Introducere Trecerea la agricultura privată permite dezvoltarea accentuată a sectorului creşterii animalelor , îmbunătaţirea calitativă a şeptelului, cu repercusiuni pozitive

în privinţa producţiilor. Vaca de lapte este cel mai avantajos producător de alimente de origine animală şi în special, de proteine cu valoare biologică ridicată; vaca de lapte poate fi considerată cea mai avantajoasă creaţie a secolului nostru. O vaca buna de lapte poate produce într-un an până la de 10 ori mai multe sunstanţe organice alimentare decât în propriul corp. La o producţie de 30-35 litri lapte/zi, o vacă produce într-o zi 1kg de proteină cu valoare biologică ridicată sau tot atât cât este în 5 kg carne macră(muşchi). Dacă se doreşte creşterea ponderii proteinei animale în alimentaţia populaţiei, laptele repreyintă una dintre soluţiile de bază. Laptele conţine proteine, grăsime (untul), lactoză şi calciu. Combinarea calciului cu lactoza şi alte substanţe active din lapte îl fac uşor asimilabil, ceea ce pentru alimentaţia copiilor este esenţial. Taurinele şi bubalinele domestice sunt mamifere cavicorne, ierbivore, rumegătoare, de talie mare şi mijlocie , cu dimorphism sexual evident la taurine şi puţin pronunţat la bubaline; femelele au patru glande mamare grupate în regiunea inghinală. Bovinele au ”o ierarhie de grup” bine conturată: îşi petrec majoritatea vieţii (60%) consumând furaje şi rumegând; comunică între ele prin semnale sonore (mugete); au un comportament sexual bine exprimat. Taurinele şi bubalinele sunt specii unipare, cu perioada de gestaţie lunga: 285 zile la vaci şi 315 zile la bivoliţe. Perioada de lactaţie durează 9-11 luni la vaci şi 6-10 luni la bivoliţe. Perioada medie anuală la lapte a vacilor din ţara noastră variază între 1500 şi 2100 kg, cu un conţinut de 3,7- 3,9% grăsime, iar la bivoliţe între 700 şi 1100 kg, cu 7-8% grăsime.

Tehnici de creştere şi exploatare a bovinelor pentru producţia de lapte
Importanta Taurinele sunt cele mai mari animale de fermă de pe glob şi au rol decisive ca sursă de alimentare , asigurând totodată creşterea şi păstrarea fertilităţii şi sănătăţii pământului.

Creşterea taurinelorocupa si va ocupa un loc primordial in economia productiei animale. Importanta cresterii lor este data de varietatea produselor pe care le furnizeaza – produse principale: lapte, carne; produse secundare: piei, gunoi de grajd; subproduse de abator: unghii, coarne, sange, par. Laptele este cel mai important produs, datorita compozitiei chimice complexe, valori biologice si gradul inalt de digestibilitate. El contine peste 100 de substante necesare organismului uman: toti cei 20 de aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 de vitamine si 45 de elemente minerale. Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte este echivalenta cu circa 400g de carne de porc, 750g carne de vitel, 7-8 oua, 500g peste, 2,6kg varza sau 125g paine. Importanta laptelui consta nu numai in valoarea nutritiva deosebita, ci si in faptul ca poate fi transformat intr-un numar mare de produse lactate(peste 1000), ceea ce contribuie la difersificarea alimentatiei umane. Rasele de taurine care se cresc in Romania

Reproductia taurinelor

Este bine stiut ca specia taurine are capacitatea biologica de a se reproduce in fiecare an. Cu alte cuvinte, se poate obtine cate un vitel in fiecare an de la fiecare vaca. Cele mai bune rezultate in reproductia vacilor sunt obtinute atunci cand intervalul dintre 2 fatari este de 365-390 de zile. Acest interval determina atat un numar mai mare de produsi (vitei), cat si o productie de lapte crescuta.

Adapostul in ferma de bovine Adapostul este mediul artificial, creat de on, pentru indepartarea efectelor daunatoare ale unor factori naturali asupra sanatatii si productiei animalelor. Daca este realizat correct, adapostul reduce pierderile de caldura pe timpul iernii si impiedica fluxul de calduca spre animale, vara; astfel, se mentin animalele intr-o stare de sanatate buna si se coreleaza productia cu potentialul lor genetic. Exista mai multe tipuri de apadosturi pentru bovine: 1.Grajdul de vaci cu intretinere libera Acesta este un adapost pentru vaci de lapte intrebuintate in stabulatie libera, cu dispunerea cusetelor de odihna pe cateva randuri, asezate cap la cap, cu aleea centala de furajare, cu doua zone de miscare si furajare. Evacuarea dejectiilor se realizeaza mecanic cu un tractor cu lama sau manual cu o lopata.

Limitatorul de grebăn amplasat mai sus nu produce disconfort atât de mare vacilor atunci când se ridică de pe stand. Prin microclimat se intelege relatia dintre factorii fizici(temperatura. să se odihnească. Există o mulţime de factori de mediu.2. Cuşetele mai lungi şi mai largi asigură un confort mai bun animalelor. . dar permite vacilor să se aşeze prea adânc sau diagonal în cuşetă. cu atât vaca va produce mai mult lapte. dar de fapt aşternutul din ele să fie în permanenţă murdar. prin ugerul vacilor bune producătoare trec cca. 400-500 litri de sânge. care o face neconfortabilă. Stiati că atunci când vacile stau jos fluxul sângelui înspre uger creşte cu 20-50%? Acest lucru este dovedit ştiinţific! Iată de ce vaca de lapte ar trebui să stea tot timpul jos. Atunci când planifici un nou adăpost cu întreţinere liberă cu cuşete de odihnă. Ea se exprimă prin greutatea animalelor şi înălţimea acestora la grebăn.Ferma de taurine Microclimatul din adapost influenteaza productie. Toate aceste obiective se pot atinge dacă animalele sunt grupate în funcţie de dezvoltarea corporală şi cuşetele sunt dimensionate corespunzător pentru acea dezvoltare corporală. află care aranjament al cuşetelor se potriveşte cel mai bine în situaţia din ferma ta. cu excepţia perioadelor în care mănâncă şi este mulsă. luminozotatea. Pentru a produce un litru de lapte. performantele economice ale afacerii. dar există riscul ca acestea să urineze şi să defece pe aşternut şi nu în afara cuşetei. Atunci de ce sunt atât de multe vaci care stau în picioare? De ce atunci când au la dispoziţie cuşetele de odihnă vacile vor sta doar pe jumătate în ele sau se vor aşeza pe aleile de circulaţie? Răspunsul este unul singur: este ceva în neregulă cu cuşeta de odihnă. Cu cât va curge mai mult sânge prin uger. de exploatare şi care ţin de construcţia adăpostului care influenţează confortul vacilor de lapte. biologici si existenta animalelor. care asigură confortul pentru vacile tale şi promovează igiena în adăpost. atunci dimensiunile sau aşternutul sunt de vină. La prima vedere aspectul şi dimensiunile cuşetelor din adăpost pot apărea ca favorabile asigurării confortului animalelor. umiditarea. Confortul vacilor de lapte are un efect semnificativ asupra stării de sănătate a animalelor. în care este dificil sau imposibil ca vaca să se aşeze. curentii de aer). chimici. cu atat mai mult pe timpul iernii. Trecerea substanţelor nutritive din sânge prin uger produce laptele. ceea ce reprezintă un factor de risc pentru uger. a consumului de furaje şi a producţiei de lapte obţinute. Dacă vacile din ferma ta refuză să folosească cuşetele de odihnă sau stau în picioare în ele. Dezvoltarea corporală este o însuşire de exterior a taurinelor prin care se apreciază mărimea animalelor.

Dezvoltarea corporală şi gruparea animalelor Modelul şi dimensiunile cuşetei trebuie să satisfacă animalul cu dezvoltarea corporală cea mai mare din grupul care va utiliza cuşetele. Astfel de recomandări se prezintă în tabelul 1. Recomandările de dimensionare a cuşetelor se bazează cel mai adesea pe masa corporală a animalelor şi mai puţin pe talie sau grupă tehnologică. Aceasta ne asigură că toate animalele din grupă tehnologică respectiv vor putea utiliza cuşetele. Grupă tehnologică = un grup de vaci care au aproximativ aceeaşi producţie de lapte şi se află într-un stadiu al lactaţiei apropiat Tabelul1 Dimensiunile recomandate pentru cuşeta de odihnă Lungimea cuşetei (cm) Masa corporală (kg) Lărgimea cuşetei (cm) Fandar e laterală 350-550 550-680 peste 680 112 112-122 132 200 215 230 Fandare spre înainte 230-245 245-260 260-275 Înălţimea limitatorului de grebăn de la patul de odihnă (cm) 95 102 107 Distanţa limitatorului de grebăn şi a celui de piept de la marginea posterioară a cuşetei (cm) 158 168 180 Valorile minime prezentate în tabel conduc la obţinerea unor cuşete care se pot utiliza de majoritatea vacilor din grup. dar poate asigura mai puţin confort datorită spaţiului mai redus. .

