.
In dinamica climatului psihologic nu este de neglijat nici semnificatia remuneratiei si a recompenselor, care
actioneaza ca stimuli motivationali. Remuneratia nu este doar un mijloc de a asigura necesarul financiar, ea
reprezinta masura in care munca este considerata importanta si valoroasa. Din acest motiv, unii autori
afirma ca atunci cand vorbim despre bani, vorbim despre respect. Nivelul remuneratiei dezvolta in plan
subiectiv sentimente si trairi diverse: de satisfactie si multumire, de insatisfactie etc. Aceste trairi sunt
provocate de comparatiile care au loc intre indivizii care desfasoara muncii similare, dar primesc retributii
diferite. Adam (1963) dezvolta teoria echitatii banilor, prin care demonstreaza ca indivizii dezvolta trairi si
comportamente diferite fata de munca, acestia comparand-se intre ei dupa nivelul studiilor si al
recompenselor. in aceasta comparatie nu trebuie neglijat nici sistemul valoric al personalitatii. Astfel,
pentru unii dintre noi banii reprezinta un mijoc de a accede la putere, pentru altii reprezinta performanta
individuala in munca, iar pentru alta categorie edifica statusul social. Remuneratia influenteaza nu numai
raportarea individului la sarcinile de numca, ci are reverberatii asupra Eului producand, prin mecanismul
compararii sociale, cresterea sau scaderea imaginii si stimei de sine.
Organizatia militara are caracteristici difererite fata de alte tipuri de organizati. Studiile comparative
privind satisfactia profesionala, pe loturi de populatia militara si civila demonstreaza ca, in ambele loturi,
liderul suportiv, atmosfera nonconflictuala, autonomia in munca si recunoasterea valorii muncii coreleaza
semnificativ cu satisfactia profesionala( L. Erlbaum). In cadrul lotului format din populatia militara
satisfactia este conditionata si de alti factori precum: starile afective pozitive, diminuarea controlului riguros
si a monitorizarii continue a muncii, a centralizarii si formalizarii excesive.
Climatul psihologic este un barometru extrem de important al organizatiei militare cu atat mai mult cu cat
armata se afla intr-un proces profund de modernizare si transformare in care se pune un accent deosebit pe
eficienta. Reamintim ca eficienta este direct conditionata de modul in care angajatii se implica in munca, de
motivatia acestora. Mediul psihologic de munca poate fi un factor optimizator sau frenator al eficientei. De
aceea, cunoasterea dimensiunilor caracteristicilor climatului psihologic din organizatie ar permite realizarea
si adoptarea unei strategii adecvate pentru interventia ameliorativa, in sensul optimizarii structurale si
functionale. Din acest motiv, am considerat ca este necesar sa initiem un proiect de cercetare in organizatiile
militare, in scopul elaborarii unei metodologii de evaluare, masurare, diagnosticare, interpretare si
optimizare a climatului psihologic.
Avind in vedere caracterul mai mult informativ al acestei lucrari, din ansamblul proiectului de cercetare ne
vom opri doar asupra unor aspecte de ordin general, nu inainte de a afirma ca proiectul respecta elemente
designului de cercetare.
1. Metode utilizate
Evaluarea unor dimensiuni specifice climatului psihologic din organizatia militara s-a realizat cu ajutorul
urmatoarelor instrumente:
Chestionarul Comportament Organizational C.O. este elaborat de Ticu Constantin. Chestionarul
cuprinde 8 scale cu 40 de itemi. Sarcina, structura, relatiile, motivatia, suportul, conducerea, schimbarea si
performanta. Media aritmetica a scorurilor celor 8 factori ai chestionarului dau un scor global ce reprezinta
atitudinea generala sau climatul organizational general.
Chestionarul Dominante Motivationale D.M. este alcatuit de Sectia psihologie militara si cuprinde
itemi care surprind diferentiat tipuri de motivatie a muncii. intrebarile vizeaza motivatia economica,
psihosociala si profesionala. Se considera ca: a) motivatia economica este produsa in principal de stimulii
banesti, financiari; b) motivatia profesionala are ca sursa principala succesul in activitatea profesionala,
munca inteleasa ca izvor al satisfactiei profesionale; c) motivatia psihosociala este rezultatul interactiunii
dintre membrii grupului. Pentru fiecare tip de motivatie au fost operationalizati cate 11 itemi.
