P. 1
Tehnici de creştere şi exploatare a bovinelor pentru producţia de lapte

Tehnici de creştere şi exploatare a bovinelor pentru producţia de lapte

|Views: 2,496|Likes:
Published by Livia Radu

More info:

Published by: Livia Radu on Mar 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2013

pdf

text

original

Introducere Trecerea la agricultura privată permite dezvoltarea accentuată a sectorului creşterii animalelor , îmbunătaţirea calitativă a şeptelului, cu repercusiuni pozitive

în privinţa producţiilor. Vaca de lapte este cel mai avantajos producător de alimente de origine animală şi în special, de proteine cu valoare biologică ridicată; vaca de lapte poate fi considerată cea mai avantajoasă creaţie a secolului nostru. O vaca buna de lapte poate produce într-un an până la de 10 ori mai multe sunstanţe organice alimentare decât în propriul corp. La o producţie de 30-35 litri lapte/zi, o vacă produce într-o zi 1kg de proteină cu valoare biologică ridicată sau tot atât cât este în 5 kg carne macră(muşchi). Dacă se doreşte creşterea ponderii proteinei animale în alimentaţia populaţiei, laptele repreyintă una dintre soluţiile de bază. Laptele conţine proteine, grăsime (untul), lactoză şi calciu. Combinarea calciului cu lactoza şi alte substanţe active din lapte îl fac uşor asimilabil, ceea ce pentru alimentaţia copiilor este esenţial. Taurinele şi bubalinele domestice sunt mamifere cavicorne, ierbivore, rumegătoare, de talie mare şi mijlocie , cu dimorphism sexual evident la taurine şi puţin pronunţat la bubaline; femelele au patru glande mamare grupate în regiunea inghinală. Bovinele au ”o ierarhie de grup” bine conturată: îşi petrec majoritatea vieţii (60%) consumând furaje şi rumegând; comunică între ele prin semnale sonore (mugete); au un comportament sexual bine exprimat. Taurinele şi bubalinele sunt specii unipare, cu perioada de gestaţie lunga: 285 zile la vaci şi 315 zile la bivoliţe. Perioada de lactaţie durează 9-11 luni la vaci şi 6-10 luni la bivoliţe. Perioada medie anuală la lapte a vacilor din ţara noastră variază între 1500 şi 2100 kg, cu un conţinut de 3,7- 3,9% grăsime, iar la bivoliţe între 700 şi 1100 kg, cu 7-8% grăsime.

Tehnici de creştere şi exploatare a bovinelor pentru producţia de lapte
Importanta Taurinele sunt cele mai mari animale de fermă de pe glob şi au rol decisive ca sursă de alimentare , asigurând totodată creşterea şi păstrarea fertilităţii şi sănătăţii pământului.

Creşterea taurinelorocupa si va ocupa un loc primordial in economia productiei animale. Importanta cresterii lor este data de varietatea produselor pe care le furnizeaza – produse principale: lapte, carne; produse secundare: piei, gunoi de grajd; subproduse de abator: unghii, coarne, sange, par. Laptele este cel mai important produs, datorita compozitiei chimice complexe, valori biologice si gradul inalt de digestibilitate. El contine peste 100 de substante necesare organismului uman: toti cei 20 de aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 de vitamine si 45 de elemente minerale. Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte este echivalenta cu circa 400g de carne de porc, 750g carne de vitel, 7-8 oua, 500g peste, 2,6kg varza sau 125g paine. Importanta laptelui consta nu numai in valoarea nutritiva deosebita, ci si in faptul ca poate fi transformat intr-un numar mare de produse lactate(peste 1000), ceea ce contribuie la difersificarea alimentatiei umane. Rasele de taurine care se cresc in Romania

Reproductia taurinelor

Este bine stiut ca specia taurine are capacitatea biologica de a se reproduce in fiecare an. Cu alte cuvinte, se poate obtine cate un vitel in fiecare an de la fiecare vaca. Cele mai bune rezultate in reproductia vacilor sunt obtinute atunci cand intervalul dintre 2 fatari este de 365-390 de zile. Acest interval determina atat un numar mai mare de produsi (vitei), cat si o productie de lapte crescuta.

Adapostul in ferma de bovine Adapostul este mediul artificial, creat de on, pentru indepartarea efectelor daunatoare ale unor factori naturali asupra sanatatii si productiei animalelor. Daca este realizat correct, adapostul reduce pierderile de caldura pe timpul iernii si impiedica fluxul de calduca spre animale, vara; astfel, se mentin animalele intr-o stare de sanatate buna si se coreleaza productia cu potentialul lor genetic. Exista mai multe tipuri de apadosturi pentru bovine: 1.Grajdul de vaci cu intretinere libera Acesta este un adapost pentru vaci de lapte intrebuintate in stabulatie libera, cu dispunerea cusetelor de odihna pe cateva randuri, asezate cap la cap, cu aleea centala de furajare, cu doua zone de miscare si furajare. Evacuarea dejectiilor se realizeaza mecanic cu un tractor cu lama sau manual cu o lopata.

biologici si existenta animalelor. Toate aceste obiective se pot atinge dacă animalele sunt grupate în funcţie de dezvoltarea corporală şi cuşetele sunt dimensionate corespunzător pentru acea dezvoltare corporală. chimici. Limitatorul de grebăn amplasat mai sus nu produce disconfort atât de mare vacilor atunci când se ridică de pe stand. ceea ce reprezintă un factor de risc pentru uger. în care este dificil sau imposibil ca vaca să se aşeze. Cu cât va curge mai mult sânge prin uger. performantele economice ale afacerii. Atunci de ce sunt atât de multe vaci care stau în picioare? De ce atunci când au la dispoziţie cuşetele de odihnă vacile vor sta doar pe jumătate în ele sau se vor aşeza pe aleile de circulaţie? Răspunsul este unul singur: este ceva în neregulă cu cuşeta de odihnă. cu atât vaca va produce mai mult lapte. Trecerea substanţelor nutritive din sânge prin uger produce laptele. dar de fapt aşternutul din ele să fie în permanenţă murdar. dar permite vacilor să se aşeze prea adânc sau diagonal în cuşetă. dar există riscul ca acestea să urineze şi să defece pe aşternut şi nu în afara cuşetei. cu atat mai mult pe timpul iernii. află care aranjament al cuşetelor se potriveşte cel mai bine în situaţia din ferma ta. să se odihnească. Stiati că atunci când vacile stau jos fluxul sângelui înspre uger creşte cu 20-50%? Acest lucru este dovedit ştiinţific! Iată de ce vaca de lapte ar trebui să stea tot timpul jos. care o face neconfortabilă. 400-500 litri de sânge.2. Prin microclimat se intelege relatia dintre factorii fizici(temperatura. cu excepţia perioadelor în care mănâncă şi este mulsă. Atunci când planifici un nou adăpost cu întreţinere liberă cu cuşete de odihnă. La prima vedere aspectul şi dimensiunile cuşetelor din adăpost pot apărea ca favorabile asigurării confortului animalelor. Ea se exprimă prin greutatea animalelor şi înălţimea acestora la grebăn. Pentru a produce un litru de lapte. Confortul vacilor de lapte are un efect semnificativ asupra stării de sănătate a animalelor. prin ugerul vacilor bune producătoare trec cca. de exploatare şi care ţin de construcţia adăpostului care influenţează confortul vacilor de lapte. Există o mulţime de factori de mediu. curentii de aer). Cuşetele mai lungi şi mai largi asigură un confort mai bun animalelor. care asigură confortul pentru vacile tale şi promovează igiena în adăpost. luminozotatea. . umiditarea.Ferma de taurine Microclimatul din adapost influenteaza productie. Dacă vacile din ferma ta refuză să folosească cuşetele de odihnă sau stau în picioare în ele. a consumului de furaje şi a producţiei de lapte obţinute. Dezvoltarea corporală este o însuşire de exterior a taurinelor prin care se apreciază mărimea animalelor. atunci dimensiunile sau aşternutul sunt de vină.