Aceasta deoarece vacile au tendinţa de a se aşeza cât mai adânc în stand. Valorile maxime prezentate în tabelul 1 asigură un confort superior vacilor de lapte. iar în standurile mai înguste vacile se vor aşeza mai drept. Vacile aflate în lactaţie avansată sau în repaus mamar pot beneficia de aceste dimensiuni mai mari ale cuşetei deoarece mai mult spaţiu oferă un confort mai mare vacilor gestante. .Cuşetele dimensionate după valorile minime vor avea tendinţa de a genera un aşternut mai murdar decât cele dimensionate după valorile maxime. deoarece oferă mai mult spaţiu.

Cea mai bine acceptată formă este cea la care distanţa dintre bara de sus şi bara de jos a despărţitorului de stand este mare. Dimensiunile verticale ale cuşetelor pentru cuşetele cu pardoseli temporare trebuie să se situeze la limitele inferioare recomandate. saltele din spumă. Pardoselile temporare presupune existenţa unor paturi adânci cu cel puţin 15 cm de material de aşternut. Aceasta permite vacilor să fandeze lateral şi să se aşeze în cuşetă drept sau diagonal. cum ar fi nisipul. Dintre cele permanente amintim: saltele umplute cu cauciuc tocat. paiele. talaşul. . între 84 şi 91 cm. rumeguşul. Forma despărţitorului de stand Forma despărţitorului de stand poate influenţa gradul de utilizare a cuşetelor şi starea de curăţenie a vacilor. paturi de apă. În cazul utilizării pardoselilor temporare limitatorul de piept trebuie mutat cu 7-8 cm mai adânc în cuşetă. saltele din cauciuc.Pardoseala cuşetei de odihnă are influenţă asupra dimensiunilor Există două categorii de pardoseli pentru cuşete: permanente şi temporare.

modifică comportamentul vacilor. Stresul termic poate reduce valoarea IOC sau IUC. Doi dintre ei sunt cei mai folositori. deoarece vacile îşi vor modifica comportamentul pentru a reduce temperatura corporală. Valoarea urmărită este de 75% sau mai mare. Pentru a colecta date în vederea calculării acestor indici. adică acolo unde sunt mai multe vaci decât cuşete.Indicele de odihnă în cuşete (IOC) ° (nr. vaci care stau îîn picioare îîn cuşetă) x 100.Cum verifici dacă vacilor tale le plac cuşetele sau nu? Sunt mai mulţi indici care cuantifică gradul de acceptare şi utilizare a cuşetelor de către vaci. în momentele în care vacile trebuie să utilizeze cuşetele. şi anume: 1. cum ar fi la o oră după întoarcerea din sala de muls. vaci care nu mănâncă) x 100. Dorim ca valoarea acestui indice să fie de 85% sau mai mare. vaci care se odihnesc în cuşetă) / (nr.Indicele de utilizare a cuşetelor (IUC) ° (nr. IUC de 100% arată că toate vacile care nu consumă hrană se odihnesc în cuşete. Suprapopularea. fă cât mai multe observaţii posibile. 2. vaci care se odihnesc nr. după administrarea furajelor sau după împingerea furajelor în iesle. vaci care se odihnesc în cuşetă) / (nr. precum şi caracteristicile de folosire a cuşetelor. Un IOC de 100% înseamnă că toate vacile care stau în cuşete se odihnesc. .

fapt ce face ca fluxul de aer să generează senzaţia de răcoare şi să elimine căldura acumulată sub tavan. sub straşina adăpostului. pe durata verii. Pentru utilizarea la maximum cu putinţă a sălii de muls (cea mai scumpă parte a construcţiei) şi pentru a se facilita extinderea fermei la 40. În partea frontală a grajdului. un oblon transparent şi mobil care serveşte la controlul ventilaţiei. are structura de rezistenţă din metal şi acoperişul cu învelitoare din tablă ondulată. în acord cu cerinţele animalelor şi care reduce volumul de muncă din fermă. pentru întreruperea ascensiunii apei capilare din sol. funcţională. uşor extensibilă. este semideschis. Între fundaţie şi pereţi există un strat izolator hidrofug. poate fi populat iniţial cu 30 vaci. spaţiu de depozitare şi birou . satisfac cerinţele cu referire la: rezistenţă fizică.85 m 2). în partea superioară.Exemplu:Adăpost pentru vaci cu lapte .model pentru 30 vaci Materialul de faţă urmăreşte prezentarea unui adăpost semideschis pentru vaci cu lapte. Având în vedere faptul că structura este uşoară. fundaţia respectă măsurile referitoare la rezistenţă şi durabilitate. în cea mai mare parte a anului. peretele este dezlocuit de o prelată (vezi fig. agenţi chimici şi fizici (inclusiv agenţii utilizaţi în procesul decontaminării) şi. Adăpostul propus are o suprafaţa total construită de 350 m 2 (din care pentru sala de muls. rezistenţă la foc. format din carton bituminat şi bitum. 70 sau 80 vaci se recomandă amplasarea adăpostului în afara localităţii. Pereţii exteriori.1) care rămâne. construiţi din zidărie uşoară. rulată în partea superioară. prezintă un grad acceptabil de finisare a suprafeţei. exemplul este o construcţie ieftină. . Fundaţia din beton este discontinuă. Peretele din spate are. stâlpii de susţinere fiind plasaţi în pahare din beton. acesta rămâne deschis . prin tencuirea în interiorul grajdului. În fapt.

3 –birou şi grup sanitar pentru fermier. la capătul decliv sunt plasate platforma pentru depozitarea gunoiului şi fosa pentru purin. respectiv siloz. pardoseala împarte adăpostul în mai multe zone: Zona (aleea) de circulaţie şi furajare este din beton raiat (a nu se înţelege beton sclivisit) şi are o lăţime de 3. 9 şi 10 . 8 . Pardoseala are o pantă de 1.o primă posibilă extindere a adăpostului de la 20 la 40 capete. Adăpost semideschis pentru 30 vaci cu lapte 1. tancul de colectare şi răcire a laptelui.5% se regăseşte şi în plan transversal.0 m. Panta de 1. depozitate temporar în vederea furajării. Câteva modalităţi posibile pentru extinderea adăpostului 1 – adăpost cu cuşete individuale şi boxe pentru fătare. zona este delimitată de un prag cu înălţimea de 20 .şarpantă şi învelitoare din tablă cu luminatoare zenitale. acoperită cu un strat de beton cald (beton cu granulit). Pardoseala este executată din beton. anterior.iesle.. 5 . 2 – sală de muls. înspre perete.perete cu oblon pentru ventilaţie. 1. un pat pentru odihnă confecţionat din cărămidă cu goluri. Zona de odihnă.6 m. este mai înaltă cu 15 cm faţă de pardoseala zonei de circulaţie şi este. 6 . Fig 2.perete cu uşă la capătul grajdului. este plasată la înălţime faţă de nivelul solului. Funcţional.Fig. 3 .calupuri de fân. este rezistentă la rulare şi nu este lunecoasă. în fapt. 6 – o a doua extindere posibilă (cu 10 cuşete) şi 7 – a treia extindere posibilă (cu alte 10 cuşete). 4 . spre aleea de circulaţie. prezintă un limitator pentru piept. Dimensiunea cuşetei este de 2.prelată pentru închiderea părţii frontale. 2 .2 x 1.stâlp de susţinere a şarpantei. în direcţie opusă faţă de intrarea în sala de muls. Aleea este suficient de rezistentă pentru a susţine un tractor cu lamă utilizat la evacuarea dejecţiilor. posterior.zonă pentru depozitarea furajelor. astfel ca purinul să nu pătrundă în această încăpere. 4 – încăpere pentru instalaţie de muls. 7 . respectiv cuşeta de odihnă.5-2% care începe dinspre o intrare şi se continuă spre cealaltă. 5.grilajul de furajare.

