Introducere Trecerea la agricultura privată permite dezvoltarea accentuată a sectorului creşterii animalelor , îmbunătaţirea calitativă a şeptelului, cu repercusiuni pozitive

în privinţa producţiilor. Vaca de lapte este cel mai avantajos producător de alimente de origine animală şi în special, de proteine cu valoare biologică ridicată; vaca de lapte poate fi considerată cea mai avantajoasă creaţie a secolului nostru. O vaca buna de lapte poate produce într-un an până la de 10 ori mai multe sunstanţe organice alimentare decât în propriul corp. La o producţie de 30-35 litri lapte/zi, o vacă produce într-o zi 1kg de proteină cu valoare biologică ridicată sau tot atât cât este în 5 kg carne macră(muşchi). Dacă se doreşte creşterea ponderii proteinei animale în alimentaţia populaţiei, laptele repreyintă una dintre soluţiile de bază. Laptele conţine proteine, grăsime (untul), lactoză şi calciu. Combinarea calciului cu lactoza şi alte substanţe active din lapte îl fac uşor asimilabil, ceea ce pentru alimentaţia copiilor este esenţial. Taurinele şi bubalinele domestice sunt mamifere cavicorne, ierbivore, rumegătoare, de talie mare şi mijlocie , cu dimorphism sexual evident la taurine şi puţin pronunţat la bubaline; femelele au patru glande mamare grupate în regiunea inghinală. Bovinele au ”o ierarhie de grup” bine conturată: îşi petrec majoritatea vieţii (60%) consumând furaje şi rumegând; comunică între ele prin semnale sonore (mugete); au un comportament sexual bine exprimat. Taurinele şi bubalinele sunt specii unipare, cu perioada de gestaţie lunga: 285 zile la vaci şi 315 zile la bivoliţe. Perioada de lactaţie durează 9-11 luni la vaci şi 6-10 luni la bivoliţe. Perioada medie anuală la lapte a vacilor din ţara noastră variază între 1500 şi 2100 kg, cu un conţinut de 3,7- 3,9% grăsime, iar la bivoliţe între 700 şi 1100 kg, cu 7-8% grăsime.

Tehnici de creştere şi exploatare a bovinelor pentru producţia de lapte
Importanta Taurinele sunt cele mai mari animale de fermă de pe glob şi au rol decisive ca sursă de alimentare , asigurând totodată creşterea şi păstrarea fertilităţii şi sănătăţii pământului.

Creşterea taurinelorocupa si va ocupa un loc primordial in economia productiei animale. Importanta cresterii lor este data de varietatea produselor pe care le furnizeaza – produse principale: lapte, carne; produse secundare: piei, gunoi de grajd; subproduse de abator: unghii, coarne, sange, par. Laptele este cel mai important produs, datorita compozitiei chimice complexe, valori biologice si gradul inalt de digestibilitate. El contine peste 100 de substante necesare organismului uman: toti cei 20 de aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 de vitamine si 45 de elemente minerale. Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte este echivalenta cu circa 400g de carne de porc, 750g carne de vitel, 7-8 oua, 500g peste, 2,6kg varza sau 125g paine. Importanta laptelui consta nu numai in valoarea nutritiva deosebita, ci si in faptul ca poate fi transformat intr-un numar mare de produse lactate(peste 1000), ceea ce contribuie la difersificarea alimentatiei umane. Rasele de taurine care se cresc in Romania

Reproductia taurinelor

Este bine stiut ca specia taurine are capacitatea biologica de a se reproduce in fiecare an. Cu alte cuvinte, se poate obtine cate un vitel in fiecare an de la fiecare vaca. Cele mai bune rezultate in reproductia vacilor sunt obtinute atunci cand intervalul dintre 2 fatari este de 365-390 de zile. Acest interval determina atat un numar mai mare de produsi (vitei), cat si o productie de lapte crescuta.

Adapostul in ferma de bovine Adapostul este mediul artificial, creat de on, pentru indepartarea efectelor daunatoare ale unor factori naturali asupra sanatatii si productiei animalelor. Daca este realizat correct, adapostul reduce pierderile de caldura pe timpul iernii si impiedica fluxul de calduca spre animale, vara; astfel, se mentin animalele intr-o stare de sanatate buna si se coreleaza productia cu potentialul lor genetic. Exista mai multe tipuri de apadosturi pentru bovine: 1.Grajdul de vaci cu intretinere libera Acesta este un adapost pentru vaci de lapte intrebuintate in stabulatie libera, cu dispunerea cusetelor de odihna pe cateva randuri, asezate cap la cap, cu aleea centala de furajare, cu doua zone de miscare si furajare. Evacuarea dejectiilor se realizeaza mecanic cu un tractor cu lama sau manual cu o lopata.

Ferma de taurine Microclimatul din adapost influenteaza productie. ceea ce reprezintă un factor de risc pentru uger. . Ea se exprimă prin greutatea animalelor şi înălţimea acestora la grebăn. cu atât vaca va produce mai mult lapte. Toate aceste obiective se pot atinge dacă animalele sunt grupate în funcţie de dezvoltarea corporală şi cuşetele sunt dimensionate corespunzător pentru acea dezvoltare corporală. în care este dificil sau imposibil ca vaca să se aşeze. dar de fapt aşternutul din ele să fie în permanenţă murdar. luminozotatea. prin ugerul vacilor bune producătoare trec cca. Prin microclimat se intelege relatia dintre factorii fizici(temperatura. Cu cât va curge mai mult sânge prin uger.2. Atunci de ce sunt atât de multe vaci care stau în picioare? De ce atunci când au la dispoziţie cuşetele de odihnă vacile vor sta doar pe jumătate în ele sau se vor aşeza pe aleile de circulaţie? Răspunsul este unul singur: este ceva în neregulă cu cuşeta de odihnă. umiditarea. Dezvoltarea corporală este o însuşire de exterior a taurinelor prin care se apreciază mărimea animalelor. află care aranjament al cuşetelor se potriveşte cel mai bine în situaţia din ferma ta. biologici si existenta animalelor. Există o mulţime de factori de mediu. performantele economice ale afacerii. 400-500 litri de sânge. cu excepţia perioadelor în care mănâncă şi este mulsă. Pentru a produce un litru de lapte. La prima vedere aspectul şi dimensiunile cuşetelor din adăpost pot apărea ca favorabile asigurării confortului animalelor. care o face neconfortabilă. care asigură confortul pentru vacile tale şi promovează igiena în adăpost. Dacă vacile din ferma ta refuză să folosească cuşetele de odihnă sau stau în picioare în ele. a consumului de furaje şi a producţiei de lapte obţinute. Trecerea substanţelor nutritive din sânge prin uger produce laptele. de exploatare şi care ţin de construcţia adăpostului care influenţează confortul vacilor de lapte. chimici. Limitatorul de grebăn amplasat mai sus nu produce disconfort atât de mare vacilor atunci când se ridică de pe stand. atunci dimensiunile sau aşternutul sunt de vină. curentii de aer). să se odihnească. Stiati că atunci când vacile stau jos fluxul sângelui înspre uger creşte cu 20-50%? Acest lucru este dovedit ştiinţific! Iată de ce vaca de lapte ar trebui să stea tot timpul jos. Atunci când planifici un nou adăpost cu întreţinere liberă cu cuşete de odihnă. Cuşetele mai lungi şi mai largi asigură un confort mai bun animalelor. Confortul vacilor de lapte are un efect semnificativ asupra stării de sănătate a animalelor. dar permite vacilor să se aşeze prea adânc sau diagonal în cuşetă. dar există riscul ca acestea să urineze şi să defece pe aşternut şi nu în afara cuşetei. cu atat mai mult pe timpul iernii.

Recomandările de dimensionare a cuşetelor se bazează cel mai adesea pe masa corporală a animalelor şi mai puţin pe talie sau grupă tehnologică.Dezvoltarea corporală şi gruparea animalelor Modelul şi dimensiunile cuşetei trebuie să satisfacă animalul cu dezvoltarea corporală cea mai mare din grupul care va utiliza cuşetele. . Astfel de recomandări se prezintă în tabelul 1. Aceasta ne asigură că toate animalele din grupă tehnologică respectiv vor putea utiliza cuşetele. dar poate asigura mai puţin confort datorită spaţiului mai redus. Grupă tehnologică = un grup de vaci care au aproximativ aceeaşi producţie de lapte şi se află într-un stadiu al lactaţiei apropiat Tabelul1 Dimensiunile recomandate pentru cuşeta de odihnă Lungimea cuşetei (cm) Masa corporală (kg) Lărgimea cuşetei (cm) Fandar e laterală 350-550 550-680 peste 680 112 112-122 132 200 215 230 Fandare spre înainte 230-245 245-260 260-275 Înălţimea limitatorului de grebăn de la patul de odihnă (cm) 95 102 107 Distanţa limitatorului de grebăn şi a celui de piept de la marginea posterioară a cuşetei (cm) 158 168 180 Valorile minime prezentate în tabel conduc la obţinerea unor cuşete care se pot utiliza de majoritatea vacilor din grup.