Chestionarul Comportament psihosocial D.E.S.I.C. alcatuit de Sectia psihologie militara, cuprinde 5
scale: devotamentul fata de organizatie, etica banilor, satisfactia fata de remuneratie, implicarea in munca si
comportamentul nonetic. O succinta prezentare a scalelor evidentiaza ca:
a) Devotamentul fata de organizatie are 15 itemi care surprind increderea si acceptarea scopurilor si
valorilor organizatiei, dorinta de a depune efort pentru a realiza scopurile organizatiei concomitent cu
exprimarea dorintei de a ramane membru al organizatiei.
b) Etica banilor evalueaza importanta banilor in sistemul valoric al personalitatii, banii ca modalitate de
succes in viata, banii ca siguranta financiara si banii ca stimul motivational. Scala cuprinde 18 itemi.
c) Implicarea in munca este relevata prin 3 itemi.
d) Comportamentul nonetic se structureaza in 18 itemi grupati pe urmatoarele subdimensiuni: abuzul de
putere in cadrul organizatiei si abuzul de pozitie in cadrul ierarhiei.
2. Cotare/notare
3. Subiecti
Subiectii cercetarii au apartinut diverselor categorii profesionale, astfel ca instrumentele au fost aplicate pe
un lot de 241 cadre militare, ofiteri si subofiteri, din unitati subordonate celor trei categorii de forte ale
armatei.
4. Rezultate si interpretare
In contextul prezentei lucrari dorim sa prezentam doar cateva elemente referitoare la consistenta interna si
fidelitatea instrumentelor utilizate.
La scala Devotamentul fata de organizatie, prin analiza factoriala s-a realizat gruparea raspunsurilor in doi
factori, cu o buna consistenta interna, reprezentati, pe de o parte, de increderea, acceptarea scopurilor si
valorilor organizatiei si, pe de alta parte, de exprimarea dorintei de a ramane si a se mobiliza in vederea
realizarii scopurilor organizatiei.
La scala Etica banilor, prin analiza factoriala au fost identificate 4 dimensiuni cu o buna consistenta interna,
care evidentiaza un comportament motivat valoric spre succes profesional si siguranta cotidiana.
Scala Implicare in munca reprezinta un factor important al comportamentului psihosocial si se distinge
printr-o foarte buna fidelitate in reflectarea si exprimarea personalitatii.
Din perspectiva scalei Satisfactia fata de remuneratie doi factori se disting ca avand o foarte buna fidelitate
in developarea starilor de multumire cu privire la recunoasterea financiara de baza a muncii prestate, iar alti
doi factori se centreaza pe gradul de apreciere fata de eventualele bonificatii si recompense acordate.
Scala Comportamentului nonetic evidentiaza gruparea a doi factori cu o buna fidelitate in evaluarea
orientarii relative catre abuzul de putere si pozitie in cadrul ierarhiei organizationale si/sau spre abuzul de
resurse aflate in gestiunea structurii militare respective.
V. Concluzii
Problematica diversa pe care o incumba un studiu directionat asupra climatului psihologic al organizatiei
militare se cristalizeaza intr-o provocare incitanta, care se inscrie prioritar pe agenda de preocupari,
teoretico-metodologice si practic-actionale, definitorii pentru specialistii din armata.
Chiar si din aceasta succinta trecere in revista a preocuparilor pentru elaborarea unor instrumente de
evaluare a climatului psihologic al organizatiei militare se pot desprinde concluzii interesante, dupa cum
urmeaza:
a) Climatul psihologic in organizatia militara are o determinare multipla.
b) Studiul diverselor aspecte ale climatului psihologic in organizatia militara necesita instrumente speciale
de evaluare.
c) Motivatia muncii este un factor important in structura climatului si necesita o evaluare diferentiata.
d) Implicarea in munca, devotamentul fata de organizatia militara, respectul valorilor si normelor acesteia
conditioneaza climatul din organizatie.
e) Remuneratia reprezinta valoarea, importanta si respectul acordat activitatii din organizatia militara si
este un facor care nu poate fi neglijat in analiza dinamicii climatului organizational.