Vacile sunt dispuse oblic. rumeguş. Acoperişul-tavan permite iluminarea zenitală şi nu are termoizolaţie şi nici barieră antivapori. Uşile care asigură circulaţia personalului şi animalelor au dimensiuni de 1.0x2. neporoasă.0 m. modelul sugerat se poate extinde conform schiţei prezentate în figura 2 (zonele gri reprezintă sugestii privind extinderea şi mărirea capacităţii). se disting următoarele: . permite contenţionarea vacilor. De asemenea. cu 4 aparate de muls care pot deservi toate standurile platformei. Astfel. . dacă situaţia o impune.5 –1. este alcătuit din şarpantă metalică (elementul de susţinere şi rezistenţă) şi are învelitoarea propriu-zisă din tablă ondulată. la un unghi de 30º faţă de aleea de serviciu a platformei. În acest fel. o primă extindere poate fi una simetrică.0 m. iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de 2. respectiv pentru încă 10 vaci cu lapte. .2) o sală de muls. odată cu creşterea efectivului de animale. suprafaţa este mai rugoasă şi este destinată depozitării temporare a furajelor.) în zona de circulaţie. acest prag are rol limitator. un birou şi un grup sanitar pentru fermier. . pe lângă depozitarea temporară a furajelor are loc şi economisirea timpului necesar distribuirii manuale a furajelor. Practic.zona de acumulare şi depozitare a furajului – continuă ieslea şi are o lăţime de 1. în adăpost pot fi cazate 60 de vaci. astfel încât acoperă întreaga zonă de furajare. 2 vezi cifrele 6 şi 7) cu module de 10 standuri.8x3. La nivelul pardoselii. prevenind curgerea aşternutului (paie. Practic. grilajul delimitează zona de furajare de cea de circulaţie printrun panou din scândură. iar suprafaţa este netedă.grilajul de furajare – asigură un front de furajare de 65 de cm şi. de furajare este proiectată pentru a oferi confort animalelor şi în ideea încurajării şi maximizării consumului de furaje. Acoperişul este în două ape. această zonă poate să lipsească sau să fie mult redusă.ieslea este mai înaltă cu 15 cm decât pardoseala zonei de circulaţie. o încăpere pentru tancul de răcire a laptelui şi agregatul de producere a vacuumului. capetele adăpostului pot fi prelungite (în fig. Acesta se prelungeşte în exteriorul suprafeţei utile a grajdului. o încăpere pentru depozitarea concentratelor şi premixurilor. În situaţia în care distribuţia furajelor se face cu remorca tehnologică.6 m. Sala de muls este de tip 2x4 standuri. Posibilităţi de extindere a adăpostului: întrucât costul unui m2 de adăpost construit este mare se recomandă extinderea graduală a adăpostului.cm. talaş etc. În zona de furajare. lărgimea este de 80-90 cm. Dependinţe: adăpostul mai prezintă (vezi fig. pentru încă 30 de vaci cu lapte.

Cu cat o vaca are o greutate corporala mai mare. iarba de Sudan.Furajarea vacilor de lapte Pentru o vaca buna de lapte este de foarte mare importanta sa manance atat cat lapte poate sa produca. Individualitatea. In mod obisnuit o vaca poate consuma. lucerna. provoaca imbolnavire prin supraincarcare(ea este printre putinele nutreturi la care trebuie facute neaparat restrictii la consum pentru vacile de lapte). Felurile nutreturilor. cu atat poate manca o cantitate mai mare de furaje si ca rezultat. Pofta de mancare in cursul unei lactatii. Pofta de mancare un este intr-o relatie stransa cu posibilitatea de a produce lapte(sunt perioade in care vaca are pofta de mancare mai mica decat productia pe care o da).animale lacome.acestea sunt si cele care pot produce si cele mai mari cantitati de lapte cu furaje mai ieftine(cu mai putin concentrate). Sunt vaci care consuma numai circa 1.5kg sau altele care pot consuma 4-5kg. Vacile de lapte consuma cu mare placere nutreturile dulci. in general. sfecla furajera. va da o productie mai mare de lapte.5kg SU/100kg greutate vie. Sunt vaci care mananca mai multe furaje. . ajungand la un maxim catre luna a 3-a de lactatie. ele un vor putea sa manance suficiente furaje pe care sa le transforme intr-o cantitate mare de lapte. este scazuta la sfarsitul gestatiei si inceputul lactatiei. consumata in cantitate mare. iar dupa aceasta scade din nou pana la intarcare. Vacile care in perioada de crestere au fost hranite necorespunzator au o dezvoltare corporala insuficienta si o capacitate digestiva mica. porumbul. De exemplu. 2. pasuni si fanete naturale de buna calitate. in medie. Factorii de care depinde cantitatea de furaje consumate de o vaca sunt: -legat de animal(capacitatea digestiva): -greutatea corporala -individualitatea -pofta de mancare -starea fiziologica -legat de furaj: -felul furajului -stadiul de vegetatie -modul de conservare Greutatea corporala. Sunt consumate cu mare placere nutreturile verzi(ca si fanurile) obtinute din trifoiul alb si rosu. dupa fatare creste usor.

deosebindu-se: -hranirea pe timp de vara:. trifoi rosu) sau amestecuri de graminee si leguminoase perene. porumb. Datorita climatului specific tarii noastre au loc schimbari importante ale structurii ratiilor vacilor de lapte in functie de sezon. sroturi. Este bine ca nutreturile concentrate sa fie formate dintr-un amestec obtinut din mai multe componente: tarate. -stimuleaza productia de lapte. Pentru ca productia de lapte sa nu scada in aceasta perioada. . -porumb insilozat este cel mai rentabil nutret energetic pentru hranirea vacilor de lapte. -sunt refacute rezervele de vitamine si saruri minerale care sunt deficitare in lunile de iarna.la iesle -mixta(pasune si iesle) -hranirea pe timp de iarna:-cu nutreturi diferite -cu nutreturi unice(amestecuri furajere) -hranirea la stoc Hranirea vacilor la pasune prezinta urmatoarele avantaje: -are efecte favorabile asupra sanatatii. -fanurile cultivate. orz. -semifanul.la pasune . -sfecla furajera este consumata cu placere de catre vacile de lapte si stimuleaza productia. cu consumabilitate mare.preparat din ierburi(graminee si leguminoase) insilozate la umiditate scazuta. -nutreturile concentate sunt absolut necesare pentru a sustine productii mari de lapte. este necesar ca nutreturilor folosite sa fie de cea mai buna calitate. care sa participe in ratie atat cat este nevoie pentru a completa acele substante nutritive care nu sunt asigurate de catre nutreturile de volum. -se micsoreaza pretul de cost. Dintre furajele utilizate frecvent. Ele trebuie data numai pentru a completa ratia de baza facuta din nutreturi de volum. -fortifica animalele(datorita miscarii in aer liber si sub influenta razelor solare). se mentioneaza: -fanurile de baza.Diferentele sezoniere in hranirea vacilor de lapte. etc. Se recomanda 3kg pentru fiecare 100kg greutate vie.Cantitatea de fan recomandata vacilor este de circa 1kg pentru fiecare 100kg cantitate vie. atat in perioada de iarna cat si vara. in special de cele de leguminoase(lucerna. mazare. Hranirea in perioada de iarna(stabulatie).

