P. 1
Diverse- Sarcina Ectopica

Diverse- Sarcina Ectopica

|Views: 265|Likes:
Published by girafa

More info:

Published by: girafa on Feb 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/03/2014

pdf

text

original

SARCINA ECTOPICA Vezi si semnele Adler, Banki, Cullen, Guyot, Hurzfeld, Laffont, Marius Georgescu, Meylan-Mosadegh, Nard

, Ody, Palmer, Pozzi, Proust, Relb-Gulissaz, Solovij, Stor si triada Crossen. Aceste semne se accentueaza in caz de inundatie peritoneala. Cea mai frecventa dintre localizari este cea tubara (95%). Oul se grefeaza exceptional pe ovar (0,4-1%), "ca un leu albastru". Cel mai frecvent accidentele hemoragice au caracter de mici pierderi neregulate, repetate. Atipiile Arias-Stella sunt: celule mari, cu nuclei hipertrofici, hipercromatici, citoplasma abundenta, cu aspect vacuolar, spumos, tubi glandulari dilatati, cu disparitia lumenului. Sunt sugestive dar nu sunt patognomonice pentru SEU (apar si in procese inflamatorii si endometrioza). Este caracteristic pentru SEU, discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. In SEU tubara nerupta, simptomul cel mai frecvent este durerea (96%). Celioscopia constituie mijlocul cel mai sigur de diagnostic. Laparotomie constituie mijlocul cel mai specific de diagnostic. Punctia franc-pozitiva a fundului de sac Douglas pune indicatie de laparotomie de urgenta. Dozarea CK serice crescuta (284 U/l) este un test util in diagnosticul precoce al sarcinii tubare. Pentru diagnosticul diferential, cele mai frecvent intalnite sunt: apendicita acuta, salpingita acuta si avortul uterin. Caracteristic pentru sarcina cervicala este sangerarea fara durere! Triada durere - sangerare vaginala - tulburari menstruale, trebuie considerata ca apartinand unei sarcini ectopice, pana la infirmarea diagnosticului. Punctia vaginala in cazul hematocelului, este de importanta diagnostica fundamentala, extragand sange incoagulabil si confirmand interventia chirurgicala. Histerectomia totala cu conservarea anexelor este cea mai sigura metoda in sarcina cervicala. Asocierea sarcinii intrauterine cu SEU este clasic rara (1/30000), dar poate fi mai frecventa in urma inducerii ovulatiei prin HMG si HCG (clinic: amenintare de avort si masa anexiala dureroasa). Inundatia peritoneala reprezinta forma evolutiva cea mai grava in SEU. Semnul capital in SEU este semnul Proust, "tipatul Douglas-ului", caracterizat printr-o durere atroce la palparea FSD. Sarcinile ectopice care pot ajunge in trimestrul II-III sunt: abdominala, cervicala (?) si tubara (pavilionara, ampulara, ampulo-pavilionara). SARCINA NORMALA Vezi si Semnele Bonnaire, Budin-Noble, Hegar, Holzapfel, McDonald, Piscacek si Tarnier. Exista o reactivitate crescuta a miometrului in stare de graviditate, patognomonica pentru uterul gravid. In timpul V al palparii (palparea flancurilor) se pune diagnosticul de pozitie. Santul format de gatul fatului este element de diagnostic pentru prezentatia craniana. La bazinul normal, atingerea promontoriului prin tact vaginal este imposibila, iar sinusurile sacro-iliace nu sunt abordabile. Depistarea ecografica a sacului gestational corespunde unui nivel al HCG de 500-1500 ui/l. Anomaliile fetale majore se pot depista ecografic din trimestrul II. Primele elemente care sunt vizualizate ecografic, la 6 saptamani, sunt: sacul vitelin si sacul amniotic.

DBP, in trimestrul II, este diametrul cu cea mai buna acuratete pentru aprecierea varstei gestationale (variabilitate ± 3½ saptamani). Intre saptamanile 26-31, circumferinta abdominala prezinta cea mai mare acuratete in determinarea varstei gestationale. Lungimea femurului reprezinta parametrul cu cea mai mare acuratete in aprecierea varstei gestationale, in trimestrul II, sau chiar III. La radiopelvigrafie, in incidenta Colcher-Sussman, gravida in pozitie sezanda pe placa radiologica, isi inclina trunchiul pe spate, sub un unghi de 60°. Planul stramtorii superioare devine astfel orizontal, raza incidenta abordand stramtoarea superioara in axul sau. Stratul mijlociu, sau plexifrom al peretelui uterin, reprezinta "rezerva de sange" a muschiului uterin. Dintre diametrele oblice al stramtorii superioare, cel mai des utilizat de prezentatie este diametrul oblic stang (DOS) de 12-12,5 cm. Dintre elementele mobilului fetal, cel mai important este craniul fetal, reprezentand partea cea mai voluminoasa, cu diametrele cele mai mari si necompresibil. Diametrul suboccipito-bregmatic este cel mai mic diametru al craniului fetal (9,5 cm), util in prezentatia craniana. Diametrul antero-posterior Baudeloque se afla intre punctul cel mai proeminent al fetei anterioare a simfizei pubiene si apofiza spinoasa a vertebrei 5 lombare, masurand 20 cm. Rombul lui Michaelis e format din 4 puncte: apofiza spinoasa a L5, fosetele spinelor iliace postero-superioare si punctul din care incepe santul interfesier. SOCUL HIPOVOLEMIC Socul hipovolemic este cel mai frecvent tip de soc intalnit in clinica. In socul hipovolemic scade presarcina, umplere ventriculara inadecvata, scade volumul telediastolic si presiunea telediastolica in ambii ventriculi. Consecinta este un volum-bataie scazut si un debit cardiac inadecvat. Socul hipovolemic poate rezulta prin hemoragie sau prin depletie lichidiana datorita varsaturilor, diareei, arsurilor sau deshidratarii. Modificarile patologice initiale includ largirea reticulului endoplasmatic si formarea de bule la suprafata celulei; in timp apare condensarea mitocondriala. Cand se pierd 10% din volumul total de sange, sunt activate mecanismele compensatorii ce mentin debitul cardiac. Compensator, are loc, cresterea activitatii adrenergice, stimularea sistemului simpatic, eliberarea de catecolamine din suprarenala (vasoconstrictie arteriala si venoasa, marirea intoarcerii venoase si tahicardie), activarea sistemului reninaangiotensina, eliberare crescuta de ADH (retentie renala de Na si apa) si cresterea nivelului de ACTH si aldosteron. Daca 20-25% din volumul sanguin se pierde rapid, mecanismele compensatorii sunt depasite si apar semnele clinice de soc. Reducerea perfuziei tisulare duce la instalarea metabolismului anaerob, manifestat prin cresterea nivelului de lactat si acidoza metabolica. Stimularea reflexa adrenergica se intensifica si fluxul este redistribuit pentru a mentine perfuzia inimii si a creierului. Manifestarile clinice sunt specifice fiecarui tip de soc. Semnele specifice socului hipovolemic sunt dovezi clare ale unor pierderi de lichide. Pacientii cu soc hipovolemic au frecvent un istoric de sangerari gastro-intestinale, hemoragii cu alta localizare sau dovezi clare ale unor pierderi masive de lichide prin diaree si/sau varsaturi. Hipotensiunea din soc este in general o tensiune arteriala medie (TAM) sub 60 mmHg. Manifestari frecvente in soc sunt tahicardia, oliguria, starea generala alterata si extremitati reci si palide.

La pacientii cu soc moderat sau sever, cateterizarea inimii drepte este adesea utila, nu numai pentru realizarea unei evaluari diagnostice a starii hemodinamice, ci si pentru monitorizarea raspunsului la terapie; deoarece monitorizarea hemodinamica neinvaziva in socul hipovolemic este adesea incorecta in estimarea presiunilor de umplere si in estimarea debitului cardiac. In socul hipovolemic, PCP (presiunea capilara pulmonara) si DC (debitul cardiac) sunt scazute moderat spre sever. Obiectivele tratamentului in soc sunt: (1) mentinerea TAM, (2) asigurarea unei perfuzii si aprovizionari adecvate cu oxigen si alti nutrienti a organelor vitale. Perfuzia cu lichide este tratamentul fundamental al hipovolemiei acute. Pentru resuscitarea initiala sunt folosite fie solutiile cristaloide, fie cele fiziologice sau Ringer. Folosirea solutiilor coloidale, cum ar fi albumina sau solutiile de amidon, a fost descrisa ca o metoda mai rapida si mai eficienta de refacere a volumului vascular; solutii ce pot ajuta la mentinerea unei presiuni coloidosmotice optime. Administrarea de solutii saline hipertone in socul hipovolemic ar putea fi utila in resuscitarea arsilor. In socul hemoragic, refacerea capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin transfuzia de masa eritrocitara; scopul este de a mentine o concentratie de Hb - 10 g/dl. Cresterea marcata a presiunii in microvasele pulmonare este cel mai important determinant al transsudarii lichidelor in interstitiul pulmonar. Un indicator bun al unei resuscitari reusite in orice forma de soc, inclusiv hipovolemic il constituie reducerea nivelului seric de lactat. STENOZA HIPERTROFICA CONGENITALA DE PILOR Vezi si sindromul Roviralta, artificiul Lamson. Apare mai frecvent la primul nou-nascut de sex masculin dintr-o familie. La copii albi incidenta este de 1/850 - 1000 nou-nascuti, la negri, este mai rar 1/2073. La rasa galbena, SHCP este aproape necunoscuta. Raportul B/F este de 4/1. In Europa de Nord este foarte frecventa. Se manifesta ca o ocluzie inalta datorata hipertrofiei musculaturii pilorului. In etiopatogenia SHCP sunt acceptate urmatoarele teorii: malformativa, a spasmului hipertrofiat, endocrina si a factorul ereditar. Teoria malformativa este singura teorie cu suport stiintific. Varsatura alba, in jet, exploziva este simptomul clinic dominant. Palparea olivei pilorice este semn de certitudine, nemaifiind nevoie de investigatii radiologice si ecografice. Semne radiologice de certitudine: canal piloric filiform, alungit, situat central; de probabilitate: staza gastrica mare, stagnarea substantei de contrast peste 24 ore, unde gastrice puternice pe marea si mica curbura, in regiunea antrala. Laboratorul indica in SHCP, ca si in IIC, hiponatremie si hipocloremie, uree neproteica crescuta, dar spre deosebire de IIC, K este scazut (hipopotasemie). Formele clinice in SHCP sunt: forma precoce, comuna, cu debut tardiv, hemoragica si sindromul Roviralta. Este preferata incizia longitudinala de 5-7 cm pe linia mediana, in epigastru. Pericolul perforatiei fundului de sac duodenal este mai mare in forma tardiva. SUPURATIILE BRONHO-PULMONARE Vezi si Formule mnemotehnice > SuHePre Fetiditatea halenei este semn patognomonic pentru supuratii. Bronhoreea este semnul caracteristic in perioada de stare a abcesului.

In faza de supuratie deschisa imaginea caracteristica a abcesului este de imagine hidroaerica intrapulmonara. Cea mai frecventa stare patologica pe care se grefeaza abcesul pulmonar secundar este CBP. Operatia de electie in abcesele pulmonare este lobectomia. Fistulele bronsice existente, in primele 24-72 h de la plicaturare reprezinta calea cea mai buna, naturala, de drenaj a eventualelor secretii. Bronhografia este metoda de electie in diagnosticul de certitudine al bronsiectaziilor. Cele mai multe cazuri de bronsiectazie evolueaza spre remanieri retractile ale parenchimului pulmonar. Complicatia cea mai de temut este insuficienta respiratorie urmata de CPC. Tratarea tusitorilor cronici (TBC, bronsita purulenta) constituie cea mai buna profilaxie in bronsiectazie. Rezectia pulmonara cea mai practicata azi este lobectomia. Teritoriile cel mai frecvent rezecate sunt lingula si LIS. T TRAUMATISME ABDOMINALE Vezi si Tabel, Sdr. Reily, semnele Bouchacourt, Mandel, manevrele Pringle, Kocher. Consecintele majore ale unui traumatism abdominal care pot ameninta viata sunt: socul traumatic, hemoragia interna (intraperitoneala sau retroperitoneala) si peritonita. Mecanisme indirecte de producere de leziuni viscerale in caz de contuzii abdominale sunt: smulgeri de pediculi vasculari prin contralovitura, leziuni mediate de fragmente osoase, cresterea presiunii intraabdominale si strivirea pe diafragm (in cazul viscerelor parenchimatoase); smulgerea pediculelor vasculari si dezinsertia mezourilor viscerelor cavitare pline in cursul caderii bruste. Cea mai importanta manifestare clinica tardiva in traumatisme abdominale este hemoragia intraperitoneala in 2 si/sau 3 timpi. Cel mai frecvent organ cavitar lezat este intestinul subtire (50%), iar cel mai frecvent organ parenchimatos lezat sunt rinichii (41%). Revarsatul Morel-Lavalle este un hematom supra-aponevrotic al peretelui abdominal, dupa impactul tangential al agentului traumatic cu peretele abdominal profund de pe suprafata rezistenta a aponevrozei de invelis a muschilor abdominali. Clinic, se prezinta cu bombarea tegumentelor, fluctuenta, echimoze cutanate, tegumente ischemice, reci, cianotice, insensibile cu necroza tegumentara tardiva. Hematomul subaponevrotic apare prin actiunea perpendiculara a agentului vulnerant si se datoreaza rupturilor musculare cu sangerare difuza sau leziunilor ramurilor arterei epigastrice superioare, inferioare sau musculo-frenice. Localizarea cea mai frecventa este in teaca muschilor drepti abdominali. In aceasta leziune apare semnul Bouchacourt. Hematomul properitoneal posttraumatic apare dupa contuzii violente ce intereseaza musculatura peretelui abdominal; se manifesta deseori prin sindrom Reily; evolueaza frecvent spre supuratie; se poate prezenta ca un pseudosindrom de ocluzie intestinala paralitica. Eventratia Moreaux este dubla, diafragmatica si intercostala. Relatia dintre numarul organelor lezate si mortalitate este urmatoarea: un singur organ lezat - 6,5%, doua organe lezate - 13-14%, trei organe - 25%, patru sau mai multe organe 80%. Asocierea ficat - colon are o mortalitate de 32%, iar cea ficat - orice organ, de 26%. Cele mai multe leziuni gastrice se datoreaza plagilor abdominale penetrante localizate mai frecvent pe fata anterioara. Plagile mici pot fi "blocate" de ficat si marele epiploon (ipotetic se pot cicatriza!). Tabloul clinic în cazul plagilor este dominat de peritonita acuta

generalizata, iar al contuziilor, de durere epigastrica si rar de o aparare musculara. Tratamentul contuziilor consta in decompresiunea cu sonda nazo-gastrica. Traumatismul esofagian prin mecanism extern se asociaza frecvent cu alte leziuni ale viscerelor abdominale. Traumatismul esofagian prin mecanism intern este cel mai frecvent. Clinic apare o stare febrila persistenta. Tratamentul medical se aplica in primele 6 ore. Tratamentul chirurgical consta in sutura simpla, esofagectomie, gastrostomie. Excluderea unui fals abdomen acut traumatic: interesarea lezionala a ultimilor nervi intercostali, prezenta revarsatelor patologice intrapleurale, traumatisme cranio-cerebrale. Indicatiile clare pentru CT abdominal la traumatizati sunt: bolnavi cu hemodinamica stabila dar cu examen clinic abdominal echivoc, bolnavi cu traumatisme craniene inchise, bolnavi cu traumatisme de coloana vertebrala, bolnavi cu hematurie (dar stabili hemodinamic), bolnavi cu fracturi pelvine si sangerare semnificativa. O alta indicatie, controversata, pentru CT cu substanta de contrast, o constituie plagile penetrante din spate si flancuri. Tehnica "mesh wrapping" in tratamentul leziunilor traumatice hepatice are o mortalitate foarte ridicata, de 25–37%. Hemobilia se manifesta prin: icter mecanic, hemoragii digestive (hematemeza sau melena) si dureri colicative in hipocondrul drept (determinate de migrarea cheagurilor in CBP si distensia veziculei). Cea mai frecventa consecinta a unei leziuni traumatice a pancreasului este pancreatita acuta. Diagnosticul intraoperator al leziunilor semnificative pancreatice post-traumatice se poate stabili prin: manevra Kocher completata cu mobilizarea flexurii hepatice si portiunii a III-a doudenului pana la vasele mezenterice superioare, inspectia potiunii retroperitoneale a duodenului si fetei posterioare a capului pancreatic. Cand sunt suspectate leziuni posterioare corporeo-caudale, mobilizarea splinei permite explorarea adecvata. Starea initiala de soc din traumatismele pancreasului este declansata de: activarea kininelor plasmatice, iritarea plexului celiac si formarea hematomului pancreatic. Ruptura de splina in doi timpi se produce cel mai frecvent in primele 2 – 3 zile. Tomografia computerizata si arteriografia selectiva pun diagnosticul de certitudine in ruptura de splina. In traumatismele intestinului subtire, tratamentul chirurgical consta in: hemostaza este primul gest util pentru stoparea pierderilor volemice. Plagile mari sau multiple si leziunile intinse ale mezenterului vor fi rezolvate prin enterectomie. Traumatismele colonului sunt grave, cu complicatiile infectioase severe. Caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebita a continutului intestinului gros. Tehnicile curente in tratamentul chirurgical al traumatismelor colonului sunt: reparatia primara, rezectia cu anastomoza primara, exteriorizarea zonei de anastomoza suturate si colostomie. Leziunea traumatica de rect subperitoneala este sugerata de celulita pelvina manifestata prin impastare suprapubiana, durere, febra, rectoragie. Hematoamele retroperitoneale posttraumatice mijlocii NU depasesc nivelul spinei iliace antero-superioare. Complicatiile hematomului retroperitoneal post-traumatic sunt: sindromul de resorbtie cu cresterea periculoasa a K+, supuratia hematomului cu celulita retroperitoneala localizata sau, cel mai frecvent difuza (letala), ruperea precoce a hematomului in cavitatea peritoneala, liposcleroza retroperitoneala. Leziunea traumatica a arterei hipogastrice se trateaza chirurgical prin ligatura, chiar bilateral.

Dintre factorii favorizanti. Cele mai frecvente forme morfologice sunt rupturile splenice cu hemoperitoneu. majoritatea fiind leziuni inchise. Hematomul subcapsular apare exclusiv dupa traumatisme exogene inchise. La copil. Sistemul de clasificare al degeraturilor bazat pe semne obiective este cel mai folosit. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE Vezi si clasificarile Arseni. Singurul tratament acceptat pentru leziunile de toate gradele este imersia in apa incalzita la 40-42°C. Localizarea cea mai frecventa a DCI este la nivelul polului temporal si al aripilor orbitale frontale. depinde de: intensitatea socului traumatic si a socului hemoragic. Cel mai frecvent se produce un HIPT in aria de dilacerare cerebrala.5°C sau mai joasa pentru cel putin 1 h. viteza vantului reprezinta cel mai important factor. Splina este organul cel mai frecvent lezat in traumatismele abdominale si toracoabdominale (60%). Marshall. Saegesser si Ballance. Semnele Kehr. prognosticul hematomului retroperitoneal posttraumatic. Deceleratia este modalitatea cea mai frecventa de producere a HIPT. interesarea plexului celiac. Temperatura necesara pentru a produce degeraturi este de -6. Elementul esential in clasificarea HSD este existenta membranelor colectiei hematice. TRAUMATISME PRIN FRIG Factorii determinanti in traumatisme sunt: temperatura mediului ambiental si durata expunerii la frig. HSD cronic are prognosticul cel mai favorabil dintre toate afectiunile neuro-chirurgicale. Scurgerea de LCR este semnul patognomonic pentru FLCS. Undele de soc provoaca leziunea cea mai intensa in zona de demarcatie diencefalomezencefalica. TRAUMATISMELE SPLINEI Vezi si Traumatismele abdominale. EC difuz este factorul esential care agraveaza prognosticul. CTS reprezinta investigatia de electie in diagnosticul HED. . Complicatia majora a FLCS este meningo-encefalita. Cea mai frecventa cauza de ruptura traumatica a splinei se datoreste accidentelor de circulatie (70-80%). Aspectul "de secera" pe angiografia cerebrala este tipic in 93% din cazurile cu HSD. Traumatismele exogene sunt cauza principala a leziunilor splenice. Miller TCC reprezinta cauza principala de deces a persoanelor tinere in SUA (15-34 ani). Germana. Forma clinica cea mai frecventa a HED este cea acuta. Topografia HSD acut este tipica pentru zona de electie a contuziilor cerebrale indirecte si a dilacerarilor cerebrale indirecte (zona fronto-temporala). AACT. Contuzia cerebrala este elementul major intalnit in patologia TCC. Clasificarile Bountain-Gould. Cea mai rara localizare a HIPT este cea occipitala. aplicare de forceps).In perioada primelor 24-48 de ore. Ruptura spontana veritabila a splinei este o raritate ce survine mai ales la gravidele in travaliu si nou-nascuti (nastere dificila.

