P. 1
ciroza hepatica

ciroza hepatica

|Views: 3,979|Likes:
Published by Danci Anca Melinda

More info:

Published by: Danci Anca Melinda on Jun 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/20/2015

pdf

text

original

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

ŞCOALA POSTLICEALĂ ,,LOUIS PASTEUR’’ DEJ Localitatea DEJ, judeţul CLUJ

PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Profesor îndrumător: As.med.pr. RACZ ILDIKO

Absolvent: MUREŞAN V. CORINA

2010

Tema proiectului pentru examenul de absolvire:

INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA

2

Jurământul asistenţilor medicali generalişti:

“În numele Vieţii şi al onoarei, jur să îmi exercit profesia cu demnitate, să respect fiinţa umană şi drepturile sale şi să păstrez secretul profesinal. Jur că nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, apartenenţă politică sau stare socială. Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană chir sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanităţii. Fac acest jurământ în mod solemn şi liber !’’

3

.................................. Capitolul 4 .......... 14 -Tratament ........................................................... 15 5............................... pag..... pag........................................ pag...................... Notiuni de anatomie si fiziologie a ficatului ..................................................................................................... Capitolul 3.................... pag.Metode de lucru .............................. pag................. 14 -Dietoterapie ................. pag............................................................................................................ 7 3......................... 30 Anexa 1 .... 10 -Etiologie .......... pag..................... pag................................ pag.............. pag....................................................... 6 -Scop si Motivatie . 10 -Definitie ............................................... pag.................. Capitolul 2. 17 ............................................... pag.Studiu de caz 2 ........................... pag..... pag...............Studiu de caz 1 ........................................................... 8 -Anatomia ficatului ............................................................... pag........... pag................. 32 Anexa 3 .................................. 8 4........... 19 ........................... pag................................ 10 -Simptomatologie ................................................ 10 -Evolutie ......................................................CUPRINS 1. 8 -Fiziologia ficatului ........... 31 Anexa 2 ................ pag........ pag................................................... 12 -Complicatii ................................................. 13 -Prognostic .......................................................................... Capitolul 1......... 33 4 ............................. 24 Concluzii ......... pag.......... 10 -Epidemiologie .................................... 29 Bibliografie ............................... pag........... Introducere ........Ciroza hepatica ... pag.............. pag....................................................

3.5.Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului. 5 .Descrie elementele de fiziologie ale corpului uman.1. 25.4.4.Comunica pe internet.5.2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire. 18.Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. 2.Identifica problemele de dependenta. 14.3. 3.Pregateste pacienrul pentru tehnici si investigatii. 14.Analizeaza nevoile fundamentale specefice fiintei umane. 18.5.2.Utilizeaza sistemul de operare windous.2. 5.1.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.Elaboreaza planul de ingrijire. 25.COMPETENTE 1.Elaboreaza strategii pentru o comunicare eficienta.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului digestiv. 14. 25.Aplica tehnici de comunicare orala. 2.Aplica procesul de ingrijire.1. 25.1.Administreaza medicamente.2. 2.Aplica interventiile proprii si delegate planificate. 16.4. 25.5.

6 . teoretica si practica imbinata cu o tinuta adecvata si completa cu devotament fata de bolnav asigura reusita in practicarea acestei meserii. Datorita unei explicatii stiintifice si tehnice din ultimii ani.CAPITOLUL I INTRODUCERE O buna stare de sanatate este un drept impresciptibil al omului. Pentru eficienta maxima. Sunt profund recunoscatoare Asistentei Principale Racz Ildiko pentru sprijinul permanent si indrumarile pe care mi le-a oferit in realizarea acestui studiu. pentru a da curs cu promptitudine. nu spunem nimic nou. sunt factori etiologici. sa aiba capacitatea de a evalua in mod cat mai rapid si mai practic situatiile.Incidenta imbolnavirilor este destul de mare. Elementul particular este ca mortalitatea prin boli digestive nu cresc paralel cu inaintarea in varsta ci cuprind un cerc din ce in ce mai mare de oameni de varsta tanara. in plina activitate “secerand” ca o adevarata epidemie de oameni de care societatea se disperseaza cu dificultate.asistenta medicala trebuie sa-si cunoasca bine indatoririle. atat de cotidian astazi. solicitudine si constiinciozitate a rolului sau de ajutor al medicului. actiunii sale. O temeinica pregatire profesionala. prin indeplinire sau competenta. Sanatatea omului este cel mai relevant drept pentru care acesta aspira. Afirmand ca cresterea bolilor digestive este o amenintare pe care o cunoaste modul actual de viata al omului modern. Sarcina de baza ca si cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa de a-si mentine sau redobandi sanatatea. rolul asistentei medicale a devenit din ce in ce mai complex. Nu de mica importanta este faptul ca stressul si nu numai.