porumbul insilozat si semifanul. porumbfurajer sau iarba de Sudan -toamna: pajistile naturale se completeaza cu sfecla sau gulia furajera -pe timp de iarna: fan natural completat cu fan de trifoi si sfecla furajera sau porumb insilozat Pentru zonele preorasenesti. greutatea corporala. varsta. Astfel. Ordinea de administrare a furajelor este importanta pentru buna digestie. sortimentul de furaje existente in gospodarie s. dupa care urmeaza primul tain de concentrate. Particularitatile zonale in hranirea vacilor de lapte. Ratia si. Pentru fiecare vaca se calculeaza o ratie la intocmirea careia trebuie sa se tina seama de: productia de lapte. la fel cand se scoate un furaj. Dupa mulsul de dimineatza se da sfecla furajera sau gulie. Aceasta este necesara mai ales cand se face trecerea de la hranirea de iarna la cea de vara si invers. Diferitele particularitati climatice si de relief impun si o hranire adaptata conditiilor locale. Toamna si iarna se asigura taitei umezi de sfecla. Introducerea unui nou sortiment de nutreturi trebuie sa se faca treptat. porumb furajer pentru terenuri neirigate si porumb masa verde pentru terenuri irigate -pentru toamna: otava de la iarba de Sudan si lucerna. frunze de varzasau de conopida. Cum nu se poate conta prea mult pe productia pajistilor naturale.a. In zona de campie in convierul verde trebuie sa participe: -culturi timpurii: secara . grau pt terenuri neirigate si lolium. fanul de lucerna sau amestecul de graminee si leguminoase perene. asigurarea cu nutret verde poate fi facuta pe baza de conveier. In zonele de deal sau de depresiuni intramontane trebuie sa avem: -pe timp de vara: secara masa verde. lucerna sau amestecuri de graminee si leguminoase perene pentru terenuri irigate -culturi de vara:iarba de Sudan.Primul furaj administrat iarna trebuie sa fie fanul. indiferent de zona climatica o parte din nutretul verde poate fi asigurat cu subproduse ale industriei alimentare sau din gradinile de legume: tulpini de mazare. amestecuri de graminee si leguminoase perene si sfecla furajera In perioada de iarna sunt recomandate: porumb insilozat sau sfecla furajera. in zonele de campie din sudul tarii conditiile climatice sunt mai putin favorabile pentru cresterea vacilor de lapte. borhoturi de la fabricile de spirt.Tehnica hranirii. Orice schimbare proate produce tulburari ale digestiei. . melasa. in special. nutreturile de baza trebuie pastrate un timp cat mai indelungat neschimbate. trifoi rosu. orz. apoi pasunile naturale care pot si completate cu amestecuri de garminee si leguminoase perene.

În tabelele cu conţinutul nutritiv al furajelor utilizate în hrana rumegătoarelor s-au introdus şi coloane care indică valorile de încărcare digestivă a unui nutreţ. exprimate în UIDL.60 0.85 0. Etalonul valorilor de încărcare digestivă este 1 UID = 1 kg SU masă verde de pe o păşune de calitate.85 0. 1 2 3 4 PDIN (g) 89 86 13 17 PDIE (g) 76 70 16 24 Specificare Fân de lucernă în floare (preparat pe timp frumos) Fân de lucernă în floare (preparat pe timp ploios) Siloz de porumb cu bobul în lapte ceară Siloz de porumb cu bobul în pârgă SU (kg) 0. Spre exemplificare redăm în tabelul 1 valorile UIDL la unele furaje pe care le vom utiliza în formularea unor raţii. Această vacă. Sistemul UID(unităţi de încărcare digestivă) a fost introdus în practica alimentaţiei animalelor în Franţa încă din anul 1978. standardul este reprezentat de o vacă adultă cu masa corporală de 600 kg care produce în plină lactaţie 25 kg lapte cu 4% grăsime.35 UIDL 1. Dar pentru a vedea cum se lucrează cu aceste unităţi de încărcare.63 0. iar pentru vacile de lapte.27 0. să luam ca exemplu modul de întocmire al unei raţii furajere pentru o vacă cu greutatea de 600 kg şi o producţie de 20 litri lapte în sezon de stabulaţie (tabelul 2).25 0.22 1. crt.37 Din tabel mai rezultă că la acelaşi sortiment furajer. la un consum la discreţie ingeră 17 kg SU din etalonul furajer (masă verde de pe păşune) ceea ce constituie „unitatea de încărcare digestivă pentru vacile de lapte. în funcţie de calitate. Tabelul 1 Valorile de încărcare digestivă la câteva furaje Nr. valorile de încărcare pot să difere destul de mult.Unitatile de incarcare digestiva Cantitatea de substanţă uscată (SU) este cantitatea pe care o consumă zilnic o vacă ca să se sature şi să-şi asigure necesarul de energie şi substanţe nutritive.04 1. respectiv UIDL”. .03 UNL 0.10 1.

Din tabelul 2 se mai constată că cele două furaje de volum (6 kg fân lucernă şi 30 kg siloz de porumb) asigură 14.5 l PDIE (g) 1355 456 720 1176 16.2 x UNL 16.85) cu o încărcare digestivă de 5. Corecţia raţiei şi implicit diferenţa de lapte până la producţia de 20 litri se realizează prin administrarea unui amestec de concentrate în cantitate de 2 kg şi care are în componenţă porumb 20%. În acest caz energia şi proteina asigurată permit obţinerea unei producţii de lapte de 12-13. respectiv siloz de porumb recoltat în faza de lapte ceară.2 5.03) respectiv 30 kg siloz (10. vaca poate consuma silozul administrat la discreţie.9 : 1.5 litri.78 11.2 kg SU respectiv 16.1 10.1 x 1. Cantitatea de SU din silozul menţionat care poate fi consumată este de 10.8-4% grăsime Specificare Necesar Fân de lucernă (1) Siloz de porumb (4) Aport nutritiv al raţiei de bază Producţia de lapte permisă Kg x 6 30 x x SU (kg) 18.88 17 l PDIN (g) 1355 534 510 1044 13. Dacă se administrează 6 kg de fân de lucernă (1) vaca ingeră 5. la o administrare la discreţie şi cca. Tabelul 3 Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg cu o producţie de 20 litri lapte cu 3. de exemplu fân de lucernă preparat pe timp ploios.8-4% grăsime .2 – 5.2 kg şi care are în componenţă 65% uruială de porumb şi 35% şrot de floarea soarelui.3).6 kg (10. prin care se susţine o producţie de lapte între 13.6 kg SU : 0.TABELUL 2 Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg cu o producţie de 20 l lapte cu 3.3 10.35). atunci conform datelor din tabelul 3. vaca va mai mânca.4 3. la un consum de 6 kg fân.3 UIDL (5.88 UNL şi 1044 g PDIN. Dacă la întocmirea raţiei s-au utilizat nutreţuri voluminoase de altă calitate.2 UIDL.9 UIDL (16.5 litri şi 17 litri. respectiv 1176 g PDIE. şrot de floarea soarelui 60% şi tărâţe de grâu 20%.9 16. Diferenţa de până la 20 litri lapte se poate realiza prin administrarea unui amestec de concentrate de 3.04) în diferenţă până la capacitatea de încărcare digestivă de 16.2 l Conform normelor de furajare la o astfel de vacă pentru a se sătura trebuie să-i asigurăm zilnic 18. respectiv 10.2 UIDL.1 kg SU (6 x 0.7 x UIDL 16.2 5.6 15.10 14. 35 kg siloz de porumb.

5 SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g Pg .6 9.) şi la unele produse care provin din prelucrarea materiilor prime agricole în industria alimentară: tărâţe. şroturi.4 3.04 UNL. Concentratele în hrana vacilor de lapte Când vorbim de concentrate ne referim în principal la grăunţele de cereale (porumb. borhoturi uscate etc.5 PDIN (g) 1355 516 455 971 12 PDIE (g) 1355 420 560 980 12.1 În acelaşi mod se lucrează la întocmirea raţiilor furajere destinate tineretului taurin supus îngrăşării sau ovinelor. dar valorile de încărcare digestivă sunt altele şi se preiau tot din tabele.45 13.2 5. orz. -nivelele de producţie în lapte a vacii sau a fermei. grâu.6 10.9 l lapte. sorg) boabe de leguminoase (mazăre.92 1350 1350 89 58. Pentru a vedea cât de important este aportul nutritiv al raţiei de bază în formularea structurii unui amestec de concentrate să luăm în discuţie următorul exemplu: în două ferme diferite raţia de bază se constituie din acelaşi furaj suculent adică siloz de porumb în pârgă (25 Kg) dar se diferenţiează prin tipul de nutreţ fibros respectiv un fân de lucernă (ferma A) şi altul de graminee cultivate (fân de lolium) la ferma B (vezi tabelul 1 şi 2). cu o producţie de 20 l lapte cu 4% grăsime Kg Specificare Necesar 20. Administrarea acestora se face de regulă sub formă de amestecuri de concentrate (AC) a căror structură şi cantitate se stabileşte în funcţie de: -aportul nutritiv al raţiei de bază (Rb).05 13. Tabelul 1 Ferma A: Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg. la ferma A aportul nutritiv al raţiei de bază este de 13.1 8.2 x UIDL 16. 1087 g PDIN şi 1108 g PDIE ceea ce ar permite obţinerea în funcţie de energie (UNL) a unei producţii de 13. mei.5 l lapte iar în funcţie de proteină (PDIN) o producţie de 14. lupin. În aceste cazuri. ovâz. -stadiul fiziologic majoritar al lactaţiei din fermă.8 13. soia.Specificare Necesar Fân de lucernă (2) Siloz de porumb (3) Aport nutritiv al raţiei de bază Producţia de lapte permisă Kg x 6 35 x x SU (kg) 18.2 x UNL 16.2 5.2 15. bob.6 16. etc.

3 27.9 108. În schimb.5 14.9 16.0 3.3 15.3 71.46 712 375 1087 270 1357 608 500 1108 285 1493 104 27.1 3. conform tabelului 4 condiţia de calitate de 199g PDIN/UNL este foarte greu de obţinut şi impune introducerea în structura AC a tărâţelor de grâu în proporţie de 35% şi a şrotului de floarea soarelui tot 35%.04 8.5% parte minerală.4 16.2 93.00 13.Fân de lucernă Siloz de porumb în pârgă Sare bulgăr Asigurat Rb Amestec de concentrate 8 25 6.8 l lapte dependent de proteină (PDIN) din cauza fânului de graminee.5 34. Având datele de la raţiile de bază din cele două ferme. partea minerală rămânând la 4%.3 5.36 UNL.5 34. 839 g PDIN şi 1012 g PDIN. să vedem cum se diferenţiează structurile celor două amestecuri de concentrate care trebuie întocmite. ceea ce asigură obţinerea unei cantităţi de 14.8 3.8 17.0 67.42 16.04 3.8 7.36 464 375 839 512 500 1012 30.5 6.5 57.8 7.3 5. Astfel pentru ferma A conform tabelului 3 se va proiecta un amestec de concentrate (AC) cu condiţia de calitate de 91 g PDIN/UNL care este relativ uşor de realizat pe baza a 79.4 27.5 131. grăunţele de cereale (porumb) reducându-se la 26%. 16% şrot de floarea soarelui şi 4.5% grăunţe de cereale (porumb + orz).5 SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g Pg La cealaltă fermă (ferma B) prin raţia de bază se asigură 13. cu o producţie de 20 l lapte cu 4% grăsime Kg Specificare 20. Tabelul 3 AMESTEC DE CONCENTRATE CU CONDIŢIA DE CALITATE DE 84G PDIE/UNL (FERMA A) . la ferma B din cauza utilizării fânului de lolium.5 17.6 8 25 6.9 Total Tabelul 2 Ferma B: Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg.85 17.5 14.6 16.8 17.21 520 1359 377 1389 35.1 l lapte dependent de energie (UNL) şi de numai 9.36 8.2 Necesar Fân raigras Siloz de porumb în pârgă Sare bulgăr Asigurat Rb Amestec de concentrate Total 4.1 37. 0 2.00 13.92 1350 1350 89 58.

0 13.57 PDIN 1820 3220 7630 PDIE 2678 2590 3920 Ca g 5.4 30.4 9. Iar la ferma B este nevoie de 4 kg AC şi cu structura modificată.9 09 87.5 36.94 12670 126. -cu furaje suculente şi voluminoase se vor satisface cu precădere cerinţele pentru întreţinerea funcţiilor vitale .5 1 100 SU Kg 22.5 0.4 31.5 4 30.5 UNL 33.2 0.04 Revine la 1 Kg AC Tabelul 4 AMESTEC DE CONCENTRATE CU CONDIŢIA DE CALITATE DE 199G PDIE/UNL (FERMA B) Specificare Porumb Tărâţe grău Şrot de floarea soarelui Sare Cretă furajeră Fosfat dicalcic Premix Total 0.Specificare Porumb Orz Şrot de floarea soarelui Sare Cretă furajeră Fosfat monosodic Premix Total % 49.4 0.9 0.0 856.5 30 16 1 0.14 9028 90.2 49 87.88 Revine la 1 Kg AC % 26 35 35 1 1. 0 2.7 9188 92.6 PDIN 3500 2040 3488 PDIE 6150 2640 1792 Ca g 10 18 40.8 233.9 09 86.5 2 1 100 SU Kg 43.4 5 29.7 5 585 130 93.1 0.6 0. în schimb concentratele se stabilesc la fiecare animal în funcţie de producţia de lapte şi de stadiul lactaţiei.9 0.7 4 0.4 512 114.9 1.33 904.3 9582 95. 1 1. 7 8.12 Având în vedere că producţia de lapte a vacilor din cele două ferme este cotată la 20l lapte/zi atunci la ferma A pentru echilibrarea raţiei de bază şi pentru satisfacerea cerinţelor de hrană corespunzătoare acestei producţii de lapte trebuie să se administrreze 3 kg/zi/cap.0 195 Pg 150 102 62.5 Pg 78 420 322 92 912 9.8 14.87 UNL 64. Prin exemplul de mai sus se mai pot formula două reguli de utilizare a concentratelor în hrana vacilor de lapte şi anume: -hrănirea vacilor de lapte dintr-o fermă se realizează de regulă cu aceleaşi cantităţi de nutreţuri suculente şi voluminoase.0 25.

o alimentaţie simplificată cu 1-2 furaje voluminoase conservate şi depozitate în condiţii deficitare poate genera o carenţă în unele vitamine şi microelemente. . -vitamine din complexul B. Efectele neasigurării vitaminelor se constată mai ales în lunile de sfârşit de stabulaţie (februarie – martie) când sunt afectate îndeosebi vacile în gestaţie avansată (se obţin viţei mici. Silozurile de ierburi recoltate în faze timpurii de vegetaţie pot asigura un aport mai însemnat în vitamine (caroten) deoarece mediul acid din biomasa însilozată reduce pierderile vitaminice la 25-30%. Administrarea premixurile vitamino-minerale în hrana vacilor de lapte La vacile de lapte cu producţii de peste 5000 l/lactaţie întreţinute pe pajişti cu vegetaţie în faze avansate sau în perioada de stabulaţie. De regulă 1 kg premix vitamino-mineral care se introduce în proporţie de 1% în amestecurile de concentrate pentru această categorie de animale trebuie să asigure minim 3. respectiv B 1 – 300 mg. retenţii placentare) dar şi cele în lactaţie prin reducerea producţiei de lapte. PP – 2500 mg la kg de premix. mortalitate ridicată după fătare. deoarece vitamina K şi cele din complexul B sunt sintetizate la nivelul cerinţelor de către microsimbionţii ruminali.000 mg/kg premix. partea vitaminică este reprezentată atât de vitamine liposolubile cât şi de vitamine hidrosolubile respectiv: -vitamina A – 2. În unele ferme europene la vacile de lapte se administrează în mod obişnuit un premix cu nicotinamidă.000 UI vitamina D 3 şi 1.500.000 UI vitamina A.250. B 2 – 300 mg. În ultimul timp tot mai multe companii realizează şi comercializează diferite preparate furajere în care la o proporţie de participare de 0. -vitamina D 3 – 400.ale animalelor iar prin concentrate se asigură în principal necesarul pentru producţia de lapte. De regulă premixurile vitaminice pentru vacile de lapte se constitue din vitaminele AD3E. Cercetările efectuate în zona de vest a ţării pentru evaluarea nivelului de hrănire a vacilor de lapte în fermele familiale au permis constatarea că numai 12% dintre fermieri administrează în perioada de stabulaţie şi un premix vitamino-mineral. etc.250 UI vitamina E. 500.000 UI/kg premix. Astfel într-un fân chiar preparat corespunzător (culoarea verde fiind un indicator de calitate important) după 6-8 luni de depozitare. -vitamina E – 2.000 UI/kg premix. conţinutul în caroten (provitamina A) se reduce în proporţie de 80-85 %.5% în amestecurile de concentrate pentru vacile de lapte.