Fractura coastei 1 are un potential lezional vascular mare. Cele mai frecvente cauze sunt accidentele rutiere (60-70%).hiperflexie (compresiune). Bronhoscopia este cel mai util examen in depistarea leziunilor traheo-bronsice. evacuare si pansament compresiv. Cel mai adesea decesele din explozii se produc prin contuzii sau rupturi pulmonare. conducand la hipoventilatie. Modificarea cea mai importanta a mecanicii ventilatorii apare in voletul costal.Cea mai frecventa forma clinica este forma cu hemoragie intraperitoneala patenta sau cu "inundatie peritoneala" (75%). Jugulare turgescente apar in tamponada cardiaca si pneumotorax sufocant. Mecanismul de accelerare/decelerare este mecanismul cel mai frecvent de producere a traumatismelor toracice. Toracele si abdomenul sunt cele mai expuse la actiunea agentilor vulneranti. Diagnosticul de leziune splenica traumatica poate fi confirmat cu certitudine de CT abdominala. US (ecografia) este metoda invastigationala cea mai utilizata in screening-ul politraumatizatilor. Fracturile costale sunt cele mai frecvente leziuni toracice. 150 ml sange. Seromul Morrel-Lavalée apare datorita forfecarii planurilor fasciale. Emfizemul subcutan poate ascunde un pneumotorax la examenul radiologic! Emfizemul subcutanat NU necesita un tratament aparte. Durerea violenta. Dintre tehnicile conservatoare. Tratament . in traumatimele splinei cu revarsat peritoneal poate apare semnul "urechii de caine" in pelvis! Ecografia este cea mai adecvata metoda imagistica de monitorizare a leziunilor traumatice splenice si intraabdominale. iar cel mai afectat sex este cel masculin (3:1). S-a demonstrat ca sectionarea vagului cervical protejeaza in aceste situatii. . formula memo ToMIn. Cele mai expuse sunt coastele 4-8. o leziune traheo-bronsica sau esofagiana (emfizem mediastinal).hiperextensie sau indirect . Insuficienta respiratorie acuta reprezinta cea mai frecventa tulburare fiziopatologica in traumatismele toracice. Prin fractura costala se pierd aprox. se produce o acumulare sero-limfatica. hipoxie. insuficienta mecanismelor de evacuare a secretiilor. prin compresiune. hipercarbie si vasodilatatie pulmonara. Radiografic. Crepitatiile osoase la palparea toracelui apar evidentiaza emfizemul subcutanat si denota o leziune pleuro-pulmonara asociata. In cadrul evaluarii primare a contuziilor se aplica algoritmul priveste-asculta-simte. Examinarea cea mai putin utila in traumatismele toracice este RMN. uneori foarte mare. Marea majoritate a traumatismelor toracice apar in contextul politraumatismelor (80%). Fracturile costale pot fi produse direct . Inexistenta unor leziuni fatale la cei decedati prin explozii este explicata printr-un reflex vaso-vagal. constand in respiratie superficiala. poate conduce la cercul vicios Cournand. procedeele cele mai utilizate sunt splenorafia si rezectiile segmentare. mai ales in fracturile multiple. Chirurgia conservatoare reprezinta actualmente cea mai buna alternativa in profilaxia complicatiilor infectioase severe ale splenectomiei. TRAUMATISMELE TORACELUI Vezi si semnul Morestin.punctionare.

Bronhoscopia este cel mai util examen in depistarea leziunilor traheo-bronsice. decat in mod exceptional! Prin punctia toracica a chilotoraxului se obtine un lichid lactescent. Efectul balansului mediastinal (deplasare spre partea sanatoasa in inspir si revenire in expir) se reflecta in principal asupra circulatiei venoase de intoarcere. Voletul costal reprezinta un segment instabil aparut prin fracturi multiple. Indicatia chirurgicala a chilotoraxului este cand debitul limfatic este > 1500 ml/zi . de compresiune pleuro-pulmonara. timp de 2-3 ore. . dispare in 10-14 zile si se poate infecta. Ruptura pulmonara si leziunile traheobronsice se manifesta prin hemoptizie. Contuzia pulmonara severa are 2 caracteristici: este limitata (in ARDS . ??? Hemotorax.si/sau pneumotorax reprezinta consecintele cele mai frecvente ale plagilor toracice penetrante. Se mobilizeaza in timpul respiratiei independent si paradoxal de restul cutiei toracice. fracturate in cel putin 2 puncte. O alta consecinta de mare gravitate este embolia gazoasa. este cel mai adesea rezultatul farcturilor costale. Voletele costale anterioare si antero-laterale sunt cele mai grave. de compresiune intrapleurala si chilotorax drept . frecvent in asociere (hemopneumotorax). Ruptura pulmonara se poate evidentia doar prin CT. Hemotorax da un sdr.sdr. In cadrul plagilor pulmonare penetrante. hiperhidratarea fiind o eroare foarte grava! Hematomul pulmonar reprezinta o colectie sanguina si nu un infiltrat.1 saptamana sau 500 ml/zi . Tratamentul conservator este rar indicat in: leziuni longitudinale reduse ale membranei traheale posterioare si leziune bronsica sub 1/3 din circumferinta bronhiei principale.sdr. Indicatiile toracotomiei de urgenta in hemotorax sunt: hemotoraxul masiv (peste 1000 ml sange) sau persistenta hemoragiei de peste 150-200 ml/h. Hemo.Fracturile coastei 1 si 2 asociate cu fractura omoplatului sau claviculei ridica suspiciunea de leziuni intratoracice.2 saptamani. Cel mai frecvent organ care herniaza in ruptura de diafragm este stomacul. in care ventilatia este in mod sever compromisa. cel putin 2 coaste. de compresiune endotoracica progresiva. Mare atentie trebuie acordata restrictionarii lichidelor (cristaloizi). Pneumotorax si/sau hemotorax. reprezinta consecintele cele mai frecvente ale plagilor toracice penetrante.difuz) si se pierde selectivitatea normala a membranei capilare pentru proteine. Hemotorax este decelabil clinic si radiologic daca depaseste 300 ml. pneumotorax . Caracteristica principala in rupturi de diafragm este modificarea simptomatologiei in raport cu postura. la fel ca si pneumotoraxul. Pneumotoraxul ocult se evidentiaza doar prin CT si apare cu o frecventa de 2-12%. Pneumotoraxul sufocant sau compresiv ("cu supapa") este extrem de grav. Orice leziune penetranta toracica sub nivelul coastei a 5-a poate asocia o leziune de diafragm si implicit posibile leziuni ale organelor abdominale. urmat de colon si splina. ARDS apare datorita hipoxemiei si EPA NECARDIOGEN!!! Criterii fiziologice de definire a ARDS: marirea gradientului de presiune alveolo-arteriala a O2 (ΔpA-aO2). Localizare de electie este la nivelul zonei dorsale a lobilor pulmonari inferiori. iar atritia este extrem de grava. inclusiv tardiv (asociere cu albastru de metilen). traumatopneea este o situatie extrem de grava. Chilotoraxul nu se infecteaza. Ventilatia asistata in cazul contuziei pulmonare se aplica la o pO2 < 60 mmHg si o pCO2 > 50 mmHg. Intubatia si ventilatia mecanica in cazul voletului costal se aplica daca: pCO2 < 50 mmHg si/sau pO2 > 60 mmHg (aprox. 1/3 din cazuri). cu TGD > 110 mg %/ml si lipide > 30%.

Enteroclazisul reprezinta intubatia si infuzia intestinului cu substanta de contrast. TUMORILE INTESTINULUI SUBTIRE Vezi si Sindroamele König. hemotorax mic sau mediu. tumorile maligne ale intestinului subtire pot fi epiteliomatoase (adenocarcinom. Carcinoidul se localizeaza cel mai frecvent pe ileonul distal (40%). Hemangiomul este cea mai frecventa forma de tumora vasculara (7%). Contraindicatiile toracotomiei de urgenta sunt: glont intratoracic care NU a produs alte leziuni. hemoragie digestiva si durere. Cresterea permeabilitatii pulmonare este trasatura patognomonica in ARDS. scaderea compliantei pulmonare (< 40 ml/cmH2O) si absenta unui EPA CARDIOGEN (PCWP ≤ 18 mmHg). Adenomul este forma cea mai frecventa de tumora benigna a intestinului subtire. carcinom nediferentiat) si sarcomatoase (limfosarcoame si reticulosarcoame). tabloul clinic este dominat de: ocluzie intestinala prin invaginatie. Consecinta cea mai frecventa a amiloidozei este perforatia intestinala. . Trasatura caracteristica a carcinoidului este dezvoltarea lenta si metastazarea tardiva. Testul specific pentru carcinoidul malign este dozarea 5-HILA (peste 60mg/zi pana la 1g/zi). amiloidoza este o pseudotumora! Dupa aspectul histologic. In cazul tumorilor neurogene benigne ale intestinului subtire. pneumomediastin in absenta unor leziuni traheobronsice. Atentie. Localizarea cea mai frecventa a endometriomului este pe rectosigmoid. Limfoamele maligne primare se manifesta prin diaree. Durerea abdominala este semnul cel mai comun in limfoamele primare. Adenomul glandelor Brünner este cea mai comuna forma de hiperplazie nodulara a duodenului. Leiomiosarcomul este cea mai comuna forma de sarcom al intestinului subtire.infiltrat pulmonar bilateral. Chimioterapia este tratamentul de electie al LNH cu inalt grad de malignitate. Dintre tumorile benigne. Localizarea digestiva a limfomului malign primar este cea mai frecventa localizare extraganglionara. in special cele seroase. se palpeaza tumora doar in cazul leiomioamelor. Adenocarcinomul este cea mai frecventa tumora maligna a intestinului subtire (50%). Cel mai important semn obiectiv intalnit in carcinoid este palparea unei formatiuni abdominale ca semn initial. Cel mai des implicati in infectia pulmonara din ARDS sunt germenii aerobi Gramm negativi. Peutz-Jegherssi boala Rendu-Osler Ileonul este locul de electie al tumorilor. Corticoizii sunt eficienti in ARDS din embolia grasa sau infectia cu Pneumocystis carinii. Cea mai frecventa forma de tumora in SIDA este sarcomul Kaposi. Polipii hamartomatosi din boala Peutz-Jeghers NU au potential malign si au o pondere de 10%! Lipozoma Odelberg reprezinta asocierea lipomului intestinului subtire cu lipoamele mezenterice si epiploice. Cea mai frecventa tumora metastatica este melanomul malign. carcinomul coloid. Singurele care NU se preteaza la exereza chirurgicala sunt lipoamele asimptomatice. Polipul vilos reprezinta varietatea cea mai frecventa de adenom al intestinului.

Este in general mai rar decat UD. tipul I este cel mai frecvent. Imaginea radiologica de stomac "in lighean" sau "chiuveta" apare in stenoza pilorica. Vasele mari interesate cel mai frecvent de perforatie sunt AGD si AP. Simptomul dominant este durerea sub forma de crampa. cu accentuarea nocturna a durerii. Acesta se poate localiza in mod exceptional si subvaterian. mai ales pe fata posterioara. tratarea prin sutura cu epiploonoplastie necesita tratament medicamentos post-operator. Imaginea radiologica de "perla pe fir" apare in UD postbulbar. Vagotomia tronculara ascociata cu bulbantrectomie este cea mai eficienta varianta de terapie chirurgicala a ulcerului. UG. tratamentul chirurgical are caracter de urgenta. Hemoragia reprezinta principala cauza de mortalitate in UD. Manifestarea clinica majora si dominanta este durerea epigastrica mediana sau paraombilicala dreapta. in vecinatatea incizurii. Secretia gastrica acida NU este principala cauza a UG. ritmata de ingestia de alimente (la 1-2 ore dupa mese). stenoza si malignizarea. Incidenta hemoragiei in ulcerul duodenal NU este modificata de medicatia antiulceroasa (!) ULCERUL GASTRIC Vezi clasificarea Johnson. Cel mai frecvent. torsiune. UD apare la nivelul fetei anterioare sau posterioare a bulbului duodenal (95%). Apare in decada a 6-a de viata. arsura sau cu caracter lancinant. Bulbul duodenal este sediul de electie al ulcerelor hemoragice. Secretia gastrica acida are rol primordial in UD! Varsaturile NU apar in mod obisnuit in UD. Inainte de 40 ani este foarte rar. durere puternica. Ulcerul duodenal apare cu un maxim de frecventa intre 30-50 de ani. Dieulafoy a descris eroziunea gastrica sub forma "exulceratio simplex". Simptomatologia sindromului Zollinger-Ellison: diaree 1/3 din cazuri. dar ea trebuie sa existe obligatoriu. . localizata cel mai frecvent pe mica curbura. de obicei. Elementul specific pentru diagnosticul SZE este dozarea gastrinemiei. iar excizia ulcerului cu VT si piloroplastie este interventia chirurgicala preferata. se prezinta ca o leziune unica (80%). Tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal postbulbar consta in rezectie gastrica 2/3 + VT + GJA-TL sau rezectie gastrica 2/3 de excludere + VT + GJA-TL si DJA-TL pe ansa in Y sau omega. exceptie face Japonia. iar cele cronice sunt penetratia. precipitata sau exacerbata de ingestia de alimente. In ulcerul duodenal perforat. Complicatiile acute ale UG sunt hemoragia si perforatia. Cel mai frecvent perforeaza UD de pe fata anterioara si sangereaza cele de pe fata posterioara. Infectia cu Hp este cauza majora de UD si un factor de risc important pentru leziunile gastrice maligne.U ULCERUL DUODENAL Vezi si Asocieri > Gene. rezistenta la tratamentul medicamentos. Anaclorhidria NU insoteste niciodata ulcerul benign! Regurgitarea duodenala este considerata elementul determinant in aparitia leziunilor de gastrita cronica. Dupa clasificarea Johnson. localizata cel mai frecvent în epigastru.

In faza organo-functionala a stenozei pilorice. mai frecventa si mai grava decat in UD. Interventia VT cu antrectomie pe UG tip III da cele mai putine recidive (sub 2%). la fel ca si stenoza. Stenoza realizata de UG este foarte rara si poate semnifica malignizarea. tabloul clinic cuprinde: dureri intermitente. iar cel mai des perforeaza ulcerul situat in regiunea antero-superioara a micii curburi si pe versantul anterior al acesteia. Misoprostol se poate administra 200µg de 4 ori pe zi sau 100µg o data pe zi. insotit de o inflamatie cronica periulceroasa. clapotaj gastric intermitent si unde peristaltice vizibile. in tipul II si III. Apare mai frecvent. Horner. Tipul V se vindeca de obicei dupa administrarea unui tratament medical intensiv. Explorarea radiologica cu bariu precizeaza diagnosticul de ulcer gastric in 80% din cazuri. Cel mai frecvent ulcerele gastrice gigante (peste 3 cm) sunt situate pe mica curbura. cresterea tensiunii arteriale. este de cele mai multe ori caracteristica gastritei hemoragice si se vindeca fara cicatrice. La tipul IV interventia de electie ramane rezectia clasica 2/3. Ulcerul gastric gigant penetreaza de regula in ficat. Manifestarea clinica cea mai frecventa a ulcerului de stress este HDS nedureroasa.sau gastrojejuno-anastomoza. patrunde progresiv prin toate straturile peretelui gastric. Ulcerul gastric acut profund este o leziune de aproximativ 1 cm. colon transvers si pancreas. Perforatia este cea mai frecventa complicatie a UG. Medicatia cea mai frecvent prescrisa sunt antagonisti de receptori H2. La tipul I interventia de electie este rezectia gastrica distala urmata de gastroduodenoanastomoza Pean-Bilrot I sau gastrojejuno-anastomoza Bilrot II. Efectele adverse ale administrarii de Carbenoxolone sunt: hipopotasemia. hipernatremia. EXPRESII A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M|N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z A ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE Vezi si sindroamele Déjerine-Roussy. . se complica cu perforatie si hemoragie si se vindeca cu cicatrice. Rolul principal in aparitia ulcerului de stress il are diminuarea fluxului sangvin la nivelul mucoasei gastrice. edeme si alcaloza. La tipul III interventia de electie este tot vagotomia tronculara cu antrectomie. dar cataclismica. Localizarea UG reprezinta unul din criteriile de baza pentru tratamentul chirurgical. Hemoragia in tipul IV este mai rar. Arsurile peste 35% din suprafata corporeala determina ulcerul Curling. iar leziunile cerebrale determina ulcerul Cushing. NU depaseste musculara mucoasei. Ulcerul gastric cronic este o leziune de 2-5 cm. superficiala. UG gigante penetreaza cel mai frecvent in pancreas.Hemoragia este complicatia majora a UG. urmat de ficat si colon transvers. La tipul II interventia de electie este vagotomia tronculara cu antrectomie urmata de gastroduodeno. Localizarea de electie a ulcerului de stress este in portiunea proximala a stomacului. modificata in sa sau "modelant" (Shoemaker). Eroziunea gastrica este o pierdere de substanta de dimensiuni mici. se prezinta de obicei ca leziune unica si se vindeca cu cicatrice vizibila.

neoplasmelor sistemice si leziunilor tisulare traumatice sau chirurgicale. paralizia palatului. hemipareza motorie pura cu "afazie motorie". interstitial si ischemic. Hipercoagulabilitatea (cauza a AVC ischemice) poate fi indusa de anticorpi antifosfolipidici. dar care poate dura pana la o saptamana. trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune. cel mai des afecteaza partea laterala a bulbului. Principalele riscuri sunt: AVC. . angiografia cerebrala si angiografia RM. Apare datorita cresterii permeabilitatii celulelor endoteliului capilar. deficitului de proteina C si S. Daca intreaga ACM este ocluzionata la nivelul trunchiului sau. Cateva cauze de AVC trombotice sunt: vasculitele. Adesea. blocand atat ramurile penetrante. ecografia. tipic. hemipareza ataxica. in opozitie cu edemul citotoxic. Daca survine un infarct la nivelul arterelor vertebrale. Exista 4 tipuri de edem cerebral: citotoxic. Un AIT se manifesta printr-un deficit neurologic cu durata de sub 24 ore (de obicei 5-20 minute). spatiile subarahnoidian. disectia sifonului carotidian sau a vaselor intracraniene. PET. AVC embolice se prezinta adesea cu un deficit neurologic care este maxim la debut. Infarctele lacunare sunt de obicei datorate lipohialinozei indusa de HTA sau aterosclerozei arterelor penetrante mici. Poligonul Willis este compus din: ACA. insuficienta renala. Cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral o reprezinta ateroscleroza cu tromboembolism si embolismul cardiogen. este afectata mai ales substanta alba. Deficitul neurologic ischemic reversibil dispare de obcei in 24-72 ore. paralizia corzilor vocale.Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de cateva secunde pana la cateva minute. Angiografia cerebrala poate detecta: leziuni ulcerative. siclemia si purpura trombocitara trombocitopenica. hemiplegia si hemianestezia controlaterale. AVC trombotice apar fara semne premonitorii la 80-90% dintre pacienti. evolueaza catre deficitul maxim in cateva ore. agravate in cateva minute sau ore. mutatii ale factorului V. deficit de AT III. Hemoragia intracraniana poate sa apara in parenchimul cerebral. Imagistica cerebrala ramane explorarea cea mai importanta in urgenta la aparitia unui atac: CT. reactii alergice la substante de contrast iodate. Angiografia cerebrala este cea mai de incredere metoda de evaluare a sistemului cerebrovascular. atacul senzitiv pur si dizartria. manifestarile clinice sunt: hemianopsia ipsilaterala. Permite scurgerea substantelor de contrast care produc la CT si RMN aspectul de "contrast crescut". descrie circulatia colaterala in jurul poligonului Willis si pe suprafata corticala si evidentiaza ocluzia embolica a ramurilor vaselor cerebrale. subdural si epidural. AVC trombotice prezinta simptome fluctuante. Edem vasogen este cel mai frecvent tip de edem cerebral. diminuarea reflexului de varsatura prin excitarea faringelui. stenoze severe. vasogenic. AVC complet sau infarctul cerebral de tip trombotic. arterite si spasmul. Daca sunt afectate fibrele eferente ale nervilor IX si X apar urmatoarele manifestari: disfagie. 10-20% din AVC sunt precedate de unul sau mai multe AIT. raguseala. cat si pe cele corticale. RMN. ACP si arterele comunicante anterioare si posterioare. Leziunile aterotrombotice au o predilectie pentru segmentele I si IV ale arterei vertebrale. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt: hemipareza motorie pura.

colesterolul plasmatic crescut. Sindroame neurologice produse prin embolism sunt: (1) sindromul frontal opercular. Tratamentul chirurgical in cazul bolii aterosclerotice ocluzive (AVC) se limiteaza la endarterectomie carotidiana. Dintre factorii aterosclerozei. hipertensiunea. Pentru HIC hipertensiva cele mai frecvente localizari sunt: (1) ganglionii bazali (putamen. Cele mai multe anevrisme saculare dau HSA fara avertisment. Dintre antiagregantele plachetare. Hipertensiunea este cauza principala a hemoragiei cerebrale primitive. varsaturi repetate si incapacitatea de a merge sau a sta in picioare. Fibrilatia atriala nereumatica este cea mai frecventa cauza de embolism cerebral. HIC. Ocazional poate genera oftalmoplegie. Arterita temporala (arterita cu celule gigante) este o afectiune relativ comuna a persoanelor varstnice. Daca HIC este localizata la nivelul puntii. Hemoragia in putamen este cea mai frecventa hemoragie datorata hipertensiunii. (3) hemianopsia brusca (sugereaza existenta unui embol in ACP) si (4) crizele epileptice. la pacientii cu FA cronica non-valvulara previne embolismul cerebral si este sigura. In AVC indus de cocaina. deviatie conjugata a ochilor si pareza miscarilor oculare. talamus si substanta alba adiacenta). Prognosticul HIC hipertensive este determinat de marimea si localizarea hematomului. Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale este hemianopsia. semnele fiind cefalee occipitala. semnele neurologice vor fi: pupile in varf de gamalie (miotice). Exista 3 cauze majore ale deficitelor neurologice tardive: (1) reruptura. de obicei. dar rareori produce AVC. ADENOMUL DE PROSTATA Vezi si Semnul "sacului cu nuci". istoricul familial sau de AVC trombotic. fumatul. La fel ca si in cazul tratamentului hipertensiunii. cei mai folositi sunt Aspirina si Ticlopidina. (2) sindromul plegic brahial sau al mainii. anevrisme micotice si hemoragie subarahnoidiana (HSA) sau intracerebrala. Anticoagularea INR de 2-3. decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral. In cazul unui accident vascular cerebral. (2) cerebelul profund si (2) puntea. se instaleaza in cateva ore. este de 30%. prima linie de tratament in ateroscleroza o reprezinta modificarile dietetice si ale stilului de viata. in care exista pareza faciala si afazie sau dizartrie severa. in prima luna. AVC ischemic si HSA. (2) hidrocefalia si (3) vasospasmul cerebral. consecinte ale infarctului cerebral. Incidenta rerupturii. reactive. sunt toate asociate consumuli de cocaina. Atentie adenocarcinomul se poate dezvolta din zona periferica! Reprezinta cea mai frecventa afectiune urologica.Factorii de risc pentru AVC ischemic sunt: varsta avansata. hipertensiunea este cel mai important. Scanarea RMN este cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului embolic. Se poate utiliza si Dipiridamol. Sindromul post TUR-P si Scorul Boyarski Adenomul nu se dezvolta niciodata din prostata periferica. Hemoragiile cerebeloase. diabetul zaharat. Hemoragia intracerebrala este cel mai frecvent tip de hemoragie intracraniana netraumatica. Aspirina este cel mai studiat antiagregant plachetar. Investigatorii NASCET si ECST au concluzionat ca pacientii cu stenoza carotidiana de 7099% beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana. Endocardita infectioasa poate genera embolii septici ce pot duce la abcese cerebrale. . Un accident vascular in teritoriul ACA se poate manifesta clinic prin: paralizia mebrului inferior de partea opusa leziunii si reflex de apucare.

procedeul Tassos. Apendicita acuta la copil este mai frecventa dupa 2 ani si localizarea mai frecventa este cea pelvina si cea subhepatica. Apendicita acuta este cea mai frecventa urgenta abdominala. NU se utilizeaza in adenomul necomplicat! Cel mai important marker prostatic este PSA. TUR-P este indicat la un volum prostatic sub 60 g. Gangrena parcelara si perforatia apar dupa ce presiunea intralumenala depaseste 100 cmH2O! Clinic. triada Dieulafoy. Durerea abdominala este semnul major si se manifesta frecvent in epigastru si periombilical. Complicatia majora a adenomectomiei este hemoragia. are drept cauza principala ruperea vaselor mucoasei ce acopera adenomul sau unor ectazii vasculare secundare hipertrofiei prostatice (!). Cauza determinanta a apendicitei este infectia microbiana! Germenele incriminat cel mai frecvent în patologia apendicitei acute este E. blocantele selective (Tamsulosin) sunt cele mai eficiente. Apendicita mezoceliaca se mai numeste "a promontoriului". se manifesta cel mai frecvent prin forma acuta tipica. Se manifesta prin diaree si FARA dureri abdominale (!) Diareea apare doar in forma toxica. Complicatia imediata cea mai grava a TUR-P este sindromul post TUR-P. semnele Blumberg. Screening-ul la barbatii peste 50 ani e reprezentat de: dozarea PSA si tuseul rectal. Forma gangrenoasa este cea mai grava forma anatomo-patologica. Semnul clinic major in litiaza prostatica este semnul “sacului cu nuci”. . Tratamentul actual consta din asocierea unui inhibitor de 5α-reductaza (Finasterid) si un α1-blocant selectiv (Tamsulosin). Forma toxica a apendicitei apare mai frecvent la copii si adultii tarati. βFCF este marker-ul cu cea mai mare specificitate in adenomul de prostata. Diareea survine mai rar. Dintre α-blocante. Cei mai cunoscuti analogi de LH-RH sunt: Leuprolide-acetate. Rowsing. coli.v. Poenaru-Caplescu. psoasului. poate surveni dupa cateterismul evacuator. apendicita acuta. Urografia i. Cancerul prostatic este cea mai frecventa afectiune cu care trebuie facut diagnostic diferential. indicat cel mai frecvent in faza de prostatism. Complicatia cea mai frecvneta a adenomului este litiaza vezicala secundara. Semnul urografic major al adenomului este prezenta imaginii lacunare simetrice cu convexitatea in sus la baza vezicii urinare. doar in apendicitele pelvine sau in formele toxice si la copii. la copii si in apendicitele pelvine! CT este cea mai precisa metoda de diagnostic (98%) in apendicita acuta flegmonoasa. Mandelpott. Caracteristic pentru apendicita acuta este exacerbarea durerii in FID la palpare. Lanz. iar adenomectomia la un volum peste 60 g. APENDICITA ACUTA Vezi si manevra obturatorului. Hematuria macroscopica în adenomul de prostata Nu este un semn frecvent. TUR-P este cel mai frecvent procedeu utilizat in chirurgia adenomului prostatic.Tuseul rectal reprezinta examenul clinic de baza al adenomului. Forma clinica de apendicita la copil este forma toxica! Aspectul macroscopic al apendicelui de "frunza vesteda" apare in apendicita gangrenoasa totala. Prezinta pozitie antalgica! Bolnavul mentine coapsa dreapta flectata si in usoara abductie. Buserelina si Goserelina.

transversale . Durerea si apararea musculara in apendicita acuta retrocecala sunt localizate in zona suprasi retroiliaca Leriche. ajungand in focar in primele 24 h.. Edebols. Triunghiul Iacobovici: constituie zona dureroasa abdominala. retrograd. Cele mai frecvente arsuri prin flacara si explozie sunt intalnite in conflicte armate. Obtinerea unei vindecari in timp cat mai scurt este elementul de baza . Apendicectomia pentru apendicita acuta poate fi efectuata directa. Majoritatea agentilor etiologici ai arsurii sunt agentii termici fizici. mediana. Morris. Incendiile sunt cele mai frecvente modalitati de aparitie a arsurilor prin flacara. diametrul tumorii si tranzitul intestinal.5-2 inch. Sonnenburg. secretia de colagen si depunerea matricii.pararectala (Jalaguier). Morris . producandu-se abcesul apendicular care impune incizia si drenajul colectiei. McBurney se gaseste in plina zona dureroasa! Inciziile apendicectomiei: oblice . Apendicita la batrani se prezinta sub 3 forme: ocluzie febrila.Chaput. Evolutiile posibile în cazul plastronului apendicular sunt: favorabila in urma tratamentului medical (antibioterapie. Puncte dureroase apendiculare: pct. unghiulare .la intersectia liniei BSIAS si marginea externa a dreptului abdominal (din dr. pct.la 3-4 cm de ombilic pe linia ombilic-SIAS dr. Delagenière. prin decorticare subseroasa. Abcesul apendicular fistulizeaza cel mai frecvent in peritoneu (peritonita in 2 sau 3 timpi). pct. Lanz . cu abcedarea plastronului si fistulizarea abcesului. Leucocitele PMN (neutrofile) reprezinta prima linie de aparare antimicrobiana locala. apendicectomia efectuanduse dupa 2-3 luni. nefavorabila in pofida tratamentului medical. dr. Pct. pulsul. Semnul specific pentru evidentierea unei apendicite acute retrocecale este semnul psoasului. pct. epuizante si mutilante agresiuni. pseudotumorala si apendicita in 2 sau 3 timpi. (1. Cele mai frecvente localizari ale abceselor apendiculare sunt in apendicitele mezoceliace si retrocecale. transrectala. Fowler. ARSURI Arsura reprezinta una dintre cele mai grave. Profunzimea leziunii este determinata de temperatura agentului termic si timpul in care acesta a actionat. in apendicita pelvina este semnul obturatorului.Willy-Meyer. regim alimentar hidric). verticale . Leziunile inhalatorii sunt de o gravitate extrema.). Se poate efectua si laparoscopic. leucocitoza. cu 1/3 medie a liniei BSIAS. adica 4-5 cm de spina). Apendicectomia laparoscopica este contraindicata in mucocelul apendicular. Sonnenburg .la unirea 1/3 ext. McBurney . Pivotul central al inflamatiei este reprezentat de mobilizarea celulara.secretul supravietuirii arsului! Clasificarea americana a arsurilor este cea mai frecvent folosita in lume. punga gheata. Apendicita acuta mezoceliaca se manifesta caracteristic prin ocluzie febrila. nefavorabila. Roux. delimitat medial de marginea externa a muschiului drept abdominal. inferior de linia BSIAS si lateral de linia ombilicSIAS. In evolutia plastronului apendicular se urmaresc urmatorii parametri: febra. Dupa localizare cea mai frecventa este apendicita retrocecala (30%). de obicei în peritoneu.aproximativ la jumatatea liniei dintre ombilic-SIAS dr. Principalele evenimente ale granularii sunt: inmugurirea capilarelor. Vezi si semnul Poenaru-Caplescu. Finney.McBurney. .Icterul si subicterul conjunctival apare in apendicita acuta subhepatica.

miofibroblastul. Consecintele arsurilor la nivelul tubului digestiv sunt: ileus. accentuand pierderile lichidiene. Alanina reprezinta principala cale de transport a azotului spre ficat. consuma proteinele in scopuri energetice si isi pierde lent depozitele adipoase. Sulfadiazina argentica este unul din topicele cele mai folosite in tratamentul local al arsurilor. parte a MODS. Cauzele hipovolemiei sunt: edemele de la nivelul plagii arse. Principalul efect este disfunctia barierei intestinale cu 2 consecinte esentiale: translocatia bacteriana (factor patogenic important SRIS) si cresterea permeabilitatii mucoasei intestinale. Metabolismul este unul din ansamblurile cele mai afectate in cadrul inflamatiei sistemice. Contractia plagii este controlata de un fibroblast cu caractere speciale. Trombocitopenia este un factor de prognostic grav. fiind asociata cu alte semne ale CID. afectarea enzimelor oxidative in cazul intoxicatiei cu CO sau HCN. necroza mucoasei intestinale si translocatie bacteriana. . Hiperpermeabilitatea capilara pentru proteine este cauza principala a edemelor din zona arsa. zilele 4-21 reprezinta stadiul II. Celulele vilozitare intestinale sunt cele mai sensibile la ischemie. tulburari de transport a O2 datorate anemiei si HbCO. Toaleta chirurgicala primara (TCP) a arsurilor are ca scopuri principale aseptizarea plagii de arsura si diminuarea durerii. Mafenid. la aparitia careia participa si instalarea frecventa a sepsis-ului. hemolitica. Cauzele hipoxiei tisulare: scadere O2 in aerul inspirat (FiO2). edemul din tesuturile nearse si trecerea apei si Na intracelular. dismetabolica. generand astfel balanta azotata negativa. Edemul in tesuturile nearse este datorat in primul rand hipoproteinemiei si scaderii presiunii coloidosmotice plasmatice. zilele 22-60 corespunde perioadei chirurgicale. hematotoxica. la copii mici. la varstnici sau la alte persoane tarate. hipoplazica. poate determina acidoza necesitand monitorizarea rezervei alcaline. edem local.Tesutul de granulatie este prin excelenta un tesut vascular. Anemia din arsuri este: hipocroma. Imunitatea este una din functiile profund deprimate de catre arsura. perioada socului post-combustional (dar NU se instaleaza imediat dupa accident!). Glucagonul este considerat principalul factor stimulator al glicogenolizei si gluconeogenezei hepatice. unul din topicurile folosite in arsuri. este subfebril. prezenta ARDS. Socul septic poate apare din zilele 5-7 in cazul arsurilor grave si catre zilele 13-15 la cei cu arsuri medii. produce glucoza in exces. hiporegenerativa. Stadiul III mai este denumita si perioada de "echilibru" metabolic fragil. Ischemia splanhnica este mediata in principal de angiotensina II. mielogenica. dupa 60 zile se instaleaza socul cronic (daca la 60 zile pacientul mai are inca plagi granulare pe regiuni intinse). Substratul cel mai utilizat pentru gluconeogeneza este alanina. Mentinerea unui flux urinar peste 30 ml/h este un obiectiv esential al tratamentului. Arsul are o rata metabolica crescuta. copii malnutriti. perioada metaagresionala. TGFβ este unul din elementele de baza ce coordoneaza vindecarea. Primele 3 zile caracterizeaza stadiul I. metabolism crescut. Colagenul este elementul de baza al repararii tisulare. vasoconstrictie periferica. Poate produce o leucopenie tranzitorie. CID este o complicatie extrem de grava. Socul cronic poate apare inainte de 60 zile in cazul arsurilor foarte grave.

Semnele premonitorii ale infectiei extensive a arsilor sunt: hipotensiunea. Metastazarea limfatica apare cel mai frecvent in cancerul cu celulele mici si cel mai rar in cancerul epidermoid. Evaluarea radiologica este prima si cea mai importanta investigatie paraclinica in neoplasmul pulmonar. Vena Giacomini face legatura intre VSE si VSI ("in esarfa" oblic pe coapsa). In cazul bolii varicoase complicate cu tromboflebita varicoasa poate apare tromboflebita profunda atat prin tromboza crosei cat si prin tromboza venelor perforante. Cele mai cercetate gene au fost gena rb si gena p53. insuficienta venoasa cronica cu evolutie a bolii varicoase timp de 15-20 ani. ileusul paralitic si semnele neurologice (confuzia. Procedeul Babckok in cura varicelor membrului inferior consta in stripping-ul safenei. Boala coronariana manifesta clinic sau latenta reprezinta principalul factor de risc in chirurgia CBP. B BOALA VARICOASA Varicele secundare posttrombotice sunt cele mai frecvente.In arsurile cu fosfor alb intalnim urmatoarele dezechilibre electrolitice: hipocalcemie si hiperfosfatemie. Metastazarea limfatica contralaterala este mai frecvent intalnita in cancerul de LIS. Tratamentul anticoagulant este excesiv si contraindicat in boala varicoasa. Evaluarea cea mai completa si mai exacta se face prin toracotomie. stimularea β-adrenergica. stupoarea). Diureza orara la bolnavul adult ars trebuie mentinuta la 30-50 ml/h. Testul functional care examineaza sistemul venos profund este testul Pertez. Consumul energetic total (rata metabolica bazala) este mult crescut datorita urmatorilor factori: pierderea functiei termoreglatorii a tegumentelor. iar la electrocutat trebuie sa fie de aproximativ 100-150 ml/h. Diseminarea limfatica este cel mai frecvent ipsilaterala. Urmatoarele reprezinta contraindicatii ale exciziei-grefarii precoce (EGP) la pacientul ars: instabilitate hemodinamica. Medicamentele cu efect flebotonic si flebotrofic sunt vitamina E si Detralex. rupturi spontane sau posttraumatice ale venelor varicoase. Cancerul nediferentiat cu celule mici este cel mai agresiv. Dintre CBP cel mai frecvent este adenocarcinomul. devenind necesar in tromboflebita varicoasa extinsa ce afecteaza intreaga vena safena inclusiv crosa si venele perforante. anemia si hipoproteinemia. Lobectomia este cea mai frecventa rezectie in CBP. . Metastazele cerebrale apar cel mai frecvent in adenocarcinom si in cancerul macromolecular. hipotermia. radiatia crescuta datorita vasodilatatiei si evaporarea exudatului. Doar venele varicoase pot duce la ulcere venoase! Complicatiile bolii varicoase sunt: tromboflebita varicoasa. C CANCERUL BRONHO-PULMONAR Vezi si triada Jacobson Cele mai multe tumori NSCLC sunt aneuploide. Scleroterapia este indicata in boala varicoasa in urmatoarele situatii: in varice nesistematizate si in varicele mari (in asociatie cu tratament chirurgical).

iar cele de colon drept si sigma au cel mai bun prognostic. fiind indicat pentru screening. Tumora de unghi splenic are cea mai proasta evolutie. Localizarea cea mai frecventa a limfomului gastric este in zona antro-pilorica. sindromul ZollingerEllison Factorul principal in etiologia cancerului gastric este regimul alimentar si de viata. Celulele Paltauf-Stenberg apar in limfogranulomatoza maligna (Hodgkin). Dupa localizare. Gastrita atrofica este cea mai frecventa afectiune gastrica ce conduce la cancer. Simptomul clinic dominant este hemoptizia. lobul mediu. Dieta bogata in grasimi animale constituie un factor de risc major. Endoscopia cu biopsie este examenul cel mai performant in cancerul gastric. . Wirchow-Troisier. cele mai frecvente interventii chirurgicale sunt lobectomia si pneumonectomia. Forma difuz infiltrativa este forma cea mai rar intalnita comparativ cu celelalte tipuri. Prin bronhoscopie sunt cel mai bine diagnosticate cancerul epidermoid si cel cu celule mari. CANCERUL DE COLON Cea mai mare incidenta este in Europa de Vest si America de Nord. Localizarea cea mai frecventa este in plamanul drept. cel mai prost prognostic il au tumorile din zona centrala. mai ales pe colonul stang. Nu se face rezectie tumorala in caz de: hipersecretie de ADH si retinopatie. la bolnavul inoperabil. Cea mai mare radiosensibilitate la radioterapie postoperatorie o au limfoamele limfocitice. Cel mai frecvent apare pe sigma (80%). Descoperirea CBP la o examinare radiologica de rutina evidentiaza cel mai frecvent un nodul pulmonar solitar. Ocluzia reprezinta complicatia cea mai frecventa a cancerului de colon. Extensia limfatica reprezinta extensia de electie si precoce a cancerului gastric (60%). Supuratia plagii este cea mai frecventa complicatie postoperatorie. iar cel mai frecvent apar durerile epigastrice (50-80%). CANCER GASTRIC Vezi si semnele Trousseau. Cea mai raspandita clasificare este cea a lui Marson-Dawson. Carcinoidul este cel mai frecvent intalnit la apendice (70%). Screening: radiografia toracica si citologia sputei. segmentul anterior al lobului superior. Tumora epigatrica este semnul cel mai valoros. Dintre simptomele generale nespecifice cele mai frecvente sunt scaderea ponderala si astenia. in special LIS. Irigografia este metoda radiologica cea mai eficienta pentru diagnosticul cancerului de colon. boala Ménétrier. Reticulosarcoamele sunt radiorezistente.Principalul factor de predictie in NSCLC este stadializarea TNM. Cele mai frecvente forme anatomo-patologice sunt adenocarcinoamele (90%). Cel mai constant simptom este anorexia (30-50%). In tratamentul chirugical al NSCLC. si in lobii inferiori. Localizarea cea mai frecventa a cancerului gastric este in zona antrala (51-60%). dar apare tardiv. Diseminarea limfatica este modul obisnuit de extindere.