. deoarece oferă mai mult spaţiu. Aceasta deoarece vacile au tendinţa de a se aşeza cât mai adânc în stand. Valorile maxime prezentate în tabelul 1 asigură un confort superior vacilor de lapte. Vacile aflate în lactaţie avansată sau în repaus mamar pot beneficia de aceste dimensiuni mai mari ale cuşetei deoarece mai mult spaţiu oferă un confort mai mare vacilor gestante. iar în standurile mai înguste vacile se vor aşeza mai drept.Cuşetele dimensionate după valorile minime vor avea tendinţa de a genera un aşternut mai murdar decât cele dimensionate după valorile maxime.

Pardoseala cuşetei de odihnă are influenţă asupra dimensiunilor Există două categorii de pardoseli pentru cuşete: permanente şi temporare. Dimensiunile verticale ale cuşetelor pentru cuşetele cu pardoseli temporare trebuie să se situeze la limitele inferioare recomandate. saltele din spumă. saltele din cauciuc. paiele. Dintre cele permanente amintim: saltele umplute cu cauciuc tocat. Pardoselile temporare presupune existenţa unor paturi adânci cu cel puţin 15 cm de material de aşternut. cum ar fi nisipul. În cazul utilizării pardoselilor temporare limitatorul de piept trebuie mutat cu 7-8 cm mai adânc în cuşetă. Forma despărţitorului de stand Forma despărţitorului de stand poate influenţa gradul de utilizare a cuşetelor şi starea de curăţenie a vacilor. rumeguşul. Aceasta permite vacilor să fandeze lateral şi să se aşeze în cuşetă drept sau diagonal. Cea mai bine acceptată formă este cea la care distanţa dintre bara de sus şi bara de jos a despărţitorului de stand este mare. talaşul. între 84 şi 91 cm. paturi de apă. .

adică acolo unde sunt mai multe vaci decât cuşete. modifică comportamentul vacilor. Stresul termic poate reduce valoarea IOC sau IUC. vaci care nu mănâncă) x 100. vaci care se odihnesc în cuşetă) / (nr. precum şi caracteristicile de folosire a cuşetelor. Valoarea urmărită este de 75% sau mai mare. 2. Dorim ca valoarea acestui indice să fie de 85% sau mai mare. Suprapopularea.Indicele de odihnă în cuşete (IOC) ° (nr. IUC de 100% arată că toate vacile care nu consumă hrană se odihnesc în cuşete. vaci care stau îîn picioare îîn cuşetă) x 100. . în momentele în care vacile trebuie să utilizeze cuşetele. după administrarea furajelor sau după împingerea furajelor în iesle. Pentru a colecta date în vederea calculării acestor indici. şi anume: 1. deoarece vacile îşi vor modifica comportamentul pentru a reduce temperatura corporală.Indicele de utilizare a cuşetelor (IUC) ° (nr. vaci care se odihnesc nr. cum ar fi la o oră după întoarcerea din sala de muls. fă cât mai multe observaţii posibile. Doi dintre ei sunt cei mai folositori. Un IOC de 100% înseamnă că toate vacile care stau în cuşete se odihnesc.Cum verifici dacă vacilor tale le plac cuşetele sau nu? Sunt mai mulţi indici care cuantifică gradul de acceptare şi utilizare a cuşetelor de către vaci. vaci care se odihnesc în cuşetă) / (nr.

Între fundaţie şi pereţi există un strat izolator hidrofug. În partea frontală a grajdului. peretele este dezlocuit de o prelată (vezi fig.85 m 2). este semideschis.1) care rămâne. fundaţia respectă măsurile referitoare la rezistenţă şi durabilitate. Fundaţia din beton este discontinuă. prezintă un grad acceptabil de finisare a suprafeţei. . în partea superioară. Adăpostul propus are o suprafaţa total construită de 350 m 2 (din care pentru sala de muls. în acord cu cerinţele animalelor şi care reduce volumul de muncă din fermă. are structura de rezistenţă din metal şi acoperişul cu învelitoare din tablă ondulată.Exemplu:Adăpost pentru vaci cu lapte . în cea mai mare parte a anului. stâlpii de susţinere fiind plasaţi în pahare din beton. pentru întreruperea ascensiunii apei capilare din sol. spaţiu de depozitare şi birou . prin tencuirea în interiorul grajdului. funcţională. satisfac cerinţele cu referire la: rezistenţă fizică. construiţi din zidărie uşoară. un oblon transparent şi mobil care serveşte la controlul ventilaţiei. uşor extensibilă. rulată în partea superioară. Având în vedere faptul că structura este uşoară. poate fi populat iniţial cu 30 vaci. exemplul este o construcţie ieftină.fapt ce face ca fluxul de aer să generează senzaţia de răcoare şi să elimine căldura acumulată sub tavan.model pentru 30 vaci Materialul de faţă urmăreşte prezentarea unui adăpost semideschis pentru vaci cu lapte. format din carton bituminat şi bitum. 70 sau 80 vaci se recomandă amplasarea adăpostului în afara localităţii. agenţi chimici şi fizici (inclusiv agenţii utilizaţi în procesul decontaminării) şi. rezistenţă la foc. pe durata verii. Pentru utilizarea la maximum cu putinţă a sălii de muls (cea mai scumpă parte a construcţiei) şi pentru a se facilita extinderea fermei la 40. acesta rămâne deschis . Pereţii exteriori. Peretele din spate are. sub straşina adăpostului. În fapt.

o primă posibilă extindere a adăpostului de la 20 la 40 capete.5-2% care începe dinspre o intrare şi se continuă spre cealaltă. anterior.calupuri de fân.0 m. în direcţie opusă faţă de intrarea în sala de muls.şarpantă şi învelitoare din tablă cu luminatoare zenitale. Panta de 1.prelată pentru închiderea părţii frontale. Aleea este suficient de rezistentă pentru a susţine un tractor cu lamă utilizat la evacuarea dejecţiilor.2 x 1. la capătul decliv sunt plasate platforma pentru depozitarea gunoiului şi fosa pentru purin. în fapt. 6 . 2 – sală de muls. 4 – încăpere pentru instalaţie de muls. 1. posterior. 9 şi 10 . prezintă un limitator pentru piept. spre aleea de circulaţie. 5. 5 . Pardoseala este executată din beton..zonă pentru depozitarea furajelor. un pat pentru odihnă confecţionat din cărămidă cu goluri. Funcţional.Fig. 6 – o a doua extindere posibilă (cu 10 cuşete) şi 7 – a treia extindere posibilă (cu alte 10 cuşete). este plasată la înălţime faţă de nivelul solului. 7 . Adăpost semideschis pentru 30 vaci cu lapte 1. Fig 2. pardoseala împarte adăpostul în mai multe zone: Zona (aleea) de circulaţie şi furajare este din beton raiat (a nu se înţelege beton sclivisit) şi are o lăţime de 3. Dimensiunea cuşetei este de 2.perete cu oblon pentru ventilaţie. depozitate temporar în vederea furajării. înspre perete.perete cu uşă la capătul grajdului. acoperită cu un strat de beton cald (beton cu granulit).stâlp de susţinere a şarpantei.iesle. tancul de colectare şi răcire a laptelui. este mai înaltă cu 15 cm faţă de pardoseala zonei de circulaţie şi este. 3 –birou şi grup sanitar pentru fermier. Zona de odihnă. 8 . respectiv cuşeta de odihnă.grilajul de furajare. zona este delimitată de un prag cu înălţimea de 20 . Pardoseala are o pantă de 1. 2 . este rezistentă la rulare şi nu este lunecoasă. astfel ca purinul să nu pătrundă în această încăpere. 4 . 3 . Câteva modalităţi posibile pentru extinderea adăpostului 1 – adăpost cu cuşete individuale şi boxe pentru fătare.5% se regăseşte şi în plan transversal. respectiv siloz.6 m.