0.002 g iodură de potasiu şi 0. cupru. 75 mg Co. Microelementele Din categoria microingredientelor care în anumite condiţii de creştere şi exploatare a vacilor de lapte trebuie suplimentate prin hrana obişnuită.4 % mai bogat în grăsime şi cu 2.1 mg Se. În funcţie de compoziţia premixurilor este necesar ca prin cantităţile administrate să se asigure suplimentar pentru 1 kg SU raţie următoarele valori orientative: 30 mg Fe. iod.8 g sulfat feros. 1.02 g clorură de cobalt. cloruri.4 g sulfat de cupru. zinc. Piaţa aditivilor furajeri şi din ţara noastră permite achizionarea de către crescători a diferitelor produse care au în structură premixuri minerale sau surse directe de diferite microelemente. Acelaşi efect se poate obţine dacă se asigură zilnic 15 g sticlă fosfatică solubilă cu microelemente (din categoria chelaţilor anorganici) la care se adaugă 0. oxizi) în viitor şi în cazul rumegătoarelor se va recurge la chelaţi organici sau anorganici. În prezent cel mai răspândit mod de asigurare a acestor nivele de micoelemente îl reprezintă sărurile anorganice (sulfaţi.003 g selenit de zinc. 12000 mg Mn. 40 mg Zn. Efectul dozei amintite se poate constata dacă nicotinamida se foloseşte începând cu 14 zile înainte de fătare şi se continuă în prima treime a perioadei de lactaţie eventual până în a 100 a zi de lactaţie la vacile cu producţii medii zilnice de 35 l lapte.60 g sulfat de zinc.003 g selenit de zinc. 12000 mg Zn.02 g iodură de potasiu şi 0. 0.3% mai mult lapte care este şi cu 4. Revenind la prezent. 8 mg Cu. mangan. . cobalt. Carenţa respectiv neasigurarea acestora la nivelul cerinţelor animalelor poate şi în cazul vacilor de lapte să afecteze starea de sănătate. funcţia de reproducţie şi chiar nivelul productiv. 30 mg I şi 30 mg Se.Astfel dacă se administrează 6 g nicotinamidă (niacină. 0. 0.3 mg Co. Luând ca exemplu un premix mineral care se încorporează în amestecul de concentrate destinat unei vaci de lapte şi care conţine 8600 mg Fe.1 mg I.95 g sulfat de mangan. 0. Totuşi la cumpărarea acestora este bine să se consulte şi un nutriţionist.5% conţine 1. cantitatea de premix care asigură nivelele de suplimentare a microelementelor este de 70 g/zi/cap. 2300 mg Cu. se poate obţine cu 5. vitamina B3) la vacile de lapte în primele luni de lactaţie. 0. fac parte şi microelementele şi ne referim la fier. atunci la un consum zilnic de 18-22 kg SU raţie. 0. nivelele amintite de microelemente se pot acoperi dacă premixul mineral care se încorporează în amestecul de concentrate în proporţie de 0.6% în proteină. seleniu.

precum şi a corpului şi a membrelor. de către cel care apreciază. adâncimea ugerului. trebuie memorate din figurile următoare. Experienţa fermierilor a demonstrat că numai vacile care au o anumită formă şi dimensiune a ugerului şi a sfârcurilor. au longevitate productivă mare. rezultă din câteva măsurători şi aprecieri care se fac asupra lui. pentru a realiza o performanţă mare de lapte. lărgimea posterioară a ugerului. înălţimea posterioară a ugerului. Pentru ca să puteţi aprecia cu multă precizie un uger ideal sau defect. se întinde mult sub abdomen.Cum trebuie să arate o vacă bună de lapte ? Vaca este mijlocul nostru de producţie cu ajutorul căreia transformăm furajele în lapte. Această caracteristică se numeşte longevitate productivă. cum trebuie să fie dezvoltat corpul şi picioarele vacilor. larg. locurile anatomice între care se măsoară separat. Acestea sunt: • Adâncimea ugerului • Înălţimea ugerului • Lărgimea posterioară a ugerului • Ataşarea anterioară a ugerului la peretele abdominal • Poziţia sfârcurilor anterioare • Tăria ligamentului suspensor al ugerului Pentru toate aceste caracteristici se acordă. Cea mai mare pondere o are adâncimea ugerului care participă la cifra totală cu 30%. apreciată prin adâncimea despicăturii care se găseşte între partea stângă şi dreaptă a ugerului posterior. un număr de puncte de la 5 la 50. tăria ligamentului care suspendă ugerul. La sfârşitul aprecierii notele se cumulează într-o valoare numită indexul ugerului. În cele ce urmează voi preciza punctele anatomice între care se fac aprecierile pentru fiecare din caracteristicile ugerului. Un uger ideal este cel care are o ataşare deasupra jaretului (uger adânc). cu longevitate productivă mare. De aceea. . într-o viaţă productivă cât mai lungă. Cea mai mică pondere o are tăria ligamentului suspensor al ugerului cu 10% şi lărgimea posterioară a ugerului cu 12%. este înalt. De aici rezultă că acea vacă va fi bună de lapte care dă lapte mult în cât mai multe lactaţii. în cele ce urmează voi încerca să demonstrez cum trebuie să fie ugerul unei vaci. cu sferturi simetrice şi cu sfârcurile anterioare aşezate la mijlocul sfertului ugerului. La alcătuirea acestui index. fiecare dimensiune participă cu o anumită pondere. Ugerul ideal pe care trebuie să-l posede o vacă bună de lapte. Restul dimensiunilor participă la alcătuirea indexului cu câte 16%. ataşamentul ugerului.

• după cum se realizează colectarea şi transportul laptelui în: instalaţii cu colectarea laptelui în bidoane şi cu transportul laptelui pe conductă şi colectarea acestuia în rezervoare sau cisterne de răcire. . pentru gospodăriile moderne. simbolul vremurilor în care trăim. ferindu-l pe acesta din urmă de eventualele boli profesionale şi ducând la efectuarea mulsului în condiţii igenice. instalaţii cu pompă rotativă şi mai nou instalaţii cu pompă cu turbină de apă. la platformă şi la păşiune. • după felul construcţiei pompei de vacuum se clasifică în: instalaţii cu pompă cu piston. dispozitive şi o deservire care să asigure eficienţă şi profit cât mai mare. • după modul de utilizare se clasifică în: instalaţii de muls staţionare şi mobile.Maşini şi instalaţii utilizate la mulsul vacilor Cuvântul “eficienţă” este. • după modul de funcţionare: în doi timpi şi în trei timpi. Într-o piaţă plină ca în zilele noastre. Introducerea mulsul mecanic în practica zootehnică a dus la asigurarea unei productivităţi ridicate a muncii de 2 – 5 ori şi la uşurarea muncii mulgătorului. Instalaţiile de muls existente la ora actuală în lume se pot clasifica astfel: • după modul de instalare a lor în: instalaţii montate în adăpost. profitul este în funcţie de eficienţa gospodăririi. Scopul firmelor renumite în domeniu a fost şi este de a oferi unelte.

12. 16. . minigrup individual de muls vaci de lapte în varianta: cu cadru fără roţi şi cu cadru cu roţi (pentru mulsul unui număr redus de vaci de lapte . fiind de tip tandem sau în formă de “V” şi în platforme mobile care de regulă sunt rotative cu dispunerea animalelor în “V” sau tandem. Parametrii optimi la care trebuie să funcţioneze maşina de muls sunt următorii: • Intensitatea vacuumului optimă este: ∆ p ° 0. 2 × 5 vaci. 24 sau 48 locuri. aspiraţia laptelui se face prea lent. Instalaţiile pentru mulsul vacilor în fermă se clasifică în: instalaţii de muls vaci de lapte la bidon (pentru mulsul în adăpost a 100 . În general. Instalaţiile de muls oi pot fi: grupuri individuale de muls şi platforme de muls în adăpost şi la păşune. 1 × 10 vaci şi 1 × 5 vaci. ° 0. Instalaţia funcţionează la o valoare a vacuumului de 350 . cu funcţionare în doi timpi. Valoarea minimă a intensităţii vacuumului pentru menţinerea paharelor de muls pe mamelon este ∆ pmin. se clasifică în platforme fixe care sunt transversale sau frontale. La noi cele mai răspândite instalaţii de muls sunt cele montate în adăpost. Pentru turme de oi sub 300 capete.42 kPa ° const. Platformele de muls. 16 locuri de muls odată. ∆ p ° 0. instalaţii de muls vaci de lapte la platformă tip “Brăduleţ” cu module pentru: 2 × 10 vaci.380 mm Hg şi reclamă ca pulsatorul să realizeze 150 .5 bari ° 50 kPa â const. pentru maşinile de muls vaci. Platformele pot fi: cu boxe aşezate pe un rând sau două rânduri şi cu bandă transportoare. instalaţii de muls vaci de lapte la platformă “Crupă la crupă” cu modulele pentru: 2 × 20 vaci şi 1 × 10 vaci. staţionare. Cel mai frecvent se utilizează platformele fixe de tip tandem urmate de cele în “V” pentru efective de până la 800 vaci. pneumatice. instalaţia de muls vaci de lapte la platformă pentru păşune (pentru mulsul a 200 de vaci de lapte întreţinute la păşune). pentru instalaţiile de muls oi În cazul în care intensitatea vacuumului este mai mică decât cea optimă. cu pompe rotative şi cu pulsatoare pneumatice şi electro-magnetice.• după felul pulsatorului în: instalaţii cu pulsatoare mecanice. capacitatea de lucru poate să fie de 220 oi mulse. platforma are aceleaşi părţi componente ca şi cea de muls vaci. electro-magnetice şi mai nou electronice cu comandă locală. cu colectarea laptelui în bidoane şi cu transportul acestuia pe conducte în rezervoare cu răcire.3 bari ° 30 kPa. Platformele au câte 6. la cele fixe şi până la 35 locuri la cele mobile. 8. pentru turme peste 300 oi.170 pulsaţii pe minut. platforma are 4.0.124 capete vaci de lapte). 12 locuri de muls. În cazul instalaţiilor cu platforme fixe. iar peste acest efectiv platforme rotative.15). 8.42 bari ° 40 .40 .