Recomandările de dimensionare a cuşetelor se bazează cel mai adesea pe masa corporală a animalelor şi mai puţin pe talie sau grupă tehnologică. dar poate asigura mai puţin confort datorită spaţiului mai redus. Aceasta ne asigură că toate animalele din grupă tehnologică respectiv vor putea utiliza cuşetele. Astfel de recomandări se prezintă în tabelul 1. Grupă tehnologică = un grup de vaci care au aproximativ aceeaşi producţie de lapte şi se află într-un stadiu al lactaţiei apropiat Tabelul1 Dimensiunile recomandate pentru cuşeta de odihnă Lungimea cuşetei (cm) Masa corporală (kg) Lărgimea cuşetei (cm) Fandar e laterală 350-550 550-680 peste 680 112 112-122 132 200 215 230 Fandare spre înainte 230-245 245-260 260-275 Înălţimea limitatorului de grebăn de la patul de odihnă (cm) 95 102 107 Distanţa limitatorului de grebăn şi a celui de piept de la marginea posterioară a cuşetei (cm) 158 168 180 Valorile minime prezentate în tabel conduc la obţinerea unor cuşete care se pot utiliza de majoritatea vacilor din grup. .Dezvoltarea corporală şi gruparea animalelor Modelul şi dimensiunile cuşetei trebuie să satisfacă animalul cu dezvoltarea corporală cea mai mare din grupul care va utiliza cuşetele.

Vacile aflate în lactaţie avansată sau în repaus mamar pot beneficia de aceste dimensiuni mai mari ale cuşetei deoarece mai mult spaţiu oferă un confort mai mare vacilor gestante.Cuşetele dimensionate după valorile minime vor avea tendinţa de a genera un aşternut mai murdar decât cele dimensionate după valorile maxime. iar în standurile mai înguste vacile se vor aşeza mai drept. Aceasta deoarece vacile au tendinţa de a se aşeza cât mai adânc în stand. Valorile maxime prezentate în tabelul 1 asigură un confort superior vacilor de lapte. deoarece oferă mai mult spaţiu. .

. saltele din spumă.Pardoseala cuşetei de odihnă are influenţă asupra dimensiunilor Există două categorii de pardoseli pentru cuşete: permanente şi temporare. Cea mai bine acceptată formă este cea la care distanţa dintre bara de sus şi bara de jos a despărţitorului de stand este mare. Aceasta permite vacilor să fandeze lateral şi să se aşeze în cuşetă drept sau diagonal. Pardoselile temporare presupune existenţa unor paturi adânci cu cel puţin 15 cm de material de aşternut. paturi de apă. paiele. rumeguşul. În cazul utilizării pardoselilor temporare limitatorul de piept trebuie mutat cu 7-8 cm mai adânc în cuşetă. cum ar fi nisipul. Dimensiunile verticale ale cuşetelor pentru cuşetele cu pardoseli temporare trebuie să se situeze la limitele inferioare recomandate. Dintre cele permanente amintim: saltele umplute cu cauciuc tocat. talaşul. saltele din cauciuc. Forma despărţitorului de stand Forma despărţitorului de stand poate influenţa gradul de utilizare a cuşetelor şi starea de curăţenie a vacilor. între 84 şi 91 cm.

vaci care se odihnesc nr. Suprapopularea. Un IOC de 100% înseamnă că toate vacile care stau în cuşete se odihnesc. precum şi caracteristicile de folosire a cuşetelor. fă cât mai multe observaţii posibile.Cum verifici dacă vacilor tale le plac cuşetele sau nu? Sunt mai mulţi indici care cuantifică gradul de acceptare şi utilizare a cuşetelor de către vaci. cum ar fi la o oră după întoarcerea din sala de muls. Stresul termic poate reduce valoarea IOC sau IUC. 2. Dorim ca valoarea acestui indice să fie de 85% sau mai mare.Indicele de utilizare a cuşetelor (IUC) ° (nr. vaci care nu mănâncă) x 100. după administrarea furajelor sau după împingerea furajelor în iesle. IUC de 100% arată că toate vacile care nu consumă hrană se odihnesc în cuşete. Pentru a colecta date în vederea calculării acestor indici. Valoarea urmărită este de 75% sau mai mare. vaci care se odihnesc în cuşetă) / (nr. deoarece vacile îşi vor modifica comportamentul pentru a reduce temperatura corporală. Doi dintre ei sunt cei mai folositori. . în momentele în care vacile trebuie să utilizeze cuşetele. şi anume: 1. vaci care se odihnesc în cuşetă) / (nr. adică acolo unde sunt mai multe vaci decât cuşete. modifică comportamentul vacilor. vaci care stau îîn picioare îîn cuşetă) x 100.Indicele de odihnă în cuşete (IOC) ° (nr.

în acord cu cerinţele animalelor şi care reduce volumul de muncă din fermă. prin tencuirea în interiorul grajdului. Peretele din spate are. pe durata verii. Între fundaţie şi pereţi există un strat izolator hidrofug. stâlpii de susţinere fiind plasaţi în pahare din beton. un oblon transparent şi mobil care serveşte la controlul ventilaţiei. în partea superioară.Exemplu:Adăpost pentru vaci cu lapte . uşor extensibilă. rulată în partea superioară. În partea frontală a grajdului. 70 sau 80 vaci se recomandă amplasarea adăpostului în afara localităţii. Pereţii exteriori. agenţi chimici şi fizici (inclusiv agenţii utilizaţi în procesul decontaminării) şi. spaţiu de depozitare şi birou .85 m 2). În fapt. rezistenţă la foc. peretele este dezlocuit de o prelată (vezi fig.1) care rămâne. construiţi din zidărie uşoară. pentru întreruperea ascensiunii apei capilare din sol. acesta rămâne deschis . Fundaţia din beton este discontinuă. Pentru utilizarea la maximum cu putinţă a sălii de muls (cea mai scumpă parte a construcţiei) şi pentru a se facilita extinderea fermei la 40. poate fi populat iniţial cu 30 vaci.model pentru 30 vaci Materialul de faţă urmăreşte prezentarea unui adăpost semideschis pentru vaci cu lapte.fapt ce face ca fluxul de aer să generează senzaţia de răcoare şi să elimine căldura acumulată sub tavan. . satisfac cerinţele cu referire la: rezistenţă fizică. Având în vedere faptul că structura este uşoară. exemplul este o construcţie ieftină. este semideschis. are structura de rezistenţă din metal şi acoperişul cu învelitoare din tablă ondulată. prezintă un grad acceptabil de finisare a suprafeţei. în cea mai mare parte a anului. fundaţia respectă măsurile referitoare la rezistenţă şi durabilitate. format din carton bituminat şi bitum. Adăpostul propus are o suprafaţa total construită de 350 m 2 (din care pentru sala de muls. sub straşina adăpostului. funcţională.

prezintă un limitator pentru piept. Zona de odihnă. 1.grilajul de furajare.o primă posibilă extindere a adăpostului de la 20 la 40 capete. 7 . zona este delimitată de un prag cu înălţimea de 20 . este rezistentă la rulare şi nu este lunecoasă. Fig 2. 2 .5% se regăseşte şi în plan transversal. depozitate temporar în vederea furajării.Fig. 3 . Aleea este suficient de rezistentă pentru a susţine un tractor cu lamă utilizat la evacuarea dejecţiilor. 4 . posterior.perete cu oblon pentru ventilaţie. Panta de 1. înspre perete.0 m.2 x 1. anterior. astfel ca purinul să nu pătrundă în această încăpere.. spre aleea de circulaţie.perete cu uşă la capătul grajdului. este plasată la înălţime faţă de nivelul solului. Pardoseala are o pantă de 1.prelată pentru închiderea părţii frontale.6 m. un pat pentru odihnă confecţionat din cărămidă cu goluri. respectiv siloz. respectiv cuşeta de odihnă. 9 şi 10 . 5 .5-2% care începe dinspre o intrare şi se continuă spre cealaltă. Adăpost semideschis pentru 30 vaci cu lapte 1. 2 – sală de muls. tancul de colectare şi răcire a laptelui.iesle. la capătul decliv sunt plasate platforma pentru depozitarea gunoiului şi fosa pentru purin. Pardoseala este executată din beton. în fapt. este mai înaltă cu 15 cm faţă de pardoseala zonei de circulaţie şi este.şarpantă şi învelitoare din tablă cu luminatoare zenitale. 3 –birou şi grup sanitar pentru fermier. 6 – o a doua extindere posibilă (cu 10 cuşete) şi 7 – a treia extindere posibilă (cu alte 10 cuşete). 8 . acoperită cu un strat de beton cald (beton cu granulit). 6 . Câteva modalităţi posibile pentru extinderea adăpostului 1 – adăpost cu cuşete individuale şi boxe pentru fătare. 4 – încăpere pentru instalaţie de muls. pardoseala împarte adăpostul în mai multe zone: Zona (aleea) de circulaţie şi furajare este din beton raiat (a nu se înţelege beton sclivisit) şi are o lăţime de 3.zonă pentru depozitarea furajelor. Funcţional.calupuri de fân.stâlp de susţinere a şarpantei. 5. Dimensiunea cuşetei este de 2. în direcţie opusă faţă de intrarea în sala de muls.