. Dependinţe: adăpostul mai prezintă (vezi fig. pe lângă depozitarea temporară a furajelor are loc şi economisirea timpului necesar distribuirii manuale a furajelor. . Uşile care asigură circulaţia personalului şi animalelor au dimensiuni de 1. această zonă poate să lipsească sau să fie mult redusă. prevenind curgerea aşternutului (paie.2) o sală de muls. modelul sugerat se poate extinde conform schiţei prezentate în figura 2 (zonele gri reprezintă sugestii privind extinderea şi mărirea capacităţii). Practic. La nivelul pardoselii. acest prag are rol limitator. Practic.zona de acumulare şi depozitare a furajului – continuă ieslea şi are o lăţime de 1.ieslea este mai înaltă cu 15 cm decât pardoseala zonei de circulaţie.8x3.0x2. neporoasă. Acoperişul-tavan permite iluminarea zenitală şi nu are termoizolaţie şi nici barieră antivapori. suprafaţa este mai rugoasă şi este destinată depozitării temporare a furajelor. Posibilităţi de extindere a adăpostului: întrucât costul unui m2 de adăpost construit este mare se recomandă extinderea graduală a adăpostului. odată cu creşterea efectivului de animale.0 m.5 –1. 2 vezi cifrele 6 şi 7) cu module de 10 standuri. o primă extindere poate fi una simetrică. permite contenţionarea vacilor. iar suprafaţa este netedă. o încăpere pentru tancul de răcire a laptelui şi agregatul de producere a vacuumului. o încăpere pentru depozitarea concentratelor şi premixurilor. În situaţia în care distribuţia furajelor se face cu remorca tehnologică. În zona de furajare. . pentru încă 30 de vaci cu lapte. Acesta se prelungeşte în exteriorul suprafeţei utile a grajdului. astfel încât acoperă întreaga zonă de furajare. în adăpost pot fi cazate 60 de vaci. Vacile sunt dispuse oblic. capetele adăpostului pot fi prelungite (în fig. talaş etc.0 m. este alcătuit din şarpantă metalică (elementul de susţinere şi rezistenţă) şi are învelitoarea propriu-zisă din tablă ondulată. Astfel. De asemenea. cu 4 aparate de muls care pot deservi toate standurile platformei. iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de 2. Acoperişul este în două ape. se disting următoarele: . un birou şi un grup sanitar pentru fermier. la un unghi de 30º faţă de aleea de serviciu a platformei. de furajare este proiectată pentru a oferi confort animalelor şi în ideea încurajării şi maximizării consumului de furaje.grilajul de furajare – asigură un front de furajare de 65 de cm şi. grilajul delimitează zona de furajare de cea de circulaţie printrun panou din scândură. Sala de muls este de tip 2x4 standuri. respectiv pentru încă 10 vaci cu lapte.6 m. rumeguş.) în zona de circulaţie. dacă situaţia o impune. lărgimea este de 80-90 cm.cm. În acest fel.

Pofta de mancare in cursul unei lactatii. Pofta de mancare un este intr-o relatie stransa cu posibilitatea de a produce lapte(sunt perioade in care vaca are pofta de mancare mai mica decat productia pe care o da). pasuni si fanete naturale de buna calitate. ajungand la un maxim catre luna a 3-a de lactatie. Vacile care in perioada de crestere au fost hranite necorespunzator au o dezvoltare corporala insuficienta si o capacitate digestiva mica. Cu cat o vaca are o greutate corporala mai mare. In mod obisnuit o vaca poate consuma. sfecla furajera. Felurile nutreturilor. in general. . ele un vor putea sa manance suficiente furaje pe care sa le transforme intr-o cantitate mare de lapte. este scazuta la sfarsitul gestatiei si inceputul lactatiei. provoaca imbolnavire prin supraincarcare(ea este printre putinele nutreturi la care trebuie facute neaparat restrictii la consum pentru vacile de lapte). in medie. Factorii de care depinde cantitatea de furaje consumate de o vaca sunt: -legat de animal(capacitatea digestiva): -greutatea corporala -individualitatea -pofta de mancare -starea fiziologica -legat de furaj: -felul furajului -stadiul de vegetatie -modul de conservare Greutatea corporala. lucerna. porumbul. dupa fatare creste usor. Sunt vaci care consuma numai circa 1.acestea sunt si cele care pot produce si cele mai mari cantitati de lapte cu furaje mai ieftine(cu mai putin concentrate). consumata in cantitate mare.5kg sau altele care pot consuma 4-5kg. Individualitatea. iar dupa aceasta scade din nou pana la intarcare. va da o productie mai mare de lapte.5kg SU/100kg greutate vie. iarba de Sudan. Vacile de lapte consuma cu mare placere nutreturile dulci. cu atat poate manca o cantitate mai mare de furaje si ca rezultat. 2.Furajarea vacilor de lapte Pentru o vaca buna de lapte este de foarte mare importanta sa manance atat cat lapte poate sa produca.animale lacome. Sunt consumate cu mare placere nutreturile verzi(ca si fanurile) obtinute din trifoiul alb si rosu. De exemplu. Sunt vaci care mananca mai multe furaje.

deosebindu-se: -hranirea pe timp de vara:. Hranirea in perioada de iarna(stabulatie). etc. -stimuleaza productia de lapte. Este bine ca nutreturile concentrate sa fie formate dintr-un amestec obtinut din mai multe componente: tarate.la iesle -mixta(pasune si iesle) -hranirea pe timp de iarna:-cu nutreturi diferite -cu nutreturi unice(amestecuri furajere) -hranirea la stoc Hranirea vacilor la pasune prezinta urmatoarele avantaje: -are efecte favorabile asupra sanatatii. care sa participe in ratie atat cat este nevoie pentru a completa acele substante nutritive care nu sunt asigurate de catre nutreturile de volum. trifoi rosu) sau amestecuri de graminee si leguminoase perene. -semifanul. -sunt refacute rezervele de vitamine si saruri minerale care sunt deficitare in lunile de iarna. in special de cele de leguminoase(lucerna. se mentioneaza: -fanurile de baza. -se micsoreaza pretul de cost. -fanurile cultivate. -fortifica animalele(datorita miscarii in aer liber si sub influenta razelor solare). Datorita climatului specific tarii noastre au loc schimbari importante ale structurii ratiilor vacilor de lapte in functie de sezon.Cantitatea de fan recomandata vacilor este de circa 1kg pentru fiecare 100kg cantitate vie. sroturi.Diferentele sezoniere in hranirea vacilor de lapte. . Se recomanda 3kg pentru fiecare 100kg greutate vie. atat in perioada de iarna cat si vara. cu consumabilitate mare. Pentru ca productia de lapte sa nu scada in aceasta perioada.la pasune . Dintre furajele utilizate frecvent. -nutreturile concentate sunt absolut necesare pentru a sustine productii mari de lapte. orz. este necesar ca nutreturilor folosite sa fie de cea mai buna calitate. mazare.preparat din ierburi(graminee si leguminoase) insilozate la umiditate scazuta. -sfecla furajera este consumata cu placere de catre vacile de lapte si stimuleaza productia. Ele trebuie data numai pentru a completa ratia de baza facuta din nutreturi de volum. -porumb insilozat este cel mai rentabil nutret energetic pentru hranirea vacilor de lapte. porumb.