Debitul de lapte muls nu creşte. Unele instalaţii existente pe plan mondial. Acest domeniu a fost revoluţionat în ultimii 20 de ani prin introducerea elemetelor de automatizare şi computerizare care au dus la reducerea consumului de forţă de muncă. Valorile mai mici sunt dăunătoare. sfincterul nu poate urmări deformările manşonului. Unele instalaţii de muls mecanic sunt dotate cu sisteme de automatizare şi pentru unele operaţii auxiliare. umiditatea aerului şi de alţi factori. deoarece provoacă fluctuaţii ale intensităţii vacuumului şi nu duc la micşorarea timpului de muls. comandă schimbări în funcţionarea pulsatorului sau modificarea intensităţii vacuumului la aparatul de muls. prin executarea mulsului complet. Automatizarea mulsului cuprinde în principiu un traductor de debit de lapte şi un bloc de comandă care în funcţie de informaţiile primite de la traductorul de debit. Eventuale abateri ale frecvenţei de la valoarea optimă poate duce la înrăutăţirea procesului de muls. proiectând asupra ugerului jeturi verticale de apă. fără să fie influenţată de temperatură.• Frecvenţa pulsaţiilor optimă este: fo ° 55 . La frecvenţe mai mari. care este “inima aparatului de muls”. fără să fie necesară aplicarea mulsului manual suplimentar. Dintre sistemele de automatizare existente la ora actuală în dotarea maşinilor de muls amintim: sistemul pentru semnalizarea automată a sfârşitului mulsului. cum ar fi: spălarea ugerului. şi nu are nevoie de o unitate de comandă separată./min pentru instalaţiile de muls oi. La unele maşini de muls realizate pe plan mondial. pulsatorul.56 puls. pentru maşinile de muls vaci: fo ° 80 . ° const. Duzele se deschid automat. Acestea din urmă se pot transforma într-un proces vibrator./min. Atât în procesul de proiectare – construcţie cât şi în cel de exploatare.180 puls. şi la optimizarea regimului de lucru al aparatelor de muls. distribuirea furajelor concentrate şi spălarea şi dezinfectarea aparatului de muls. iar valorile mai mari nu sunt justificate. Spălarea ugerului este realizată cu duze de pulverizare a apei dispuse pe podea. este de tip electronic cu comandă locală. provocând oboseala muşchilor şi afectând sănătatea ugerului. sunt prevăzute cu duze cu aer cald care o dată cu spălarea propriu – zisă. sistemul pentru întreruperea automată a mulsului. prin mărirea numărului de aparate de muls la care poate lucra un mulgător. sistemul pentru detaşarea automată a paharelor aparatului de muls. Acesta menţine o pulsaţie ritmică şi proporţională constantă. instalaţiile de muls trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: instalaţiile de muls trebuie să extragă integral laptele cisternal şi alveolar din . realizează şi uscarea parţială a ugerului şi înlocuirea masajului manual. • Durata fazei de aspiraţie optimă este da ° 50…60%.

România. ajutoare financiare (plăţi directe. datorită stereotipului dinamic al programului din fermă şi a respectării cerinţelor procesului neurohormonal de cedare a laptelui.an următor. Cota este dată individual şi la cerere în Kg lapte şi grăsime. Vânzarea poate fi pentru procesare (prelucrare) şi directă (alte persoane fizice sau juridice). calculat pentru 826. ca o necesitate a stabilizării pieţei şi rentabilizării sectorului de lapte şi produse lactate.964 mil. fiabilitatea şi mentenabilitatea instalaţiilor de muls trebuie să fie foarte ridicate deoarece exploatarea acestor utilaje se face într-un timp dublu limitat.093 mil. să se poată efectua curăţirea lor cu soluţii fierbinţi şi corozive. să fie ergonomice.L. Pilonul I – denumit „Organizaţii comune de piaţă” se realizează prin preţuri. Laptele folosit pentru autoconsum (familie) şi hrana animalelor nu intră în cota de lapte. proprietăţile materialelor de construcţie a instalaţiei nu trebuie să modifice calităţile fizico – chimice şi organoleptice ale laptelui. iar 1. parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de muls. Dintre firmele care produc maşini şi instalaţii pentru mulsul vacilor şi oilor amintim: Westfalia Germania.04 an curent – 31. Cantitatea se exprimă în Kg lapte (efectuându-se transformările necesare când se vinde în litri sau alte produse – brânzeturi. România are cota de lapte negociată la 3. Tone (36%) sunt destinate procesării. cuprinzând măsuri acompaniatoare şi pentru modernizarea şi diversificarea exploataţiilor agricole. caşcaval etc) şi în Kg grăsime rezultat.uger prin corelarea vitezei de mulgere cu cea de cedare a laptelui. Gascoigne Melotte Franţa. să aibă o funcţionare silenţioasă şi să nu acţioneze prin inhibare asupra animalelor.R.216 vaci la o producţie de 3700 kg lapte. Sistemul cotelor de lapte Uniunea Europeană acţionează în domeniul agriculturii printr-o politică agricolă comună realizată prin doi piloni. Braşov (importator aparate de muls Agrosez).R. Anul de cotă se derulează în perioada 01.057 mil. Tone (64%) sunt . Banat Nova Puls S. Alfa Laval Agri Suedia. să răspundă cerinţelor de tehnică a securităţii muncii. cote şi protecţie vamală. să menţină starea de sănătate a ugerului atât prin evitarea traumatizării ţesuturilor acestuia cât şi prin pregătirea corespunzătoare a animalelor la muls. iaurt. Agromilk Ungaria. restituţii la export etc). smântână. stocare.L. trebuie să fie corelaţi cu aptitudinile pentru mulsul mecanic al ugerului.03. Pilonul II – denumit „Dezvoltare rurală” are un program stabilit prin Agenda 2000. Cota de lapte se referă numai la laptele de vacă şi reprezintă cantitatea maximă ce o poate produce o exploataţie (gospodărie) pentru comercialzare prin vânzare. Din această cotă 1. Tone. Junker Studio S. Sistemul de cote a apărut în anul 1984.

destinate vânzărilor directe.2 Euro. deşi mai are câteva luni până la aplicare nu a aprobat nici o documentaţie specifică gestionării cotei de lapte şi de stabilire a unei organizaţii care să o gestioneze. România în cazul aderării în anul 2007. De reţinut faptul că doar 47% din vaci vor beneficia de cota de lapte.7 vaci pe exploataţie.03. modernizarea şi retehnologizarea unităţilor de procesare a laptelui şi organizarea centrelor de colectare. Aceasta este în limba engleză.400 tone care se va distribuii doar după 2009. Pentru România cantităţile dintre aceste două destinaţii mai pot fi modificate în funcţie de anul de referinţă 2005 – 2006. transmite. Este obligatoriu ca după distribuţia cotei de lapte producătorul să realizeze minim 70%. România beneficiază de o perioadă de tranziţie de 3 ani (până la 31. cutremure. va intra în anul de cotă la 01 –04 2007. care poate interveni şi să cumpere cota de lapte spre redistribuire la cei care îşi dezvoltă activitatea şi tinerii crescători apăruţi în acest sector (în funcţie de politica statului). Cota de lapte reprezintă un bun câştigat. În U. iar plata penalităţilor pentru depăşirea cotei se realizează până la 31 august (termen 5 luni). (Olanda 2. Această situaţie este îngreunată şi de faptul că 90% din exploataţii (gospodării) au 1 –2 vaci (circa 1 mil. Situaţia laptelui predat la procesare se depune de cel care realizează prelucrarea laptelui până la data de 15 mai. .E.2 Euro. direcţie în care contabilizarea este reală şi sigură. diferenţa până la 70% este preluată de stat. Situaţia laptelui destinat vânzării directe se realizează în principiu pe declaraţie pe propria răspundere de către cel care are cota. exploataţii) şi 10% din exploataţii au peste 3 vaci (circa 100. realizânduse o medie de 1. Datorită situaţiei speciale din ţara noastră. Procentul de referinţă pentru grăsime nu a fost stabilit pentru România.2008. care se poate moşteni. În situaţia nerealizării (excepţie cazuri de forţă majoră – boli. Cei care vor putea beneficia de ea vor fi tineri crescători care se îndreaptă spre acest sector sau cei care îşi dezvoltă activitatea. România beneficiază de o rezervă de cotă de 188. ceea ce înseamnă că în acest an trebuie să livrăm cât mai mult lapte la procesare. recent încheiat. închiria sau vinde. preţul mediu de vânzare este de 1 Euro/kg lapte. (termen 45 zile). Trebuie spus că legislaţia europeană privind cota de lapte este stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) numărul 1225/1999 şi 1788/2003 şi Regulamentul Comisiei (CE) numărul 595/2004. diferenţa trebuind orientate spre carne. acesta urmând să fie după realizarea anului de referinţă 2004 –2005.000 exploataţii). a calităţii laptelui crud. traducerea nefiind autorizată pentru a fi evitată confuzia de termen şi sens. accidente etc). România nu a stabilit modul de gestionare a cotei vânzărilor directe. care va ţine până la 31. România. mai scăzut în ţările nou intrate – Ungaria 40 Forinţi). Austria 1.12 2009) privind cerinţele comunitare a fermelor de vaci de lapte.

în scopul creşterii constante a vânzărilor de lapte şi produse lactate a fost necesar să-si mai propună încă un obiectiv fundamental şi anume: scăderea preţului de vânzare a laptelui. în parte. va trebui să facem ca şi ei.Concluzionând putem spune că nu vor putea beneficia de sistemul de prime şi subvenţii decât beneficiarii de cotă.13 Euro/kg) sau în caz fericit după 2009 să apelaţi la rezerva de stat! Cota de lapte reprezintă perspectivă şi siguranţă pentru crescătorul român! Ce trebuie să facă fermierul cu vacile pentru a rămâne pe piaţa laptelui şi după 2007? Răspunsul corect la întrebarea din titlu îl putem găsi cu mare probabilitate. dacă observăm ce se face în acest domeniu. în consecinţă dacă noi vrem să trăim ca şi fermierii din UE. iar aceasta o dată câştigată asigură crescătorului la încheierea activităţii un câştig (sprijin) deosebit ( 20 vaci x 7000 kg/cap x 1 Euro = 140. proporţional şi în funcţie de fertilitatea solului şi condiţiile geografice ale locului unde sunt aşezate fermele. au subvenţionat financiar producţia de lapte. Peste cateva luni. Crescători atenţie ! Dacă nu veţi avea cotă de lapte în 2007. . Cum să facă asta ? Răspunsul este unul singur: prin scăderea constantă a costului pentru producerea unui litru de lapte. Incă de la începutul formării Pieţei Comune Europene ţările care făceau parte din ea au urmărit să atingă o singură ţintă şi anume: Să-i încurajeze pe fermieri să prospere economic Pentru aceasta guvernele lor au făcut ce trebuia să facă. Acestea sunt: 1) Piaţă de desfacere sigură pentru laptele produs. şi România va fi membră cu drepturi şi obligaţii depline a acestei comunităţi. ei au introdus o cotă de producţie de lapte pentru fiecare fermă. să închiriaţi (se reînnoieşte anual – Olanda 0. în funcţie de mărimea efectivului şi în acelaşi timp. în ţările care fac parte din Uniunea Europeană. pentru a le asigura două condiţii fundamentale. Pentru a menţine vânzările la un nivel constant şi a-i stabiliza pe fermieri la locurile lor de baştină.000 Euro). 2) Bani pentru dezvoltare tehnologică (subvenţii). nu veţi putea desfăşura o activitate economică în domeniu ! Dacă abia atunci vă veţi hotărâ să aveţi o fermă de vaci. va trebui să cumpăraţi cota de lapte împreună cu cantitatea de grăsime.

cu ajutorul statului. De aceea ei au investit bani. în ţările UE din anul 1982 şi până în anul 2008. Acestea sunt: 1) Sporirea numărului de vaci în fermă. în programe de educaţie profesională permanentă a fermierilor şi apoi în programe de modernizare tehnologică a fermelor. atunci el trebuie să urmeze calea pe care au parcurs-o şi pe care merg fermierii. Ţinta acestora a fost şi este şi acum.Scăderea costurilor de producţie nu se poate realiza. Dacă fermierul român producător de lapte doreşte să rămână pe piaţa laptelui şi după anul 2007. Pentru a vă convinge că cele specificate mai sus sunt adevărate. După subvenţii. nişte obiective şi să se străduiască să le atingă. Să se observe că pe tot parcursul anilor. prin mărirea fermelor şi tehnologizare modernă. următoarea: a) sporirea numărului de vaci din fermă b) creşterea productivităţii muncii şi c) scăderea preţului de vânzare a laptelui. cât şi condiţii pentru obţinerea de lapte. 2) Introducerea în ferme a unor tehnologii noi dar care să fie simple şi eficiente şi care să asigure atât o înaltă productivitate a muncii. Subvenţionarea de către stat a producţiei de lapte se va menţine. cu aceleaşi preocupări din Europa. la un nivel la care fermierul să fie capabil să dezvolte ferma în continuare. numai până în anul 2008-2010. decât prin folosirea cu pricepere a cunoaşterii ştiinţifice şi modernizarea tehnologică a fermelor de vaci.. prin educaţie profesională. Noile tehnologii pe care le propun sunt următoarele: . de pe acum. cu fonduri nerambursabile pe bază de proiecte. numai dacă se cheltuiesc în ferme bani mai mulţi. Fermierul român după 2007 Acum suntem suficient de bine pregătiţi pentru a putea înţelege ce trebuie să facă fermierul nostru pentru a prospera şi în viitor. când se consideră că progresul tehnic introdus în ferme. Şi una şi alta dintre cele două deziderate nu pot să devină operaţionale . atât preţul de vânzare cât şi costurile sale de producţie au scăzut paralel şi în mod continuu. paralel cu scăderea costurilor sale de producţie. Prin ce mijloace? Repetăm. Aceasta înseamnă că el trebuie să-şi fixeze. redăm în graficul care urmează evoluţia preţului de vânzare a laptelui paralel cu cel al costurilor de producţie a unui Kg de lapte. mai întâi. Acestea din urmă are darul să sporească considerabil productivitatea muncii.. poate susţine pe mai departe la nivel superior producţia de lapte şi să producă o rentabilitate. însă. însă. "curat şi de calitate".

aerisit. Pentru a beneficia de ele. cu întreţinerea dezlegată a vacilor (stabulaţie liberă) prevăzută cu cuşete individuale de odihnă şi evacuare mecanică a gunoiului. • Să produceţi furaje fibroase cultivate ( leguminoase graminee). Hrănirea şi adăparea trebuie să fie la discreţie. însă. Cu ce bani să realizăm toate aceste obiective ? Răspunsul este unul singur: cu bani de la Uniunea Europeană. să la recoltaţi la timpul optim şi să le transformaţi în semifân sau siloz şi neapărat să le administraţi la vaci amestecate. sub forma unui furaj unic. prin programele "SAPARD".• Să construiţi un adăpost nou sau să modificaţi adăpostul existent al vacilor şi să-l transformaţi într-un adăpost modern. la ieslea sau la adăpătoarea automată amenajată special pe mijlocul sau pe una din laturile adăpostului. atât vara cât şi iarna. destinate în mod special unui asemenea scop. mulgerea mecanică a vacilor la standul de muls. special amenajat. ţi se cer două lucruri: a) să doreşti cu adevărat să înfăptuieşti aceste obiective. împreună cu concentratele. . unde se mulg deodată (simultan) 6 sau 12 vaci şi unde igiena ugerului şi a laptelui sunt asigurate. • Să introduceţi în mod obligatoriu. b) să întocmeşti un proiect prin care să convingi oficialităţile că modernizările propuse duc la rentabilizarea fermei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful