Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Strungul Revolver Intretinere Si Reparare PDF
Strungul Revolver Intretinere Si Reparare PDF
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema:
STRUNGUL REVOLVER.NTREINERE I
REPARARE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa: a XII a
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Introducere
6.1.Probleme generale.Clasificare
7.Strunguri revolver
11
17
17
19
20
21
22
26
11.Anexe
27
27
28
29
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele
profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european
au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n
cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt
importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine,
necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost
ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor
abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele
europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculumului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti
practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce
la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
EXAMEN ATESTAT
Lucrarea de atestat STRUNGUL REVOLVER.INTRETINERE SI REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o
uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de
masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile
initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor.
La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masiniunelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii
participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din
timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi
timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea
uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre
sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se
produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative,
precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului,
din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune
si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atit datorita
4
EXAMEN ATESTAT
Comunicare si iteratie.
Asigurarea calitatii.
Igiena si securitatea muncii.
Lucrul in echipa.
Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
5
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de
producie.
Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o
serie de obiecte din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el
a trecut la confecionarea acestora, astfel ca ele s corespund mai bine
scopului urmrit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume
principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta
din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite,
etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora animalelor, uneltele primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i
diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa
nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu
uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate
privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor,
al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii,
ajungndu-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n
ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create
de om pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou
epoc n istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire i calculatoare electronice reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele CIM
(Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat att a materiei ct i a informaiei.
Privind dezvoltarea mainilor-unelte, primele realizri consemnate
de istorie apar n secolele XV XVI, n perioada renaterii europene, prin
lucrrile lui Leonardo da Vinci care a conceput i realizat strunguri, maini
de gurit, fierstraie, maini de rectificat i maini automate de ascuit ace.
6
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au reprezentat primul pas spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar
apoi a sistemelor flexibile de fabricaie (celule flexibile 1975, linii flexibile1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
ind utilizate soluii cinematice i constructive care fac s creasc precizia, dar mresc costul.
EXAMEN ATESTAT
7.STRUNGURI REVOLVER
Strungurile revolver sunt strunguri de productivitatea mijlocie, ntre
strungurile universale i cele automate, destinate prelucrrii pieselor de
dimensiuni mici i forme complexe, utiliznd ca semifabricat barele laminate, dar i semifabricatele individuale.
Constructiv, strungurile revolver sunt caracterizate de existena unui
suport portscule complex, denumit cap revolver, n care se pot monta simultan ntre 6 i 16 portscule. Sculele sunt amplasate n conformitate cu succesiunea fazelor de prelucrare pentru piesa respectiv, i sunt aduse pe
rnd n lucru printr-o micare de divizare executat de capul revolver. La
ncheierea unui ciclu de lucru, piesa poate fi prelucrat total sau parial.
Datorit eliminrii timpilor auxiliari de schimbare a sculelor, precum
i datorit suprapunerii unor timpi de baz, productivitatea strungurilor
revolver devine de 34 ori mai mare dect a strungurilor normale.
Diversitatea mare a strungurilor revolver fac posibil clasificarea lor
dup un numr mare de criterii, dintre care cel mai important este acela al
poziiei axei capului revolver dup care exist:
strunguri cu disc revolver, cu axa orizontal;
strunguri cu turel revolver, cu axa vertical;
strunguri cu turel revolver, cu axa nclinat.
Dup diametrul D al alezajului din arborele principal, care determin diametrul maxim al barelor laminate utilizate ca semifabricat,
strungurile revolver se mpart n:
strunguri revolver mici, cu D = 1032 [mm];
strunguri revolver mijlocii, avnd D = 3280 [mm];
strunguri revolver mari, cu D = 80135 [mm].
Strungurile mici prelucreaz piese numai din bar, prins ntr-o
buc elastic introdus n alezajul arborelui principal; cele mijlocii pot
prelucra att din bar, ct i semifabricate turnate sau forjate prinse ntrun dispozitiv tip universal sau n dispozitive speciale, iar cele mari folosesc doar semifabricate individuale.
11
EXAMEN ATESTAT
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.1.
fcnd posibil i prelucrarea suprafeelor frontale i conice. Cruciorul
asigur realizarea micrii de avans axial wl, pentru toate sculele.