sectionarea ligamentelor laterale si a arterelor rectale medii. Fibrosarcomul colonic este cea mai rara localizare a sarcoamelor digestive. tumorile diagnosticate pe parcursul a 6 luni sunt considerate sincrone. iar tehnica cea mai sensibila este clisma baritata cu dublu contrast. Operatii radicale utilizate în cancerul rectal sunt: operatia MASON.82-93%. operatia LOCALIO. operatia PARKS-PERCY. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este cea mai moderna metoda de depistare a recidivelor locale. Carcinoamele sincrone de colon au urmatoarele caracteristici: fiecare tumora rebuie sa fie distincta si sa nu fie metastaza celeilalte. Dukes C2 .69-84%. Dukes B . Efectele adverse ale chimioterapiei sunt: stomatita. Modelul non-parametric COX este cel mai comun folosit pentru prognostic. metastaze hepatice si rata supravietuirii. Prin irigografie. markeri tumorali. incidenta carcinomului sincron variaza intre 1. iradiata dorsal. Supravietuirea la 5 ani in cancerul de colon este: Dukes A . Trousseau. CANCERUL RECTAL Vezi si sindromul Lynch. Daca perforatia este tumorala. irigografie. iar pentru cea corporeocaudala . rezectia abdominotransanala Parks-Percy si rezectiile anterioare. teste ale sangerarilor oculte. Cea mai mare parte a rectului dreneaza ascendent spre limfonodulii de la originea AMI.59-66%. Perforatiile diastatice sunt cel mai bine rezolvate printr-o colectomie totala cu anastomoza ileo-rectala. Joseph. cea mai rationala este operatia Hartmann asociata lavajului si drenajului peritoneal. CANCERUL DE PANCREAS EXOCRIN Vezi si semnele Courvoisier-Terrier. Screening-ul peste 65 ani: teste haemocult si endoscopie (rigida si/sau flexibila). Adenoamele viloase recunosc riscul cel mai inalt de transformare maligna.5% si 8%.durerea epigastrica intensa. operatia KRASKE. colonoscopie. in stenoza. In orice procedeu chirurgical. testul cel mai larg folosit este testul Haemocult. . Semnele irigografiei sunt: lacuna. Clisma baritata este investigatia cea mai larg folosita. profunda. Dukes C1 . Wirchow-Troisier. Screening: tuseu rectal. Cele mai folosite tehnici in chirurgia rectului: amputatia de rect.Intre 1/3 stanga a colonului transvers si jonctiunea rectosigmoidiana se afla localizarea cea mai frecventa a cancerului de colon (75% pe sigmoid). colonul per ansamblu poate realiza aspectul "pantalonului de golf". dilacerarea lamelor constitutive ale fasciei Denonvilliers. stenoza si stopul.26-35%. Semnele relativ precoce sunt: pentru localizarea cefalica . Cancerul unghiului splenic al colonului poate metastaza in ganglionii retropancreatici si ganglionii hilului splenic. Prezenta celulelor canceroase in sange reprezinta un factor de prognostic grav. rectosigmoidoscopie rigida.icterul. Ca si test de screening in masa. Cea mai frecventa recurenta la distanta o reprezinta metastazele hepatice metacrone. Pare sa existe o corelatie semnificativa intre invazia venoasa si stadiul Dukes. Markerul tumoral cel mai utilizat in cancerul pancreatic este CA 19-9. respectarea plexurilor nervoase pelvine. ablatia rectului trebuie sa respecte patru "chei" anatomice: indepartarea mezorectului. diaree si toxicitatea hematologica.

ecografia transrectala (± biopsie ecoghidata). omoplat. indolor. Cancerele exocrine reprezinta 90% din tumorile periampulare. craniu. B2 .N0. Tuseul rectal este examenul cardinal. Cel mai frecvent. Hiperprolactinemia. scaderea ponderala severa si icterul obstructiv (progresiv. In faza de cancer localizat. cancerul de prostata. finnd cea mai inofensiva si mai ieftina metoda. tratamentul de electie este prostatectomia radicala (T1. Screening-ul la barbatii peste 45 ani consta in: tuseu rectal. Detectia celulelor tumorale circulante. Scorul Gleason. PSMA este probabil cel mai fidel marker tumoral. de ales la cei cu speranta de viata mai indelungata. Cel mai frecvent. Scintigrafia osoasa cu 99Tc . verdinic. M0).C -. Ecografia transrectala este cel mai informativ examen. Cele mai frecvente tumori pancreatice sunt cele primare (93%) si dintre acestea cele mai frecvente sunt cele cu originea in celulele ductale (90%). precedat sau insotit de prurit). Sunt de obicei tumori solide. cu prezenta mucinei. Adenocarcinomul prostatic reprezinta varianta cea mai comuna a cancerului de prostata. Metastazele hepatice si peritoneale reprezinta cele mai frecvente modalitati de difuziune a cancerului de pancreas. In faza avansata local. Cheia operabilitatii cancerului pancreatic reprezinta absenta invadarii peretelui anterior al VMS si al VP. Limfadenectomia pelvina ramane metoda cea mai sigura pentru aprecierea adenopatiei neoplazice. femur. vertebre.Explorarile imagistice si endoscopice sunt cele mai utile in diagnosticul preoperator. coroborata cu nivelul PSA reprezinta cea mai noua si mai senzitiva metoda de stadializare. stadializarea si monitorizarea post-terapeutica. B1. tratamentul de electie este radioterapia (T3a b c . M0). calea retropubiana extraperitoneala este cea mai folosita. coaste). Clasificarea Rutledge . Colecistojejunoanastomoza cu ansa in Y sau Ω este montajul cel mai functional. N0. afebril. CANCERUL DE COL UTERIN Vezi si Tabel. Clasificarea UICC si Gleason.metilen difosfonat este cea mai fidela investigatie pentru diagnosticul metastazelor osoase din cancerul de prostata. Semne considerate patognomonice (triada clinica caracteristica) pentru cancerul cefalic sunt: durerea epigastrica. se dezvolta in zona periferica (70%). Orhidectomia bilaterala este cea mai eficace metoda de ablatie adrogenica pentru testosteronul testicular. nivelul PSA. Asocierea detectiei celulelor tumorale prostatice circulante si PSMA are cea mai mare valoare informativa pentru detectia. Metastazele extraabdominale apar cel mai des in plaman. cancerul se localizeaza la nivelul capului glandei (2/3). T2 . Scad nivelul Testosteronului. Reprezinta cea mai frecventa afectiune maligna a sexului masculin. A2. Retentia completa de urina reprezinta cea mai redutabila complicatie obstructiva.A1. Grading-ul histologic reprezinta unul din cei mai importanti factori de predictibilitate. Cele mai frecvente metastaze ale cancerului de prostata sunt cele osoase (bazin. CANCERUL DE PROSTATA Vezi si semnul Couvelaire. In prostatectomia radicala. majoritatea fiind multicentrice (85%).

Cel mai studiat marker este CA-125. Cele mai frecvente tumori ovariene sunt tumorile epiteliale (80%). Screening: examen citologic Babes-Papanicolau. In cadrul tratamentului citostatic in cancerul de col NU se utilizeaza 5-FU! Limfadenocolpohisterectomia (LCHTL . Dintre acestea cel mai frecvent este carcinomul seros (50%). brahiterapia intrauterina si alaptarea. testarea markerilor serici. grading histologic 1-2. CANCERUL OVARIAN Cancerul de ovar este principala cauza de deces dintre malignitatile ginecologice. IIa si IIb. Cea mai inalta incidenta se constata la rasa alba din nordul Europei si Americii si cea mai redusa in Japonia.Cancerul de col uterin este cea mai frecventa forma a cancerului genito-mamar în România. valorile preoperatorii a LDH si CA-125. Cel mai des disemineaza peritoneal. Ooforectomia unilaterala se recomanda la femei tinere in stadiul I. Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic. stadiul bolii. gutierele colonice laterale. ligamentelor utero-sacrate si utero-vezicale. 1 Gy = 100 Rad. de la stadiul Ib la IIb. . seroasa intestinului subtire. Factorii virali sunt reprezentati de: virusul herpes simplex de tip 2 (HSV-2) si human papiloma virus (HPV). epiploonul. Diagnosticul pozitiv al cancerului de col uterin este numai anatomo-patologic. parametrele si statiile ganglionare ureterale. Cele mai uzitate teste de depistare sunt: examinarea pelvina.histerectomia laterala) urmareste extirparea uterului. Sistemul BT Paris este cu activitatea totala cea mai scazuta dintre toate sistemele. Clasa 3 Rutledge a HT. Teleterapia (TLT) constituie tratamentul de baza al cancerului de col uterin. Punctul B parametrial este situat la 3 cm lateral de punctul A (5 cm de axa uterului) si reprezinta in special ganglionul Leveuf-Godard.8% fiind cea mai buna metoda de screening! Examinarea clinica de rutina ramane metoda de electie pentru depistarea tumorilor pelvine. ultrasonografia intravaginala si detectia citologica. In clasificarea Manchester. locurile cele mai vizate fiind diafragmul posterior. extensie in "pata de ulei". hipogastrice si iliace externe. punctul A se afla situat la 2 cm lateral de linia mediana a sondei intrauterine si la 2 cm cranian de mucoasa fundurilor de sac vaginal lateral (corespunde in mod obisnuit intersectiei ureterului cu artera uterina si centrul triunghiului paracervical). Contraindicatiile majore ale tratamentului cancerului de col uterin asociat cu sarcina: chiuretajul cavitatii uterin. Asocierea dintre CA-125 si ultrasonografia transvaginala are o specificitate de 99. cel mai frecvent! Carcinomul pe col restant reprezinta aparitia neoplaziei cervicale la 3 ani sau mai mult dupa executarea histerectomiei subtotale. 1/3 craniale a vaginului. Cel mai important factor de risc este reprezentat de istoria familiala a rudelor de gradul I. nasterea pe cai naturale. Adenocarcinomul da recidive local. obturatorii. este cu aplicabilitatea cea mai extinsa. Extensia din aproape in aproape a cancerului de col uterin este cea mai des intalnita. In adenocarcinomul cu celule clare sunt caracteristice celulele sub forma de "cui cu floare mare" (hobnail cell). Cei mai frecventi radionuclizi folositi azi sunt Cesiu (137Cs) si Iridiu (192Ir). Predictia cea mai buna e data de: numarul de sarcini. LCHTL este indicata in stadiile Ib.

Mondor. incidenta sub 1%. Pattey. Ligamentele Cooper au o deosebita importanta oncologica. peste 50 ani . Madden. Cazurile asimptomatice apar in procent de 0. NU face parte. Mamografia este cel mai important examen paraclinic. Primul filtru limfatic este reprezentat de plamani! Circulatia venoasa este principala cale de diseminare a metastazelor la distanta. ascita si limfangioza pulmonara (extrem de grava). Halsted. Factorii protectori sunt alaptatul la san. 30-40 ani . sediul cel mai frecvent find plamanul. chiar si in cazul aderentelor. retropectorala. Chimioterapia consta in CMF (ciclofosfamida + methotrexat + 5-FU) si FAC (5-FU + Adriamicina + Ciclofosfamida). Granulomul lipofagic este o tumora cu caractere clinice si mamografice foarte asemanatoare cu cancerul mamar! Screening: sub 30 ani . prezenta elastazei si prezenta receptorilor hormonali.examen clinic anual si mamografie la 2 ani. displazia. Mastita acuta carcinomatoasa este forma cea mai grava de cancer mamar. distrofia (boala fibrochistica) si cancerul lobular in situ. una dintre tehnicile cele mai folosite si cu rezultate bune. indispensabil pentru descoperirea unui cancer asimptomatic. Forme particulare ale diseminarii la distanta sunt: pleurezia. Iradierea creste incidenta cancerului de col! CANCERUL SANULUI Vezi si manevra Tillaux. Mastita acuta carcinomatoasa si cancerul mamar multicentric au un prognostic grav! CHISTUL HIDATIC HEPATIC . cancerul ductal in situ. Cea mai eficace combinatie citostatica: Taxol si Carboplatin (Cisplatin). operatiile Chiricuta. Pentru administrarea intraperitoneala a citostaticelor. Cancerul mamar la barbat este mult mai rar decat la femei. din aceasta categorie. Radioterapia este o componenta esentiala a tratamentului conservator in cancerul mamar.3-0. este administrarea solutiei prin cateter Tenchoff. deoarece determina retractia pielii in cancerul mamar avansat loco-regional. Starile precanceroase sunt: hiperplazia tipica si atipica. cel mai frecvent evolueaza local. iar cele accesorii sunt transpectorala (subclaviculara). Palparea este cel mai important mijloc clinic de apreciere a leziunilor mamare. Cea mai frecventa forma clinica este tumora mamara care netratata evolueaza local si la distanta.examen clinic si mamografie anuala. Caile limfatice principale sunt axilara si mamara interna.Cel mai utilizat regim de prima linie este: Carboplatin (Cisplatin) si Ciclofosfamida in 6 cicluri.autopalpare lunara. Incidenta.examen clinic anual si mamografie doar la examenul initial. 40-49 ani . metaplazia. Cancerul de san. retrosternala (substernala).5%. prevalenta si mortalitatea cea mai mare a cancerului mamar se afla in Bucuresti. Ganglionii axilari centrali sunt cei mai mari si pot fi explorati usor prin palpare. Se recunosc in etiologia lui tulburari hormonale. bolile Paget. Mastectomia Halsted asigura cel mai bine ridicarea complexului fascial si a tesutului limfoganglionar interpectoral. din aproape in aproape.

Ruptura chistului in CBP reprezinta cea mai frecventa complicatie (5-10%). Localizarea hepatica a chistului hidatic este cea mai frecventa si cea mai usor accesibila chirurgical. iar cel de tip alveolar (forma inevitabil letala) este cauzat de E. Rezectia hepatica se practica in leziunile multiple ale unui lob sau in cazul cavitatilor restante cu pereti duri. poate fi executata cu chistul nedeschis. chistul hidatic unilocular este dat de Echinococcus granulosus. anemie. cele multiple fiind de 1/4-1/3. E . Chistul apare mai frecvent la cei proveniti din mediul rural. In chistul hidatic hepatic. Se intalnesc foarte rar in simptomatologia chistului hidatic: trilul hidatic sau freamat. Fistula bilio-bronsica este una din cele mai grave complicatii. Presiunea lichidului din chistul hidatic este de 300 ml H2O (inadvertenta: pg. icterul sau ascita. Ruptura chistului in pericard este o complicatie extrem de rara. Ariile endemice cunoscute in chistul hepatic hidatic unilocular sunt: America de Sud. Australia. Chisturile multiple sunt mai frecvent responsabile de aparitia cirozei. Factorii favorizanti ai cirozei determinate de chistul hidatic sunt: stenoza biliara secundara (compresiune). Lobul hepatic drept este cel mai frecvent afectat (85%). Chistele hidatice anterioare al fetei convexe este cea mai frecventa localizare hepatica (tumora palpabila). La formarea abcesului hepatic apare febra septica. legat de anumite profesii. Procedeele care extirpa total sau partial adventicea sunt: chistectomia totala (interventia ideala. Procedeele care lasa adventicea pe loc sunt: anastomozele chisto-digestive latero-laterale in Y (cu stomac sau jejun). posibila in chisturile superficiale!) si chistectomia partiala Lagrot (cea mai des folosita!). astenie. Teste cu specificitate crescuta sunt: eozinofilia provocata si intradermoreactia Cassoni (pozitiv 90%). Ruptura intraperitoneala determina o iritatie peritoneala tranzitorie. Examenul RMN este deosebit de util in chistul hidatic complicat si in echinococoza alveolara unde evidentiaza mai bine leziunile polimorfe. dureri abdominale. Digestia oualor se face numai in mediul alcalin din duoden sau jejun. anorexie. Rusia si Alpi). Cele mai multe cazuri sunt chisturi uniloculare. Albendazol este cel mai eficace antiparazitar si cu efectele adverse cele mai reduse. metoda Burlui. bila fiind cea care lizeaza cel mai repede cuticula. 1844 / 80100 cmH2O).Vezi si Asocieri > DIU. Polul inferior al chistului este locul de electie pentru executarea anastomozei chistodigestive. leucopenie. Cel mai frecvent. chistectomia Lagrot. alopecie. durerea abdominala este cel mai frecvent simptom. iar manifestarea initiala e reprezentata de urticarie si eritem. frison si hepatomegalie dureroasa. multilocularis (agentul cauzator al hidatidozei alveolare se gaseste mai frecvent in regiunile reci din Alaska. focarele de necroza (hipoxie) si edemul si infiltratia spatiilor Disse (alergic). Efectele adverse sunt: cresterea reversibila a transaminazelor. chistotomia cu drenaj extern si marsupializarea (numai in cazurile cu stare generala alterata!). calcificati ce ocupa in totalitate un lob hepatic. cefalee. Una din cele mai grave probleme din patologia hepato-pulmonara este asocierea dintre fistulele chisto-bronsice si cele chisto-biliare. partea de Sud a Africii si Islanda.

ENTORSE Vezi si Triada nefasta O'Donoghue. Niciodata operatia cezariana nu va fi urmata de miomectomie. F FIBROMUL UTERIN Este una dintre cele mai frecvente tumori in populatia feminina (20%). Teoria hormonala este cea mai acceptata teorie a genezei fibromului. situsul ligamentelor incrucisate. rotarea mediala si inclinarea in varus. Ligamentul lateral al gleznei este cel mai frecvent lezat ligament in practica traumatologica. Mobilizarea precoce reprezinta una din cele mai dificile decizii in tratamentul leziunilor ligamentare (intinse sau rupte partial). riscul major. Simptomul cel mai important este hemoragia. Pentada nefasta Trillat si Testul Lachmann. In cazul asocierii fibromului cu sarcina. existand riscul unor hemoragii. Hidartroza se pune in evidenta cautand "socul rotulian" daca volumul revarsatului este mic. Cel mai frecvent mecanism in entorsele genunchiului este cel care combina valgusul fortat cu flexia si rotatia externa a gambei. Miscarea cea mai des intalnita in entorsele gleznei este cea de inversiune fortata (adductie si rotatie interna). manifestata cel mai frecvent prin menoragie (¾ din cazuri). Fibroamele pelvine sunt cele mai frecvente. Entorsele de glezna sunt cele mai frecvent in practica traumatologica. In entorsa genunchiului este utila incidenta "de tunel" care evidentiaza spatiul intercondilian. Pentru o interventie chirurgicala conservatoare. Rezultatul rupturilor anterioare a ligamentului talofibular. Cele mai frecvente indicatii ale RMN in entorsa genunchiului sunt: leziunile de menisc si insuficienta cronica a LIA. Hemartroza este cel mai frecvent consecinta rupturii LIA (80%). Factorul determinant in entorse il constituie traumatismul. In degenerescenta calcara a fibromului apare radiologic aspectul tigrat la histerocolpografie (HCG). investigatiile paraclinice obligatorii (sistematic) sunt frotiurile crevico-vaginale si colposcopia (in scopul verificarii integritatii colului si pentru profilaxia cancerului de bont restant). calcaneofibular si fibrelor anterioare din ligamentul deltoid este subluxarea talusului spre inainte. Testele dinamice in entorsa genunchiului sunt "pivot shift" si "Jerk test". Fibromul submucos este cel mai hemoragic si mai amenintat de infectie. Entorsele reprezinta una dintre cele mai des intalnite traumatisme ale sistemului osteoarticular. Hiperestrogenia este o conditie necesara (esentiala) dar nu suficienta pentru cresterea fibromului. . frecventa a fibromului uterin. incontrolabile! Necrobioza septica este singura complicatie septica. e reprezentat de avortul spontan. in primele luni. Este esential de stiut ca mobilizarea in perioada acuta de inflamatie si tumefactie doar agraveaza conditiile locale si intarzie recuperarea. iar principalul mecanism implicat este cel indirect. Principalul semn clinic al entorsei genunchiului este tumefactia articulara datorata hidartrozei.

Complicatia imediata cea mai grava in fracturile rotulei este deschiderea focarului de fractura. cele de col femural sunt cel mai greu de tratat. prin tractiunea micului trohanter sub actiunea muschiului psoasiliac. cea mai frecventa complicatie imediata este fractura deschisa. Fracturile micului trohanter sunt aproape intotdeauna cu deplasare. Deformarea "in crosa" sau "in maner de pistol" apare in fracturile subtrohanteriene. necroza aspetica de cap femural. coxartroza. Cea mai frecventa complicatie tardiva locala in fracturile trohanteriene este calusul vicios in coxa vara. avand un mare interes prognostic si terapeutic. plasate in paralel sau in triangulatie. Vezi "Semnele de probabilitate" si "Semnele de certitudine" ale unei fracturi la Formule mnemotehnice (DEDA-MICI). iar tardive sunt calusul vicios si pseudatroza.In necrobioza aseptica. Traiectul de fractura in traumatismele rotulei este cel mai frecvent transversal. Obiectivele esentiale in tratamentul fracturilor extremitatii distale femurale sunt: refacerea suprafetei articulare ("legea de aur") si a axului pelvin. Aspectul radiologic de "arc frant" gotic apare in tipul III de fractura dupa clasificarea Garden. Cel mai frecvent mecanism de producere a fracturilor de col femural este cel de adductie (coxa vara . Chiar si in cele fara deplasare! Reducerea cat mai anatomica a focarului de fractura este conditie esentiala pentru consolidare. Fracturile extremitatii distale femurale sunt dintre cele mai grave fracturi. Garden. Dintre toate fracturile. apare la ecografie. Complicatiile tardive cele mai importante in fracturile de col femural sunt: pseudoartroza. iar in fractura marginala posterioara se produce prin cadere pe picior in pozitie de flexie plantara! . imaginea "in cocarda". Delbet. semnul Laugier. Tratamentul de electie este osteosinteza cu 2 suruburi transtrohantero-cervico-capital. Cea mai importanta clasificare a fracturilor este clasificarea Garden. FRACTURILE MEMBRULUI PELVIN Vezi si clasificarile Bohler. Cea mai frecventa complicatie tardiva locala in fracturile diafizei femurale este redoarea de genunchi. Pseudartroza este cel mai frecvent consecinta unui tratament defectuos. Fracturile extremitatii superioare a tibiei se produc cel mai frecvent prin mecanism indirect de valgus sau varus fortat. fractura marginala anterioara se produce prin cadere cu piciorul in flexie dorsala. In fracturile diafizare de gamba.85%). In fracturile platourilor tibiale gamba este deviata mai frecvent in valgus! Un criteriu esential de clasificare a fracturilor diafizare ale gambei este cel al stabilitatii focarului de fractura. Complicatia tardiva cea mai grava este APT. Transformarile maligne ale fibromului sunt exceptionale! Forma histologica cea mai frecvent intalnita in degenerescenta maligna a fibromului uterin la femeia in postmenopauza este sarcomul. In fracturile pilonului tibial. Caracteristic fracturilor diaficare ale femurului este potentialul lor socogen determinat in primul rand de extravazarea sanguina (pierderi 800-1600 ml sange).

cel mai frecvent de partea maleolei interne. examenul radiologic ramane examenul de baza in diagnosticul HDS. Dintre fracturile de astragal. Scintigrafia reprezinta una din metodele cele mai precise de diagnostic in HDS. Cauza cea mai frecventa de mortalitate la bolnavii cu hemoragie digestiva este decompensarea unei boli asociate. F IIa. Mortalitatea cea mai crescuta si recurenta HDS se intalneste in stadiile Forrest F I. mai grava decat cea inferioara. Fractura Shepard consta in fractura tuberculilor posteriori ai astragalului. F IIb. Fracturile trimaleolare sunt fracturi bimaleolare asociate cu fractura marginala posterioara de pilon tibial. Complicatia imediata in fracturile maleolare este deschiderea focarului. in majoritatea cazurilor. in care interventia chirurgicala NU este indicata! H HEMORAGII DIGESTIVE Vezi si clasificarea Forrest si parametrii Seufert. Inversiunea consta in adductie si rotatie interna a piciorului. complicatia imediata cea mai severa este fractura deschisa. Echimoza numulara este caracteristica fracturilor de calcaneu evidentindu-se ca o echimoza ovalara alungita situata in zona centrala a plantei. Hematemeza este urmata totdeauna de melena. Echivalente de fracturi bimaleolare se asociaza cu ruptura ligamentului colateral de partea opusa a gleznei (sau de aceeasi parte cu fractura). Fracturile metatarsienelor si falangelor sunt produse cel mai frecvent prin traumatism direct. provocat de caderile de greutati pe antepicior. In fracturile calcaneului. cel mai frecvent intalnite sunt cele de col de astragal. Tratamentul de electie a combaterii agitatiei bolnavului de HDS este reprezentat de ameliorarea hipoxiei. Tumorile gastrice rar produc hemoragii mari. Ficatul are un rol esential in metabolismul proteic.Fracturile maleolare se produc indirect prin eversiune sau inversiune. formula memo DART. Hematocritul reprezinta metoda cea mai precisa de evaluare a unei anemii acute posthemoragice. . Diazepamul este medicamentul care influenteaza cel mai putin hemodinamica. Melena este forma cea mai frecventa de exteriorizare a HDS. respectiv pe degete. Hemostaza (oprirea hemoragiei) reprezinta obiectivul esential al tratamentului HDS. Eversiunea consta in abductie si rotatie externa a piciorului. Fractura micului trohanter este singura fractura. Principalul efect al acestor modificari (ale echilibrului florei microbiene intestinale) este cresterea productiei de amoniac. Repetarea sangerarii este unul din factorii de gravitate cei mai importanti. Cea mai frecventa complicatie imediata a fracturilor de astragal este asocierea cu subluxatii sau luxatii ale corpului astragalian. In lipsa endoscopiei. Cel mai frecvent fracturile de calcaneu se produc prin cadere de la inaltime. iar cele tardive sunt necroza aseptica de corp astragalian si APT. Hemoragia superioara este. Cea mai frecventa complicatie tardiva este APT. Scintigrafia nu are contraindicatii cu exceptia femeii gravide. Aspectul de "mucoasa care plange" se intalneste in sangerarea difuza a mucoasei (endoscopie). Endoscopia reprezinta metoda de electie in diagnosticul de urgenta al HDS. Hematemeza este totdeauna semn de HDS.

Tratamentul conservator in HDS cuprinde: Vasopresina 20 U in bolus la 10 min. Tuseul rectal a fost si ramane explorarea clinica de baza pentru depistarea afectiunilor anale si rectale inferioare. sarcoidoza. Elementul esential in combaterea anemiei acute posthemoragice si a agitatiei bolnavului este sangele. Angiodisplaziile colonice sunt localizate cel mai frecvent la nivelul colonului drept. Procedeul prefunicular Forgue este cel mai discutabil procedeu. HERNII ABDOMINALE Vezi si procedeele Bassini. Organul herniat este cel mai frecvent epiploonul (epiplocel) sau intestinul subtire (enterocel). Cele mai frecvente situatii de hemostaza chirurgicala a HDI sunt tumorile ulcerate. Diverticulul Meckel este una din cauzele cele mai frecvente de HDI la copil si adolescent. Invaginatia intestinala este frecventa la copil si intotdeauna la adult este secundara unei tumori. dizenteria.Hemostaza endoscopica este una dintre metodele cele mai utilizate la ora actuala pentru oprirea HDS. Procedeul anatomic Bassini este cea mai eleganta metoda de rezolvare a herniei inghinale. Nu includ si fistula perianala (!) Urmatoarele medicamente sunt incriminate in producerea HDI: anticoagulantele. insuficienta renala si insuficienta cardiaca. Postempski. . Strangularea este complicatia cea mai frecventa si mai nefasta dintre complicatiile herniilor abdominale. febra tifoida. HDI cauzate de boli congenitale se intalnesc mai frecvent la copii si tineri. Explorarea paraclinica de baza in patologia rectala este rectoscopia. Forgue. Singura explorare care poate pune diagnosticul de angiodisplazii colonice este arteriografia selectiva de AMS si/sau de AMI. pe cand herniile directe (HID) se afla medial de aceasta artera. Herniile inghinale sunt cele mai frecvente (80-90%). medicatia antiinflamatorie si tabletele cu KCl. Sacul herniar este elementul comun al herniilor abdominale. Dintre bolile sistemice care pot da hemoragii cu etiologie extradigestiva amintim: mielomul multiplu. Herniile inghinale oblice interne (HIOI) sunt exceptional de rare. Urmatoarele boli infectioase sunt incriminate in etiologia HDI: TBC intestinal. Cea mai eficienta metoda de hemostaza a HDS variceale este injectarea de substante sclerozante (70-90%). Aspectul de "frunza vesteda" se intalneste in descrierea morfopatologica a sacului herniar din hernia strangulata (vezi Asocieri). Hernia are 2 caracteristici patognomonice: reductibilitatea si tendinta de expansiune la efort. fiind absent doar in herniile ombilicale embrionare. In HDS prin HTP se administreaza: Vasopresina. Somatostatin! Invaginatia intestinala la adult este intotdeuna secundara unei tumori. Propranolol. Luesul nu face parte (!) Urmatoarele leziuni poate fi sursa de HDI: fisura anala. Shouldice. enterocolita acuta. Herniile inghinale oblice externe (HIOE) se afla lateral de pulsatiile AEI. HDI sunt caracteristice etiologiei tumorale. hemoroizii si cancerul anorectal. Famotidina 200 mg la 8 ore pana la oprirea hemoragiei si Omeprazol 40 mg la 12 h. Hemoroizii reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de HDI.

. ingustarea inelului hiatal cu 2-3 fire neresorbabile innodate retroesofagian. realizeata prin coexistenta herniei femurale cu hernia inghinala. vizeaza: reducerea herniei hiatale. Hernia Maydl (hernia in W): se caracterizeaza prin interesarea a 3 bucle intestinale. cu false membrane. Herniile liniei albe sunt mai frecvente la barbati. procedeele Belsey-Mark IV. impunand diagnosticul diferential cu tumorile peretelui. in hernia ombilicala. este strangularea prin strictiunea continutului la nivelul inelului ombilical sau intrasacular rezultand tabloul clinic al unei ocluzii. prin loja vasculara. Cea mai mare parte dintre complicatiile H-H prin alunecare sunt. HERNII HIATALE Vezi si triadele Saint. produsa la nivelul liniei semilunare Spiegel. Nissen. anatomofiziologice. Imaginea de "ulcer de colet" este un semn radiologic ce apare in H-H prin alunecare. procedee de valvuloplastie completa sau incompleta si metode chirurgicale miniinvazive. Hernia Moschowitz: este o varietate de hernie femurala. Pearson. Se exteriorizeaza rar sub piele. prin brahiesofag si hernia hiatala mixta. Evolutia herniilor poate fi spre: complicatii cu risc vital si sporire progresiva in dimensiuni. Modificarile morfopatologice ale viscerelor din hernia strangulata caracteristice stadiului al doilea sunt multiple echimoze subseroase. Incidenta herniei hiatale este de 5/1000 locuitori. Herniile liniei albe reprezinta aproximativ 2% din totalul herniilor. Hernia Berger: este o hernie prin distensia inghinei. prin alunecare. ramanand cel mai frecvent intre planurile muschilor lati ai abdomenului. In toate stadiile. Collis-Nissen. Borchard-Lenormant. De obicei cea din urma sufera leziuni ischemice. dar NU este exclusa nici strangularea celorlalte anse. H-H prin alunecare sunt cele mai frecvente H-H (90%). traumatisme abdomino-toracice. Hernia Richter: se produce prin pensarea sau "ciupirea laterala" a ansei herniate. Hernia Spiegel: este o hernie rara. In tratamentul herniei hiatale prin alunecare. deformari rahidiene.Complicatia cea mai frecventa si mai grava. Collis-Belsey. Hernia Littre: cand in sacul herniar se gaseste diverticulul Meckel. cu un abces sau cu un hematom. situata inaintea vaselor femurale. de fapt. Urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia herniilor hiatale: obezitatea. prin loja vasculara. Hernia Glasser: este o varietate de hernie femurala. factori endocrini. Hernia epigastrica este cea mai frecventa forma dintre herniile liniei albe. situata inapoia vaselor femurale. metodele chirurgicale moderne. sindromul Roviralta. doua prezente in sac iar cea de a treia de legatura intraabdominala. Evolutia este rapida catre sfacel si flegmon piostercoral. Hernia Laugier: este o varietate de hernie femurala aflata printre fibrele ligamentului Gimbernat.hernii femurale. complicatiile BRGE. Clasificarea completa a herniilor hiatale presupune urmatoarele varietati: hernia hiatala paraesofagiana. ansele supraiacente sunt destinse. herniile femurale si herniile ombilicale directe. Hernii "de slabiciune" sunt considerate herniile inghinale directe (HID). Este specifica zonelor herniare cu inel mic . Bazinul cu diametrul transversal mai mare explica frecventa mai mare la femei a herniilor femurale (B/F=1/3). Collis. Gavriliu.

Factorii determinanti sunt: traumele psihice puternice. presupune vagotomie. Anticorpii anti TSH-R sunt unicii anticorpi autoimuni umani si pun diagnosticul de certitudine in BGB. BGB are o incidenta de 2-3/1000 la femei.si iodoterapia). care poate fi sediul strangularii herniei. Dintre valvuloplastii incomplete. BGB trebuie diferentiat cel mai frecvent de stari anxioase. Semnele datorate complicatiilor sau asocierilor patologice. BGB reprezinta una dintre cele mai frecvente boli tiroidiene in special in zonele cu abundenta de iod alimentar. diminuarea murmurului vezicular si durerile epigastrice intense. melena. cardiace si sughitul incoercibil. esofagul este flexuos (!) Singura operatie care da rezultate bune daca se asociaza un procedeu de valvuloplastie in H-H de alunecare este procedeul Lucius-Hill. cele mai cunoscute sunt cele pe 180°: hemifundoplicatura anterioara Dor si hemifundoplicatura posterioara Toupet. Hemoragiile oculte cu anemie secundara sunt cele mai frecvente complicatii (55%) ale HH paraesofagiene. Doar in H-H prin alunecare.Semnele clinice ce se datoreaza volumului sporit al unei hernii hiatale prin alunecare sunt: tulburarile respiratorii. mai ales la 40-60 ani. in hernia hiatala prin alunecare. HDS manifestata ca hematemeza. susceptibilitatea genetica. Chirurgia miniinvaziva (laparoscopica. sunt: semnele anemiei hipocrome caracteristice hemoragiei oculte. NU suprima regurgitatia alimentara. Tulburarile de ritm in hipertiroidii sunt permanente si pot apare suflurile sistolice. toracoscopica) a devenit una din indicatiile de electie pentru rezolvarea H-H cu BRGE. Semnele clinice revelatoare pentru diagnosticul unei hernii hiatale paraesofagiene strangulate sunt: dispneea. aparut pe un esofag Barrett. HIPERTIROIDIILE Vezi si Asocieri > Gene. morbiditate si mortalitate reduse. insomnie. GMNT este exceptionala la copil. colesterolul seric. mai ales duodenale si semnele cancerului esofagian. Cea mai grava complicatie a volvulusului gastric este necroza cu perforatie a stomacului strangulat (mortalitate 50%). In tratamentul chirurgical al herniilor prin rostogolire (paraesofagiene) se poate practica toracotomia posterolaterala stanga in spatiul VII-VIII intercostal. infectia si steroizii gonadali. Explorari paraclinice care evidentiaza utilizarea periferica a hormonilor tiroidieni sunt: metabolismul bazal. Procedeul chirurgical cel mai folosit in H-H de alunecare este fundoplicatura Nissen Segmentul intraabominal al esofagului este elementul esential pentru asigurarea competentei antireflux. Adenomul toxic tiroidian prezinta o frecventa mai mare la femei (F/B = 4/1). maxim la 60-70 ani. Orbitopatia infiltrativa este caracteristica BGB. in jurul varstei de 48 ani. suprimarea refluxului bilio-pancreatic si stabilitatea efectului terapeutic. Avantajele procedeului de diversie duodenala totala sunt urmatoarele: facilitate tehnica. reflexograma achiliana si ECG. semnele bolii ulceroase. . Caracteristic H-H paraesofagiene este prezenta unui sac herniar voluminos cu colet. palpitatii. Procedeul vindeca esofagita in 3 luni. Dintre dezavantaje enumeram: potentialul ulcerogenic. infectiile microbiene si/sau virale (encefalite) si fatorii medicamentosi (hormono. Factorii implicati in etiopatogenia bolii Basedow sunt: stresul. GMNT este mai frecventa la femeile varstnice (90-95%).

leucemiile si hipotiroidism (75-80%).Rectocolita ulcero-hemoragica HLA B27 . in adenomul tiroidian de preferat sunt lobectomia si enucleerea simpla. Epidemiologic. procese inflamatorii si endometrioza. tesut tiroidian ectopic si tiroidita subacuta. tecomul si androblastomul. GMNT reprezinta cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa BGB. ficat. In regiunile cu carenta in iod. tumora cu celule granuloase. creier. san. Col uterin "in butoias" (en bois) apare in: sarcina cervicala si adenocarcinomul de endocol uterin. plaman. valori scazute se intalnesc in: tirotoxicoza factitia. dar mai ales in cel ovarian. RIC este crescuta. Metodele radicale in GMNT sunt tratamentul chirurgical si radioterapia cu I131. Cel mai frecvent utilizat ATS este Carbimazolul. Pot da metroragii! Gene: HLA B8/DR 3 . Operatia de electie in GMNT este tiroidectomia subtotala sau tiroidectomia totala extracapsulara. Semnele oculare nu sunt intalnite niciodata in GMNT. pacienti cu varsta sub 20 de ani si chiar pacienti cu varsta peste 20 de ani cu noduli mari insotiti de simptome fizice.Hipertiroidii HLA AW24 si BW 35 . Gusa este semnul clinic principal in GMNT. Lezarea nervului recurent este una din complicatiile cele mai frecvente ale interventiei chirurgicale in hipertiroidii (3-5%). Atipiile Arias-Stella apar in: sarcina ectopica. in BGB este tiroidectomia subtotala. . dezvoltarea a unei gusi nodulare cu risc de malignizare. Tumori ovariene estrogen-secretante: tumora Brenner.Ulcer duodenal Gena BRCA 1 de pe cromozomul 17 se intalneste in cancerul ovarian si mamar. cancer mamar si adenocarcinom de prostata (agonistii LH-RH).Rectocolita ulcero-hemoragica manifestata prin spondilite si irite HLA B5 . colon. Gena BRCA 2 apare in asocierea cancerului mamar si ovarian. sangerare crescuta intraoperatorie.In BGB. TSH-ul este factorul stimulant esential. intreruperea tratamentului cu 4-5 saptamani preoperator. Principala manifestare extrapiramidala revelatoare pentru hipertiroidie este coreea. Indicatiile pentru tratament chirurgical in adenomul toxic tiroidian sunt: nodulii mari insotiti de simptome fizice. neutropenie. agranulocitoza. vezica urinara si prostata. Semnele de hipercatabolism sunt cele mai frecvente semne ale tirotoxicozei. Complicatiile iodoterapiei sunt: criza tireotoxica. ASOCIERI Agonistii de Gn-RH se administreaza in: fibrom uterin. Mutatiile genei p53 apar in neoplasmele de: ovar. malignizarea. Cardiotireoza este una din complicatiile cele mai redutabile ale BGB prin frecventa si gravitate. Complicatiile terapiei cu ATS sunt: efectul gusogen.

de colon si pulmonar.cancer mamar .macrosomie fetala Multiparitatea este factor favorizant sau cauza in: . distocii de dinamica .necrobioza aseptica a fibromului uterin .ruptura pulmonara .cancer de CBP .apendicita gangrenoasa totala .nisa din UG . tumori pancreatice -traumatisme hepatice si de CBP .supuratii bronho-pulmonare Hiperestrogenia este factor favorizant sau cauza in: . Imaginea "in cocarda" apare ca semn radiologic in: .fibrom uterin .invaginatia intestinala la sugar .Androcur.placenta praevia . hepatica .nastere prematura Aspectul de "frunza vesteda" apare anatomo-patologic in: .adenom de prostata Hiperprolactinemia (ginecomastia) este data de: estrogeni.litiaza biliara .cancer mamar . transplant hepatic Hemoptizia apare ca semn clinic in: . Menopauza tardiva este factor de risc in: . CPA .leziuni traheo-bronsice intrapleurale .pancreatita acuta si cronica. rezectii hepatice.SHCP Fibromul uterin poate fi cauza de: .cancer de corp uterin (tratament cu doze mari si prelungite de estrogeni) .placenta praevia .ansa de invaginare din invaginatia intestinala Hemobilia este o complicatie sau manifestare a: .avort spontan .prezentatii distocice.ruptura uterina (cu 5 copii sau mai multi) .apoplexia uteroplacentara .iatrogen: "foraje" instrumentale ale stenozelor CBP. analogii LH-RH si spironolactona.sacul herniar din hernia strangulata . Flutamida (Eulexine).anevrism rupt de a.Mutatiile genei RAS apar in cancerele ovariene mucinoase.

spironolactona. ADLER: evidentiat in SEU prin sensibilitate abdominala fixa la intoarcerea bolnavei de pe o parte pe alta.. Scaderea Testosteronului seric este data de: estrogeni. B S.tehnica.hipertensiunea indusa de sarcina (si la primipare) . p.cancer de corp uterin .hernii hiatale prin alunecare Medicamente teratogene sau posibil teratogene sunt: pirazinamida si streptomicina.procedeu.fibrom uterin Obezitate este factor favorizant pentru: . Krukenberg: este tumora metastatica in ovar a unui cancer uterin. . M . . operatia A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M|N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z A S. BANKI: durere provocata la mobilizarea colului in SEU.cancer de corp uterin . incearca si pe WhoNamedIt. gastric si de colon.cancer de col uterin . S.com! Legenda: S. actionand doar asupra receptorilor. SEMNE. ombilicale directe . Tum.cancer de ovar (si la primipare in varsta) . Acest procedeu a fost reactulaizat de Shouldice cu rezultate excelente (sub 1% recidive).macrosomie fetala . . p .fibrom uterin . op.hernii femurale.hernii femurale.nastere prematura .manevra. hernii ombilicale directe . aminoglutetimida.boala varicoasa Nuliparitatea este factor favorizant sau cauza in: .triada. Apare si in cazul ascitei. BASSINI: reprezinta cea mai eleganta cale de rezolvare a herniilor inghinale.prezentatii distocice (exceptie pelviana) . Antiadrogenii puri nu scad nivelul testosteronului. TRIADE. mamar.cancer mamar (si la primipare peste 30 ani) . MANEVRE SI PALPARI Daca nu gasesti aici ceea ce te intereseaza. P.palpare.boala varicoasa . T. BALLANCE: Revarsatul peritoneal (hemoperitoneu) din traumatismele splinei determina la percutie o matitate deplasabila.semn.antiadrogen steroidian) si orhidectomia bilaterala. . t . CPA (Androcur .cancer mamar . progestative.

C T. rezultatele sunt mult discutate si chiar contestate in prezent. BUDIN-NOBLE: umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos. un segment intraabdominal. S. BORCHARD-LENORMANT: Evidentiaza volvulus gastric complet din cadrul H-H paraesofagiene si consta in: durere epigastrica intensa. CHIVA: Operatie conservatoare hemodinamica a insuficientei venoase in ambulator. BOUCHACOURT: tumora palpabila nu poate fi mobilizata nici in sens vertical si nici transversal. S. Apare in sarcina normala. CHARCOT: Caracteristica angiocolitei. mai corect Pearson). COLLIS: Denumita si gastroplastia Collis. Nu este palpabila la obezi (ficatul este rasturnat in sus si posterior sub rebordul costal). a ureterohidronefrozei (unilaterala sau asimetrica). renitenta. S. icter. op.S. reprezentata de frison solemn. fiind un element esential pentru asigurarea competentei antireflux. peritonita. BONNAIRE (s. bine delimitata. . op. op. care poate fi deprimat cu usurinta. nedureroasa. din cancerul de prostata. T. Intalnit in politraumatisme. Collis-Nissen) sau Belsey-Mark (op. Intalnit si in ocluzii prin strangulare sau in cele paralitice. tehnica CHIRICUTA: Este o mastectomie radicala modificata ce se bazeaza pe crearea unui ecran muscular pretoracic. vezicula sclero-atrofica (la cei cu colecistopatie cu evolutie indelungata) sau exclusa (colecistectomie). apoi se plaseaza ligaturi pe safena imediat distal de perforantele insuficiente. Depresiune brusca a peretelui abdominal dupa o palpare profunda determina intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale. BATTLE: Apare la nivelul capului prin echimoze retroauriculare. este o interventie utilizata in esofagul scurt si consta in "alungirea" sa cu tub gastric confectionat printr-o sutura mecanica din stomac. Apare in sarcina normala. Intalnit in boala varicoasa. ca urmare a abceselor sau inflamatiilor peritoneale. BELSEY-MARK IV: Este o operatie antireflux in H-H prin alunecare pe cale toracica si consta in recalibrarea hiatusului cu fixarea subdiafragmatica a cardiei si fundoplicatura pe 240-270° cu portiunea anterioara a fornixului cu cate doua randuri de fire in "U". febra. La aceasta se poate asocia fundoplicatura Nissen (op. untului): consistenta pastoasa a corpului uterin. efort de varsatura fara eficienta si imposibilitatea de a trece o sonda prin stomac. COLLIS-NISSEN: Este o combinatie dintre gastroplastia Collis si fundoplicatura Nissen. COURVOISIER-TERRIER: Semn clinic caracterizat prin vezicula biliara destinsa. Collis-Belsey sau. esofagului. Apare in hematomul subaponevrotic. S. Apare in cancerele cefalopancreatice si ampulomul Vater. metoda BURLUI: se practica in chistul hidatic si consta in chistotomie cu drenaj extern exteriorizat extraperitoneal pe calea venei ombilicale repermeabilizate. realizat prin himerizarea muschilor pectorali care sunt suturati cu fire separate de catgut. S. Este o componenta esentiala a op. BLUMBERG: Apare in apendicita acuta. op. Creaza. p. Pearson pentru brahiesofag (numita incorect op. S. COUVELAIRE: Intalnit in explorarea UIV. COLLIS-BELSEY: Este o combinatie a gastroplastiei Collis cu fundoplicatura Belsey. se ligatureaza crosa safenei. Collis-Belsey). Acest ecran are rolul de a pastra oarecum forma regiunii pectorale si de a permite eventuala iradiere postoperatorie in conditii mai bune.

HOLZAPFEL: uterul gravid din sarcina normala scapa greu din mana. DIEULAFOY: Apare in peritonite acute. in cantitate mica).fecaloame. plexalgii suparatoare). F p. sepia. T. a muschilor pectorali si a tesutului limfoganglionar axilar. H op. metroragii (de culoare negricioasa. aspect inestetic. G S. datorita hemoragiei retroperitoneale disecante care poate difuza subcutanat periombilical). HEGAR: inmuierea istmului uterin. edem cronic. prefunicular FORGUE: este un procedeu de rezolvare a herniilor inghinale. manifestat prin echimoza sub ligamentul inghinal. FOX: Semn. S. cand contractura abdominala se asociaza cu hiperestezie cutanata. FROSSBERG: Este un semn radiologic intalnit in duodenografia cu Bariu in cazul ampulomului vaterian. asigura cel mai bine ridicarea complexului fascial si a tesutului limfoganglionar interpectoral. S. S. GAVRILIU: Este o extensie a p. S. la palparea abdomenului evidentiem "tumorete" depresibile . p. GUYOT: proba pungii cu gheata (fara ameliorare subiectiva la terapia antiinflamatorie). manifestat prin echimoza pe flancurile abdomenului. Intalnit in ocluzii intestinale. fata de cel negravid care aluneca intre degete ca samburele de cireasa. impotenta functionala a membrului respectiv. Acestea sunt indicate doar daca exista un UD activ. . apare in SEU si rareori in PA. DIEULAFOY: constituie triada simptomatica a apendicitei acute. chiar properitoneal. S. clinic. S. untului): In forma tolerata de megacolon congenital. exprimat prin neevidentierea clapotajului cecal la palparea in fosa iliaca dreapta. durere in abdomenul inferior sau fosa iliaca (AMD). S. manifestat prin echimoza in jurul ombilicului (n.n. p. S. aparare musculara in FID si hiperestezie cutanata. CULLEN: Semn clinic. D S. GERSUNY (s.T. GRAY-TURNER: Semn. mai ales daca se practica dupa radioterapie (bratul gros. DUHAMEL: coborarea intestinului normal inervat pana la nivelul orificiului anal. Are indicatii restranse. clinic. Utilizat in SEU. DANCE: Apare in primele 12 ore in invaginatia la sugar. deoarece NU respecta principiile biomecanicii regionale. apare rareori in PA. expunand la recidiva. Dezavantaj: sechele mai severe. Este cel mai discutabil procedeu. S. GANGOLPHE: Apare la percutie in caz de ascita cand se poate evidentia matitate deplasabila. HALSTED: Este o mastectomie radicala ce consta in indepartarea in bloc a sanului. numai pentru cazurile cu extensie la muschii pectorali sau invazia masiva a axilei. apare rareori in PA. Avantaj: in privinta evidarii ganglionare. CROSSEN: este triada simptomatica din sarcina ectopica caracterizata prin: amenoree. in sarcina normala. Utilizat in megacolon congenital. in care funiculul este asezat profund. constand in: durere in FID. Nissen cu adaugarea de vagotomie tronculara bilaterala (VTB) si miomectomie pilorica anterioara extramucoasa (MPAEM).

prin sutura perforatiei cu 1-2 fire de nylon si aducerea peste sutura a unui lambou triunghiular din muschiul piloric. inelul hiatal este ingustat suturand pilierii anterior de esofag. p. cand la inspectie si palpare se constata o proeminenta ca o tumora la baza triunghiului Scarpa (este fragmentul distal al colului femural care prin rotatie externa proemina). reducerea campului vizual (scotoame. KOCHER: Consta in eliberarea hiatusului Winslow si decolarea duodeno-pancreatica creind premisele unei corecte explorari palpatorii ale CBP. S. S. in care. KISTNER este un tratament modern de recalibrare a valvelor in insuficienta venoasa primitiva. LAGROT: Este cel mai des procedeu folosit in tratamentul chirurgical al chistului hidatic si presupune excizia mai mult sau mai putin intinsa din membrana perichistica. Testul LAHM-SCHILLER: Se efectueaza in suspiciunea unui cancer de col uterin. urmata de lipotimii. S. KEHR: In leziunea splenica. se realizeaza in cazul perforatiei accidentale a fundului de sac duodenal. reprezentand gastropexia la ligamentul arcuat median combinata cu o cardioplastie. in cazul unei SEU. Testul KOHLER: normalizarea timpului Quick la administrarea parenterala de Fitomenadion (vitamina K) pledeaza pentru natura obstructiva a icterului. Prin acest procedeu. (artificiu) LAMSON: Folosit in SHCP. caracterizat prin durere brusca. LUCIUS-HILL: este singura operatie antireflux in H-H prin alunecare asociata cu RGE care da rezultate buna daca se asociaza cu un procedeu de valvuloplastie. spontan sau la palpare in umarul stang. durerile spontane localizate la nivelul hipocondrului stang si/sau flancului stang iradiaza.t. urmate de scaune. dupa care fenomenele se amendeaza pentru o perioada. Vezi Sindromul König. p. HURZFELD: senzatie imperioasa de mictiune. JOSEPH: consta in metastazare ombilicala (nodul ombilical) prezenta in stadiile avansate ale cancerului de pancreas. t. Folosita in boala varicoasa. sincopala. HILL-TOBIAS: Utilizat in H-H paraesofagiana. KÖNIG: zgomote hidroaerice. p. ce iradiaza in umarul drept. Este intalnit si in cazul fracturilor de col femural. Prezenta in stenoze incomplete de intestin subtire sau chiar intestin gros. ingustarea arterelor retiniene. LANZ: apare in apendicita acuta prin diminuarea sau chiar disparitia reflexelor cutanate la nivelul FID si chiar a hemiabdomenului drept in prezenta unei contracturi musculare subclinice. L Testul LACHMANN: Se foloseste in entorsa genunchiului si se adreseaza direct ligamentului incrucisat (LIA. JACOBSON: Evidentiaza retinopatia din CBP cu celule mici si consta in: fotosenzitivitate afectata. reducand si din cavitatea restanta. . Hill a obtinut cresterea presiunii SEI de la 10 la 30 mmHg. S. umbre). T. S. M. LIP). LAFFONT: Apare in SEU complicata cu inundatie peritoneala. LAUGIER: Apare la percutia abdomenului prin timpanism juxtaombilical evidentiind ocluzia jejunoileonului (in special prin volvulare). localizata in abdomenul inferior sau FID. J T. K S.

S. aspect estetic mai bun si iradierea se face in conditii de securitate mai mare. mai ales la mictiune. S. percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime la nivelul FID. MORESTIN (masca echimotica): Apare in contuziile toracelui. Mandel). MONDOR: Consta in silentium abdominal la auscultatia din ocluzii intestinale. suprimand micul pectoral. caracterizat prin paloare intensa si lizereu perioral. in regiunea vezicala. in cazul unei SEU. in sarcina normala. Mandel): In apendicita acuta. P S.MOSADEGH: durere in anus. S. foarte indicat cand exista o alterare a ambelor sisteme de competenta. nefasta O'DONOGHUE: Este intalnita in entorsele genunchiului constand in: ruptura LCI. se utilizeaza cand palparea blanda nu poate localiza sediul maxim al durerii. ODY: durere in fundul de sac anterior. S. S. PEARSON: Mai este denumita incorect si op. tehnica PATTEY: Este un tip de mastectomie ce consta in ridicarea sanului impreuna cu fascia marelui pectoral si tesutul limfoganglionar axilar. MANDELPOTT (s. caracterizat prin percutie dureroasa in dreptul focarului de infectie. ce presupune conservarea ambilor muschi pectorali. prevenind refluxul la aproape 100%. PISCACEK: dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul. McDONALD (al balamalei): mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm/col. PALMER: hipertermie rectala matinala in SEU. M. S.s. NARD: cresterea tumorii laterouterine de la un examen la altul. in cazul unei SEU. POENARU-CAPLESCU: Apare in unele apendicite subhepatice care se insotesc de icter sau subicter conjunctival. . Dezavantaj: NU permite o evidare la fel de larga ca si in operatia Halsted a tesutului limfoganglionar interpectoral. in sarcina normala. MARIUS GEORGESCU: intalnit in SEU complicata cu inundatie peritoneala. caracterizat prin prezenta hemoragiei sclero-corneene si retiniene. dar accesul spre varful axilei este mai dificil. p. S. S. specific in cea pelvina. Collis-Belsey. O T. S. clopotelului sau rezonatorului . fiind rezultatul compresiunii violente a toracelui (strivire) cu cresterea presiunii venoase in sistemul cav superior si ruptura capilarelor in acest teritoriu. Se aplica mai ales persoanelor cu muschi pectorali putin dezvoltati. Consta in rotatia interna a coapsei flectate pe bazin cu bolnavul in supin si este dureroasa. LIA si a meniscului intern. Apare si in peritonite (s. OBTURATORULUI: Se aplica in apendicita acuta. S. extrinsec si intrinsec. Este mai putin mutilanta. N S. OMBREDANNE: Evidentiaza prezenta sangelui la TR in cazul invaginatiei intestinale. in cazul unei SEU.M tehnica MADDEN: Este un tip de mastectomie radicala modificata. MEYLAN . m. NISSEN: Fundoplicatura Nissen este procedeul cel mai des folosit in H-H prin alunecare si realizeaza o inmansonare a esofagului abdominal pe 360°. MONKS-MOYNIHAN: Se aplica in ocluzii si consta in mobilizarea digitala a continutului intestinal caudal sau cranial. dar conservand marele pectoral! Avantaj: functionalitatea bratului este mai buna. op.

obtinandu-se rezultate excelente (sub 1% recidive). retrofunicular POSTEMPSKI: este un procedeu de rezolvare a herniilor inghinale ce reface peretele abdominal intr-un singur plan. caracterizat prin matitate deplasabila pe flancuri si percutie dureroasa. S. cu durere vie la tactul fundului de sac Douglas prin tuseu rectal sau vaginal si absenta contracturii musculare (apare si in hemoragia interna prin traumatism abdominal). TILLAUX: Se efectueaza in cazul unei tumori mamare prin evidentierea mobilitatii tumorii fata de marele pectoral. T S. SWENSON . cu sange negricios. p. ciocolatiu. S. S S. cu realizarea unui orificiu inghinal unic. . R S. p. PSOASULUI: Se aplica in apendicita acuta prin ridicarea membrului inferior drept intins. putand accentua durerea din FID.coborarea intestinului normal inervat pana la nivelul canalului anal. prin contractia acestuia in adductia bratului. determinand acentuarea durerilor din FID. dupa ce initial s-a legat mezoul si s-a triturat baza apendicelui cu o pensa. colul are consistenta varfului nasului. supero-extern. "sepia". PRINGLE: In cazul traumatismelor abdominale cu hemoragie abundenta. S. BASSINI. POZZI: sau hemoragia distilanta Pozzi apare in sarcina ectopica prin sangerare mica. TASSOS: se aplica in chirurgia unor apendicite congestive prin infundarea apendicelui ca un deget de manusa in cec cu ajutorul unui fir in bursa. RELB . durerile spontane localizate la nivelul hipocondrului stang si/sau flancului stang iradiaza. m. Manevra nu tebuie sa depaseasca 15 minute in conditii de normotermie si 30 de minute in conditii de hipotermie locala cu administrarea de steroizi sau hipotermie sistemica. putin abundenta. Utilizat in megacolonul congenital. consta in: clampajul digital al pediculului hepatic.p. ROWSING: Se aplica in apendicita acuta prin mobilizarea retrograda a gazelor din colon cu distensia cecului si miscarea peretelui abdominal. PROUST (tipatul Douglas-ului): este un semn capital in SEU. T. Este specific in apendicita retrocecala. Este imposibil la apendicele care prezinta zone de stenoza sau lungimi excesive ale apendicelui. M. M. STOR: Apare in SEU cu inundatie peritoneala. "SACULUI CU NUCI": Este un semn clinic major la tuseul rectal al unei prostate litiazice si apare datorita plaparii cracmentelor dintre calculi. aplicarea unei pense pe artera hepatica si vena porta. m. SAINT: reprezinta asocierea patologica dintre hernia hiatala. respectiv in inflamatii cu perete friabil. TARNIER: la femeia negravida. S. Utilizat in megacolonul congenital. SHOULDICE: este o reactualizare a p. SAEGESSER: In leziunea splenica. p. SOLOVIJ: senzatia de zapada la tactul fundului de sac Douglas. SOAVE . S. litiaza biliara si diverticuloza colonica.coborarea colonului functional printr-un manson rectal pana la sfincterul anal extern. in cazul unei SEU. in caz de SEU. p.GULISSAZ: hemoragia Pozzi poate reveni la 2-3 zile dupa un chiuretaj uterin hemostatic si biopsic. spontan sau la palpare subscapular stang sau la baza gatului. iar la femeia gravida colul are consistenta buzelor. Este intalnita la semnele datorate asocierilor patologice ale H-H.

iar CPTH are indicatie majora. nitriti. este asimetrica si se prezinta in tensiune elastica si cu timpanism la percutie. VON WAHL: Apare in volvulusul intestinului subtire. Ca explorari radioizotopice se folosesc hepatoscintigrama cu 99Tc si colescintigrama cu HIDA sau PIPIDA cu 131I.). Frossberg. V S. exprimata prin: meteorism timpanic. dilatarile de cai biliare intrahepatice cu coledoc normal. aminofilina. a meniscului intern. LIP). manevra Kocher.v. TROUSSEAU: consta in tromboflebite superficiale migratorii ce apar in perioada de debut clinic si in perioada de stare a cancerului de pancreas exocrin si a cancerului gastric. indicatia principala sunt colestazele extrahepatice. testul Kohler. renitent si imobil (MeTiRenIm). CCK-PZ. ruptura muschiului biceps. raportata la inaltimea L1 (Stoppa) este semnificativa daca depaseste 1:4. Explorarile manometrice biliare includ: manometrie. ruptura ambelor ligamente incrucisate (LIA. prin valoare. clasificarea Ducci-Schiff. himenocromen (Cantabiline). WIRCHOW-TROISIER: consta in adenopatie supraclaviculara ce apare in stadii avansate ale cancerului de pancreas si stomac.Pentada nefasta TRILLAT: Apare in entorsele genunchiului constand in: ruptura unui ligament colateral. cand colangiografia orala este inoperanta. cand distensia se produce brusc. se utilizeaza colangiografiile transparietohepatica (CTPH). . Dilatarea CBP. a capsulei articulare si a calotei condiliene ipsilaterale. Pentada interna se poate asocia cu invaginarea in articulatie a LCI si dezinsertia muschiului "labei de gasca". Cea mai eficienta contributie este in colestaza unde este capabila sa diferentieze colestaza intrahepatica de cea extrahepatica. Pentada externa se poate asocia cu: leziunea NSPE. Ecografia peroperatorie este "bruiata" de continutul gazos duodenal si NU ofera date dinamice asupra sfincterului Oddi! La fel si coledocoscopia NU poate aprecia anomaliile de dinamica oddiana. accesibilitate si lipsa de invazivitate este cea mai valoroasa investigatie imagistica. debitmetrie si kinezimetrie. triada Charcot. Saturatia capacitatii fiziologice de legare a bilirubinei NU se intalneste niciodata! Litiaza de cai biliare reprezinta cauza cea mai frecventa de icter mecanic. VON WAHL: Se evidentiaza in ocluzia prin strangulare. In icterele severe (bilirubina > 3 mg%). T. S. transcoledociana si transpapilara. Ecografia. Spasmul oddian reflex poate fi combatut prin glucagon (1 mg i. Pentru CPER. Elementul central al explorarii intraoperatorii il constituie coledocul. W S. transomfalohepatica (CTOH) si endoscopica retrograda (CRE). propantelina. Caile de abord ale axului biliar sunt: transcistica. tensorul fasciei lata si popliteu. EXPRESII A|B|C|D|E|F|G|H|I|J|K|L|M|N|O|P|Q|R|S|T|U|V|W|X|Y|Z I ICTERUL MECANIC Vezi si semnele Courvoisier-Terrier.

Cele mai frecvente invaginatii sunt cele ileo-ceco-colice. la care potasiul este scazut (!). Forma cronica recidivanta se caracterizeaza prin dureri de intensitate mai redusa. Markerii tumorali care cresc in icterele mecanice sunt CA 19-9. forma pseudo-apendiculara. Invaginatia la copilul mare este localizata cel mai frecvent ileo-ileal. Invaginatia ileo-ileala NU beneficiaza de tratament conservator (clisma baritata).Icterele familiare Gillbert si Crigler-Najjar sunt cauze în icterele hepatice. Bolile cardiace care determina tromboembolism includ fibrilatia atriala. cat si la copilul mare. urmand apoi artera iliaca. pe când icterele Dubin-Johnson si Roter se întâlnesc în cele posthepatice. Diagnosticul diferential al icterului mecanic se face cu: hemocromatoza. Cauza determinanta este hiperperistaltismul intestinal. forma cronica – recidivanta. In IIC potasiul este crescut. Examenele de laborator. INVAGINATIA INTESTINALA LA COPIL Vezi si semnul Dance. valvele cardiace protetice si mixomul atrial. ISCHEMIA ACUTA PERIFERICA Severitatea ischemiei si viabilitatea extremitatii depind de localizarea si extinderea ocluziei si de prezenta si dezvoltarea ulterioara a vaselor sanguine colaterale. La nivelul membrelor inferioare. Este mai frecventa la 4-10 luni. spre deosebire de SHCP. anemie. Mai rar. TPA. Formele clinice ale invaginatiei la sugar sunt: forma cu simptomatologie saraca. endocardita infectioasa si marantica. cardiomiopatia. Tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent in vasele aterosclerotice la nivelul unei stenoze sau ale unui anevrism si in grefele de bypass arterial. melanurie si eliminare de bariu. Meteorismul abdominal in invaginatie apare dupa 12-24 h in invaginatia la sugar si in forma ocluziva a invaginatiei la copilul mare. neregulate si palparea unei "tumori fantoma". Exista doua cauze principale ale ocluziei arteriale acute: embolia si tromboza in situ. irigografie si ecografie. hipocloremie. Traumatizarea unei artere poate determina formarea unui tromb arterial acut. in IIC evidentiaza: hiperpotasemie. o ocluzie arteriala poate fi determinata in mod paradoxal. Mai rar. aorta si arterele mari. CA 50 si ACE. anevrismul ventricular. eneterocolitica si recidivanta. hiponatremie. Pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu icter mecanic include: administrarea de perfuzii coloido-cristaloide. IMA. forma acuta descrisa la sugar si forma ocluziva. In forma pseudo-apendiculara a invaginatiei la copilul mare. raportul B/F=3/2. uree crescuta. este afebril si cu leucocite normale. aorta si arterele poplitee si tibioperoniera. Decesul unui copil cu invaginatie intestinala neglijata poate surveni prin: fenomene de peritonita si prin tulburari ale constantelor sanguine. de aceea. Memo > PEDA. cauzele includ sindromul . Cele mai obisnuite surse ale embolilor arteriali sunt cordul. În icterele prehepatice nu se constata urobilinogen urinar. tratamentul invaginatiei la copilul mare este intotdeauna chirurgical (!). In invaginatia intestinala a copilului mare formele clincie sunt: forma tumorala. embolii se localizeaza cel mai frecvent in artera femurala. de un tromb venos care a patruns in circulatia sistemica printr-un foramen ovale persistent sau alt defect septal. Tumora de invaginatie este cilindrica situata de cele mai multe ori subhepatic. ingestie de atebrina. administrarea de vitamina K si antibioterapie. atat la sugar. Diagnosticul de certitudine in invaginatie se pune pe radiografie abdominala simpla.

din partea colecistului. pierderea sensibilitatii. Calculul cu diametrul peste 5 mm se blocheaza cel mai frecvent in zona infundibulara.250. amorteala si senzatia de raceala. Urokinaza este administrata intraarterial in bolus de 150. simptomele si semnele pot fi mai putin impresionante! Arteriografia este utila pentru confirmarea diagnosticului si demonstrarea localizarii si extinderii ocluziei. senzatia de slabiciune si/sau reflexe osteotendinoase profunde absente.250. Cel mai frecvent eroderea se produce in dreptul unui calcul inclavat infundibular. scaderea temperaturii cutanate. Studiile clinice evalueaza in prezent eficacitatea activatorului tisular al plasmogenului recombinant intraarterial (tPA).000 UI urmat de o perfuzie continua cu 5. Ocluzia arteriala poate complica punctiile si plasarile de catetere! Simptomele ocluziei arteriale acute depind de localizarea. durata si severitatea obstructiei. Ecografia este o metoda sensibila si specifica pentru depistarea litiazei biliare dar are o valoare orientativa pentru litiaza CBP.000 UI/h. Poliglobulia si bolile cu hipercoagulabilitate sunt de asemenea asociate cu tromboza arteriala acuta. Calculii cu diametrul de 1-3 mm sunt cei mai agresivi. este aceea de a exista un proces septic vezicular. Daca ocluzia arteriala apare in prezenta unei circulatii colaterale adecvate.15. Colecistita acuta este una dintre cele mai redutabile complicatii ale litiazei veziculare (12% din litiaze). In timpul tratamentului trombolitic este necesara urmarirea meticuloasa a complicatiilor hemoragice. parestezii. .000 . Semnele fizice includ absenta pulsurilor distal de ocluzie. Staza si infectia sunt raspunzatoare de colecistita acuta.000 UI urmat de 240. Imposibilitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul este una din cauzele favorizante majore ale litogenezei.de compresie toracica.000 UI/h timp de 2 ore. Conditia esentiala pentru fistulizare. Formele clinice cele mai des intalnite sunt forma dureroasa (debut colicativ) si forma acuta (colecistita acuta). Tratamentul chirurgical consta in procedee de bypass arterial. Tratamentul trombolitic poate fi indicat atunci cand starea generala a pacientului contraindica interventia chirurgicala. Fistula colecisto-coledociana pune cele mai delicate probleme de rezolvare chirurgicala.000 . poate apare paralizia. coloratie marmorata. Streptokinaza este administrata intraarterial sub forma unui bolus de 25. Calculii apar in mod exceptional in canalele intrahepatice. fistulizarea se poate constitui la tegument (fistula bilio-cutanata). Colecistita sclero-atrofica este cea mai obisnuita situatie de acompaniament a complicatiilor fistulare. rigiditate musculara. de cea cronica si de complicatiile lor. Colecistita acuta constituie cea mai frecventa cauza de abdomen acut de origine biliara. Se dezvolta in curs de o ora durere severa. Calculii sunt raspunzatori de colica biliara si de complicatiile migratorii. Calculii colesterinici sunt relativ rari.000 . Exceptional. cianoza sau paloare. L LITIAZA VEZICULARA Calculii veziculari sunt intalniti cu precadere la sexul feminin dupa varsta de 40 ani.

Litiaza radiotransparenta este cea de acid uric si xantina. Cea mai frecvent folosita metoda urologica este ESWL (90%). Manifestari clinice aparute la un bolnav purtator de calculi veziculari voluminosi care pote sugera complicatia fistulara sunt: sindromul icteric. icterul are caracterele icterului neoplazic FARA scaderea in greutate (!) Colangiografia este contraindicata in: colecistita acuta. cea mai mare densitate si cel mai intens radioopac este calculul compus din fosfat de calciu! Litiaza de acid uric apare in guta. sunt: insuficienta renala. tulburarile echilibrului fluido-coagulant (coagulopatii) si graviditatea. Indicatiile colangiografiei peroperatorii sunt: episod icteric actual sau recent. angiocolita asociata si pancreatita asociata. diametrul caii biliare peste 10 mm. pancreatita acuta. Forma clinica severa de infectie urinara asociata cel mai frecvent litiazei este PNA litiazica. recidiva nu mai poate avea loc! Vezicula biliara "de portelan" apare in colecistita cronica sclero-atrofica. Cauze ale subicterului aparut in evolutia unei colecistite acute pot fi: litiaza coledociana asociata. In cazul colecistectomiei. Indicatiile terapeutice primare ale monoterapiei prin NLP sunt: calculii renali cu diametrul peste 3 cm. febra. Elementele clinice sugestive pentru diagnosticul colecistitei acute sunt: colica biliara prelungita. Expresia majora clinica a obstructiei urinare este anuria obstructiva. In tarile industrializate. Contraindicatiile absolute ale ESWL. calculii de cistina si calculii renali asociati cu stenoza jonctiunii pielo-ureterale. Cea mai importanta si eficienta masura profilactica generala este cura de diureza. sindromul de litiaza calcica idiopatica este cauza cea mai frecventa de litiaza (70-80%).radioopacitate.Formele gangrenoase sunt mai frecvente la varstnici. Hipeparatiroidismul primar este cauza cea mai comuna de hipercalcemie asociata litiazei urinare (5%). Dizolvarea medicamentoasa este posibila doar in litiaza urica si partial in cea cistinica. In forma pseudoneoplazica. Din punct de vedere al relatiei densitate calcul urinar . Lacuna cu "mantel simptom" este un semn radiologic ce apare in diagnosticul calculilor radiotransparenti prin UIV (test morfo-functional). LITIAZA URINARA Varful de incidenta este reprezentat de segmentul de varsta 20-40 de ani. calculii coraliformi. calculi veziculari sub 5mm si cistic larg peste 2 mm. plastronul si subicter. Cel mai frecvent degenerarea survine pe un colecist litiazic cu evolutie indelungata la un bolnav litiazic. . Obstacolul subvezical cel mai frecvent este prin adenom de prostata. Chirurgia deschisa a litiazei renoureterale isi are indicatii pentru: litiaza coraliforma cu dispunere preponderent in calice. insuficienta hepatica si intoleranta la compusi iodati. ESWL are morbiditatea cea mai redusa. angiocolita si ileusul. al carei perete este pe deplin calcificat sau cartilaginos. sindroame mieloproliferative si tratamente citostatice. peritonita biliara. UPR reprezinta clasica metoda radiologica de investigare strict preoperator a caii urinare superioare in rinichiul mut urografic. in litiaza urinara. litiaza renala pe rinichi in ectopie pelvina sau incrucisata si litiaza renala pe rinichi compromis morfofuntional.

si subcoracoidiene ale luxatiei antero-interne si numai in luxatiile foarte recente. raport 1/8. curba febrila. Enucleerea Broca (luxatia totala a astragalului) este exceptional de rara. in rahianestezie. varietatea dorso-laterala externa (peste 50%). Caracteristicile unei colici renale ce indica prezenta unui calcul în ureterul distal sunt iradierea ascendenta in lomba. In cazul luxatiei antero-interne. raport ms/mi=4/1. cele mai frecvente sunt cele posterioare. cu calcaneul si cu scafoidul. semnul Gersuny. Procedeul Kocher este indicat numai in formele extra. cardiopatii congenitale si malformatii urogenitale. M MEGACOLON CONGENITAL Vezi si boala Hirschprung. . Incidenta este de 1/6000 nasteri. insotita fiind de o deformatie data de proeminenta astragalului si calcaneului pe fata dorsala a piciorului. Cauza determinanta a luxatiei o constituie traumatismul. Litiaza urinara secundara recunoaste drept una din cauze ca fiind obstructiile de tract urinar. Dintre varietatile de luxatii antero-interne. Aspectul clinic din profil "in baioneta" a gambei apare in luxatia posterioara a genunchiului. Luxatiile radio-carpiene si carpo-metatarsiene sunt extrem de rare. Luxatiile scapulo-humerale sunt cele mai frecvente luxatii. tabes. la inspectie. in fapt o tripla luxatie. Dintre luxatiile cotului. luxatia este traumatica. Criteriile de risc prognostic in cazul litiazei urinare sunt: debitul urinar. Se asociaza frecvent cu boala Down. Soave. examenul bacteriologic al urinii. procedeele Duhamel. Luxatia antero-interna este cea mai frecventa luxatie scapulo-humerala (95%). "Baioneta" laterala apare din fata in luxatia laterala.maligna. iar cele de membru superior sunt mai frecvente decat cele de membru inferior. Swenson Aganglionoza. se constata umarul cu aspect "in epolet". poliomielita). Dintre luxatiile mediotarsiene. Luxatiile traumaticea sunt mai rare decat fracturile. Luxatiile anterioare de genunchi sunt cele mai frecvente luxatii de genunchi. morfologia aparatului urinar si probele de functie renala. luxatia plantara totala este cea mai frecventa. Cel mai frecvent tip de luxatie tarso-metatarsiana este luxatia totala omolaterala. Luxatia medio-tarsiana se produce la nivelul interliniei Chopart. Luxatiile posterioare ale soldului sunt cele mai frecvente luxatii de sold. mai rar patologica (tbc. iar raportul B/F este de 3/1. in litiaza cistinica ajung la 5-7 litri pe zi. hipoganglionoza este elementul esential care duce la aparitia bolii Hirschprung (megacolon congenital). Abordul chirurgical deschis al unui calcul vezical se face prin talie hipogastrica. Luxatia simpla a astragalului fara asocierea unei fracturi maleolare sau marginale ale pilonului tibial este exceptionala. cea mai frecventa este luxatia antero-interna subcoracoidiana. Bratul "in catarg" apare in luxatia antero-inferioara (luxatia erecta) sau subglenoidiana. asocierea cu polakiuria si tenesme vezicale.Cura de diureza se face cu cantitati de lichid ce trebuie sa ajunga la 3-5 litri pe zi. astragalul pierzand toate conexiunile sale cu morteza tibio-peroniera. LUXATII Obisnuit. tolerata si benigna. Formele clinice sunt: forma grava .

Ocluzia colonului este cel mai frecvent cauzata de prezenta unei tumori maligne. soc toxico-septic. Elementele esentiale de diagnostic al ocluziilor sunt: alterarea starii generale.In patogenia enterocolitei. acidoza (initial respiratorie. mai rar. Imaginea de "tuburi de orga" sau de "trepte in scara" apare in ocluzia intestinului subtire (in special ileon). obstacolul functional este cauza principala. Prima afectata este circulatia venoasa a anselor intestinale. In ocluzia intestinala. Perturbarile homeostaziei si fiziologiei sunt: tulburari de irigatie. Ocluzia prin cancer de colon este mai frecventa la colonul stang. Irigografia este folosita ca metoda terapeutica in ocluzia prin invaginatie la copii si in volvulus sigmoidian. Radiologic apare o imagine "in omega" sau "in teava de pusca". durerea este simptomul cel mai constant. invaginatie. de coalescenta. motilitate si absorbtie. Debutul clinic este brusc in ocluzii spastice si prin strangulare. Ocluzia prin volvulare este favorizata de anomalii de rotatie. In invaginatia intestinala. Hipovolemia este cauza esentiala a tulburarilor biologice si clinice din ocluzii. Semnul Blumberg apare in ocluzia paralitica si prin strangulare. Imaginea radiologica "in cocarda" se intalneste in invaginatia intestinala la sugar. Invaginatia intestinala se intalneste cu predilectie la copii si nou-nascuti. von Wahl. Socul este complicatia de temut in ocluzii.sau retroperitoneale. denutritie cu scadere ponderala. Cand T depaseste valoarea normala din capilarele intestinale de 15 mmHg si in arteriole de 30-35 mmHg. iar cea jejuno-jejunala este cea mai rara. peritonita TBC si hepatosplenomegalii (TPH). sindroame Bouveret. Ocluzia postoperatorie tardiva este intotdeauna mecanica si rezolvarea cauzei este numai chirurgicala. manevra Monks-Moynihan. doar in strangulare prima afectata este circulatia arteriala. apoi metabolica). la adulti. triada: tumora. triada König. MSOF. oligurie. Tehnica chirurgicala cea mai frecvent utilizata in tara noastra este procedeul Duhamel. durerile si varsaturile. recidiva este exceptionala. König. MeTiRenIm. imagine radiologica. Imaginea "in potcoava" este expresie a ansei strangulate. sau de existenta unui mezou lung. Laugier. Gangolphe. prin varsaturi). Ombredanne. strangulare. semnele Blumberg. von Wahl. Legea lui Laplace este T=PxD. Afectarea vasculara apare in ocluzia prin volvulare. irigatia zonei respective este suprimata si incepe necroza. forma subacuta. Prin procedeul Duhamel. O OCLUZII INTESTINALE Vezi si Memo > HETUNT. hemoragie. Legea Stokes apare in peritonite. Diagnosticul diferential la copilul mare se face cu: tumori abdominale benigne si maligne intra. Mondor. se intalneste. . Localizarea ileo-cecala a invaginatiei este cea mai frecventa. Ocluzia postoperatorie precoce paralitica este cea mai frecventa. Volvulusul sigmoidian este cel mai frecvent. alcaloza (in ocluzii inalte. Distensia abdominala este asimetrica in ocluzia prin volvulari si prin strangulare.

Cea mai rapid eliminata este amilaza si cea mai tarziu eliminata este elastaza pancreatica. denutritie. faza tardiva a socului. . hiperglicemie. sindroame toxico-septice. Paralizia musculaturii intestinale (ileusul paralitic) poate apare in: peritonite. Infectia pancreatica reprezinta complicatia cea mai de temut a pancreatitei necrozante (80% decese). Forma supurata este o complicatie severa a formei necrotico-hemoragice. Radiografia toracica simpla evidentiaza destul de frecvent un hidrotorax stang. Valoarea prognostica este data de: cresterea hematocritului. Gray-Turner. Translocatia bacteriana este principala cauza a infectiei necrozei pancreatice si peripancreatice. Germenii responsabili de infectia necrozelor pancreatice sunt cel mai des reprezentati de bacteriile Gramm negative. infarctul enteromezenteric. reluarea precoce a peristalticii. Factorii precipitanti cei mai frecventi ai aparitiei MSOF in prima saptamana sunt: hipoxia si socul circulator. Evolutiv ocluziile intestinale imbraca urmatoarele forme clinice: ocluzii acute. CT cu substanta de contrast reprezinta metoda standard pentru definirea pancreatitei necrozante. ocluzii atipice si subocluzia intestinala. Semnele Cullen. tulburari hidroelectrolitice. Dieulafoy. dezechilibre hidro-electrolitice (fara hipocalcemie). PMN-e . Mai tarziu. Fenomenul esential in PA este autodigestia glandei de catre propriile sale enzime. Primele 3 sunt aceleasi ca si in peritonite. hemoconcentratie cu poliglobulie. deshidratare. ansele sub obstacol sunt de aspect normal (!) P PANCREATITA ACUTA Vezi si Scorurile Pancreatitei Acute.Semnele functionale ale ocluziei intestinale sunt: durerea. Ocluzii functionale cu dominanta parasimpatica: hipocalcemie. Cele mai valoroase date pentru prognosticul PA sunt furnizate de cuantificarea CRP si PMN-e (valori prag: CRP . In locul distensiei abdominale apare sughitul. clasificarea Hamburg. Stadiul C al clasificarii tomodensitometrice Ranson si Baltazar este reprezentat de inflamarea pancreasului si a grasimii peripancreatice cu pierderea conturului. Profilaxia recidivelor in ocluzii cuprinde: aranjarea anselor in pozitie anatomica si acoperirea cu epiploon. Mandel.120 ng/l. Durerea abdominala este simptomul major dar niciodata singur! Raportul clearence-ului amilazei si clearence-ul creatininei este semnul cel mai sensibil si specific in PA. hipotensiunea arteriala. Hipovolemia este cauza esentiala in instalarea si evolutia urmatoarelor perturbari biologice si clinice: deshidratare. PERITONITELE ACUTE DIFUZE Vezi si semnele Blumberg. enteroplicatura. intoxicatii cu stricnina sau antirezerpinice. Doar in ocluziile mecanice. varsaturile si distensia abdomenului. Forma de PA edematoasa este cea mai frecventa forma (80%). Cele mai frecvente cauze de PA sunt: consumul de alcool si litiaza biliara. sutura breselor. ocluzii cronice.300 µg/l ELISA si 120 g/l IMAC). tahicardie. infectia pancreatica si abcesul pancreatic devin cauze principale de MSOF si deces. Fox. Singurul mijloc fiabil pentru recunoasterea originii litiazice a unei PA ramane ecografia. hipocalcemie. intreruperea tranzitului pentru fecale si gaze.

C5a. In peritonitele tertiare. vascos. Sinergism de mare gravitate: E.gros. Peritonita NU este sinonima cu infectia intraabdominala! Dintre constituientii endotoxinelor. locul de electie a colectiilor infectate (interhepato-diafragmatic. intr-o peritonita acuta. Jocul respirator al diafragmului. moleculele de adeziune endoteliala si endorfina. IL 1-6-8. inflamatia peritoneului determina paralizia musculaturii intestinale subiacente! Cele mai frecvente peritonite sunt cele secundare. Stomac . "Petele de lapte" (milky spots) sunt agregari de celule (70% Mf. 10% LT si mastocite) in interiorul omentum-ului si sunt in numar de 20-40/cm³ la copil. B. Piocianic .cremos. Streptococ (raspandeste infectia). varsaturile. murdar. oprirea tranzitului intestinal si sughitul. peritonita in 2 timpi si peritonita in 3 timpi. Duoden . galben-verzui. cu devierea spre stanga a formulei leucocitare sau leucopenia. Celula tinta esentiala pentru endotoxina este macrofagul.verzui. Peritonita difuza in apendicita acuta se manifesta prin peritonita purulenta de la inceput. scazand cu varsta pana la 5/cm³. poate evidentia: valori aproape normale. C3a. subhepatic drept si subfrenic stang). Cei mai importanti chemoatractanti sunt C3a. fluid. lateral si inferior. pe care se fixeaza prin CD14 (glicoproteina). coli si Bacteroides fragilis. Semnele functionale in peritonita sunt: durerea. Intestin subtire/gros . Cei mai frecventi germeni sunt streptococ si pneumococ la copil si enterobacteriile la adult. favorizeaza resorbtia subdiafragmatica. Cea mai frecventa cale de contaminare in peritonitele primare este cea hematogena. galben. clostridii. nemirositor. galben-verzui. miros fad. tratamentul este profilactic. PG). dintre care Mf are rol major. cel mai adesea cu streptococ si pneumococ (90%). In peritonitele comunitare poate fi incercata si terapia cu un singur antibiotic. resturi alimentare. Peritonita primara este monomicrobiana si apare cel mai frecvent la copii cu sindrom nefrotic si adultii cu ciroza. Rolul principal in fagocitoza il detin macrofagele si complementul. polizaharidul este cel mai toxic. galbui.subtire. In peritonitele tertiare sursa bacteriana se afla cel mai frecvent in intestinul subtire. aromat.fetid. Principalele cauze ale translocatiei bacteriene sunt: ruperea echilibrului ecologic al florei bacteriene. cu bila. Prezenta ileusului este tipica pentru socul septic. Migratia polinuclearelor este o etapa esentiala in raspunsul inflamator precoce. Stafilococ (reduce potentialul oxidativ). hiperleucocitoza. acidul arahidonic (TX. agravand boala! Mediatorii endotoxinelor sunt: TNF. Gonococ . C5a si C567. nemirositor. Cele mai cunoscute opsonizante sunt C3b si IgG. rapid purulent. Peritonitele localizate in etajul abdominal inferior sunt localizate: la nivelul promontoriului. germenii prezenti sunt Mycobacterium si Strongiloides.seros. cei mai frecventi germeni sunt E. Streptococ . pepto-/streptococi. iar in peritonitele secundare este calea limfatica si prin contiguitate. INF.tulbure. abundent. .Conform legii Stokes. 10% LB. acid. CD18 si LDL-acetilati. Tulpinile anaerobe sunt: Bacteroides fragilis. Antibioticele duc la eliberarea de endotoxina in exces. Aspectele lichidului peritoneal: Pneumococ . PAF. CSF. scaderea functiei de bariera a peretelui intestinal si scaderea mecanismelor de aparare ale gazdei. In peritonitele granulomatoase. coli (reduce mecanismul imun). Hemoleucograma. fragilis (inhiba fagocitoza). In abcesele intraabdominale.

Peritonitele acute postoperatorii au o evolutie grava si imprevizibila. in schimb nu se produc niciodata fracturi de glezna sau picior. de humerus. vechimea peste 48 ore a perforatiei. faciale. fara contractura adevarata si matitatea dureroasa. leziunile termice. majoritatea sunt consecinta dezunirii anastomozelor digestive sau pot fi provocate de leziuni ignorate in timpul interventiei. Aorta toracica se rupe cel mai frecvent la nivelul sau imediat distal de ligamentul venos. In plagile transfixiante. Pasagerul din fata are o probabilitate mai mare de a avea fracturi craniene. droguri. evitand deschiderea peritoneului in abcesul subfrenic. Duodenul si intestinul subtire se rup cel mai frecvent la nivelul punctelor de fixare (ligamentul Treitz. Accidentele de circulatie reprezinta principalul factor etiologic al politraumatismelor. expuse de Kirschner. aparitia de "proiectile secundare". prezenta patologiei asociate si senescenta sistemului imunitar. cel mai des implicat sunt agentii fizici. Se face incizie subcostala. Apar cel mai frecvent survin secundar posttraumatic. Pot fi unice sau multiple. iar cele mezoceliace se dreneaza transperitoneal! Masurile chirurgicale aditionale sunt: decomprimarea intestinului subtire. se refera la: eliminarea sursei de contaminare. POLITRAUMATISME Vezi si semnul Battle. tubul de aspiratie naso-gastrica sau enterotomia de golire. potentialul infectant cu risc tetanigen. Singurele abcese la care nu se prefera tratamentul chirurgical sunt abcesele diverticulare. reducerea contaminarii. Laparostomia se utilizeaza doar in formele de peritonita cu insufiente mutiple de organe. sexul. aderente). barotraumele. Principiile tratamentului chirurgical in peritonitele acute.Diagnosticul abceselor subhepatice se pune pe apararea musculara dureroasa. Agentii traumatici sunt: agentii fizici. fragmentarea glontului. glontul fiind deviat frecvent de planuri osoase. Principalele mecanisme de producere a leziunilor prin accidente sunt: acceleratia. particularitatile anatomice regionale si alcool. dar pot surveni independent de orice leziune viscerala sau locala. datorita tolerantei scazute si risc de complicatii mai mare. mezenterul adiacent cecului. Abcesele intraabdominale se clasifica in abcese intraperitoneale. "ciupercizarea". Drenajul ghidat ecografic sau CT este tratamentul de electie in abcese intraabdominale. tare asociate. Anamneza confirma o interventie chirurgicala recenta. deceleratia si ciocnirea (impact). Factorii ce afecteaza modelul lezional sunt: varsta. Particularitatile anatomice . Trauma reprezinta principala cauza de deces la persoanele sub 40 ani. electricitatea. In plagile sunt implicate mecanisme multiple: formarea cavitatii definitive.Femurul este cel mai puternic os al organismului. Plagile impuscate prezinta anumite caracteristici conferite de caracterele balistice ale glontului si de natura tesutului afectat. de clavicula. retroperitoneale si viscerale. Mortalitatea este influentata de: varsta peste 50 ani.mortalitatea este de 5 ori mai mare la cei peste 70 ani. tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentei infectiei. diagnosticul este dificil. hiperleucocitoza si soc. Abcesele apendiculare se dreneaza extraperitoneal. . Varsta . orificiul de iesire este de 2-3 ori mai mare decat cel de intrare si niciodata nu se suprapun ca nivel. ulcer perforat tratat prin aspiratie. postoperator sau dupa un proces patologic local. cavitatia temporara. fracturi pelvine. Dintre acestia.

scaderea plasminogenului. TA si frecventa respiratorie (RR). Primul si cel mai important lucru pe care il face echipa de traume este stabilizarea pacientului. Scorul de interventii terapeutice cuprinde 4 clase. cresterea transaminazelor si a timpului de protrombina. Sindromul de compartiment abdominal se caracterizeaza prin: distensie abdominala. functionare anormala a celulelor B. suprafata pe care se cade si varsta. MSOF se caracterizeaza prin: tahipnee. ceea ce determina mobilizarea preferentiala si consumul rezervelor de carbohidrati si proteine. Hipotermia este unul din factorii cei mai frecventi ce poate altera coagularea in traume. dificultati in ventilatie. regiunea anatomica de impact. Se decide transportul in timpul supravegherii secundare daca apare: abdomen dureros si destins. TS (scorul traumatic) si RTS (scorul traumatic revizuit). fracturi de femur bilaterale. RTS NU mai utilizeaza reumplerea capilara si expansiunea toracica. tahicardie peste 100 bpm. scaderea IL-2 (cheia imunosupresiei in trauma!). culoarea/aspectul tegumentelor. masa trombocitara nu face decat sa inrautateasca situatia. instabilitatea bazinului. Hipotermia controlata poate fi benefica! Disfunctia sistemului imunitar se manifesta prin: scaderea limfocitelor T. Imunosupresia este accentuata de transfuzii. Cel mai frecvent tip de soc intalnit este cel hemoragic. scad timpii de coagulare. leziuni ale trunchiului. reumplerea capilara si starea de constienta. La pacientii critici care supravietuiesc mai mult de 48 ore. Apare mai ales la politraumatizati care primesc cantitati mari de fluide si sunt supusi unor proceduri chirurgicale extensive (scaderea temperaturii la 30-34°C duce la sangerari difuze). Scurtul examen neurologic cuprinde: constienta. TCC. Factorii de gravitate in caderi sunt: viteza in momentul impactului (mai importanta decat masa!). a trombocitelor si a fibrinogenului. Continuarea terapiei cu plasma proaspata congelata. Indicatorii cei mai fiabili ai statusului circulator si prezentei socului sunt: pulsul la carotida si radiala. Trauma poate produce hiper. Scorul traumatic pediatric (PTS) se bazeaza pe 6 variabile fiziologice si anatomice. Cand coexista si arsuri apare o alterare a raspunsului limfocitelor T. apar tromboze posttraumatice. status motor si senzitiv. Scorul Glasgow (GCS) este cel mai utilizat in prezent (3-15 puncte). ci doar GCS. oligoanurie. Hipermetabolismul atinge un nivel maxim la 3-4 ore si persista 710 zile. activarea sistemului kininic. cianoza. Metabolismul lipidic de stress se caracterizeaza prin: lipoliza crescuta stimulata de STH. Cele mai utilizate scoruri fiziologice sunt: GCS. Nivelul catecolaminelor (noradrenalina) este direct proportional cu severitatea traumatismului .sau/si hipocoagulare prin: trombocitopenie. MSOF este cea mai comuna cauza de deces. scaderea creatininei. astenie sau sete. Valoarea codificata 4 a RTS reprezinta normalul. paloare. reacivitatea pupilara. Exista un "metabolism condus de macrofag".Cel mai frecvent lovitura initiala este din lateral si victimele au urmatoarea triada: fractura de tibie-peroneu. Scorurile fiziologice sunt cele mai folosite la triajul pacientilor.numai la cei ce au si o componenta cranio-cerebrala traumatizata! Raspunsul metabolic se caracterizeaza prin: cresterea ratei metabolice si cresterea consumului de oxigen. lipogeneza scazuta si productie scazuta de corpi cetonici. Cea mai utilizata cale de intubatie este cea oro-traheala. Pacientii obezi prezinta un bloc posttraumatic relativ al lipolizei. Semnele precoce ale socului sunt: reumplerea capilara lenta. monocitoza. hipoxie. confuzie. tegumente reci si transpirate. .

in special a celor din clasa Ig G. RCUH trebuie cel mai frecvent diferentiata de boala Crohn. socul mediastinal. Cauzele leucocitozei sunt: stress. iar PG sunt crescute! Leziunile anatomopatologice din rectocolita ulcerohemoragica. cresterea spatiilor intercelulare si largirea reticulului endoplasmic. cvadriplegia si leziunile cerebrale terminale. In cazul RCUH cu megacolon toxic pot aparea semne de iritatie peritoneala. Punctia abdominala se foloseste rar datorita: fiabilitatii scazute si a procentului mare de rezultate fals negative. hemo-. cu formare de abcese. 4 si diverselor fractiuni ale complementului. In diagnosticul diferential al RCUH fata de boala Crohn. R RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICA Vezi si Asocieri > Gene. sternale sau claviculare si a pneumo-. Studiile de microscopie elecronica arata distrugerea mitocondriilor. fiind in totalitate subtiata si friabila cu vascularizatie bogata. Microscopia optica arata subtierea peretelui celular si vacuolizarea celulelor. Mucoasa colonica este tapetata de ulceratii granulare superficiale. hipotermia. In traumatismele toracice este metoda de electie pentru evidentierea fracturilor costale. durerile abdominale. CoA este scazuta. constau in infiltrarea cu PMN la nivelul criptelor Lieberkühn. in stadiile incipiente. Teoria neuro-vasculara NU explica de sine statatoare ansamblul leziunilor si manifestarilor extradigestive ale bolii. leziunile de ficat sau splina. Ileonul terminal poate prezenta semne de inflamatie moderata si dilatatie! Deficitul in productia de imunoglobuline. fracturi. Foarte des a fost subliniata legatura dintre tutun si RCUH. rectoragia si scaderea ponderala. hemopneumotoraxului. fisuri adânci ale . infectii concomitente. CT. Culturile aerob-anaerobe ale continutului colonic in RCUH NU au aratat modificari ale florei colonice. In RCUH cele mai frecvente manifestari clinice sunt: diareea. trepanatie. hiperventilatia. La acesti pacienti. Cel mai frecvent semn clinic ramane diareea sanguinolenta (79%). prezent in RCUH se datoreaza urmatoarelor mediatori ai inflamatiei: IL 2. RCUH este o boala care prinde intotdeauna RECTUL! Cel mai frecvent afecteaza rectul si colonul distal (90-95%) si respecta intestinul subtire. Cel mai fidel si specific diagnostic este realizat prin rectosigmoidoscopie. Anticorpii anticelula cu mucus infectata sunt prezenti in serul bolnavilor cu RCUH. Radiologia clasica NU poate fi inlocuita de CT.Principalele cauze de hipotensiune-soc sunt: hipovolemia. Lavajul peritoneal este investigatia cea mai fiabila in decelarea prezentei sangelui in peritoneu. Manitol. febra. ischemia miocardica acuta. Masurile in caz de iminenta de herniere a substantei cerebrale sunt: imobilizarea pacientului. dar NU sunt specifici si NICI constanti. urmatoarele elemente patologice macroscopice au incidenta 0% în RCUH: ulceratii liniare confluente. Examenul ecografic NU are nici o valoare in diagnosticul leziunilor de organ cavitar. fisuri anale si deprecierea functiilor hepatice si renale. distensia abdominala. CT este investigatia de prima intentie pentru traumatismele cranio-cerebrale.

Sectorul III este numit transcelular . Sectorul extracelular se imparte. "Falsa natremie" apare atunci când concentratia plasmatica a glucozei. Schwartz-Bartter. cea mai frecventa complicatie o reprezinta ocluzia (10%). timp de 10 ani.mucoasei. in doza de 2-2.5 mg/kgc. complicatia majora invalidanta este reprezentata de sindromul de malabsorbtie cu deperditie hidro-electrolitica. deshidratarea spatiului extracelular (DEC). Mai recent se practica rectocolectomia subtotala cu prezervarea canalului anal si anastomoza ileo-anala sau ileo-rectala. operatia de electie in RCUH era rectocolectomia totala cu ileostomie de tip Brooke. kaliureza. Ca si topice locale se folosesc: suspensia de dermatol. Necesarul zilnic normal este de 1-4 mmol/kg/zi (100 mEq/zi) sau 6-7 g NaCl. la 6 luni. Dintre imunosupresoare. Ipoteze ale mecanismului de actiune al aldosteronului sunt: reabsorbtia Na in schimbul K. Na intra in celula. a lipidelor si a protidelor este crescuta. Argyrol si vitamina A. La toti pacientii rectocolectomizati.in schimbul H+. La un calcul al pierderilor lichidiene care sumeaza cantitati ce depasesc toleranta organismului acestea se esaloneaza pe 2-3 zile! Complicatiile hiperhidratarii sunt: insuficienta respiratorie acuta. Salazopyrina se administreaza in doze de 4-6 g/zi. Diagnosticul de hiperaldosteronism se pune pe: raportul Na/K în urina apare inversat. Secretia sa este stimulata de cresterea osmolaritatii. Alte imunosupresoare: ciclosporina si 6-mercaptopurina.40-60 mg/zi) raman principalul drog in tratamentul RCUH capabili sa realizeze remisia episoadelor acute. in sector interstitial (15%) si intravascular (5%). la randul sau. Este stimulat de hipovolemie si hiponatremie. La pacientii cu anastomoze ileale joase. secretia tubulara a H+ alaturi de K+. dar NU si-au dovedit eficacitatea in prevenirea recaderilor. corticoizii si Ca2+. activeaza pompa de Na+. Calculul Bergman. durerea. ARDS si edem cerebral. cresterea reabsorbtia HCO3. stressul. hiponatriurie de dilutie. sintetizat de nucleii supraoptici neuro-hipofizo-talamici. efect inotrop pozitiv. Hormonul antidiuretic (ADH) este un polipeptid cu 7 aminoacizi. Aldosteronul sau electrocortina este sintetizat in zona glomerulara a corticosuprarenalei si actioneaza la nivelul celulelor renale ale tubului distal. oxid de Zn. In cadrul reechilibrarii electrolitice necesarul de Na+ si Cl-: se calculeaza pe baza ionogramei sanguine si urinare si ia in calcul si ionograma din lichidele pierdute. Cea mai frecventa complicatie la ileostomizati o reprezinta infectarea ansei de ileostoma cu eventuala sa obstructie. cel mai utilizat este Azatioprina (AZT). aspect pavimentos al mucoasei. REECHILIBRAREA HIDRO-ELECTROLITICA Vezi si Tabel. Dintre cele microscopice amintim doar granuloamele.15 ml/kgc. leziuni disparate. Supravegerea acestor pacienti pentru a preveni degenerescenat maligna se face prin examene baritate irigografice si colonoscopie. Deficitul . alternativ. Tratamentul hiperaldosteronismului se face cu administrare de KCl si Spironolactona. Pana de curand. Corticosteroizii (prednison . Apa organismului este dispersata in sectorul intracelular (30-40%) si extracelular (20%). ipoteza permeazei (creste permeabilitatea celulei la Na+). In inhibarea secretiei de ADH intervin: distensia atriala stanga si PG E. Sdr. Necesarul bazal de lichide la adult este de 30-40 ml/kgc/zi.

diverticuloza recto-sigmoidiana A .ruptura hemoroidala T . Hipernatremia este foarte rara. FV. in insuficienta corticosuprarenalei si in acidoza metabolica. Semnele ECG de hiperpotasemie includ: unda T inalta. complex QRS largit. TU fuzionat. NU se administreaza K+ daca bolnavul are oligurie (diureza sub 500 ml/zi).Na actual) x G x 0. TV.4%. simetrica. Necesarul de fosfati este de 25-40 mmol/zi.4 mmol/kg/zi.7-3 mmol/kgc/zi sau 2-4 g/zi. Când K+ este sub 3 mEq/l. rezine schimbatoare de ioni si hemodializa. FORMULE MNEMOTEHNICE AMD Triada simptomatica (triada Crossen) caracteristica in SEU este: A .deformare locala . in 5 minute. ST subdenivelat.de Na se calculeaza dupa formula: (mEq Na normal .echimoza D .durere DART Situatii de HDI care necesita hemostaza de urgenta: D . Necesarul de magneziu este de 0. Ultimele doua constituie tratamentul de electie al hiperpotasemiei. datorita variatilor bruste de osmolaritate si demielinizare secundara.v. ritm nodal. Hiperpotasemia se poate exclude la o diureza mai mare de 1200 ml/24h.amenoree M . bradicardie. controlul administrarii K+ se face prin ECG si ionograma sanguina si urinara. Administrarea de sânge mai vechi poate duce la cresterea concentratiei K+ seric. Pentru corectarea rapida a hipopotasemiei se administreaza 15 mEq KCl 7. bloc AV.1-0. NU se administreaza mai mult de 20-40 mEq/h deoarece determina risc de stop cardiac! Metodele de corectare a hiperpotasemiei sunt: administrarea de solutie de glucoza cu insulina. Pentru a corecta natremia se foloseste formula : Na corectat = Na actual + [(glicemia (mmol/l)–5)/3]. Hiponatremia este apare prin lipsa de aport. Necesarul zilnic de potasiu este de 0. Semnele ECG de hipopotasemie sunt: aritmii.angiodisplaziile colonice (diagnostic doar prin arteriografie selectiva de AMS si/sau AMI) R . Corectarea hipopotasemiei presupune: administrarea parenterala de solutie molara de KCl 7.4% i. T aplatizat.tumorile ulcerate (cel mai frecvent) DEDA-MICI Semnele de probabilitate ale unei fracturi: D . Poate apare in hemoliza. pentru cresterea K cu 1 mEq/l trebuie administrati 200-400 mEq. asistola.durere in punct fix E . QT prelungit. Concentratii de Na+ de peste 120 mmol/l contin sucul pancreatic si bila. hiperhidratare globala si postagresiune (paradoxul sodiului).6. Corectarea brutala a hiponatremiei poate determina un sindrom neurologic sever cu suferinta bulbo-pontina. distructii tisulare.metroragii D .

ulceratiile mucoasei N .diverticul Meckel complicat (sangerand prin ulcer peptic) A .A .infiltratii hematice E .Pseudomonas K .icter U . Din: L .urticarie HETUNT Aspecte microscopice in ocluzii intestinale: H .enterocolita dizenteriforma D .atitudine vicioasa Semnele de certitudine: M .polipoza recto-colica E . gluneogeneza hepatica are 3 variante.lactat A .edem T .apendicita acuta SPK Abcesul pulmonar secundar unei pneumonii "abcedate" e cauzat de urmatorii germeni aerobi: S .meteorism timpanic Ren .intransmisibilitatea miscarilor C .tromboza vaselor mici U .renitent Im .zone de necroza parietala T .tumori diverse LAG In cazul arsurilor.alanina (cel mai utilizat) G .mobilitate anormala I .Stafilococ P .durere (colica biliara) I . bronsiectazia se caracterizeaza clinic prin: .imobil PEDA Diagnosticul diferential in invaginatia intestinala la copil se face cu: P .glicerol MeTiRenIm Triada von Wahl se caracterizeaza prin: MeTi .Klebsiella SuHePre In perioada de stare.intreruperea continuitatii osoase DIU In situatia rupturii chistului in caile biliare apare triada clasica: D .crepitatie osoasa I .

tumorile abdominale P .Toxicitatea oxigenului M .Su .apendicita acuta TPH Diagnosticul diferential al megacolonului congenital la copilul mare se face cu: T .peritonita TBC (forma tumorala) A .malnutritia In .pneumonii recidivante TPA Diagnosticul diferential in invaginatia intestinala la copilul mare se face cu: T .sau retroperitoneale P .infectiile nozocomiale .hemoptizie Pre .peritonita TBC H .tumori benigne si maligne intra.hepatosplenomegalii ToMIn Factorii care perturba procesul de vindecare a ARDS sunt: To .supuratie He .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->