este alcătuit din şarpantă metalică (elementul de susţinere şi rezistenţă) şi are învelitoarea propriu-zisă din tablă ondulată. pe lângă depozitarea temporară a furajelor are loc şi economisirea timpului necesar distribuirii manuale a furajelor. neporoasă. o încăpere pentru depozitarea concentratelor şi premixurilor. odată cu creşterea efectivului de animale. Sala de muls este de tip 2x4 standuri.) în zona de circulaţie. acest prag are rol limitator.grilajul de furajare – asigură un front de furajare de 65 de cm şi. dacă situaţia o impune. astfel încât acoperă întreaga zonă de furajare. Practic.0 m. În zona de furajare.zona de acumulare şi depozitare a furajului – continuă ieslea şi are o lăţime de 1.8x3. la un unghi de 30º faţă de aleea de serviciu a platformei. În acest fel. .ieslea este mai înaltă cu 15 cm decât pardoseala zonei de circulaţie.0 m. La nivelul pardoselii. Posibilităţi de extindere a adăpostului: întrucât costul unui m2 de adăpost construit este mare se recomandă extinderea graduală a adăpostului. De asemenea.5 –1. Dependinţe: adăpostul mai prezintă (vezi fig. Acoperişul-tavan permite iluminarea zenitală şi nu are termoizolaţie şi nici barieră antivapori. . în adăpost pot fi cazate 60 de vaci.0x2. o încăpere pentru tancul de răcire a laptelui şi agregatul de producere a vacuumului. În situaţia în care distribuţia furajelor se face cu remorca tehnologică. Practic. lărgimea este de 80-90 cm. capetele adăpostului pot fi prelungite (în fig. 2 vezi cifrele 6 şi 7) cu module de 10 standuri.2) o sală de muls. cu 4 aparate de muls care pot deservi toate standurile platformei. o primă extindere poate fi una simetrică. modelul sugerat se poate extinde conform schiţei prezentate în figura 2 (zonele gri reprezintă sugestii privind extinderea şi mărirea capacităţii). iar cele folosite pentru utilaje au dimensiunea de 2. Vacile sunt dispuse oblic.6 m. Acesta se prelungeşte în exteriorul suprafeţei utile a grajdului. Astfel.cm. de furajare este proiectată pentru a oferi confort animalelor şi în ideea încurajării şi maximizării consumului de furaje. respectiv pentru încă 10 vaci cu lapte. Acoperişul este în două ape. această zonă poate să lipsească sau să fie mult redusă. . pentru încă 30 de vaci cu lapte. grilajul delimitează zona de furajare de cea de circulaţie printrun panou din scândură. rumeguş. talaş etc. iar suprafaţa este netedă. se disting următoarele: . Uşile care asigură circulaţia personalului şi animalelor au dimensiuni de 1. permite contenţionarea vacilor. prevenind curgerea aşternutului (paie. un birou şi un grup sanitar pentru fermier. suprafaţa este mai rugoasă şi este destinată depozitării temporare a furajelor.

acestea sunt si cele care pot produce si cele mai mari cantitati de lapte cu furaje mai ieftine(cu mai putin concentrate).Furajarea vacilor de lapte Pentru o vaca buna de lapte este de foarte mare importanta sa manance atat cat lapte poate sa produca. ajungand la un maxim catre luna a 3-a de lactatie. Sunt vaci care consuma numai circa 1. Factorii de care depinde cantitatea de furaje consumate de o vaca sunt: -legat de animal(capacitatea digestiva): -greutatea corporala -individualitatea -pofta de mancare -starea fiziologica -legat de furaj: -felul furajului -stadiul de vegetatie -modul de conservare Greutatea corporala. porumbul. este scazuta la sfarsitul gestatiei si inceputul lactatiei. In mod obisnuit o vaca poate consuma. 2. . cu atat poate manca o cantitate mai mare de furaje si ca rezultat. dupa fatare creste usor.5kg SU/100kg greutate vie. va da o productie mai mare de lapte.animale lacome.5kg sau altele care pot consuma 4-5kg. in general. in medie. Felurile nutreturilor. lucerna. sfecla furajera. Pofta de mancare in cursul unei lactatii. De exemplu. Vacile de lapte consuma cu mare placere nutreturile dulci. Pofta de mancare un este intr-o relatie stransa cu posibilitatea de a produce lapte(sunt perioade in care vaca are pofta de mancare mai mica decat productia pe care o da). Individualitatea. iar dupa aceasta scade din nou pana la intarcare. ele un vor putea sa manance suficiente furaje pe care sa le transforme intr-o cantitate mare de lapte. iarba de Sudan. provoaca imbolnavire prin supraincarcare(ea este printre putinele nutreturi la care trebuie facute neaparat restrictii la consum pentru vacile de lapte). Sunt consumate cu mare placere nutreturile verzi(ca si fanurile) obtinute din trifoiul alb si rosu. Sunt vaci care mananca mai multe furaje. Vacile care in perioada de crestere au fost hranite necorespunzator au o dezvoltare corporala insuficienta si o capacitate digestiva mica. pasuni si fanete naturale de buna calitate. consumata in cantitate mare. Cu cat o vaca are o greutate corporala mai mare.

. Datorita climatului specific tarii noastre au loc schimbari importante ale structurii ratiilor vacilor de lapte in functie de sezon. Ele trebuie data numai pentru a completa ratia de baza facuta din nutreturi de volum. -semifanul. -nutreturile concentate sunt absolut necesare pentru a sustine productii mari de lapte. porumb. etc.la iesle -mixta(pasune si iesle) -hranirea pe timp de iarna:-cu nutreturi diferite -cu nutreturi unice(amestecuri furajere) -hranirea la stoc Hranirea vacilor la pasune prezinta urmatoarele avantaje: -are efecte favorabile asupra sanatatii. Hranirea in perioada de iarna(stabulatie). Se recomanda 3kg pentru fiecare 100kg greutate vie. Pentru ca productia de lapte sa nu scada in aceasta perioada.Cantitatea de fan recomandata vacilor este de circa 1kg pentru fiecare 100kg cantitate vie. trifoi rosu) sau amestecuri de graminee si leguminoase perene. -sfecla furajera este consumata cu placere de catre vacile de lapte si stimuleaza productia. orz. sroturi.Diferentele sezoniere in hranirea vacilor de lapte. deosebindu-se: -hranirea pe timp de vara:. -stimuleaza productia de lapte.preparat din ierburi(graminee si leguminoase) insilozate la umiditate scazuta. -porumb insilozat este cel mai rentabil nutret energetic pentru hranirea vacilor de lapte. atat in perioada de iarna cat si vara.la pasune . -sunt refacute rezervele de vitamine si saruri minerale care sunt deficitare in lunile de iarna. -se micsoreaza pretul de cost. Este bine ca nutreturile concentrate sa fie formate dintr-un amestec obtinut din mai multe componente: tarate. este necesar ca nutreturilor folosite sa fie de cea mai buna calitate. Dintre furajele utilizate frecvent. care sa participe in ratie atat cat este nevoie pentru a completa acele substante nutritive care nu sunt asigurate de catre nutreturile de volum. mazare. in special de cele de leguminoase(lucerna. -fanurile cultivate. cu consumabilitate mare. se mentioneaza: -fanurile de baza. -fortifica animalele(datorita miscarii in aer liber si sub influenta razelor solare).

indiferent de zona climatica o parte din nutretul verde poate fi asigurat cu subproduse ale industriei alimentare sau din gradinile de legume: tulpini de mazare. fanul de lucerna sau amestecul de graminee si leguminoase perene. in zonele de campie din sudul tarii conditiile climatice sunt mai putin favorabile pentru cresterea vacilor de lapte.Tehnica hranirii. Ratia si. Dupa mulsul de dimineatza se da sfecla furajera sau gulie. Ordinea de administrare a furajelor este importanta pentru buna digestie. borhoturi de la fabricile de spirt. In zonele de deal sau de depresiuni intramontane trebuie sa avem: -pe timp de vara: secara masa verde. . frunze de varzasau de conopida. dupa care urmeaza primul tain de concentrate. porumb furajer pentru terenuri neirigate si porumb masa verde pentru terenuri irigate -pentru toamna: otava de la iarba de Sudan si lucerna. melasa. greutatea corporala. lucerna sau amestecuri de graminee si leguminoase perene pentru terenuri irigate -culturi de vara:iarba de Sudan. asigurarea cu nutret verde poate fi facuta pe baza de conveier. la fel cand se scoate un furaj. In zona de campie in convierul verde trebuie sa participe: -culturi timpurii: secara . orz. Cum nu se poate conta prea mult pe productia pajistilor naturale.a. porumbul insilozat si semifanul. amestecuri de graminee si leguminoase perene si sfecla furajera In perioada de iarna sunt recomandate: porumb insilozat sau sfecla furajera. Introducerea unui nou sortiment de nutreturi trebuie sa se faca treptat. nutreturile de baza trebuie pastrate un timp cat mai indelungat neschimbate. grau pt terenuri neirigate si lolium. sortimentul de furaje existente in gospodarie s. porumbfurajer sau iarba de Sudan -toamna: pajistile naturale se completeaza cu sfecla sau gulia furajera -pe timp de iarna: fan natural completat cu fan de trifoi si sfecla furajera sau porumb insilozat Pentru zonele preorasenesti. Orice schimbare proate produce tulburari ale digestiei. Particularitatile zonale in hranirea vacilor de lapte. Astfel. Aceasta este necesara mai ales cand se face trecerea de la hranirea de iarna la cea de vara si invers. in special.Primul furaj administrat iarna trebuie sa fie fanul. Toamna si iarna se asigura taitei umezi de sfecla. Pentru fiecare vaca se calculeaza o ratie la intocmirea careia trebuie sa se tina seama de: productia de lapte. trifoi rosu. varsta. Diferitele particularitati climatice si de relief impun si o hranire adaptata conditiilor locale. apoi pasunile naturale care pot si completate cu amestecuri de garminee si leguminoase perene.

valorile de încărcare pot să difere destul de mult.85 0.03 UNL 0. crt.63 0. să luam ca exemplu modul de întocmire al unei raţii furajere pentru o vacă cu greutatea de 600 kg şi o producţie de 20 litri lapte în sezon de stabulaţie (tabelul 2). Etalonul valorilor de încărcare digestivă este 1 UID = 1 kg SU masă verde de pe o păşune de calitate.10 1. Spre exemplificare redăm în tabelul 1 valorile UIDL la unele furaje pe care le vom utiliza în formularea unor raţii. 1 2 3 4 PDIN (g) 89 86 13 17 PDIE (g) 76 70 16 24 Specificare Fân de lucernă în floare (preparat pe timp frumos) Fân de lucernă în floare (preparat pe timp ploios) Siloz de porumb cu bobul în lapte ceară Siloz de porumb cu bobul în pârgă SU (kg) 0.85 0.04 1. . exprimate în UIDL.60 0.25 0.35 UIDL 1. Sistemul UID(unităţi de încărcare digestivă) a fost introdus în practica alimentaţiei animalelor în Franţa încă din anul 1978. standardul este reprezentat de o vacă adultă cu masa corporală de 600 kg care produce în plină lactaţie 25 kg lapte cu 4% grăsime. În tabelele cu conţinutul nutritiv al furajelor utilizate în hrana rumegătoarelor s-au introdus şi coloane care indică valorile de încărcare digestivă a unui nutreţ. Tabelul 1 Valorile de încărcare digestivă la câteva furaje Nr. Această vacă. iar pentru vacile de lapte. la un consum la discreţie ingeră 17 kg SU din etalonul furajer (masă verde de pe păşune) ceea ce constituie „unitatea de încărcare digestivă pentru vacile de lapte.22 1. în funcţie de calitate.Unitatile de incarcare digestiva Cantitatea de substanţă uscată (SU) este cantitatea pe care o consumă zilnic o vacă ca să se sature şi să-şi asigure necesarul de energie şi substanţe nutritive.27 0. Dar pentru a vedea cum se lucrează cu aceste unităţi de încărcare. respectiv UIDL”.37 Din tabel mai rezultă că la acelaşi sortiment furajer.

3).1 x 1. respectiv 10.6 kg (10.04) în diferenţă până la capacitatea de încărcare digestivă de 16. la o administrare la discreţie şi cca.2 l Conform normelor de furajare la o astfel de vacă pentru a se sătura trebuie să-i asigurăm zilnic 18. şrot de floarea soarelui 60% şi tărâţe de grâu 20%.TABELUL 2 Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg cu o producţie de 20 l lapte cu 3.5 l PDIE (g) 1355 456 720 1176 16.2 kg SU respectiv 16.88 UNL şi 1044 g PDIN. la un consum de 6 kg fân.3 UIDL (5. Tabelul 3 Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg cu o producţie de 20 litri lapte cu 3.1 10. atunci conform datelor din tabelul 3. Corecţia raţiei şi implicit diferenţa de lapte până la producţia de 20 litri se realizează prin administrarea unui amestec de concentrate în cantitate de 2 kg şi care are în componenţă porumb 20%.85) cu o încărcare digestivă de 5. În acest caz energia şi proteina asigurată permit obţinerea unei producţii de lapte de 12-13.9 UIDL (16. Diferenţa de până la 20 litri lapte se poate realiza prin administrarea unui amestec de concentrate de 3.03) respectiv 30 kg siloz (10. vaca poate consuma silozul administrat la discreţie.2 x UNL 16. prin care se susţine o producţie de lapte între 13. de exemplu fân de lucernă preparat pe timp ploios.7 x UIDL 16. Cantitatea de SU din silozul menţionat care poate fi consumată este de 10.2 5. vaca va mai mânca.2 UIDL.2 5.2 kg şi care are în componenţă 65% uruială de porumb şi 35% şrot de floarea soarelui.2 UIDL. Din tabelul 2 se mai constată că cele două furaje de volum (6 kg fân lucernă şi 30 kg siloz de porumb) asigură 14.9 : 1.78 11.4 3. respectiv siloz de porumb recoltat în faza de lapte ceară.8-4% grăsime Specificare Necesar Fân de lucernă (1) Siloz de porumb (4) Aport nutritiv al raţiei de bază Producţia de lapte permisă Kg x 6 30 x x SU (kg) 18.9 16. 35 kg siloz de porumb.6 kg SU : 0.5 litri.5 litri şi 17 litri.8-4% grăsime .6 15.1 kg SU (6 x 0. Dacă se administrează 6 kg de fân de lucernă (1) vaca ingeră 5.88 17 l PDIN (g) 1355 534 510 1044 13.3 10. respectiv 1176 g PDIE.10 14. Dacă la întocmirea raţiei s-au utilizat nutreţuri voluminoase de altă calitate.35).2 – 5.

1 8. Tabelul 1 Ferma A: Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg. Pentru a vedea cât de important este aportul nutritiv al raţiei de bază în formularea structurii unui amestec de concentrate să luăm în discuţie următorul exemplu: în două ferme diferite raţia de bază se constituie din acelaşi furaj suculent adică siloz de porumb în pârgă (25 Kg) dar se diferenţiează prin tipul de nutreţ fibros respectiv un fân de lucernă (ferma A) şi altul de graminee cultivate (fân de lolium) la ferma B (vezi tabelul 1 şi 2).8 13.2 x UIDL 16.1 În acelaşi mod se lucrează la întocmirea raţiilor furajere destinate tineretului taurin supus îngrăşării sau ovinelor. cu o producţie de 20 l lapte cu 4% grăsime Kg Specificare Necesar 20.2 15.5 l lapte iar în funcţie de proteină (PDIN) o producţie de 14.92 1350 1350 89 58.6 10. borhoturi uscate etc.04 UNL.2 5. lupin. -nivelele de producţie în lapte a vacii sau a fermei. 1087 g PDIN şi 1108 g PDIE ceea ce ar permite obţinerea în funcţie de energie (UNL) a unei producţii de 13. ovâz. Administrarea acestora se face de regulă sub formă de amestecuri de concentrate (AC) a căror structură şi cantitate se stabileşte în funcţie de: -aportul nutritiv al raţiei de bază (Rb). sorg) boabe de leguminoase (mazăre.Specificare Necesar Fân de lucernă (2) Siloz de porumb (3) Aport nutritiv al raţiei de bază Producţia de lapte permisă Kg x 6 35 x x SU (kg) 18.5 PDIN (g) 1355 516 455 971 12 PDIE (g) 1355 420 560 980 12. mei.6 16. Concentratele în hrana vacilor de lapte Când vorbim de concentrate ne referim în principal la grăunţele de cereale (porumb.05 13.4 3.45 13.2 5. orz.2 x UNL 16. soia. etc. la ferma A aportul nutritiv al raţiei de bază este de 13.5 SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g Pg . În aceste cazuri. bob. grâu. dar valorile de încărcare digestivă sunt altele şi se preiau tot din tabele. şroturi. -stadiul fiziologic majoritar al lactaţiei din fermă.9 l lapte.6 9.) şi la unele produse care provin din prelucrarea materiilor prime agricole în industria alimentară: tărâţe.

9 16.6 8 25 6.5% parte minerală.4 27. 16% şrot de floarea soarelui şi 4.1 l lapte dependent de energie (UNL) şi de numai 9. Astfel pentru ferma A conform tabelului 3 se va proiecta un amestec de concentrate (AC) cu condiţia de calitate de 91 g PDIN/UNL care este relativ uşor de realizat pe baza a 79. la ferma B din cauza utilizării fânului de lolium.0 67.3 27. În schimb. 0 2. conform tabelului 4 condiţia de calitate de 199g PDIN/UNL este foarte greu de obţinut şi impune introducerea în structura AC a tărâţelor de grâu în proporţie de 35% şi a şrotului de floarea soarelui tot 35%.8 7.8 l lapte dependent de proteină (PDIN) din cauza fânului de graminee.8 17.46 712 375 1087 270 1357 608 500 1108 285 1493 104 27.8 3.5 14.36 8.42 16.5 SU kg UNL PDIN g PDIE g Ca g Pg La cealaltă fermă (ferma B) prin raţia de bază se asigură 13.21 520 1359 377 1389 35. să vedem cum se diferenţiează structurile celor două amestecuri de concentrate care trebuie întocmite.Fân de lucernă Siloz de porumb în pârgă Sare bulgăr Asigurat Rb Amestec de concentrate 8 25 6. Tabelul 3 AMESTEC DE CONCENTRATE CU CONDIŢIA DE CALITATE DE 84G PDIE/UNL (FERMA A) .00 13.9 108. ceea ce asigură obţinerea unei cantităţi de 14.5 34.00 13.5% grăunţe de cereale (porumb + orz).1 3.9 Total Tabelul 2 Ferma B: Raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg.5 57.3 5.8 17.36 UNL. partea minerală rămânând la 4%. 839 g PDIN şi 1012 g PDIN.5 17.3 71.04 3.5 131.5 14.85 17.6 16.2 93.4 16.2 Necesar Fân raigras Siloz de porumb în pârgă Sare bulgăr Asigurat Rb Amestec de concentrate Total 4.0 3.3 5. Având datele de la raţiile de bază din cele două ferme.3 15.5 34.8 7.36 464 375 839 512 500 1012 30. cu o producţie de 20 l lapte cu 4% grăsime Kg Specificare 20. grăunţele de cereale (porumb) reducându-se la 26%.92 1350 1350 89 58.04 8.1 37.5 6.

7 5 585 130 93.0 856.6 PDIN 3500 2040 3488 PDIE 6150 2640 1792 Ca g 10 18 40.4 30.94 12670 126.4 5 29. 7 8.9 1.33 904.0 195 Pg 150 102 62.5 2 1 100 SU Kg 43.4 0.2 49 87.5 4 30.5 0.3 9582 95.87 UNL 64.1 0.9 09 86.12 Având în vedere că producţia de lapte a vacilor din cele două ferme este cotată la 20l lapte/zi atunci la ferma A pentru echilibrarea raţiei de bază şi pentru satisfacerea cerinţelor de hrană corespunzătoare acestei producţii de lapte trebuie să se administrreze 3 kg/zi/cap.5 Pg 78 420 322 92 912 9.8 14.9 09 87.7 9188 92.0 13.2 0.6 0. Iar la ferma B este nevoie de 4 kg AC şi cu structura modificată. în schimb concentratele se stabilesc la fiecare animal în funcţie de producţia de lapte şi de stadiul lactaţiei.5 36.4 9.Specificare Porumb Orz Şrot de floarea soarelui Sare Cretă furajeră Fosfat monosodic Premix Total % 49. -cu furaje suculente şi voluminoase se vor satisface cu precădere cerinţele pentru întreţinerea funcţiilor vitale .04 Revine la 1 Kg AC Tabelul 4 AMESTEC DE CONCENTRATE CU CONDIŢIA DE CALITATE DE 199G PDIE/UNL (FERMA B) Specificare Porumb Tărâţe grău Şrot de floarea soarelui Sare Cretă furajeră Fosfat dicalcic Premix Total 0.9 0.7 4 0. 1 1.4 512 114. Prin exemplul de mai sus se mai pot formula două reguli de utilizare a concentratelor în hrana vacilor de lapte şi anume: -hrănirea vacilor de lapte dintr-o fermă se realizează de regulă cu aceleaşi cantităţi de nutreţuri suculente şi voluminoase.8 233.14 9028 90.4 31.57 PDIN 1820 3220 7630 PDIE 2678 2590 3920 Ca g 5.5 UNL 33.5 30 16 1 0.88 Revine la 1 Kg AC % 26 35 35 1 1.0 25.9 0.5 1 100 SU Kg 22. 0 2.

-vitamina E – 2. etc. deoarece vitamina K şi cele din complexul B sunt sintetizate la nivelul cerinţelor de către microsimbionţii ruminali. PP – 2500 mg la kg de premix.250 UI vitamina E. Silozurile de ierburi recoltate în faze timpurii de vegetaţie pot asigura un aport mai însemnat în vitamine (caroten) deoarece mediul acid din biomasa însilozată reduce pierderile vitaminice la 25-30%. În unele ferme europene la vacile de lapte se administrează în mod obişnuit un premix cu nicotinamidă.500. Administrarea premixurile vitamino-minerale în hrana vacilor de lapte La vacile de lapte cu producţii de peste 5000 l/lactaţie întreţinute pe pajişti cu vegetaţie în faze avansate sau în perioada de stabulaţie. .000 UI vitamina D 3 şi 1. -vitamine din complexul B. De regulă premixurile vitaminice pentru vacile de lapte se constitue din vitaminele AD3E.000 UI vitamina A.000 mg/kg premix.250. De regulă 1 kg premix vitamino-mineral care se introduce în proporţie de 1% în amestecurile de concentrate pentru această categorie de animale trebuie să asigure minim 3.5% în amestecurile de concentrate pentru vacile de lapte. mortalitate ridicată după fătare. B 2 – 300 mg. Astfel într-un fân chiar preparat corespunzător (culoarea verde fiind un indicator de calitate important) după 6-8 luni de depozitare. În ultimul timp tot mai multe companii realizează şi comercializează diferite preparate furajere în care la o proporţie de participare de 0. respectiv B 1 – 300 mg. partea vitaminică este reprezentată atât de vitamine liposolubile cât şi de vitamine hidrosolubile respectiv: -vitamina A – 2. retenţii placentare) dar şi cele în lactaţie prin reducerea producţiei de lapte. Efectele neasigurării vitaminelor se constată mai ales în lunile de sfârşit de stabulaţie (februarie – martie) când sunt afectate îndeosebi vacile în gestaţie avansată (se obţin viţei mici. o alimentaţie simplificată cu 1-2 furaje voluminoase conservate şi depozitate în condiţii deficitare poate genera o carenţă în unele vitamine şi microelemente.000 UI/kg premix. Cercetările efectuate în zona de vest a ţării pentru evaluarea nivelului de hrănire a vacilor de lapte în fermele familiale au permis constatarea că numai 12% dintre fermieri administrează în perioada de stabulaţie şi un premix vitamino-mineral. 500.000 UI/kg premix.ale animalelor iar prin concentrate se asigură în principal necesarul pentru producţia de lapte. -vitamina D 3 – 400. conţinutul în caroten (provitamina A) se reduce în proporţie de 80-85 %.

12000 mg Zn. 30 mg I şi 30 mg Se.02 g clorură de cobalt. fac parte şi microelementele şi ne referim la fier.02 g iodură de potasiu şi 0.5% conţine 1.3 mg Co.6% în proteină.3% mai mult lapte care este şi cu 4. iod. 0. funcţia de reproducţie şi chiar nivelul productiv. 0. 12000 mg Mn.1 mg Se. În prezent cel mai răspândit mod de asigurare a acestor nivele de micoelemente îl reprezintă sărurile anorganice (sulfaţi.003 g selenit de zinc.60 g sulfat de zinc. Efectul dozei amintite se poate constata dacă nicotinamida se foloseşte începând cu 14 zile înainte de fătare şi se continuă în prima treime a perioadei de lactaţie eventual până în a 100 a zi de lactaţie la vacile cu producţii medii zilnice de 35 l lapte. se poate obţine cu 5.1 mg I. 2300 mg Cu. atunci la un consum zilnic de 18-22 kg SU raţie. 40 mg Zn. zinc. mangan. Luând ca exemplu un premix mineral care se încorporează în amestecul de concentrate destinat unei vaci de lapte şi care conţine 8600 mg Fe. 0. Revenind la prezent. seleniu. nivelele amintite de microelemente se pot acoperi dacă premixul mineral care se încorporează în amestecul de concentrate în proporţie de 0. Carenţa respectiv neasigurarea acestora la nivelul cerinţelor animalelor poate şi în cazul vacilor de lapte să afecteze starea de sănătate. 75 mg Co.8 g sulfat feros. 1. .4 g sulfat de cupru. cloruri. oxizi) în viitor şi în cazul rumegătoarelor se va recurge la chelaţi organici sau anorganici. cupru. 8 mg Cu. 0.95 g sulfat de mangan. 0. cobalt.003 g selenit de zinc.Astfel dacă se administrează 6 g nicotinamidă (niacină. 0. Piaţa aditivilor furajeri şi din ţara noastră permite achizionarea de către crescători a diferitelor produse care au în structură premixuri minerale sau surse directe de diferite microelemente. Acelaşi efect se poate obţine dacă se asigură zilnic 15 g sticlă fosfatică solubilă cu microelemente (din categoria chelaţilor anorganici) la care se adaugă 0. vitamina B3) la vacile de lapte în primele luni de lactaţie.002 g iodură de potasiu şi 0. cantitatea de premix care asigură nivelele de suplimentare a microelementelor este de 70 g/zi/cap. 0. În funcţie de compoziţia premixurilor este necesar ca prin cantităţile administrate să se asigure suplimentar pentru 1 kg SU raţie următoarele valori orientative: 30 mg Fe. Microelementele Din categoria microingredientelor care în anumite condiţii de creştere şi exploatare a vacilor de lapte trebuie suplimentate prin hrana obişnuită. Totuşi la cumpărarea acestora este bine să se consulte şi un nutriţionist.4 % mai bogat în grăsime şi cu 2.

de către cel care apreciază. se întinde mult sub abdomen. Cea mai mică pondere o are tăria ligamentului suspensor al ugerului cu 10% şi lărgimea posterioară a ugerului cu 12%. în cele ce urmează voi încerca să demonstrez cum trebuie să fie ugerul unei vaci. De aici rezultă că acea vacă va fi bună de lapte care dă lapte mult în cât mai multe lactaţii. cum trebuie să fie dezvoltat corpul şi picioarele vacilor.Cum trebuie să arate o vacă bună de lapte ? Vaca este mijlocul nostru de producţie cu ajutorul căreia transformăm furajele în lapte. un număr de puncte de la 5 la 50. Experienţa fermierilor a demonstrat că numai vacile care au o anumită formă şi dimensiune a ugerului şi a sfârcurilor. fiecare dimensiune participă cu o anumită pondere. De aceea. cu sferturi simetrice şi cu sfârcurile anterioare aşezate la mijlocul sfertului ugerului. La sfârşitul aprecierii notele se cumulează într-o valoare numită indexul ugerului. cu longevitate productivă mare. Un uger ideal este cel care are o ataşare deasupra jaretului (uger adânc). au longevitate productivă mare. trebuie memorate din figurile următoare. larg. Această caracteristică se numeşte longevitate productivă. Restul dimensiunilor participă la alcătuirea indexului cu câte 16%. Ugerul ideal pe care trebuie să-l posede o vacă bună de lapte. Acestea sunt: • Adâncimea ugerului • Înălţimea ugerului • Lărgimea posterioară a ugerului • Ataşarea anterioară a ugerului la peretele abdominal • Poziţia sfârcurilor anterioare • Tăria ligamentului suspensor al ugerului Pentru toate aceste caracteristici se acordă. . precum şi a corpului şi a membrelor. lărgimea posterioară a ugerului. La alcătuirea acestui index. apreciată prin adâncimea despicăturii care se găseşte între partea stângă şi dreaptă a ugerului posterior. este înalt. tăria ligamentului care suspendă ugerul. pentru a realiza o performanţă mare de lapte. ataşamentul ugerului. rezultă din câteva măsurători şi aprecieri care se fac asupra lui. adâncimea ugerului. În cele ce urmează voi preciza punctele anatomice între care se fac aprecierile pentru fiecare din caracteristicile ugerului. Cea mai mare pondere o are adâncimea ugerului care participă la cifra totală cu 30%. locurile anatomice între care se măsoară separat. Pentru ca să puteţi aprecia cu multă precizie un uger ideal sau defect. înălţimea posterioară a ugerului. într-o viaţă productivă cât mai lungă.

Instalaţiile de muls existente la ora actuală în lume se pot clasifica astfel: • după modul de instalare a lor în: instalaţii montate în adăpost. Într-o piaţă plină ca în zilele noastre. .Maşini şi instalaţii utilizate la mulsul vacilor Cuvântul “eficienţă” este. pentru gospodăriile moderne. la platformă şi la păşiune. simbolul vremurilor în care trăim. • după felul construcţiei pompei de vacuum se clasifică în: instalaţii cu pompă cu piston. profitul este în funcţie de eficienţa gospodăririi. • după modul de funcţionare: în doi timpi şi în trei timpi. dispozitive şi o deservire care să asigure eficienţă şi profit cât mai mare. ferindu-l pe acesta din urmă de eventualele boli profesionale şi ducând la efectuarea mulsului în condiţii igenice. • după cum se realizează colectarea şi transportul laptelui în: instalaţii cu colectarea laptelui în bidoane şi cu transportul laptelui pe conductă şi colectarea acestuia în rezervoare sau cisterne de răcire. Scopul firmelor renumite în domeniu a fost şi este de a oferi unelte. instalaţii cu pompă rotativă şi mai nou instalaţii cu pompă cu turbină de apă. Introducerea mulsul mecanic în practica zootehnică a dus la asigurarea unei productivităţi ridicate a muncii de 2 – 5 ori şi la uşurarea muncii mulgătorului. • după modul de utilizare se clasifică în: instalaţii de muls staţionare şi mobile.

8.5 bari ° 50 kPa â const. cu pompe rotative şi cu pulsatoare pneumatice şi electro-magnetice. staţionare. la cele fixe şi până la 35 locuri la cele mobile. Instalaţiile pentru mulsul vacilor în fermă se clasifică în: instalaţii de muls vaci de lapte la bidon (pentru mulsul în adăpost a 100 . 24 sau 48 locuri. platforma are 4.380 mm Hg şi reclamă ca pulsatorul să realizeze 150 . .3 bari ° 30 kPa. ∆ p ° 0. 2 × 5 vaci.42 bari ° 40 .0. instalaţii de muls vaci de lapte la platformă tip “Brăduleţ” cu module pentru: 2 × 10 vaci. Instalaţiile de muls oi pot fi: grupuri individuale de muls şi platforme de muls în adăpost şi la păşune. 12. instalaţia de muls vaci de lapte la platformă pentru păşune (pentru mulsul a 200 de vaci de lapte întreţinute la păşune).170 pulsaţii pe minut. 16. se clasifică în platforme fixe care sunt transversale sau frontale. În cazul instalaţiilor cu platforme fixe. 1 × 10 vaci şi 1 × 5 vaci.124 capete vaci de lapte).40 . electro-magnetice şi mai nou electronice cu comandă locală. cu colectarea laptelui în bidoane şi cu transportul acestuia pe conducte în rezervoare cu răcire. Cel mai frecvent se utilizează platformele fixe de tip tandem urmate de cele în “V” pentru efective de până la 800 vaci. 12 locuri de muls. Platformele pot fi: cu boxe aşezate pe un rând sau două rânduri şi cu bandă transportoare. În general. minigrup individual de muls vaci de lapte în varianta: cu cadru fără roţi şi cu cadru cu roţi (pentru mulsul unui număr redus de vaci de lapte . pentru turme peste 300 oi. 8. Valoarea minimă a intensităţii vacuumului pentru menţinerea paharelor de muls pe mamelon este ∆ pmin. capacitatea de lucru poate să fie de 220 oi mulse. aspiraţia laptelui se face prea lent. iar peste acest efectiv platforme rotative. Instalaţia funcţionează la o valoare a vacuumului de 350 . pentru maşinile de muls vaci. cu funcţionare în doi timpi.• după felul pulsatorului în: instalaţii cu pulsatoare mecanice. Platformele de muls.42 kPa ° const. Platformele au câte 6. 16 locuri de muls odată. platforma are aceleaşi părţi componente ca şi cea de muls vaci. ° 0. instalaţii de muls vaci de lapte la platformă “Crupă la crupă” cu modulele pentru: 2 × 20 vaci şi 1 × 10 vaci. fiind de tip tandem sau în formă de “V” şi în platforme mobile care de regulă sunt rotative cu dispunerea animalelor în “V” sau tandem. Parametrii optimi la care trebuie să funcţioneze maşina de muls sunt următorii: • Intensitatea vacuumului optimă este: ∆ p ° 0.15). pneumatice. La noi cele mai răspândite instalaţii de muls sunt cele montate în adăpost. Pentru turme de oi sub 300 capete. pentru instalaţiile de muls oi În cazul în care intensitatea vacuumului este mai mică decât cea optimă.

Automatizarea mulsului cuprinde în principiu un traductor de debit de lapte şi un bloc de comandă care în funcţie de informaţiile primite de la traductorul de debit. provocând oboseala muşchilor şi afectând sănătatea ugerului. sfincterul nu poate urmări deformările manşonului. comandă schimbări în funcţionarea pulsatorului sau modificarea intensităţii vacuumului la aparatul de muls. pentru maşinile de muls vaci: fo ° 80 . prin mărirea numărului de aparate de muls la care poate lucra un mulgător. deoarece provoacă fluctuaţii ale intensităţii vacuumului şi nu duc la micşorarea timpului de muls. Unele instalaţii de muls mecanic sunt dotate cu sisteme de automatizare şi pentru unele operaţii auxiliare.180 puls. şi nu are nevoie de o unitate de comandă separată. sistemul pentru întreruperea automată a mulsului. şi la optimizarea regimului de lucru al aparatelor de muls. Debitul de lapte muls nu creşte. Acesta menţine o pulsaţie ritmică şi proporţională constantă. Atât în procesul de proiectare – construcţie cât şi în cel de exploatare. distribuirea furajelor concentrate şi spălarea şi dezinfectarea aparatului de muls. este de tip electronic cu comandă locală. umiditatea aerului şi de alţi factori. sunt prevăzute cu duze cu aer cald care o dată cu spălarea propriu – zisă. care este “inima aparatului de muls”. • Durata fazei de aspiraţie optimă este da ° 50…60%. Valorile mai mici sunt dăunătoare. instalaţiile de muls trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: instalaţiile de muls trebuie să extragă integral laptele cisternal şi alveolar din .• Frecvenţa pulsaţiilor optimă este: fo ° 55 . prin executarea mulsului complet. iar valorile mai mari nu sunt justificate. La unele maşini de muls realizate pe plan mondial. Duzele se deschid automat. realizează şi uscarea parţială a ugerului şi înlocuirea masajului manual. fără să fie influenţată de temperatură. pulsatorul. cum ar fi: spălarea ugerului. sistemul pentru detaşarea automată a paharelor aparatului de muls. Acestea din urmă se pot transforma într-un proces vibrator. La frecvenţe mai mari.56 puls. ° const. Dintre sistemele de automatizare existente la ora actuală în dotarea maşinilor de muls amintim: sistemul pentru semnalizarea automată a sfârşitului mulsului. Acest domeniu a fost revoluţionat în ultimii 20 de ani prin introducerea elemetelor de automatizare şi computerizare care au dus la reducerea consumului de forţă de muncă. proiectând asupra ugerului jeturi verticale de apă. Unele instalaţii existente pe plan mondial. fără să fie necesară aplicarea mulsului manual suplimentar./min pentru instalaţiile de muls oi. Eventuale abateri ale frecvenţei de la valoarea optimă poate duce la înrăutăţirea procesului de muls. Spălarea ugerului este realizată cu duze de pulverizare a apei dispuse pe podea./min.

964 mil. Cota este dată individual şi la cerere în Kg lapte şi grăsime.057 mil. Dintre firmele care produc maşini şi instalaţii pentru mulsul vacilor şi oilor amintim: Westfalia Germania. Cota de lapte se referă numai la laptele de vacă şi reprezintă cantitatea maximă ce o poate produce o exploataţie (gospodărie) pentru comercialzare prin vânzare. cuprinzând măsuri acompaniatoare şi pentru modernizarea şi diversificarea exploataţiilor agricole. Vânzarea poate fi pentru procesare (prelucrare) şi directă (alte persoane fizice sau juridice). iar 1.R. Gascoigne Melotte Franţa. România are cota de lapte negociată la 3. Alfa Laval Agri Suedia. să aibă o funcţionare silenţioasă şi să nu acţioneze prin inhibare asupra animalelor. Pilonul I – denumit „Organizaţii comune de piaţă” se realizează prin preţuri. Tone (36%) sunt destinate procesării. Pilonul II – denumit „Dezvoltare rurală” are un program stabilit prin Agenda 2000. Din această cotă 1. Junker Studio S. să menţină starea de sănătate a ugerului atât prin evitarea traumatizării ţesuturilor acestuia cât şi prin pregătirea corespunzătoare a animalelor la muls. Tone.L. Tone (64%) sunt .L. Sistemul cotelor de lapte Uniunea Europeană acţionează în domeniul agriculturii printr-o politică agricolă comună realizată prin doi piloni. caşcaval etc) şi în Kg grăsime rezultat. Anul de cotă se derulează în perioada 01.uger prin corelarea vitezei de mulgere cu cea de cedare a laptelui. Cantitatea se exprimă în Kg lapte (efectuându-se transformările necesare când se vinde în litri sau alte produse – brânzeturi. smântână. iaurt. Sistemul de cote a apărut în anul 1984.093 mil. Laptele folosit pentru autoconsum (familie) şi hrana animalelor nu intră în cota de lapte.an următor. Banat Nova Puls S. ajutoare financiare (plăţi directe. să fie ergonomice. ca o necesitate a stabilizării pieţei şi rentabilizării sectorului de lapte şi produse lactate. calculat pentru 826.216 vaci la o producţie de 3700 kg lapte. Agromilk Ungaria. datorită stereotipului dinamic al programului din fermă şi a respectării cerinţelor procesului neurohormonal de cedare a laptelui. să se poată efectua curăţirea lor cu soluţii fierbinţi şi corozive. Braşov (importator aparate de muls Agrosez). cote şi protecţie vamală. trebuie să fie corelaţi cu aptitudinile pentru mulsul mecanic al ugerului.03.04 an curent – 31. stocare. parametrii constructivi şi funcţionali ai instalaţiilor de muls. să răspundă cerinţelor de tehnică a securităţii muncii. restituţii la export etc). România.R. fiabilitatea şi mentenabilitatea instalaţiilor de muls trebuie să fie foarte ridicate deoarece exploatarea acestor utilaje se face într-un timp dublu limitat. proprietăţile materialelor de construcţie a instalaţiei nu trebuie să modifice calităţile fizico – chimice şi organoleptice ale laptelui.

ceea ce înseamnă că în acest an trebuie să livrăm cât mai mult lapte la procesare. a calităţii laptelui crud. Este obligatoriu ca după distribuţia cotei de lapte producătorul să realizeze minim 70%. .2 Euro. realizânduse o medie de 1. (termen 45 zile). care se poate moşteni. recent încheiat.destinate vânzărilor directe. diferenţa până la 70% este preluată de stat. transmite. care va ţine până la 31. accidente etc).12 2009) privind cerinţele comunitare a fermelor de vaci de lapte. Aceasta este în limba engleză. România. (Olanda 2. preţul mediu de vânzare este de 1 Euro/kg lapte. România nu a stabilit modul de gestionare a cotei vânzărilor directe. România beneficiază de o rezervă de cotă de 188. Datorită situaţiei speciale din ţara noastră. Această situaţie este îngreunată şi de faptul că 90% din exploataţii (gospodării) au 1 –2 vaci (circa 1 mil. Pentru România cantităţile dintre aceste două destinaţii mai pot fi modificate în funcţie de anul de referinţă 2005 – 2006. deşi mai are câteva luni până la aplicare nu a aprobat nici o documentaţie specifică gestionării cotei de lapte şi de stabilire a unei organizaţii care să o gestioneze. Cei care vor putea beneficia de ea vor fi tineri crescători care se îndreaptă spre acest sector sau cei care îşi dezvoltă activitatea.E.000 exploataţii). care poate interveni şi să cumpere cota de lapte spre redistribuire la cei care îşi dezvoltă activitatea şi tinerii crescători apăruţi în acest sector (în funcţie de politica statului). Procentul de referinţă pentru grăsime nu a fost stabilit pentru România. va intra în anul de cotă la 01 –04 2007. traducerea nefiind autorizată pentru a fi evitată confuzia de termen şi sens.2 Euro. direcţie în care contabilizarea este reală şi sigură. România în cazul aderării în anul 2007. diferenţa trebuind orientate spre carne. cutremure.2008. România beneficiază de o perioadă de tranziţie de 3 ani (până la 31. În U. exploataţii) şi 10% din exploataţii au peste 3 vaci (circa 100. acesta urmând să fie după realizarea anului de referinţă 2004 –2005. mai scăzut în ţările nou intrate – Ungaria 40 Forinţi). Trebuie spus că legislaţia europeană privind cota de lapte este stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) numărul 1225/1999 şi 1788/2003 şi Regulamentul Comisiei (CE) numărul 595/2004.7 vaci pe exploataţie. De reţinut faptul că doar 47% din vaci vor beneficia de cota de lapte. În situaţia nerealizării (excepţie cazuri de forţă majoră – boli. închiria sau vinde. Cota de lapte reprezintă un bun câştigat.03. modernizarea şi retehnologizarea unităţilor de procesare a laptelui şi organizarea centrelor de colectare. iar plata penalităţilor pentru depăşirea cotei se realizează până la 31 august (termen 5 luni). Situaţia laptelui predat la procesare se depune de cel care realizează prelucrarea laptelui până la data de 15 mai. Situaţia laptelui destinat vânzării directe se realizează în principiu pe declaraţie pe propria răspundere de către cel care are cota. Austria 1.400 tone care se va distribuii doar după 2009.

.000 Euro).Concluzionând putem spune că nu vor putea beneficia de sistemul de prime şi subvenţii decât beneficiarii de cotă. Pentru a menţine vânzările la un nivel constant şi a-i stabiliza pe fermieri la locurile lor de baştină. în consecinţă dacă noi vrem să trăim ca şi fermierii din UE. în scopul creşterii constante a vânzărilor de lapte şi produse lactate a fost necesar să-si mai propună încă un obiectiv fundamental şi anume: scăderea preţului de vânzare a laptelui. şi România va fi membră cu drepturi şi obligaţii depline a acestei comunităţi. în funcţie de mărimea efectivului şi în acelaşi timp. dacă observăm ce se face în acest domeniu. iar aceasta o dată câştigată asigură crescătorului la încheierea activităţii un câştig (sprijin) deosebit ( 20 vaci x 7000 kg/cap x 1 Euro = 140. 2) Bani pentru dezvoltare tehnologică (subvenţii). Incă de la începutul formării Pieţei Comune Europene ţările care făceau parte din ea au urmărit să atingă o singură ţintă şi anume: Să-i încurajeze pe fermieri să prospere economic Pentru aceasta guvernele lor au făcut ce trebuia să facă. nu veţi putea desfăşura o activitate economică în domeniu ! Dacă abia atunci vă veţi hotărâ să aveţi o fermă de vaci. Cum să facă asta ? Răspunsul este unul singur: prin scăderea constantă a costului pentru producerea unui litru de lapte. să închiriaţi (se reînnoieşte anual – Olanda 0. va trebui să cumpăraţi cota de lapte împreună cu cantitatea de grăsime. pentru a le asigura două condiţii fundamentale. în ţările care fac parte din Uniunea Europeană. au subvenţionat financiar producţia de lapte. Acestea sunt: 1) Piaţă de desfacere sigură pentru laptele produs. proporţional şi în funcţie de fertilitatea solului şi condiţiile geografice ale locului unde sunt aşezate fermele. Peste cateva luni.13 Euro/kg) sau în caz fericit după 2009 să apelaţi la rezerva de stat! Cota de lapte reprezintă perspectivă şi siguranţă pentru crescătorul român! Ce trebuie să facă fermierul cu vacile pentru a rămâne pe piaţa laptelui şi după 2007? Răspunsul corect la întrebarea din titlu îl putem găsi cu mare probabilitate. în parte. ei au introdus o cotă de producţie de lapte pentru fiecare fermă. va trebui să facem ca şi ei. Crescători atenţie ! Dacă nu veţi avea cotă de lapte în 2007.

Prin ce mijloace? Repetăm. prin educaţie profesională. Să se observe că pe tot parcursul anilor. 2) Introducerea în ferme a unor tehnologii noi dar care să fie simple şi eficiente şi care să asigure atât o înaltă productivitate a muncii. Şi una şi alta dintre cele două deziderate nu pot să devină operaţionale . mai întâi. Acestea sunt: 1) Sporirea numărului de vaci în fermă. redăm în graficul care urmează evoluţia preţului de vânzare a laptelui paralel cu cel al costurilor de producţie a unui Kg de lapte. Dacă fermierul român producător de lapte doreşte să rămână pe piaţa laptelui şi după anul 2007. Pentru a vă convinge că cele specificate mai sus sunt adevărate. la un nivel la care fermierul să fie capabil să dezvolte ferma în continuare. poate susţine pe mai departe la nivel superior producţia de lapte şi să producă o rentabilitate.. cu ajutorul statului. După subvenţii. De aceea ei au investit bani. Fermierul român după 2007 Acum suntem suficient de bine pregătiţi pentru a putea înţelege ce trebuie să facă fermierul nostru pentru a prospera şi în viitor. prin mărirea fermelor şi tehnologizare modernă. "curat şi de calitate". cu aceleaşi preocupări din Europa. însă. Noile tehnologii pe care le propun sunt următoarele: . în ţările UE din anul 1982 şi până în anul 2008. atunci el trebuie să urmeze calea pe care au parcurs-o şi pe care merg fermierii. când se consideră că progresul tehnic introdus în ferme. Subvenţionarea de către stat a producţiei de lapte se va menţine.Scăderea costurilor de producţie nu se poate realiza. numai până în anul 2008-2010. însă. atât preţul de vânzare cât şi costurile sale de producţie au scăzut paralel şi în mod continuu. de pe acum. decât prin folosirea cu pricepere a cunoaşterii ştiinţifice şi modernizarea tehnologică a fermelor de vaci. următoarea: a) sporirea numărului de vaci din fermă b) creşterea productivităţii muncii şi c) scăderea preţului de vânzare a laptelui. nişte obiective şi să se străduiască să le atingă. cu fonduri nerambursabile pe bază de proiecte. Aceasta înseamnă că el trebuie să-şi fixeze. Ţinta acestora a fost şi este şi acum. numai dacă se cheltuiesc în ferme bani mai mulţi. în programe de educaţie profesională permanentă a fermierilor şi apoi în programe de modernizare tehnologică a fermelor.. cât şi condiţii pentru obţinerea de lapte. paralel cu scăderea costurilor sale de producţie. Acestea din urmă are darul să sporească considerabil productivitatea muncii.

atât vara cât şi iarna.• Să construiţi un adăpost nou sau să modificaţi adăpostul existent al vacilor şi să-l transformaţi într-un adăpost modern. unde se mulg deodată (simultan) 6 sau 12 vaci şi unde igiena ugerului şi a laptelui sunt asigurate. special amenajat. ţi se cer două lucruri: a) să doreşti cu adevărat să înfăptuieşti aceste obiective. • Să produceţi furaje fibroase cultivate ( leguminoase graminee). Hrănirea şi adăparea trebuie să fie la discreţie. să la recoltaţi la timpul optim şi să le transformaţi în semifân sau siloz şi neapărat să le administraţi la vaci amestecate. b) să întocmeşti un proiect prin care să convingi oficialităţile că modernizările propuse duc la rentabilizarea fermei. însă. destinate în mod special unui asemenea scop. aerisit. la ieslea sau la adăpătoarea automată amenajată special pe mijlocul sau pe una din laturile adăpostului. împreună cu concentratele. mulgerea mecanică a vacilor la standul de muls. Pentru a beneficia de ele. . prin programele "SAPARD". sub forma unui furaj unic. Cu ce bani să realizăm toate aceste obiective ? Răspunsul este unul singur: cu bani de la Uniunea Europeană. cu întreţinerea dezlegată a vacilor (stabulaţie liberă) prevăzută cu cuşete individuale de odihnă şi evacuare mecanică a gunoiului. • Să introduceţi în mod obligatoriu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->