.Primul furaj administrat iarna trebuie sa fie fanul.a. porumbul insilozat si semifanul. greutatea corporala. dupa care urmeaza primul tain de concentrate. In zona de campie in convierul verde trebuie sa participe: -culturi timpurii: secara . Particularitatile zonale in hranirea vacilor de lapte. indiferent de zona climatica o parte din nutretul verde poate fi asigurat cu subproduse ale industriei alimentare sau din gradinile de legume: tulpini de mazare. Diferitele particularitati climatice si de relief impun si o hranire adaptata conditiilor locale. grau pt terenuri neirigate si lolium. asigurarea cu nutret verde poate fi facuta pe baza de conveier. melasa. nutreturile de baza trebuie pastrate un timp cat mai indelungat neschimbate. la fel cand se scoate un furaj. trifoi rosu. borhoturi de la fabricile de spirt. fanul de lucerna sau amestecul de graminee si leguminoase perene. Aceasta este necesara mai ales cand se face trecerea de la hranirea de iarna la cea de vara si invers. Astfel. in special. amestecuri de graminee si leguminoase perene si sfecla furajera In perioada de iarna sunt recomandate: porumb insilozat sau sfecla furajera. Cum nu se poate conta prea mult pe productia pajistilor naturale. Dupa mulsul de dimineatza se da sfecla furajera sau gulie. varsta.Tehnica hranirii. Ordinea de administrare a furajelor este importanta pentru buna digestie. Orice schimbare proate produce tulburari ale digestiei. porumb furajer pentru terenuri neirigate si porumb masa verde pentru terenuri irigate -pentru toamna: otava de la iarba de Sudan si lucerna. in zonele de campie din sudul tarii conditiile climatice sunt mai putin favorabile pentru cresterea vacilor de lapte. sortimentul de furaje existente in gospodarie s. Toamna si iarna se asigura taitei umezi de sfecla. Pentru fiecare vaca se calculeaza o ratie la intocmirea careia trebuie sa se tina seama de: productia de lapte. frunze de varzasau de conopida. orz. Introducerea unui nou sortiment de nutreturi trebuie sa se faca treptat. In zonele de deal sau de depresiuni intramontane trebuie sa avem: -pe timp de vara: secara masa verde. Ratia si. porumbfurajer sau iarba de Sudan -toamna: pajistile naturale se completeaza cu sfecla sau gulia furajera -pe timp de iarna: fan natural completat cu fan de trifoi si sfecla furajera sau porumb insilozat Pentru zonele preorasenesti. lucerna sau amestecuri de graminee si leguminoase perene pentru terenuri irigate -culturi de vara:iarba de Sudan. apoi pasunile naturale care pot si completate cu amestecuri de garminee si leguminoase perene.

Unitatile de incarcare digestiva Cantitatea de substanţă uscată (SU) este cantitatea pe care o consumă zilnic o vacă ca să se sature şi să-şi asigure necesarul de energie şi substanţe nutritive. iar pentru vacile de lapte. 1 2 3 4 PDIN (g) 89 86 13 17 PDIE (g) 76 70 16 24 Specificare Fân de lucernă în floare (preparat pe timp frumos) Fân de lucernă în floare (preparat pe timp ploios) Siloz de porumb cu bobul în lapte ceară Siloz de porumb cu bobul în pârgă SU (kg) 0. Această vacă. . Tabelul 1 Valorile de încărcare digestivă la câteva furaje Nr.04 1. crt.85 0. Spre exemplificare redăm în tabelul 1 valorile UIDL la unele furaje pe care le vom utiliza în formularea unor raţii. la un consum la discreţie ingeră 17 kg SU din etalonul furajer (masă verde de pe păşune) ceea ce constituie „unitatea de încărcare digestivă pentru vacile de lapte. Etalonul valorilor de încărcare digestivă este 1 UID = 1 kg SU masă verde de pe o păşune de calitate.22 1. în funcţie de calitate.10 1.03 UNL 0. să luam ca exemplu modul de întocmire al unei raţii furajere pentru o vacă cu greutatea de 600 kg şi o producţie de 20 litri lapte în sezon de stabulaţie (tabelul 2). exprimate în UIDL.60 0. Sistemul UID(unităţi de încărcare digestivă) a fost introdus în practica alimentaţiei animalelor în Franţa încă din anul 1978. În tabelele cu conţinutul nutritiv al furajelor utilizate în hrana rumegătoarelor s-au introdus şi coloane care indică valorile de încărcare digestivă a unui nutreţ. standardul este reprezentat de o vacă adultă cu masa corporală de 600 kg care produce în plină lactaţie 25 kg lapte cu 4% grăsime. respectiv UIDL”. valorile de încărcare pot să difere destul de mult.63 0.37 Din tabel mai rezultă că la acelaşi sortiment furajer. Dar pentru a vedea cum se lucrează cu aceste unităţi de încărcare.25 0.85 0.35 UIDL 1.27 0.

85) cu o încărcare digestivă de 5. vaca poate consuma silozul administrat la discreţie. Corecţia raţiei şi implicit diferenţa de lapte până la producţia de 20 litri se realizează prin administrarea unui amestec de concentrate în cantitate de 2 kg şi care are în componenţă porumb 20%. Cantitatea de SU din silozul menţionat care poate fi consumată este de 10.2 UIDL.9 : 1. 35 kg siloz de porumb. Tabelul 3 Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg cu o producţie de 20 litri lapte cu 3. Dacă se administrează 6 kg de fân de lucernă (1) vaca ingeră 5.5 litri.88 17 l PDIN (g) 1355 534 510 1044 13.4 3.7 x UIDL 16.6 kg SU : 0.1 kg SU (6 x 0.5 l PDIE (g) 1355 456 720 1176 16. respectiv siloz de porumb recoltat în faza de lapte ceară. vaca va mai mânca.1 x 1.2 kg şi care are în componenţă 65% uruială de porumb şi 35% şrot de floarea soarelui. prin care se susţine o producţie de lapte între 13. atunci conform datelor din tabelul 3.04) în diferenţă până la capacitatea de încărcare digestivă de 16. şrot de floarea soarelui 60% şi tărâţe de grâu 20%.3 UIDL (5.2 l Conform normelor de furajare la o astfel de vacă pentru a se sătura trebuie să-i asigurăm zilnic 18.9 16.9 UIDL (16. Dacă la întocmirea raţiei s-au utilizat nutreţuri voluminoase de altă calitate.8-4% grăsime .2 5.3).8-4% grăsime Specificare Necesar Fân de lucernă (1) Siloz de porumb (4) Aport nutritiv al raţiei de bază Producţia de lapte permisă Kg x 6 30 x x SU (kg) 18.6 kg (10. la un consum de 6 kg fân.10 14.1 10. Diferenţa de până la 20 litri lapte se poate realiza prin administrarea unui amestec de concentrate de 3. Din tabelul 2 se mai constată că cele două furaje de volum (6 kg fân lucernă şi 30 kg siloz de porumb) asigură 14.5 litri şi 17 litri.2 5.78 11.88 UNL şi 1044 g PDIN.03) respectiv 30 kg siloz (10. de exemplu fân de lucernă preparat pe timp ploios. respectiv 10.35).TABELUL 2 Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg cu o producţie de 20 l lapte cu 3. respectiv 1176 g PDIE. În acest caz energia şi proteina asigurată permit obţinerea unei producţii de lapte de 12-13.6 15.2 x UNL 16.2 – 5.2 UIDL.2 kg SU respectiv 16. la o administrare la discreţie şi cca.3 10.

04 UNL. mei.1 8. sorg) boabe de leguminoase (mazăre.9 l lapte. Tabelul 1 Ferma A: Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg. Pentru a vedea cât de important este aportul nutritiv al raţiei de bază în formularea structurii unui amestec de concentrate să luăm în discuţie următorul exemplu: în două ferme diferite raţia de bază se constituie din acelaşi furaj suculent adică siloz de porumb în pârgă (25 Kg) dar se diferenţiează prin tipul de nutreţ fibros respectiv un fân de lucernă (ferma A) şi altul de graminee cultivate (fân de lolium) la ferma B (vezi tabelul 1 şi 2).8 13.5 SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g Pg .05 13.6 16. ovâz. grâu.45 13.6 10.2 15.5 l lapte iar în funcţie de proteină (PDIN) o producţie de 14. 1087 g PDIN şi 1108 g PDIE ceea ce ar permite obţinerea în funcţie de energie (UNL) a unei producţii de 13.92 1350 1350 89 58. -stadiul fiziologic majoritar al lactaţiei din fermă. borhoturi uscate etc.2 5. În aceste cazuri.2 x UNL 16. şroturi. dar valorile de încărcare digestivă sunt altele şi se preiau tot din tabele.2 5.4 3.2 x UIDL 16.Specificare Necesar Fân de lucernă (2) Siloz de porumb (3) Aport nutritiv al raţiei de bază Producţia de lapte permisă Kg x 6 35 x x SU (kg) 18.5 PDIN (g) 1355 516 455 971 12 PDIE (g) 1355 420 560 980 12. orz. lupin. la ferma A aportul nutritiv al raţiei de bază este de 13. soia. cu o producţie de 20 l lapte cu 4% grăsime Kg Specificare Necesar 20. etc.1 În acelaşi mod se lucrează la întocmirea raţiilor furajere destinate tineretului taurin supus îngrăşării sau ovinelor. Administrarea acestora se face de regulă sub formă de amestecuri de concentrate (AC) a căror structură şi cantitate se stabileşte în funcţie de: -aportul nutritiv al raţiei de bază (Rb). bob. Concentratele în hrana vacilor de lapte Când vorbim de concentrate ne referim în principal la grăunţele de cereale (porumb.6 9.) şi la unele produse care provin din prelucrarea materiilor prime agricole în industria alimentară: tărâţe. -nivelele de producţie în lapte a vacii sau a fermei.

9 16. grăunţele de cereale (porumb) reducându-se la 26%. Astfel pentru ferma A conform tabelului 3 se va proiecta un amestec de concentrate (AC) cu condiţia de calitate de 91 g PDIN/UNL care este relativ uşor de realizat pe baza a 79.21 520 1359 377 1389 35. Având datele de la raţiile de bază din cele două ferme.5 6.42 16.8 7.36 UNL.3 27.5% parte minerală.4 27. 0 2. În schimb.5 17.8 3.4 16.1 3.8 17. conform tabelului 4 condiţia de calitate de 199g PDIN/UNL este foarte greu de obţinut şi impune introducerea în structura AC a tărâţelor de grâu în proporţie de 35% şi a şrotului de floarea soarelui tot 35%. la ferma B din cauza utilizării fânului de lolium.5 57.5 34.2 93.0 3.3 71.3 5.5 SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g Pg La cealaltă fermă (ferma B) prin raţia de bază se asigură 13.04 8.00 13. cu o producţie de 20 l lapte cu 4% grăsime Kg Specificare 20.8 7.0 67.5 34.5% grăunţe de cereale (porumb + orz).8 17.1 37. ceea ce asigură obţinerea unei cantităţi de 14.8 l lapte dependent de proteină (PDIN) din cauza fânului de graminee.5 14. să vedem cum se diferenţiează structurile celor două amestecuri de concentrate care trebuie întocmite.6 16. Tabelul 3 AMESTEC DE CONCENTRATE CU CONDIŢIA DE CALITATE DE 84G PDIE/UNL (FERMA A) .2 Necesar Fân raigras Siloz de porumb în pârgă Sare bulgăr Asigurat Rb Amestec de concentrate Total 4. partea minerală rămânând la 4%.5 14.3 5.5 131. 16% şrot de floarea soarelui şi 4.Fân de lucernă Siloz de porumb în pârgă Sare bulgăr Asigurat Rb Amestec de concentrate 8 25 6.85 17.6 8 25 6. 839 g PDIN şi 1012 g PDIN.00 13.1 l lapte dependent de energie (UNL) şi de numai 9.9 108.9 Total Tabelul 2 Ferma B: Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg.92 1350 1350 89 58.36 464 375 839 512 500 1012 30.36 8.46 712 375 1087 270 1357 608 500 1108 285 1493 104 27.3 15.04 3.

7 4 0. Iar la ferma B este nevoie de 4 kg AC şi cu structura modificată.5 4 30.2 0.8 14. 1 1.4 0.7 5 585 130 93.14 9028 90.5 UNL 33. 0 2.5 2 1 100 SU Kg 43.9 1.2 49 87.4 512 114.12 Având în vedere că producţia de lapte a vacilor din cele două ferme este cotată la 20l lapte/zi atunci la ferma A pentru echilibrarea raţiei de bază şi pentru satisfacerea cerinţelor de hrană corespunzătoare acestei producţii de lapte trebuie să se administrreze 3 kg/zi/cap.4 31. 7 8.8 233.3 9582 95.87 UNL 64.0 25.9 0.88 Revine la 1 Kg AC % 26 35 35 1 1.Specificare Porumb Orz Şrot de floarea soarelui Sare Cretă furajeră Fosfat monosodic Premix Total % 49.57 PDIN 1820 3220 7630 PDIE 2678 2590 3920 Ca g 5. în schimb concentratele se stabilesc la fiecare animal în funcţie de producţia de lapte şi de stadiul lactaţiei.7 9188 92.9 09 86.5 Pg 78 420 322 92 912 9.4 5 29.9 0.4 30.5 1 100 SU Kg 22.4 9.94 12670 126.9 09 87. Prin exemplul de mai sus se mai pot formula două reguli de utilizare a concentratelor în hrana vacilor de lapte şi anume: -hrănirea vacilor de lapte dintr-o fermă se realizează de regulă cu aceleaşi cantităţi de nutreţuri suculente şi voluminoase.04 Revine la 1 Kg AC Tabelul 4 AMESTEC DE CONCENTRATE CU CONDIŢIA DE CALITATE DE 199G PDIE/UNL (FERMA B) Specificare Porumb Tărâţe grău Şrot de floarea soarelui Sare Cretă furajeră Fosfat dicalcic Premix Total 0.5 30 16 1 0.5 36.0 195 Pg 150 102 62.6 0. -cu furaje suculente şi voluminoase se vor satisface cu precădere cerinţele pentru întreţinerea funcţiilor vitale .1 0.33 904.6 PDIN 3500 2040 3488 PDIE 6150 2640 1792 Ca g 10 18 40.0 13.0 856.5 0.

Efectele neasigurării vitaminelor se constată mai ales în lunile de sfârşit de stabulaţie (februarie – martie) când sunt afectate îndeosebi vacile în gestaţie avansată (se obţin viţei mici.250 UI vitamina E. Cercetările efectuate în zona de vest a ţării pentru evaluarea nivelului de hrănire a vacilor de lapte în fermele familiale au permis constatarea că numai 12% dintre fermieri administrează în perioada de stabulaţie şi un premix vitamino-mineral. De regulă premixurile vitaminice pentru vacile de lapte se constitue din vitaminele AD3E. De regulă 1 kg premix vitamino-mineral care se introduce în proporţie de 1% în amestecurile de concentrate pentru această categorie de animale trebuie să asigure minim 3. Administrarea premixurile vitamino-minerale în hrana vacilor de lapte La vacile de lapte cu producţii de peste 5000 l/lactaţie întreţinute pe pajişti cu vegetaţie în faze avansate sau în perioada de stabulaţie. retenţii placentare) dar şi cele în lactaţie prin reducerea producţiei de lapte.000 UI/kg premix. -vitamina D 3 – 400.000 UI vitamina A.000 UI/kg premix.ale animalelor iar prin concentrate se asigură în principal necesarul pentru producţia de lapte. PP – 2500 mg la kg de premix. etc. respectiv B 1 – 300 mg. În unele ferme europene la vacile de lapte se administrează în mod obişnuit un premix cu nicotinamidă. În ultimul timp tot mai multe companii realizează şi comercializează diferite preparate furajere în care la o proporţie de participare de 0.250.000 UI vitamina D 3 şi 1. conţinutul în caroten (provitamina A) se reduce în proporţie de 80-85 %. Astfel într-un fân chiar preparat corespunzător (culoarea verde fiind un indicator de calitate important) după 6-8 luni de depozitare. -vitamina E – 2. mortalitate ridicată după fătare. 500. o alimentaţie simplificată cu 1-2 furaje voluminoase conservate şi depozitate în condiţii deficitare poate genera o carenţă în unele vitamine şi microelemente. deoarece vitamina K şi cele din complexul B sunt sintetizate la nivelul cerinţelor de către microsimbionţii ruminali. partea vitaminică este reprezentată atât de vitamine liposolubile cât şi de vitamine hidrosolubile respectiv: -vitamina A – 2. . -vitamine din complexul B.5% în amestecurile de concentrate pentru vacile de lapte.000 mg/kg premix. Silozurile de ierburi recoltate în faze timpurii de vegetaţie pot asigura un aport mai însemnat în vitamine (caroten) deoarece mediul acid din biomasa însilozată reduce pierderile vitaminice la 25-30%. B 2 – 300 mg.500.

40 mg Zn. seleniu.1 mg I. Luând ca exemplu un premix mineral care se încorporează în amestecul de concentrate destinat unei vaci de lapte şi care conţine 8600 mg Fe. fac parte şi microelementele şi ne referim la fier. 12000 mg Zn. Microelementele Din categoria microingredientelor care în anumite condiţii de creştere şi exploatare a vacilor de lapte trebuie suplimentate prin hrana obişnuită. 2300 mg Cu. oxizi) în viitor şi în cazul rumegătoarelor se va recurge la chelaţi organici sau anorganici. vitamina B3) la vacile de lapte în primele luni de lactaţie. 0. mangan.02 g clorură de cobalt.60 g sulfat de zinc. 0. 12000 mg Mn. Piaţa aditivilor furajeri şi din ţara noastră permite achizionarea de către crescători a diferitelor produse care au în structură premixuri minerale sau surse directe de diferite microelemente. 0.8 g sulfat feros. 75 mg Co. În funcţie de compoziţia premixurilor este necesar ca prin cantităţile administrate să se asigure suplimentar pentru 1 kg SU raţie următoarele valori orientative: 30 mg Fe.02 g iodură de potasiu şi 0. cloruri. 1. atunci la un consum zilnic de 18-22 kg SU raţie. 0.003 g selenit de zinc. Totuşi la cumpărarea acestora este bine să se consulte şi un nutriţionist. zinc. Acelaşi efect se poate obţine dacă se asigură zilnic 15 g sticlă fosfatică solubilă cu microelemente (din categoria chelaţilor anorganici) la care se adaugă 0. se poate obţine cu 5.95 g sulfat de mangan. funcţia de reproducţie şi chiar nivelul productiv. cantitatea de premix care asigură nivelele de suplimentare a microelementelor este de 70 g/zi/cap.Astfel dacă se administrează 6 g nicotinamidă (niacină.4 g sulfat de cupru. Revenind la prezent. cobalt. 0. 0. Carenţa respectiv neasigurarea acestora la nivelul cerinţelor animalelor poate şi în cazul vacilor de lapte să afecteze starea de sănătate.6% în proteină.003 g selenit de zinc. cupru.4 % mai bogat în grăsime şi cu 2. Efectul dozei amintite se poate constata dacă nicotinamida se foloseşte începând cu 14 zile înainte de fătare şi se continuă în prima treime a perioadei de lactaţie eventual până în a 100 a zi de lactaţie la vacile cu producţii medii zilnice de 35 l lapte. 0. 30 mg I şi 30 mg Se. 8 mg Cu.002 g iodură de potasiu şi 0.3% mai mult lapte care este şi cu 4. nivelele amintite de microelemente se pot acoperi dacă premixul mineral care se încorporează în amestecul de concentrate în proporţie de 0. . În prezent cel mai răspândit mod de asigurare a acestor nivele de micoelemente îl reprezintă sărurile anorganice (sulfaţi.1 mg Se. iod.3 mg Co.5% conţine 1.

cum trebuie să fie dezvoltat corpul şi picioarele vacilor. Acestea sunt: • Adâncimea ugerului • Înălţimea ugerului • Lărgimea posterioară a ugerului • Ataşarea anterioară a ugerului la peretele abdominal • Poziţia sfârcurilor anterioare • Tăria ligamentului suspensor al ugerului Pentru toate aceste caracteristici se acordă. Un uger ideal este cel care are o ataşare deasupra jaretului (uger adânc). Restul dimensiunilor participă la alcătuirea indexului cu câte 16%. În cele ce urmează voi preciza punctele anatomice între care se fac aprecierile pentru fiecare din caracteristicile ugerului. pentru a realiza o performanţă mare de lapte. La sfârşitul aprecierii notele se cumulează într-o valoare numită indexul ugerului. precum şi a corpului şi a membrelor. în cele ce urmează voi încerca să demonstrez cum trebuie să fie ugerul unei vaci. Experienţa fermierilor a demonstrat că numai vacile care au o anumită formă şi dimensiune a ugerului şi a sfârcurilor. într-o viaţă productivă cât mai lungă. locurile anatomice între care se măsoară separat. Această caracteristică se numeşte longevitate productivă. apreciată prin adâncimea despicăturii care se găseşte între partea stângă şi dreaptă a ugerului posterior. se întinde mult sub abdomen.Cum trebuie să arate o vacă bună de lapte ? Vaca este mijlocul nostru de producţie cu ajutorul căreia transformăm furajele în lapte. Pentru ca să puteţi aprecia cu multă precizie un uger ideal sau defect. . Ugerul ideal pe care trebuie să-l posede o vacă bună de lapte. tăria ligamentului care suspendă ugerul. trebuie memorate din figurile următoare. au longevitate productivă mare. larg. ataşamentul ugerului. este înalt. De aceea. Cea mai mare pondere o are adâncimea ugerului care participă la cifra totală cu 30%. un număr de puncte de la 5 la 50. de către cel care apreciază. cu longevitate productivă mare. Cea mai mică pondere o are tăria ligamentului suspensor al ugerului cu 10% şi lărgimea posterioară a ugerului cu 12%. rezultă din câteva măsurători şi aprecieri care se fac asupra lui. fiecare dimensiune participă cu o anumită pondere. lărgimea posterioară a ugerului. cu sferturi simetrice şi cu sfârcurile anterioare aşezate la mijlocul sfertului ugerului. La alcătuirea acestui index. adâncimea ugerului. înălţimea posterioară a ugerului. De aici rezultă că acea vacă va fi bună de lapte care dă lapte mult în cât mai multe lactaţii.

• după modul de utilizare se clasifică în: instalaţii de muls staţionare şi mobile. • după felul construcţiei pompei de vacuum se clasifică în: instalaţii cu pompă cu piston. profitul este în funcţie de eficienţa gospodăririi. Instalaţiile de muls existente la ora actuală în lume se pot clasifica astfel: • după modul de instalare a lor în: instalaţii montate în adăpost. Introducerea mulsul mecanic în practica zootehnică a dus la asigurarea unei productivităţi ridicate a muncii de 2 – 5 ori şi la uşurarea muncii mulgătorului. Într-o piaţă plină ca în zilele noastre. • după cum se realizează colectarea şi transportul laptelui în: instalaţii cu colectarea laptelui în bidoane şi cu transportul laptelui pe conductă şi colectarea acestuia în rezervoare sau cisterne de răcire. la platformă şi la păşiune. Scopul firmelor renumite în domeniu a fost şi este de a oferi unelte. pentru gospodăriile moderne. instalaţii cu pompă rotativă şi mai nou instalaţii cu pompă cu turbină de apă. • după modul de funcţionare: în doi timpi şi în trei timpi. ferindu-l pe acesta din urmă de eventualele boli profesionale şi ducând la efectuarea mulsului în condiţii igenice.Maşini şi instalaţii utilizate la mulsul vacilor Cuvântul “eficienţă” este. . simbolul vremurilor în care trăim. dispozitive şi o deservire care să asigure eficienţă şi profit cât mai mare.

pentru instalaţiile de muls oi În cazul în care intensitatea vacuumului este mai mică decât cea optimă. La noi cele mai răspândite instalaţii de muls sunt cele montate în adăpost. Platformele au câte 6. . 16. ∆ p ° 0. fiind de tip tandem sau în formă de “V” şi în platforme mobile care de regulă sunt rotative cu dispunerea animalelor în “V” sau tandem.42 bari ° 40 . electro-magnetice şi mai nou electronice cu comandă locală. minigrup individual de muls vaci de lapte în varianta: cu cadru fără roţi şi cu cadru cu roţi (pentru mulsul unui număr redus de vaci de lapte .3 bari ° 30 kPa.380 mm Hg şi reclamă ca pulsatorul să realizeze 150 . cu colectarea laptelui în bidoane şi cu transportul acestuia pe conducte în rezervoare cu răcire. Valoarea minimă a intensităţii vacuumului pentru menţinerea paharelor de muls pe mamelon este ∆ pmin. pentru maşinile de muls vaci.124 capete vaci de lapte). cu funcţionare în doi timpi. În general.• după felul pulsatorului în: instalaţii cu pulsatoare mecanice. instalaţii de muls vaci de lapte la platformă tip “Brăduleţ” cu module pentru: 2 × 10 vaci. Instalaţiile pentru mulsul vacilor în fermă se clasifică în: instalaţii de muls vaci de lapte la bidon (pentru mulsul în adăpost a 100 . se clasifică în platforme fixe care sunt transversale sau frontale. ° 0. 8. la cele fixe şi până la 35 locuri la cele mobile. pentru turme peste 300 oi. Instalaţiile de muls oi pot fi: grupuri individuale de muls şi platforme de muls în adăpost şi la păşune.40 .5 bari ° 50 kPa â const. 16 locuri de muls odată. Platformele de muls.0. 24 sau 48 locuri.170 pulsaţii pe minut. iar peste acest efectiv platforme rotative. 12. 8. 1 × 10 vaci şi 1 × 5 vaci. În cazul instalaţiilor cu platforme fixe. 2 × 5 vaci. Platformele pot fi: cu boxe aşezate pe un rând sau două rânduri şi cu bandă transportoare. platforma are aceleaşi părţi componente ca şi cea de muls vaci. Instalaţia funcţionează la o valoare a vacuumului de 350 . Parametrii optimi la care trebuie să funcţioneze maşina de muls sunt următorii: • Intensitatea vacuumului optimă este: ∆ p ° 0. staţionare.42 kPa ° const. 12 locuri de muls. instalaţii de muls vaci de lapte la platformă “Crupă la crupă” cu modulele pentru: 2 × 20 vaci şi 1 × 10 vaci. platforma are 4.15). cu pompe rotative şi cu pulsatoare pneumatice şi electro-magnetice. capacitatea de lucru poate să fie de 220 oi mulse. aspiraţia laptelui se face prea lent. Cel mai frecvent se utilizează platformele fixe de tip tandem urmate de cele în “V” pentru efective de până la 800 vaci. Pentru turme de oi sub 300 capete. pneumatice. instalaţia de muls vaci de lapte la platformă pentru păşune (pentru mulsul a 200 de vaci de lapte întreţinute la păşune).