13
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.2.
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-suport portcuit; 4-sanie transversal5-sanie longitudinal; 6-turel revolver; 7-suport rotativ; 8-sanie longitudinal; 9-cutia cu mecansime a cruciorului; 10-batiu; 11-bar de avans;
12-cutia cruciorului auxiliar; 13-cutia de avansuri; CA-crucior auxiliar;CR-crucior revolver.
14
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.3.
n figura 7.3. este prezentat principiul constructiv i cinematic al
strungurilor cu turel nclinat. S-au evideniat urmtoarele elemente
componente:
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-turel revolver; 4-suport rotativ; 5sanie longitudinal; 6-cutia cu mecansime a cruciorului; 7-batiu; CRcrucior revolver.
Turela revolver are form tronconic i este nclinat la 45. Ea poate
fi prevzut cu mai multe locae pentru portscule sau numai cu dou, dispuse la 180.n cel de al doilea caz n timp ce scula fixat n locaul din
stnga lucreaz, n locaul superior se schimb scula, care prin micarea
de divizare wd este adus apoi n lucru,.a.m.d.,astfel nct se poate utiliza
un numr mult mai mare de scule dect n primul caz, deci se pot prelucra
piese de complexitate mai mare. Schimbarea sculei din loca i micarea
de divizare a turelei se pot realiza manual sau automat.
16
EXAMEN ATESTAT
8.INTRETINEREA SI REPARAREA
STRUNGURILOR REVOLVER
8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de
pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a
17
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, locul de munc s fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn
la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dac se ntmpl eventuale defecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee, prescripiile din planurile
de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaia respectiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, instrumentele i aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual necesare.
La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe
locul de munc, se terge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei
suprafeele de alunecare. Sculele, instrumentele de msurat se terg
cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
22
EXAMEN ATESTAT
23
EXAMEN ATESTAT
24
EXAMEN ATESTAT
25
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii
(NSSM 1)
http://www.iprotectiamuncii.ro/
26
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
11.1.PROCES TEHNOLOGIC DE STRUNJIRE PE
STRUNGUL REVOLVER
n figura 10.1. se prezint succesiunea fazelor de prelucrare a unei piese
avnd forma din figura h, pe un strung cu disc revolver automat, de fabricaie romneasc, tip DRT 32/40.
Succesiunea fazelor este urmtoarea:
a avansul barei (alimentarea cu semifabricat);
b strunjire longitudinal la cota 24 i prelucrarea suprafeei frontale de
capt;
c strunjire longitudinal cota 20, teire capt i profilare;
d strunjire cota 30 i prelucrare canal 186;
e strunjire cota 26;
f filetare M24 (cu dispozitivul de filetat);
g retezare pies.
Fig.11.1.
27
EXAMEN ATESTAT
Fig.11.2.Strungul revolver
1. Batiu.
2. Tabloul electric.
3. Cutia de avansuri si filete.
4. Sania longitudinala.
5. Arbore principal.
6. Sania radiala.
7. Capul revolver orizontal.
8. Tambur cu came.
9. Surub
10.Cama
11.Panou
12.Roata de manevra
13.Motor electric
28
EXAMEN ATESTAT
Fig.11.3.1.Schema cinematica
Schema cinematic a strungurilor revolver este alctuit din lanul cinematic al micrii principale, lanul cinematic al acionrii cruciorului
intermediar i lanul cinematic al acionrii cruciorului capului revolver.
Arborele principal (fig. 11.3.1.) este acionat de motorul electric M prin lanul cinematic 1-2-3-CV-4, schimbarea turaiei realizndu-se cu cutia de viteze CV.
Lanul cinematic al acionrii cruciorului intermediar are ca elemente finale arborele principal i mecanismul roat dinat-cremalier Z1Cr1.
Micarea de la arborele principal se transmite la crucior prin lanul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-9-10- cutia C'-ll- mecanismul roat dinatcremalierZ1 Cr1.Cruciorul capului revolver este acionat de arborele
principal prin lanul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-12-13-14,cutia C-15, roata
dinat Z2 i cremaliera Cr2.
29