alcoolica. in ciuda progreselor facute in plan de diagnostic si tratament. mai ales la barbati. In cadrul acestei boli cunoscandu-se factorii favorizanti si respectandu-se tratamentul medicamentos si igienico-dietetic se poate spune ca pacientii pot sa-si desfasoare o viata cvasinormala. metabolica.De asemenea doresc sa multumesc intregului colectiv din sectia de gastroenterologie al Spitalului Municipal Dej care m-a ajutat in munca de cercetare clinica si mi-a impartasit cu generozitate din bogata experienta profesionala. Scopul lucrarii consta in imbogatirea cunostintelor mele de medicina interna. Prin studierea acestor cazuri am ajuns la o intelegere si cunoastere a fiintei umane si a modului in care se pot initia si intretine relatii interpersonale cooperante bazate pe respect intre membrii echipei de ingrijire si cel ingrijit. SCOP SI MOTIVATIE Am ales aceasta tema deoarece afectiunile hepatice reprezinta o pondere insemnata in patologia digestiva la noi in tara. De aceea doresc sa evaluez utilitatea materialelor informative cu rol educativ in realizarea unui control cat mai bun al bolii. Ciroza hepatica reprezinta stadiul avansat al tuturor bolilor hepatice de cauza virala. despre tratament si dieta. 7 . pentru ca aceasta sa-mi fie utila in viitoarea activitate profesionala. Vreau sa cunosc cat mai bine modul in care pacientii cu ciroza hepatica sunt informati despre factorii care pot agrava boala. Multumesc tuturor acelora ce mi-au fost aproape si m-au sustinut in realizarea acestui studiu. reprezentand un procent ridicat de morbiditate si mortalitate.

degradare si depozitare a substantelor energetice si plastice. la nivelul sau efectuandu-se peste o mie de procese chimice. Este constituit din numeroase unitati functionale microscopice. iar cea aferenta este asigurata de sistemul venelor suprahepatice. Suprafata ficatului este neteda. 8 .masa ce poate inmagazina 1500 ml sange. denumite clasic lobuli. a apei si electrolitilor. Circulatia hepatica aferenta este asigurata de sistemul arterei hepatice si de vena porta.FIZIOLOGIA FICATULUI Ficatul are un rol fundamental in procesele metabolice de sinteza. lobul patrat si lobul Spigel.CAPITOLUL II NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOPATOLOGIA FICATULUI 1.ANATOMIA FICATULUI Ficatul este organul cel mai voluminos si mai complex din punct de vedere metabolic al organismului. separati prin spatii porte si centrati pe vene centrolobulare. care este constituit din cordoane hepatocitare radiare separate de o retea de capilare sinusoide care converg dinspre spatiile porte periferice spre vena centrolobulara. 2. Diferite santuri si scizuri de pe suprafata ficatului delimiteaza mai multi lobi: lobul drept si stang.de culoare rosie bruna si de consistenta moderat elastica.cu o greutate de 1200-1500 gr. a vitaminelor. Unitatea morfologica microstructurala hepatica este lobul hepatic. Masa celulara hepatica totala la un individ normal este estimata la circa 300 de miliarde de celule. Ficatul reprezinta un veritabil laborator al organismului.

supravietuirea nu eate posibila.)Metabolismul aminoacizilor • • urogeneza – cresterea amoniacului seric reflecta afectarea ciclului urogenetic si apar cirozele decompensate cu encefalopatie hepatica. Dupa mancare insa. energia furnizata de glucide scade mult. care reflecta functia hepatocelulara. in asigurarea metabolismului protidic. 9 .Contributia ficatului la metabolismul protidic este suverana. sinteza proteica –scaderea concentratiei serice a acestora reflecta de regula diminuarea functiei hepatice. Ficatul retine o parte de aminoacizi necesari sintezei proteinelor proprii. eliberarea energiei pentru sinteze si pentru detoxifierea unor produsi endogeni sau exogeni. Tulburari ale metabolismului proteinelor a. catabolizarea acestora sau incorporarea in lipoproteine. aici avand loc:depunerea glicogenului. fosfolipidele cresc mai mult decat colesterolul.ciroticii utilizeaza imediat glucidele alimentare datorita capacitatii reduse de a le stoca in ficat si apoi mobilizeaza energia din trigliceride. prin captarea si sinteza locala a diferitelor fractiuni lipidice. Tulburari ale metabolismului glucidic Exploararea principala se face prin testul tolerantei la galactoza. In absenta functiilor hepatice. cand acesta scade. a jeun. Tulburari ale metabolismului lipidelor • • colesterolul-valori scazute apar in cirozele decompensate si in comele hepatice. hormoni. Ficatul este cel mai important organ in mentinerea constanta a glicemiei. glucoza. La nivelul ficatului ajung majoritatea aminoacizilor rezultati din digestia proreinelor alimentare si absorbiti la nivelul tractului gastro-intestinal. o alta parte pentru sinteza aminoacizilor neesentiali. Depunerea glucozei sub forma de glicogen in ficat asigura atat indepartarea excesului de glucoza. cat si restabilirea nivelului normal al glicemiei. formarea glucozei din produsi neglucidici. conversia galactozei si fructozei in glucoza. Ficatul are un rol de mare importanta in metabolismul lipidic. Metabolismul glucidic este influentat pe mai multe cai la nivelul ficatului. restul aminoacizilor fiind transformati in cetoacizi. corpi cetonici. La cirotici. fosfolipidele-in hepatile cronice.

dar procentul lor este in scadere. valori scazute intalnindu-se in ciroze si coma hepatica. Rifampicina sunt considerati cirogeni. dupa bolile cardiovasculare si cancer. ciroza biliara-care poate fi primitiva si secundara.galactozemia. CIROZA HEPATICA DEFINITIE Ciroza hepatica reprezinta o dezorganizare a arhitecturii hepatice normale datorita formarii nodulilor de regenerare. asa numitele ciroze criptogenetice. Amiodarona.inconjurati de tesut fibros. Se pare ca in urma cu 10-15 ani a existat o adevarata pandemie de hepatita C. In insuficienta hepatocelulara si mai ales in ciroze apar tulburari in metabolizarea hepatica a medicamentelor. 10 .dar si anumite cauze metabolice care includ hemocromatoza. iar acum asistam la faza finala a acesteia si mai ales la consecintele ei.• trigliceridele-cresc in hepatitele acute si icterele obstructive. Un numar de cazuri raman fara o cauza bine stabilita. alcoolului si hormonilor. anumiti agenti terapeutici ca Methotrexatul. In tara noastra numarul cazurilor depistate cu virus hepatic C respectiv ciroza hepatica sunt in continua crestere din cauza cresterii consumului de alcool la o populatie cu varsta tot mai mica si respectiv. scaderea nivelului economic. Tulburari ale functiei de detoxifiere Ficatul reprezinta sediul major al metabolizarii medicamentelor. CAPITOLUL III. Din punct de vedere etiopatogenetic deosebim urmatoarele tipuri de ciroza: • • • ciroza alcoolica cu cele doua variante: atrofica (Laennec) si hipertrofica (Hnot-Gilbert: ciroza post-necrotica (post hepatitica). EPIDEMIOLOGIE La o populatie intre 45-46 ani.ciroza este a treia cauza de deces in tarile industrializate. boala Wilson. De asemenea. ETIOLOGIE Principalii factori etiologici sunt virusurile hepatice si alcoolul.

edeme. dispuse mai ales pe torace. inapetenta. SIMPTOMATOLOGIE Debutul poate fi asimptomatic sau necaracteristic. de regula nedureroasa. leucopenie. pe langa manifestarile amintite mai sus se constata prezenta unor semne la nivelul mucoaselor si al tegumentelor. precum si tulburari cardiovasculare. Deseori splenomegalia este insotita de semne hematologice de hipersplenism:anemie. Pot apare stelute vasculare. modificari endocrine si nervoase. cu semnificatie mai pregnanta la barbati. intoleranta la alcool. In perioada de stare. insomnie dispepsie biliara “gura rea”. El este insotit de urini colurice si de prurit. Tulburarile de coagulare se datoreaza in special deficitului de sinteza a factorilor de coagulare. Hipertensiunea portala-se manifesta la inceput prin meteorism si prin aparitia circulatiei externe si interne. de consistenta crescuta. 11 . Primele semne care apar pot fi: • • • • • • • • anxietate. fenomene hemoragipare: epistaxix. ciroza cardiaca. somnolenta. Rubeoza palmara. eruptii purpurice. pana la duritate. Splenomegalia-este prezenta in 80-90% din cazuri. de volum variabil. La examenul obiectiv se constata icterul prezent de timpuriu in ciroza biliara si in fazele finale sau de acutizare in cirozele postnecrotice sau alcoolice. gingivoragii. ciroza carentiala ciroza splenogena (Banti).• • • • ciroza din hemocromatoza. ascita. fatigabilitate. coloratia bruna a tegumentelor membrelor inferioare. cu suprafata regulata sau fin granuloasa.cu marginea ascutita.leuncockia sau bombarea acestora sunt frecvent intalnite. modificari hepatice si splenice. renale si hematologice. greturi. mai rar cu macronoduli. hidrotorax. Ficatul este marit de volum in 80% din cazuri. de consistenta crescuta.

Afectarea pulmonara-caracterizata prin dispnee. bombarea unghiilor si periostita. a petesiilor sau a echimozelor. Este o forma clinica aparte si complexa caracterizata prin hiperglicemie si anemie hemolitica. La examenul abdomenului se constata circulatia colaterala porto-cava sau cavo-cava. uneori chiar ca fenomen de debut. In cadrul cirozei hepatice este intalnit frecvent diabetul zaharat.stadiul decompensat-cu simptomatologie zgomotoasa.adesea fiind asimptomatica.Sindromul dispeptic-greturile. EVOLUTIE In evolutia cirozei hepatice exista doua stadii: a). Litiaza biliara-este frecvent intalnita la cirotici. a unei astenii excesive sau o stare de neliniste cu insomnie pot fi semne premonitorii pentru drama hepatica ce va urma. Sunt albe. in faze mai avansate. Sindromul Zieve-apare la alcoolici. Tulburarile nervoase-se intalnesc in tot cursul evolutiei cirozei. Encefalopatia hepatica-este reflectarea afectarii cerebrale ca urmare a perturbarii grave a functiei hepatice. decompensarea poate fi vasculara si parenchimatoasa.evidentiata pe flancuri sau “in cap de meduza”. Neuropatia periferica-este prezenta in cazul pacientilor cu ciroza de etiologie alcoolica dar si la ciroticii de alte etiologii. dar mai ales la cirozele alcoolice. moi si cand sunt neinfluentate de tratament. hepatomegalie. Sistemul osteoarticular-prezinta sinovite. De multe ori prezenta unei somnolente. Sistemul cardio-vascular-este afectat prin aparitia colectiilor pericardice. Ulcerul gastric sau duodenal-se datoreaza tulburarilor de metabolizare gastrica dar poate si reducerii rezistentei mucoase.de obicei ca insotitoare ale ascitei. dureri abdominale. Hematologic-se constata tulburari de coagulare. b). diareea sunt mai adesea urmarea consumului de alcool si efectele acestuia asupra tractului digestiv decat ciroza. constituie un element sumbru pentru pronostic. Edemele-apar mai tarziu.in prezenta ascitei realizand aspectul de “paianjen”.La femei se constata tulburari de ciclu pana la amenoree.stadiul compensat-sarac in simptome. Clinic se manifesta prin febra. cianoza si degete hipocratice. periombilical.trombocitopenie si cresterea fibrinolizei. 12 . Atrofia musculara-in deosebi la membre ea este caracteristica. a miocardiopatiei toxice.Toate acestea determina aparitia sangerarilor sub forma epistaxisului. a hipotensiunii.

agitatie. Cantitatile mari de ascita. hepatita acuta medicamentoasa. modificari ale afectivitatii. bolnavul devine constient de distensia abdominala si acuza senzatie de plenitudine si disconfort. litiaza coledociana. neliniste. Semnele fizice cele mai importante sunt hepatomegalia cu consistenta crescuta. stelute vasculare. pierdere in greutate si subfebrilitate. ascita. durere franca sau dispnee. inapetenta.Cantitatile mici de ascita pot fi asimptomatice. sub tensiune. Bolnavii prezinta modificari de comportament. dar pe masura ce aceasta creste. ciroza hepatica. fatigabilitate. in special daca abdomenul este destins. astenie. pot produce anorexie. hemoroizi. fara alteratii structurale cerebrale notabile. SPLENOMEGALIA SI HIPERPLENISMUL 13 . cancerul hepatic. de la confuzie usoara pana la dezorientare si coma. chilos. COMPLICATIILE CIROZELOR HEPATICE MARILE SINDROAME SINDROMUL ICTERIC Icterul reprezinta colorarea in galben a sclerelor. chiliform. Lichidul poate fi seros. apatie. care apare la subiectii cu tulburari severe ale functiei hepatice.Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei si accentuarea splenomegaliei. pirozis. Tulburarea starii de constienta imbraca o scara foarte larga. hipotrifia musculara. ASCITA Este o acumulare de lichid in cavitatea peritoneala. eritroza palmara si plantara. potential reversibila. ENCEFALOPATIA HEPATICA Este o suferinta cerebrala metabolica. Cauze foarte variate pot determina aparitia icterului: icterul familial. greata. tegumentelor si mucoaselor ca urmare a depunerii bilirubinei. serohemoragic sau chiar gelatinos. Frecvent apar semne de slabiciune. splenomegalia.

. Repausul • • • Dieta • • • trebuie sa asigure un regim alimentar complet si bogat in vitamine. PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE Exista mari diferente de supravietuire intre cirozele compensate si decompensate. mentinerea starii de compensare. pana la 14 ore pe zi.. se impune pensionarea pacientilor cu ciroze decompensate sau compensate. hiperplazia medulara a liniilor celulare periferice. TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE Tratamentul vizeaza indepartarea agentului etiologic. hiperventilatie. cianoza. Se recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor. citopenie sangvina periferica. 14 este obligatoriu la pat in cirozele decompensate. SINDROMUL HEPATO-PULMONAR Se exprima clinic prin dispnee.Splenomegalia este de obicei rasunetul unei serii de afectiuni asupra acestui organ. HIPERTENSIUNEA PORTALA Este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii in teritoriul venos insotita de deschiderea unor colaterale porto-sistemice. Hipersplenismul este un sindrom caracterizat prin splenomegalie. sangerari la nivelul tubului digestiv. aportul fiind redus in caz de encefalopatie. prin cresterea functiei de sechestrare si fagocitoza. glucidele se recomanda in cantitate de 400g/zi. oprirea evolutiei. SINDROMUL HEPATO-RENAL Este o complicatie relativ rara a unor afectiuni hepatice. in cirozele compensate repausul va fi relativ. care consta in aparitia unei insuficiente renale acute prerenale. degete hipocratice si are ca substrat desaturarea in O2 a sangelui arterial. ascita si splenomegalie. Prognosticul indepartat al cirozelor este intotdeauna sever. prin staza vasculara sau prin procese infiltrativeproliferative. prevenirea decompensarilor. proteinele vor fi date in proportie de 1.5 g/kgcorp/zi. In ceea ce priveste prognosticul imediat el este mai bun in cazurile in care ascita cedeaza rapid la repaus dieta sau diuretice. prevenirea complicatiilor si tratamentul sistematizat.

• lipidele vor fi limitate la 60-80 g/zi. In cazul in care exista pericolul iminentei unei come hepatice. Tratamentul prevede tratamentul general aplicat cu orice forma de coma. TRATAMENTUL HEMORAGIEI DIGESTIVE: Se face cu sange izogrup. bogat in potasiu. examen zilnic general. plus tratament special al comei hepatice.ciroticii sunt bolnavii care prezinta concomitent o denutritie de diverse grade. se va 15 .In cazuri extreme se fece legatura de varice. acid folic. Furosemid 40 mg./hgcorp. TRATAMENTUL SINDROMULUI DE INSUFICIENTA HEPATICA Repaus la pat. encefalopatia portala si coma hepatica.oral sau parenteral. B6 si B12.In majoritatea cazurilor. anemia. In modul de preparare culinara se vor interzice prajelile. iar regimul va fi hiposodat.corticoterapie si uneori splenectomie.. vitamina K.cu aport de proteine. Se vor administra suplimente vitaminice C si B. sindromul de insuficienta hepatica. regim desodat. alimentatia bogata in calorii 2500-3000 calorii. Se combate constipatia cu laxative. DIETOTERAPIA IN CIROZELE HEPATICE Fiind vorba de o afectiune cronica grava. Alcoolul va fi suprimat definitiv. corticoterapie si diuretice tiazinice. fiind preferate cele de origine vegetala. hemoragiile digestive.alimentatiei ii va reveni o importanta deosebita. TRATAMENTUL SINDROMULUI EDEMATOS Repaus la pat. dieta echilibrata cu aport suficient de proteine. TRATAMENTUL ANEMIEI Se realizeaza cu perfuzii de sange. care trebuie corectata. hemostatice. TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE DECOMPENSATE Tratamentul vizeaza sindromul edematos. TRATAMENTUL CIROZEI HEPATICE COMPENSATE Se vor evita eforturile fizice mari. plasma in hemoragii difuze. TRATAMENTUL ENCEFALOPATIEI PORTALE Se reduc proteinele sub 1 gr. TRATAMENUL COMEI HEPATICE Inregistrarea temperaturii si a pulsului la 4-6 ore.acid folic.fier. In infectiile cailor biliare se vor face tratamente cu antibiotice sub indicatia antibiogramei. diuretice osmolitice. fructe uscate si cu usoara restrictie de lichide. In cazurile cu ascita se va reduce aportul de lichide. sosurile cu rantas.

consum adecvat de energie. Alimentele permise: • • • • • carne slaba de pasare sau de vita. unt sau ulei proaspat. Alimentatia ciroticului vizeaza: • • • • • restrictionarea proteinelor si alegerea corecta a tipului de proteine. restrictie de lichide. cu ascita si edeme. frumos prezentate. care concura la producerea edemelor. proaspete. deserturile:fructe. Mesele vor fi frecvente si de volum redus pentru a nu incarca stomacul. gemuri preparate in casa fara consarvant. bogat in proteine si glucide si moderat in lipide. servite la ore regulate. diete usoare. De obicei pacientul prezinta o marcata denutritie proteica.restrange aportul de proteine.pacientul prezinta tulburari metabolice complexe si hormonale.. Aportul de vitamine va fi asigurat prin dieta. In ciroza decompensata. In ciroza hepatica o dieta sricta se impune atunci cand apar semnele encefalopatiei hepatice sau ascitei. Se va suplimenta alimentatia cu vitamine sau saruri minerale. branza desodata. O importanta deosebita in tratamentul cirozei hepatice o reprezinta dieta. reducerea aportului de sare. legume cu celuloza fina.veche de o zi. In aceasta situatie trebuie sa realizeze un aport caloric suficient. 16 . administrarea de aminoacizi. paine fara sare. iar daca nu este satisfacator se va completa cu preparate medicamentoase vitaminice.

analiza si interpretarea datelor. In urmarirea cazurilor am folosit metode de lucru descrise de Virginia Henderson. evaluarea. planificarea ingrijirilor. realizarea interventiilor si aplicarea lor. Nu am intervenit in conduita terapeutica aplicata pacientilor. Din interviu am obtinut date referitoare la bolnav. asupra suferintei actuale si despre satisfacerea nevoilor fundamentale.CAPITOLUL IV METODE DE LUCRU FOLOSITE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA Pentru a sudia cat mai minutios particularitatile evolutive si terapeutice ale cirozei am considerat ideala desfasurarea acestui studiu intro sectie de gastroenterologie.Astfel am realizat “profilul pacientului”. Culegerea datelor le-am obtinut de la bolnavi prin interviu. date despre modul de viata. Procesul de nursing contine cinci etape pe care le-am parcurs in intregime si anume: • • • • • culegerea datelor. Sursele de informatii au fost 17 . Am avut in studiu 5 pacienti cu ciroza hepatica in sectia cu paturi a Spitalului Municipal Dej in perioada ianuariemai 2010.

Am urmarit greutatea corporala a bolnavului.bolnavii. La ambii pacienti rezultatele au fost satisfacatoare si au parasit spitalul in stare ameliorata. La indicatia medicului am facut recoltari de sange. Ultima etapa a procesului de ingrijire a fost evaluarea bolnavului. foaia de observatie si biletele de iesire anterioare. Am formulat diagnosticul de ingrijire si am planificat interventiile autonome. 18 . familia. am ajutat la toaleta zilnica a bolnavului. examene uzuale de laborator.Paralel am inclus si examenul sistemelor si aparatelor prin: • • • • examenul fizic. i-am invatat tehnici de relaxare Am invatat bolnavul sa-si exprime problema lui. explorari functionale. Prin interventii autonome am pozitionat bolnavii in pat intr-o pozitie odihnitoare. scrisori medicale. mediu si lung. Obiectivele le-am fixat pe termen scurt. A urmat bilantul independentei/dependentei si am recunoscut prioritatile de ingrijire. Am urmarit alimentatia bolnavului. Am insotit bolnavul la diferite invesigatii si am facut educatie sanitara. Am monitorizat functiile vitale si le-am trecut in foaia de temperatura. Ea s-a facut cu regularitate la diverse intervale. membrii echipei de ingrijire. Am ajutat asistenta de salon la efectuarea tratamentului. urina si materii fecale. Observarea pacientului a fost elementul principal pe care l-am folosit in culegerea datelor. fisa medicala. examene radiologice si endoscopie.

OCUPATIA:pensionara 5. S.CAZUL 1 1. meteorism abdominal. ale membrelor inferioare.STARE CIVILA:vaduva. etiologie virus C.LIMBA VORBITA:romana 7.2010 MOTIVELE INTERNARII: cresterea in volum a abdomenului.03.AHC:fara importanta 10. meteorism abdominal. Cardiopatie Ischemica. 2.NATIONALITATE:romana 6.NUMELE SI PRENUMELE:Sz.VARSTA:79 ani 4. astenie la o pacienta cu antecedente personale patologice de transfuzie. ISTORICUL BOLII: Boala actuala a debutat brusc de o saptamana prin cresterea in volum a abdomenului. 19 . 2 copii casatoriti 8. decompensat vascular. DIAGNOSTC MDICAL: Ciroza hepatica. edeme ale membrelor inferioare.SEX:feminin 3.DATA INTERNARII:01. astenie.ANTECEDENTE MEDICALE:colecistectomie cu transfuzie in urma cu 45 de ani 9.

9-1 echivoc Ac Hcv Poz R > 1.1 poz R < 0.9 neg R 0. Frecventa pulsului P=82 batai/min.9-1 echivoc Timp Quick 23.4 R > 1. Frecventa respiratorie R=17 r.=100/60 mmHg. solutie Ringer 500 ml./min. cu glucoza 5 %-100 ml.fara senzatie de durere.ANALIZE DE LBORATOR: NUMEANALIZA Ag HBs REZULTAT Neg INTERVAL BIOLOGIC R< 0.A ELIMINA 2 A SE ALIMENTA SI HIDRATA . Cavitate bucala cu dentitie completa.usturime 20 3. T.ser fiziologic 500 ml. Reflex de deglutitie prezent. Ingerarea alimentelor nu satisface nevoile organismului Urina-4-5 mictiuni/zi. Extremitatile uscate. Hidratare parenterala perfuzie i.9 neg R 0. Astenie fizica... Oboseala..v.. calde.A RESPIRA • • • • • • • • • • • • • • Dificultate de respiratie.. colorate.A.1 poz 12-15 CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE 1. Ambele hemitorace se destind ritmic. Mucoasa bucala fara leziuni.

A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8.Adoarme in cursul zilei la amiaza. unghii taiate scurt) 9.A EVITA PERICOLELE • • • Neliniste fata de diagnostic si tratament. se trezeste la cel mai mic zgomot. • • Doarme in pozitie de decubit dorsal si lateral.si 2 bai/saptamana. Are un aspect exterior ingrijit (par tuns scurt. Pacienta prezinta dificultati de acomodare la conditiile de spital in ceea ce priveste somnul.A FI CURAT.A SE IMBRACA SI DEZBRACA • • • • • • • Se schimba ori de cate ori lenjeria se pateaza. fara ajutor. prezinta un somn agitat.A PASTRA O BUNA POSTURA • • • • • Pacienta sta in pat in pozitie de decubit dorsal dar cu dificultate. Absenta activitatii fizice. Respecta repausul impus de regimul alimentar.A-SI PROTEJA TEGUMENTELE . curat. prezinta dificultati in a readormi. Dimineata se plange ca nu este odihnita. Restrangerea mobilitatii Pacienta se culca acasa in jurul orei 23. defecatie spontana -in prezent bolnava este constipata. Este ordonata si curata.A SE ODIHNI 7. Pacienta solicita sa fie ajutata sa se intoarca in decubit lateral stang si drept. Prefera o temperatura ambianta 18-20° C.A SE MISCA. 4. 21 5. Anxietate moderata cauzata de medicatie. Pacienta se imbraca si se dezbraca singura. adoarme greu.-culoare galben deschis • Scaun-inainte de internare pacienta avea 1 scaun/zi de obicei dimineata. urechi cu pavilioane curate. S=37° C La domiciliu pacienta face dus in fiecare seara. 6.A DORMI.scimbarile de pozitie sunt dureroase. adormind repede. Temperatura corpului in axila:D=36° C.

Se antreneaza in discutii cu cei din jur. Comunica cu ceilalti pacienti.A INVATA • Pacienta doreste sa acumuleze noi cunostinte despre afectiunea sa. despre sfaturile care i se dau de catre personalul medical si de ingrijire. cu Ciroza hepatica 22 . Nu prezinta dificultati de auz.V.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VLORILE SALE 12. Nu acuza plictiseala. Este credincioasa. 14. dar merge rar la biserica.A COMUNICA • • • • • • • • • • • • Pacienta vorbeste limba romana. Anterior spitalizarii ducea o viata sociala normala. Crede in puterea divina de vindecare.urmareste emisiunile politice. Ii place sa afle tot ce este nou.A SE RECREA • Ii place sa se uite la T. Comunica cu familia. • Asculta radioul. Plan de ingrijire al bolnavei Sz..A SE REALIZA 13. Pacienta se acomodeaza greu cu mediul spitalicesc.10. economice. S. Pacienta este de religie ortodoxa.vorbire. 11.

Starea generala a bolnavei s-a imbunatatit.nu prezinta semne de deshidratare. Folosesc metode de relaxare pasiva (terapie muzicala.A evita pericolele Anxietate. limitarea miscarilor. Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere. Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci. EVALUARE In urma interventiilor pacienta respira mai usor. durerii si dispneei manifestata prin insomnie. a se hidrata Pacienta sa fie echilibrata volemic in decurs de 2-3 zile. Efectuez masaj pe regiunile predispuse la escare.A dormi.A-si mentine temperatura corpului in linite normale Pacienta sa prezinte o temperatura in parametrii normali. masaj).senzat ie de “moarte iminenta” din cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata prin agitatie si teama. 2.o educ cu privire la mentinereea unui mod de viata sanatos. INTERVENTII AUTONOME Pentru ca pacienta sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon.dispneea se reduce. aerisesc salonul. TA. 3. greutatea corporala. Voi scimba pozitia bolnavei in pat la fiecare 2 ore. 5. neliniste. apetitul.a se odihni Pacienta sa aiba un somn odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ. se deplaseaza fara ajutor. Pozitionarea bolnavului intr-o parte care sa ajute respiratia. Supraveghez pulsul. manifestate prin adinamie.A se misca si a avea o buna postura Pacienta sa-si recapete independenta de miscare. Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate. . Administrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic.NEVOIA AFECTATA 1. Linistesc bolnava cu privire la starea sa. asigur o temperatura adecvata.Administrez lichide usor caldute. OBIECTIVE Pacienta sa prezinte o respiratie cu frecventa normala.increder ea in personalul medical. scaunul. Incalzesc pacienta in caz de frisoane. Pacienta nu prezinta modificari ale curbei termice. 4.A respira PROBLEMA PACIENTULUI Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestate prin dispnee.A se alimenta. Dificultate in a se odihni datorita anxietatii. Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnava. Administrez la indicatia medicului somnifere. Pacienta este echilibrata volemic. la intervale regulate de timp. Respect orele de somn ale bolnavei. Sa nu prezinte escare de decubit. Pacienta prezinta o stare buna si colaboreaza activ. frica. Nu prezinta escare de decubit. INTERVENTII DELEGATE Administrez oxigen pe masca bronhodilatatoare si antialgice la indicatia medicului. Proces inflamator datorita focarului de necroza manifestat prin Pacienta sa prezinte o stare buna generala.in Administrez antipiretice:paracetamol. Pacienta prezinta un somn odihnitor. 23 cantitati mici. bradipnee. semnele de deshidratare. 6.

8. IV BAV gr.Ciroza hepatica.Ciroza hepatica cu hipersplenism.9 neg .epistaxis.Boala Alzheimer.senzatie de “foame dureroasa” nocturna.NATIONALITATE:roman 6.epistaxis la un pacient cu sincopa recenta.03.AHC:fara semne clinice 10.AIT recent.DATA INTERNARII:01.senzatie de ‘foame dureroasa’ nocturna.CAUL 2 1.Boala Alzheimer.2010 MOTIVELE INTERNARII:Bolnavul s-a prezentat la spital pentru dureri epigastrice predominant a jeune.are 3 copii si 4 nepoti.HTA. I.nu suporta sa manance prajeli.Cardiopatie ischemica gr.meteorism abdominal.LIMBA VORBITA:romana 7. 9.Ulcer.NUMELE SI PRENUMELE:V.sincopa recenta. ANALIZE DE LABORATOR: NUME ANALIZA Ag HBs REZULTAT neg 24 INTERVAL BIOLOGIC R < 0.castraveti murati.Ateroscleroza stanga cerebrala.afumaturi.ANTECEDENTE MEDICALE:HTA. ISTORICUL BOLII:Boala a debutat insidios de aproximativ 1 an prin dureri epigastrice a jeune.SEX:masculin 3.meteorism abdominal. 2.OCUPATIA:pensionar 5.AIT recent.VARSTA:78 de ani 4. DIAGNOSTIC MEDICAL:Sindrom dispeptic.P.STARE CIVILA:casatorit.

Adoarme greu. Limba incarcata dimineata. Mucoasa bucala faringiana fara leziuni.0 12-15 CULEGEREA DE DATE PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE 1. Masticatie buna.00 19.=130/70 mmHg.A SE ALIMENTA SI HIDRATA 3.A PASTRA O BUNA POSTURA 5.A DORMI.R 0. Scaun prezent la 3 zile. Transpiratie minima la plici.A RESPIRA • • • • • • • • • • • • • • • • • • Se destind ambele hemitorace ritmic. Prezinta greturi.0-94. 25 2. Actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor si muscular.A SE MISCA.1 poz R < 0.9 neg R 0. Reflex de deglutitie prezent. Pacientul este mai putin activ./min. Varsaturi apoase matinale 4/zi si 1/noaptea.A ELIMINA 4..A.varsaturi-dimineata. Puls ritmic=778 batai/min.1 echivoc Ac HCv MCV Timp Quck poz 106. Apetitul este normal.se trezeste in cursul noptii. T.9-1.7 R > 1.9-1.servseste 3 mese/zi.. Durata somnului este de circa 5 ore/noapte. Dentitie buna conform varstei. Frecventa respiratorie R=15 r.1 echivoc 80.A SE ODIHNI .

Este anxios din cauza situatiei:internare. Nas cu secretii minime. 6.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Se plange ca nu se poate odihni corespunzator. S=36.A SE REALIZA 13. Poarta haine curate potrivite staturii si anotimpului.dar calduta cu transpiratie minima.citeste.7° C.2° C.A INVATA 26 .curate Par curat. Unghiile taiate scurt.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VALORILE SALE 12. Urechi cu configuratie normala.A EVITA PERICOLELE 10. Pacientul este un barbat credincios. Comunica cu ceilalti pacienti.A SE RECREA 14. Debit verbal normal. Pacientul se spala zilnic. Are capacitatea fizica si psihica de a se imbraca si dezbraca singur.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. de religie ortodoxa.fara ajutor. Dorinta si interesul de independenta.A FI CURAT.curate. Bolnavul isi petrece timpul liber in mod placut.vizioneaza diverse programe. Pacientul colaboreaza cu cei din jur. Este receptiv la ceea ce este nou. Are dorinta sa fie ajutat sa se relaxeze. Temperatura corpului masurata in axila:D=36. Pielea este usor palida.A SE IMBRACA SI DEZBRACA 7. Integritate fizica si psihica.A-SI PROTEJA TEGUMENTELE 9. Este onest si are incredere in dreptatea si iertarea lui Dumnezeu.tuns scurt.A COMUNICA 11.tratament.

Plan de ingrijire Nursing al bolnavului V.P. cu Ciroza hepatica 27 .

Invat pacientul sa tuseasca. fermenti digestivi. Ofer pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare. EVALUARE Pacientul este echilibrat circulator si respirator. Pacientul sa atinga un grad maxim de autonomie in Invat bolnavul sa utilizeze Pacientul are o stare de bine fizic si psihic. hipotensiune arteriala.transpirat ii reci.A respira PROBLEMA PACIENTULUI Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin dispnee. Nu au aparut complicatii. OBIECTIVE Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator. nevoile. 2. 4.A comunica Alterarea imaginii de sine. 3. Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.s tressului manifestat prin insomnie. spasmolitice. 5. tranchilizante. 28 mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale. a se odihni Pacientul sa beneficieze de confortul fizic si psihic pentru a se odihni. Recomand alimente bogate in reziduri. respiratia. hipotensoare. Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse deveninid mai optimist.oboseala . Creez un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata exprima emotiile. comportamentul pacientului. INTERVENTII DELEGATE Asigur pozitia semisezanda pentru favorizarea respiratiei. Administrez medicatia prescrisa:tonice cardiace. Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 minute. pulsul. Administrez tratament medicamentos la indicatia medicului. INTERVENTII AUTONOME Supraveghez TA.anxiolitic e.anxietatii. sa expectoreze si sa colecteze sputa. vasodilatatoare.A elimina Constipatia Pacientul sa poata elimina. Pacientul poate sa-si exprime sentimentele si emotiile.A evita pericolele Perturbarea imaginii de sine.Observ si notez functiile vitale si vegetative. Mobilizez pacientul la 2 ore.A se misca si a avea o buna postura Pacientul sa-si recapete independenta de miscare afectata relativ. sedative Administrez medicatia prescrisa: antidepresive. Pacientul are tranzit intestinal prezent.perioada somn-odihna. diuretice. Administrez la indicatia medicului laxative. Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin impotenta functionala. temperatura din 2 in 2 ore. Pacientul prezinta in somn odihnitor. Dificultatea in a dormi si a se odihni datorita durerii. antimicrobiene. simptomatice. 6. Se vor administra sedative la indicatia medicului.Supravegez miscarile active ale bolnavului.A dormi. Urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor. Administrez tratamentul tranchilizant prescris de medic. Pacientul sa exprime sentimente pozitive legat de imaginea de sine in 5-6 zile.NEVOIA AFECTATA 1. Urmaresc efectul medicamentelor. .

Infectia cronica cu virusurile hepatice B.C si consumul de alcool sunt cele mai frecvente cauze de ciroza hepatica. incapabil sa indeplineasca functia celulelor hepatice.CONCLUZII Ciroza hepatica este definita ca o distructie avansata a celulelor hepatice metabolic active si inlocuirea acestora cu tesut conjunctiv inactive.Unii nu depasesc stadiile 29 .dar nu toti fac ciroza. toti etilicii dezvolta steatoza hepatica. Pana la ora actuala nu exista dovezi ca ciroza hepatica poate fi ameliorata sau tratata. ciroza hepatica.Exista importante dovezi epidemiologice care arata ca prevalenta cirozei se coreleaza cu cantitatea de alcool consumata. De regula.Rolul alcoolului in etiologia cirozei este bine stabilit.In faza in care este diagnosticata. aceasta nu mai este prea mult reversibila.

. Reusita acestei activitati depinde in mare masura de puterea de convingere a asistentei.. prin lipsa factorilor de coagulare.de steatoza.I si II. Bucuresti. Bolnavul poate fi asimptomatic si sa nu existe modificari ale probelor de laborator.Harrison-Principii de Medicina Interna editia 14. edeme. recapatandu-si independenta. epistaxis. Formele compensate in care functia de detoxifiere a ficatului este adecvata. Aceasta activitate face parte din activitatile proprii ale asistentei medicale care va suplini in acest caz lipsa de cunostinte ale pacientului. ascita. Pacientul in cursul spitalizarii trebuie sa dobandeasca notiuni de educatie sanitara in ceea ce priveste prevenirea cirozei hepatice.Rodica Ghiuru. BIBLIOGRAFIE: 1. nu exista ascita sau encefalopatie hepatica.Grigorescu-Tratat de Hepatologie.M. exacerbeaza hepatotoxicitatea alcoolului. Formele decompensate se caracterizeaza prin icter. vol. A. Regimurile carentate in proteine si vitamine ca si cele hiperlipidice. Editura Viata M edicala Romaneasca. Editura Medicala Nationala Bucuresti. gingivoragii.2003 5. Participand la ingrijirile celor doi pacienti prezenti cu ciroza hepatica.vol. evolutia bolii a fost favorabila si treptat pacientii au reusit sa se integreze in societate.Grigorescu-Tratat de Gastroenterologie. encefalopatie hepatica si deteriorare progresiva a testelor de laborator si a starii generale a bolnavului. sangerari din varice esofagiene. 2003 30 . Anca Trifan.Titirica-Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali. de dragostea ei fata de oameni. premergatoare cirozei alcoolice. Editura Medicala Nationala Bucuresti. Editura Teora.M.L.Aparat digestiv.. 2003 4. steatofibroza. II. 2001 2. scaderi in greutate. 2004 3. Editura Junimea. Covic-Curs de Medicina interna. am concluzionat ca prin acordarea unei terapii prompte si eficiente.

2007 8.-Prognosticul bolilor interne.-Tratat elementar de medicina interna.I. Bucuresti.Borundel. R. Editura Dacia Cluj..Mozes-Tehnici de ingrijire a bolnavilor. ANEXA 1 31 . Editura Medicala. Gh.C.(I si II). 1974. Editura Medicala Bucuresti. Editura Medicala Bucuresti. Editura Medicala Buuresti. C.1999 10. 1974 9.-Ghid de ecografie abdominala.Fodor.-Tehnica ingrijirii bolnavului.Ramniceanu.S. 2000 7. 12. O.6.1978 11. Editura Viata Romaneasca. Editura Medicala Bucuresti.Gluhovschi.Suteanu. Rebedea-Boli infectioase.1998.-Diagnosticul si tratamentul bolilor interne vol.

ANEXA 2 32 .

ANEXA 3 33 .

34 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->