/min pentru instalaţiile de muls oi. fără să fie necesară aplicarea mulsului manual suplimentar. sunt prevăzute cu duze cu aer cald care o dată cu spălarea propriu – zisă. Spălarea ugerului este realizată cu duze de pulverizare a apei dispuse pe podea. pulsatorul. şi la optimizarea regimului de lucru al aparatelor de muls. instalaţiile de muls trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: instalaţiile de muls trebuie să extragă integral laptele cisternal şi alveolar din . Atât în procesul de proiectare – construcţie cât şi în cel de exploatare. La frecvenţe mai mari. realizează şi uscarea parţială a ugerului şi înlocuirea masajului manual. iar valorile mai mari nu sunt justificate. Automatizarea mulsului cuprinde în principiu un traductor de debit de lapte şi un bloc de comandă care în funcţie de informaţiile primite de la traductorul de debit. ° const. Acesta menţine o pulsaţie ritmică şi proporţională constantă. cum ar fi: spălarea ugerului. sfincterul nu poate urmări deformările manşonului. pentru maşinile de muls vaci: fo ° 80 . Dintre sistemele de automatizare existente la ora actuală în dotarea maşinilor de muls amintim: sistemul pentru semnalizarea automată a sfârşitului mulsului. Unele instalaţii de muls mecanic sunt dotate cu sisteme de automatizare şi pentru unele operaţii auxiliare. şi nu are nevoie de o unitate de comandă separată.• Frecvenţa pulsaţiilor optimă este: fo ° 55 . La unele maşini de muls realizate pe plan mondial. care este “inima aparatului de muls”. fără să fie influenţată de temperatură. sistemul pentru detaşarea automată a paharelor aparatului de muls. provocând oboseala muşchilor şi afectând sănătatea ugerului. • Durata fazei de aspiraţie optimă este da ° 50…60%. Debitul de lapte muls nu creşte. Duzele se deschid automat. Eventuale abateri ale frecvenţei de la valoarea optimă poate duce la înrăutăţirea procesului de muls. Valorile mai mici sunt dăunătoare. prin executarea mulsului complet. Acest domeniu a fost revoluţionat în ultimii 20 de ani prin introducerea elemetelor de automatizare şi computerizare care au dus la reducerea consumului de forţă de muncă. umiditatea aerului şi de alţi factori. este de tip electronic cu comandă locală. sistemul pentru întreruperea automată a mulsului. Unele instalaţii existente pe plan mondial. comandă schimbări în funcţionarea pulsatorului sau modificarea intensităţii vacuumului la aparatul de muls./min. prin mărirea numărului de aparate de muls la care poate lucra un mulgător. Acestea din urmă se pot transforma într-un proces vibrator. distribuirea furajelor concentrate şi spălarea şi dezinfectarea aparatului de muls.180 puls.56 puls. deoarece provoacă fluctuaţii ale intensităţii vacuumului şi nu duc la micşorarea timpului de muls. proiectând asupra ugerului jeturi verticale de apă.

an următor. iaurt. să răspundă cerinţelor de tehnică a securităţii muncii. cote şi protecţie vamală. parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de muls. România. Braşov (importator aparate de muls Agrosez). România are cota de lapte negociată la 3.04 an curent – 31.093 mil. caşcaval etc) şi în Kg grăsime rezultat. cuprinzând măsuri acompaniatoare şi pentru modernizarea şi diversificarea exploataţiilor agricole.L. Pilonul I – denumit „Organizaţii comune de piaţă” se realizează prin preţuri. să se poată efectua curăţirea lor cu soluţii fierbinţi şi corozive.uger prin corelarea vitezei de mulgere cu cea de cedare a laptelui. Agromilk Ungaria.L. să fie ergonomice. Dintre firmele care produc maşini şi instalaţii pentru mulsul vacilor şi oilor amintim: Westfalia Germania.216 vaci la o producţie de 3700 kg lapte. să aibă o funcţionare silenţioasă şi să nu acţioneze prin inhibare asupra animalelor. Pilonul II – denumit „Dezvoltare rurală” are un program stabilit prin Agenda 2000. Junker Studio S.R. Din această cotă 1. Sistemul cotelor de lapte Uniunea Europeană acţionează în domeniul agriculturii printr-o politică agricolă comună realizată prin doi piloni.964 mil.R. datorită stereotipului dinamic al programului din fermă şi a respectării cerinţelor procesului neurohormonal de cedare a laptelui. să menţină starea de sănătate a ugerului atât prin evitarea traumatizării ţesuturilor acestuia cât şi prin pregătirea corespunzătoare a animalelor la muls. Anul de cotă se derulează în perioada 01. smântână. Laptele folosit pentru autoconsum (familie) şi hrana animalelor nu intră în cota de lapte. Vânzarea poate fi pentru procesare (prelucrare) şi directă (alte persoane fizice sau juridice). Gascoigne Melotte Franţa.057 mil. restituţii la export etc). ajutoare financiare (plăţi directe. stocare. Cota este dată individual şi la cerere în Kg lapte şi grăsime. calculat pentru 826. fiabilitatea şi mentenabilitatea instalaţiilor de muls trebuie să fie foarte ridicate deoarece exploatarea acestor utilaje se face într-un timp dublu limitat. ca o necesitate a stabilizării pieţei şi rentabilizării sectorului de lapte şi produse lactate.03. Tone (64%) sunt . proprietăţile materialelor de construcţie a instalaţiei nu trebuie să modifice calităţile fizico – chimice şi organoleptice ale laptelui. iar 1. trebuie să fie corelaţi cu aptitudinile pentru mulsul mecanic al ugerului. Tone. Sistemul de cote a apărut în anul 1984. Cantitatea se exprimă în Kg lapte (efectuându-se transformările necesare când se vinde în litri sau alte produse – brânzeturi. Alfa Laval Agri Suedia. Cota de lapte se referă numai la laptele de vacă şi reprezintă cantitatea maximă ce o poate produce o exploataţie (gospodărie) pentru comercialzare prin vânzare. Tone (36%) sunt destinate procesării. Banat Nova Puls S.

diferenţa trebuind orientate spre carne. preţul mediu de vânzare este de 1 Euro/kg lapte. Această situaţie este îngreunată şi de faptul că 90% din exploataţii (gospodării) au 1 –2 vaci (circa 1 mil.destinate vânzărilor directe. acesta urmând să fie după realizarea anului de referinţă 2004 –2005. ceea ce înseamnă că în acest an trebuie să livrăm cât mai mult lapte la procesare. modernizarea şi retehnologizarea unităţilor de procesare a laptelui şi organizarea centrelor de colectare. care va ţine până la 31. Trebuie spus că legislaţia europeană privind cota de lapte este stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) numărul 1225/1999 şi 1788/2003 şi Regulamentul Comisiei (CE) numărul 595/2004. Este obligatoriu ca după distribuţia cotei de lapte producătorul să realizeze minim 70%. exploataţii) şi 10% din exploataţii au peste 3 vaci (circa 100. cutremure. va intra în anul de cotă la 01 –04 2007. (termen 45 zile).000 exploataţii).E. Austria 1. România în cazul aderării în anul 2007. Situaţia laptelui destinat vânzării directe se realizează în principiu pe declaraţie pe propria răspundere de către cel care are cota.12 2009) privind cerinţele comunitare a fermelor de vaci de lapte. Pentru România cantităţile dintre aceste două destinaţii mai pot fi modificate în funcţie de anul de referinţă 2005 – 2006. .2 Euro.2 Euro. iar plata penalităţilor pentru depăşirea cotei se realizează până la 31 august (termen 5 luni).2008. Situaţia laptelui predat la procesare se depune de cel care realizează prelucrarea laptelui până la data de 15 mai.400 tone care se va distribuii doar după 2009. închiria sau vinde. (Olanda 2. Procentul de referinţă pentru grăsime nu a fost stabilit pentru România. deşi mai are câteva luni până la aplicare nu a aprobat nici o documentaţie specifică gestionării cotei de lapte şi de stabilire a unei organizaţii care să o gestioneze. De reţinut faptul că doar 47% din vaci vor beneficia de cota de lapte. Datorită situaţiei speciale din ţara noastră. realizânduse o medie de 1. transmite. care se poate moşteni. mai scăzut în ţările nou intrate – Ungaria 40 Forinţi). Cota de lapte reprezintă un bun câştigat. Cei care vor putea beneficia de ea vor fi tineri crescători care se îndreaptă spre acest sector sau cei care îşi dezvoltă activitatea. care poate interveni şi să cumpere cota de lapte spre redistribuire la cei care îşi dezvoltă activitatea şi tinerii crescători apăruţi în acest sector (în funcţie de politica statului). România nu a stabilit modul de gestionare a cotei vânzărilor directe. recent încheiat.03. România. Aceasta este în limba engleză. România beneficiază de o rezervă de cotă de 188. direcţie în care contabilizarea este reală şi sigură. diferenţa până la 70% este preluată de stat.7 vaci pe exploataţie. accidente etc). În U. În situaţia nerealizării (excepţie cazuri de forţă majoră – boli. România beneficiază de o perioadă de tranziţie de 3 ani (până la 31. a calităţii laptelui crud. traducerea nefiind autorizată pentru a fi evitată confuzia de termen şi sens.

în ţările care fac parte din Uniunea Europeană. Crescători atenţie ! Dacă nu veţi avea cotă de lapte în 2007. în consecinţă dacă noi vrem să trăim ca şi fermierii din UE. Cum să facă asta ? Răspunsul este unul singur: prin scăderea constantă a costului pentru producerea unui litru de lapte. pentru a le asigura două condiţii fundamentale.13 Euro/kg) sau în caz fericit după 2009 să apelaţi la rezerva de stat! Cota de lapte reprezintă perspectivă şi siguranţă pentru crescătorul român! Ce trebuie să facă fermierul cu vacile pentru a rămâne pe piaţa laptelui şi după 2007? Răspunsul corect la întrebarea din titlu îl putem găsi cu mare probabilitate. dacă observăm ce se face în acest domeniu. 2) Bani pentru dezvoltare tehnologică (subvenţii). ei au introdus o cotă de producţie de lapte pentru fiecare fermă. va trebui să cumpăraţi cota de lapte împreună cu cantitatea de grăsime. Pentru a menţine vânzările la un nivel constant şi a-i stabiliza pe fermieri la locurile lor de baştină. Incă de la începutul formării Pieţei Comune Europene ţările care făceau parte din ea au urmărit să atingă o singură ţintă şi anume: Să-i încurajeze pe fermieri să prospere economic Pentru aceasta guvernele lor au făcut ce trebuia să facă. în scopul creşterii constante a vânzărilor de lapte şi produse lactate a fost necesar să-si mai propună încă un obiectiv fundamental şi anume: scăderea preţului de vânzare a laptelui. iar aceasta o dată câştigată asigură crescătorului la încheierea activităţii un câştig (sprijin) deosebit ( 20 vaci x 7000 kg/cap x 1 Euro = 140. în funcţie de mărimea efectivului şi în acelaşi timp. va trebui să facem ca şi ei.Concluzionând putem spune că nu vor putea beneficia de sistemul de prime şi subvenţii decât beneficiarii de cotă. Acestea sunt: 1) Piaţă de desfacere sigură pentru laptele produs.000 Euro). proporţional şi în funcţie de fertilitatea solului şi condiţiile geografice ale locului unde sunt aşezate fermele. au subvenţionat financiar producţia de lapte. nu veţi putea desfăşura o activitate economică în domeniu ! Dacă abia atunci vă veţi hotărâ să aveţi o fermă de vaci. Peste cateva luni. în parte. să închiriaţi (se reînnoieşte anual – Olanda 0. . şi România va fi membră cu drepturi şi obligaţii depline a acestei comunităţi.

mai întâi. în ţările UE din anul 1982 şi până în anul 2008. însă. Ţinta acestora a fost şi este şi acum.. Prin ce mijloace? Repetăm.. când se consideră că progresul tehnic introdus în ferme. Acestea din urmă are darul să sporească considerabil productivitatea muncii. nişte obiective şi să se străduiască să le atingă. însă. redăm în graficul care urmează evoluţia preţului de vânzare a laptelui paralel cu cel al costurilor de producţie a unui Kg de lapte. Dacă fermierul român producător de lapte doreşte să rămână pe piaţa laptelui şi după anul 2007. cu fonduri nerambursabile pe bază de proiecte. Şi una şi alta dintre cele două deziderate nu pot să devină operaţionale . cu aceleaşi preocupări din Europa. Subvenţionarea de către stat a producţiei de lapte se va menţine. cât şi condiţii pentru obţinerea de lapte. paralel cu scăderea costurilor sale de producţie. în programe de educaţie profesională permanentă a fermierilor şi apoi în programe de modernizare tehnologică a fermelor. la un nivel la care fermierul să fie capabil să dezvolte ferma în continuare. Să se observe că pe tot parcursul anilor. cu ajutorul statului. poate susţine pe mai departe la nivel superior producţia de lapte şi să producă o rentabilitate. Fermierul român după 2007 Acum suntem suficient de bine pregătiţi pentru a putea înţelege ce trebuie să facă fermierul nostru pentru a prospera şi în viitor. Acestea sunt: 1) Sporirea numărului de vaci în fermă. Noile tehnologii pe care le propun sunt următoarele: . După subvenţii. numai dacă se cheltuiesc în ferme bani mai mulţi. decât prin folosirea cu pricepere a cunoaşterii ştiinţifice şi modernizarea tehnologică a fermelor de vaci. prin mărirea fermelor şi tehnologizare modernă. următoarea: a) sporirea numărului de vaci din fermă b) creşterea productivităţii muncii şi c) scăderea preţului de vânzare a laptelui. atunci el trebuie să urmeze calea pe care au parcurs-o şi pe care merg fermierii. 2) Introducerea în ferme a unor tehnologii noi dar care să fie simple şi eficiente şi care să asigure atât o înaltă productivitate a muncii. atât preţul de vânzare cât şi costurile sale de producţie au scăzut paralel şi în mod continuu. "curat şi de calitate". Pentru a vă convinge că cele specificate mai sus sunt adevărate. de pe acum. prin educaţie profesională.Scăderea costurilor de producţie nu se poate realiza. numai până în anul 2008-2010. De aceea ei au investit bani. Aceasta înseamnă că el trebuie să-şi fixeze.

atât vara cât şi iarna. . unde se mulg deodată (simultan) 6 sau 12 vaci şi unde igiena ugerului şi a laptelui sunt asigurate. b) să întocmeşti un proiect prin care să convingi oficialităţile că modernizările propuse duc la rentabilizarea fermei. • Să introduceţi în mod obligatoriu. prin programele "SAPARD". Pentru a beneficia de ele.• Să construiţi un adăpost nou sau să modificaţi adăpostul existent al vacilor şi să-l transformaţi într-un adăpost modern. cu întreţinerea dezlegată a vacilor (stabulaţie liberă) prevăzută cu cuşete individuale de odihnă şi evacuare mecanică a gunoiului. sub forma unui furaj unic. ţi se cer două lucruri: a) să doreşti cu adevărat să înfăptuieşti aceste obiective. Cu ce bani să realizăm toate aceste obiective ? Răspunsul este unul singur: cu bani de la Uniunea Europeană. însă. la ieslea sau la adăpătoarea automată amenajată special pe mijlocul sau pe una din laturile adăpostului. împreună cu concentratele. destinate în mod special unui asemenea scop. aerisit. mulgerea mecanică a vacilor la standul de muls. • Să produceţi furaje fibroase cultivate ( leguminoase graminee). Hrănirea şi adăparea trebuie să fie la discreţie. să la recoltaţi la timpul optim şi să le transformaţi în semifân sau siloz şi neapărat să le administraţi la vaci amestecate. special amenajat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful