KINETOTERAPIA RESPIRATORIE

KINETOTERAPIA

Metoda de baza a afectiunilor respiratorii indiferent de stadiul si tipul disfunctional Avantaje: poate fi aplicata de pacient oriunde (acasa, serviciu) se adreseaza celor mai importante verigi fiziopatologice ale bolii respiratorii

KINETOTERAPIA REPIRATORIE
Cuprinde:

relaxarea posturarea gimnastica corectoare gimnastica respiratorie propriu-zisa (reeducarea respiratorie) antrenamentul la efort dozat educarea tusei educarea vorbituui terapia ocupationala

RELAXAREA
proces psihosomatic cu valoare terapeutica

este procesul prin care un sistem, care a fost scos din starea de echilibru, revine la starea de echilibru initiala sau la o alta stare de echilibru

RELAXAREA
Metoda terapeutica de mare importanta. Efecte:

inlatura o serie de conditii inhibitorii care perturba comanda ventilatorie reechilibreaza tonusul muscular general si al musculaturii respiratorii in special scade cererea de oxigen si productia de CO2 (prin scaderea tensiunii musculare) anxietatea si tensiunea musculara crescuta determina consum crescut de O2 si producere de CO2 la unii astmatici poate preveni sau opri crizele paroxistice (cele datorate hiperreactivitatii emotionale) imbunatateste starea psihoemotionala

RELAXAREA
Exista doua tipuri metodologice de relaxare: 1. Relaxarea extrinseca se incearca remedierea starii de tensiune a pacientului prin interventia unui factor extern, ceea ce creaza o stare de dependenta a acestuia fata de factorul extern 2. Relaxarea intrinseca pacientul insusi isi executa relaxarea

RELAXAREA EXTRINSECA
In aceasta categorie intra: Terapia medicamentoasa (sedative, miorelaxante, neuroplegice, etc) Masajul sedativ, miorelaxant Apartura de relaxare (masa sau fotoliu pentru masaj)

Dezavantaj: pozitia pasiva pe care o are pacientul fata de terapia relaxatoare, ceea ce face sa nu se produca de fapt o adevarata relaxare

RELAXAREA INTRINSECA
Este astazi considerata singura capabila sa induca o adevarata relaxare Pacientul isi executa el insusi relaxarea, este autonom, chiar daca un instructor ii dirijeaza sedintele de relaxare pana la invatarea tehnicilor respective Exista trei curente (scoli) care realizeaza autorelaxarea: Curentul oriental Curentul fiziologic Curentul psihologic

1. 2. 3.

RELAXAREA INTRINSECA
1. Curentul oriental: Hatha-yoga (india); Zen (Japonia); Soufis (Iran) toate avand o origine comuna. Se pare ca este sistemul de autorelaxare perfect si complet dar se invata in timp lung (luni sau chiar ani) motiv pentru care este mai degraba un mijloc profilactic Curentul psihologic: preconizeaza, in vederea relaxarii, tehnici de tip central, care induc, prin autocontrol mental, imaginativ, relaxarea periferica

2.

RELAXAREA INTRINSECA
3. Curentul fiziologic - metoda Jacobson: Are la baza relaxarea progresiva pe baza principiului de identificare a starii de tensiune (contractie) musculara, in alternanta cu cea a lipsei de contractie (relaxarea) Se vor realiza dupa o anumita tehnica contractii-relaxari ale diverselor grupe musculare Contractia trebuie sa aiba min forta 3 din testing-ul muscular, adica doar atat cat sa ridice segmentul respectiv in campul gravitational Progresiunea consta in realizarea mentala a efortului de ridicare, desprinzand tot mai putin segmentul de planul patului, pana cand practic nu-l mai desprinde deloc decat mental (contactie gandita) Decontractarea se face printr-o concentrare maxima de relaxare, care determina caderea libera a segmentului sub imaginea de eliberare, de cadere

RELAXAREA INTRINSECA
Tehnica de lucru: pacientul in DD, capul pe o perna mica, genunchii usor flectati sprijiniti pe un sul, membrele superioare indepartate de trunchi (abductie de circa 30 grade), palmele pe pat. trebuie sa existe cat mai putine excitatii din mediul inconjurator (zgomot, lumina puternica, mirosuri, jena vestimentara, temperatura exterioara de disconfort)

RELAXAREA INTRINSECA
Sedinta se desfasoara in trei timpi: 1. Prologul respirator dureaza 3-4 minute; pacientul respira amplu, linistit, concentrat pe dirijarea respiratiei Aceasta etapa se evita la pacientii dispneici, cu incoordonare marcata a respiratiei pana cand pacientii vor invata tehnica respiratiei Prologul respirator determin hiperventilaie i o alcaloz generatoare de stare euforizant. Hipeventilaia permite pstrarea unei apnei ulterioare din timpul fazei de contracie. Pacientul este nvat s i imagineze n inspir c devine uor ca un balon de spun care se ridic, iar n expir c devine greu, ca i cum corpul se nfund n pat sau patul mpinge n corp La unii pacienti, poate reprezenta el insusi modalitate de relaxare subiectul simtind o senzatie de greutate a corpului

RELAXAREA INTRINSECA
2. Antrenamentul propriu-zis: incepe cu membrul superior drept, apoi cel stang, apoi ambele, dupa care urmeaza membrele inferioare in aceeasi schema, apoi extensorii trunchiului Sedinta dureaza 30-40 min Inspir amplu, cotul se deprinde de pat, membrul este ridicat ncet pn cnd degetele se detaeaz de pat, se menine aceast poziie cu apnee de 15 sec, concentrndu-se pe ideea efortului deosebit pe care l face membrul superior. Brusc, cu un OUF pronunat pe expir se abandoneaz membrul superior lsndu-l s cad Se caut s se intuiasc noua senzaie de linite total din membru, comparativ cu starea de contracie din faza anterioar Timp de un minut se respir rar i amplu, comparnd mental senzaiile diferite din timpul celor dou faze ale exerciiului, apoi se repet n general se ncepe cu 2 3 exerciii pentru fiecare membru superior, apoi 2 3 exerciii pentru ambele simultan.

RELAXAREA INTRINSECA
Se trece la membrele inferioare, unul, apoi cellalt, apoi ambele Fra a ridica talonul de pe pat, se deprinde spaiul popliteu de sulul de sprijin, genunchiul este ridicat i dus spre linia median cu uoar rotaie intern (flexie adducie rotaie intern). Relaxarea brusc vine cu epxirul. Al treilea grup musuclar este reprezentat de extensorii trunchiului. n inspir se desprinde spatele de pe pat, lordozndu-se, mai mult imaginativ dect real., apoi cu expirul dm senzaia prbuirii pe pat cu aplatizarea lombar. Membrele i trunchiul sunt principalele segmente care intr n schema tip, dar pot fi abordate n mod specific i alte grupe musculare, avnd grij doar la poziionarea corpului. Durata sedintei: 30 40 min.

RELAXAREA INTRINSECA
Pentru bolnavii respiratori, la care ne intereseaz n mod deosebit relaxarea umerilor i musculaturii gtului, se recomand aanumita "relaxare pendular". Pacientul st pe un scaun avnd sptarul acestuia sub axil, trunchiul rezemndu-se din lateral de sptar, iar membrul superior atrnnd liber n afara sptarului. Se execut o antepulsie lent pn la orizontal, se menine aa cteva secunde, apoi brusc, se relaxeaz, braul cade liber ca un pendul fiind lsat s oscileze.

RELAXAREA INTRINSECA
Daca pacientul are dureri articulare sau a fost operat pe torace recent se aplica metoda Jacobson inversat = postura este aceeasi, faza de contractie este insa izometrica, de scurta durata (5 sec) Revenirea perioada de tranzitie din starea de relaxare la starea de tonus muscular obisnuit; inainte de a se ridica din pat pacientul executa o grimasa, strange pleoapele, pumnii, se intinde, toate acestea in cadrul unui inspir, repetandu-le in cateva serii

3.

POSTURAREA
Adoptarea unor poziii ale trunchiului sau ale ntregului corp, care uureaz starea de disconfort respirator Postuarea are un rol mare n cadrul tratamentului unui pacient respirator, indiferent de gravitatea strii clinice, de la dispneici de gradul V, care nu pot prsi patul, pn la bolnavul care nc i continu munca obinuit Exista doua mari categorii de posturi: Posturi relaxante si facilitatoare ale respiratiei Posturi de drenaj bronsic

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI

Pentru un individ normal o respiratie corecta se realizeaza numai dintr-o postura relaxanta care cuprinde intreg corpul, dat fiind ca multi dintre muschii care participa la respiratie sunt in acelasi timp muschi posturali O postura incorecta poate determina tulburarea ventilatiei, dupa cum si o ventilatie deficitara se va rasfrange asupra posturii

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI

Postura corecta pentru o respiratie normala obtinuta prin KT profilactica sau curativa este: Capul drept Bratele atarna simetric pe langa corp Trunchiul in ax Abdomenul retras la planul trunchiului si bazinului Membrele inferioare intinse Centrul de greutate cade in mijlocul poligonului picioarelor Totul cat mai decontractat

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI

Pentru un pacient dispneic aceasta postura nu este insa favorizanta, el trebuind sa adopte o postura diferita In ortostatism postura facilitatoare este: Spatele rezemat de perete Coloana usor cifozata Trunchiul usor aplecat in fata Umerii cazuti Membrele superioare atarna in fata corpului Membrele inferioare cu genunchii usor flectati Poziia relaxeaz abdomenul, permite o respiraie abdominal mai uoar

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI Alte posturi relaxante in ortostatism:

O alt poziie facilitatorie este cu trunchiuluor flectat, capul sprijinit pe antebrae, sau cu trunchiul sprijinit pe un plan mai ridicat(mas), cu flexia trunchiului i sprijin pe antebrae

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI

In decubit dorsal: Capul patului ridicat la 45 Capul pe o perna mica (umerii nu sunt pe perna) Bratele in abductie de 30-40 Antebratele sprijinite pe doua perne de o parte si de alta a corpului Sub coapse si genunchi o perna care flecteaza usor soldurile si genunchii Picioarele se sprijina pe un suport Aceasta este postura cea mai relaxant, care se aplic bolnavilor gravi n insuficien respiratorie

Exista posturi relaxante si in decubit lateral (spatele cifozat, oldurile i genunchii flectai, antebraele ncruciate la piept) si in sezand

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI

Decubit dorsal cu pern mic sub cap, membrele superioare relaxate pe pat, pe lng corp. Genunchii flectai la 60, n sprijin pe o pern, plantele pe pat; este o postur obinuit pentru pacientul respirator, din care se execut fie gimnastica respiratorie abdominal, fie exerciiile de relaxare Jacobson

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI

n poziia eznd : Trunchiul este aplecat n fa cu antebratele sprijinite pe genunchi. Poziia cu spatele fixat de sptarul scaunului, dei corect pentru pacientul sntos, nu este indicat pentru cel dispneic. eznd, pe pat sau pe podea, genunchii mult flectai, plantele pe sol, braele atrn pe lng corp, trunchiul uor aplecat Poziia mahomedan eznd pe gambe i taloane (poziia de salut la yoga), minile pe coapse, trunchiul uor aplecat.

POSTURILE RELAXANTE SI FACILITATOARE ALE RESPIRATIEI

n aproape toate posturile descrise exist un factor comun; aplecarea n fa a trunchiului. Acest postur este adoptat mai ales de pacienii cu suferine obstructive i permite diafragmului s participe cu uurin la ventilaie, blocndu-se n acelai timp toracele superior. Pozitia aplecata a trunchiului (30-40) scade tensiunea in muschii abdominali, scade presiunea viscerelor pe diafragm, permitand acestuia sa participe liber la ventilatie Dispneea se amelioreaza mult la toti pacientii Senzatia de dispnee scade prin relaxarea musculaturii inspiratorii din zona gatului-umerilor-toracelui superior; Analiza gazelor sangvine arat valori neschimbate

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

In recuperarea bronhopulmonarilor cronici, un obiectiv de prim ordin este dezobstructia bronsica, in cadrul careia evacuarea secretiilor este componenta principala Drenajul de postura este cea mai eficienta si cea mai simpla metoda de facilitare a evacuarii secretiilor bronsice Principiul: pozitionarea toracelui cu declivitate spre trahee astfel incat gravitatia sa ajute progresia secretiilor, aceasta pozitionare este in functie de segmentul care trebuie drenatSecreiiile se vor scurge spre cile bronhice, mari i trahee, de unde sunt scoase prin tuse sau aspiraie

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Posturile de drenaj bronic corespund segmentelor bronice care trebuie drenate i vor asigura panta de scurgere de la segmentul respectiv spre trahee. Exista si pozitii de drenaj al intregului plaman care sunt mai dificil de suportat. Durata lor este in functie de pacient de la cateva zeci de secunde pana la cateva min pe mese speciale, pacientul este legat cu o ching de mijloc. Poriunea de mas care susine toracele se las n jos n aa fel nct trunchiul ajunge s fac un unghi de 60-70 grade cu bazinul i membrele inferioare. Aceast poziie se face desigur din decubit ventral. Exist i poziia de decubit lateral, n care caz nclinaia trunchiului va fi doar de 45 grade.

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Segmentele posterioare- lobii inferiori drept i stng

Tapotament pentru lobii inferiori

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Segment lateral- lob inferior drept

Lobii mijlocii

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Segmentele anterioare-lobii inferiori drept si stang si stang

Segmentele anterioare-lobii superiori drept

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Segment posterior-lobul superior drept

Segment posterior-lob superior stang

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Drenajul de postur : Scopul este de a facilita evacuarea secreiilor Se executa cu ajutorul gravitaiei Secreiile se scurg spre cile bronice mari, trahee, de unde sunt scoase prin tuse i aspiraie. Atenie, pentru pacientul care nu poate tui i la care nu putem realiza aspirarea secreiilor, mai bine nu utilizm drenajul de postur. Drenajul de postur va trebui ajutat de 3 factori facilitatori : Fluxul expirator pentru evacuarea bronic (n expir forat, n timpul tusei). Evacuarea secretiilor va fi usurata de un flux expirator crescut, dar pentru a se evita reinspirarea secretiilor fluxul inspirator trebuie sa fie lent Presiune extern exercitat pe torace n timpul expirului mrete fluxul expirator (util mai ales la copii) Vibraiile toracice ajut la desprinderea secreiilor de pe perei (vibraii de 100 500 Hz)

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Haas a alcatuit un program de exercitii pentru drenajul bronsic: Execitiul I: din sezand, 5 pozitii, fiecare mentinandu-se 10-15 secunde Se sta drept Se apleaca trunchiul lateral dreapta, la 45 Se apleaca trunchiul lateral stanga, la 45 Se apeaca trunchiul pe spate, la 30 Se apeaca trunchiul in fata, la 45 Exercitiul II: decubit, 2 pozitii, cate 10-15 secunde Decubit dorsal (fara perna) Decubit ventral

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Exercitiul III: decubit lateral, 4 pozitii, cate 10-15 secunde Decubit lateral stang, cu perna mica sub cap Se pivoteaza pe umarul stang, rotindu-se cat mai mult posibil in fata umarul drept si trunchiul Decubit lateral drept, cu perna mica sub cap Se pivoteaza pe umarul drept, rotinu-se cat mai mult posibil in fata umarul stang si trunchiul Exercitiul IV: decubit ventral, o perna sub abdomenul inferior; capul se sprijina pe antebratele incrucisate inainte; se mentine 10-15 secunde

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Exercitiul V: decubit dorsal, cu o perna mica sub fese, genunchii flectati la 90; patul inclinat cu 15 (dand pozitia Trendelenburg); se mentine 20 secunde Exercitiul VI: 2 pozitii a cate 10-15 secunde; patul la fel ca la exercitiul 5 Decubit lateral stang, cu o perna sub sold si baza toracelui Decubit lateral drept Exercitiul VII: 4 pozitii, fiecare de cate 10-15 secunde; patul ridicat la 20 Decubit dorsal Se roteaza trunchiul spre stanga pivotand pe umarul stang, umarul drept ajungand la 45. Membrele inferioare raman intinse Ca si mai sus dar rotirea este spre dreapta

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Exercitiul VIII: este exercitiul final pentru a drena bronhiile mari Decubit ventral in latul patului, astfel incat membrele inferioare si bazinul sa fie pe pat Trunchiul este aplecat spre podea, fruntea se sprijina pe mainile puse pe podea Trunchiul face cu podeaua un unghi de aproximativ 45 Durata acestei pozitii va fi de minimum 3 minute, putand merge pana la 20 minute Exercitiile se executa dimineata si seara.

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Reguli: Drenajul se face inainte de masa Se executa o data sau de mai multe ori pe zi in functie de necesitate (d.o. dimineata si seara) Drenajul intregului plaman dureaza maxim 30-40 minute, timp in care se va trece prin cateva pozitionari mai importante, pe o durata de 5-10 minute fiecare Zonele cele mai incarcate se dreneaza primele Este de preferat ca la pacientii cu fenomene obstructive sa se administreze inainte cu 10-15 minute un bronhodilatator Dupa fiecare pozitie, pacientul va respira de cateva ori profund, apoi va tusi de cateva ori incercand sa expectoreze La sfarsitul fiecarei pozitionari kt, timp de aprox 1 min, va executa tapotari deasupra segmentului drenat Cand apare senzatia de tuse pacientul va adopta pozitia care faciliteaza o tuse eficienta

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Indicatii:

Pacienti din serviciile de chirurgie: Profilactic si pentru a invata tehnica drenajului preoperator atelectazii postoperatorii Pacienti supusi ventilatiei artificiale prelungite Incarcare bronsica postanestezie Pacienti din serviciile medicale: Bronsite cronice, bronsiectazii, abces pulmonar, mucoviscidoza Bronhopneumopatii inflamatorii acute Atelectazii pulmonare Pacienti cu ventilatie artificiala prelungita Pacienti din serviciile de neurologie: bolnavi paralizati, imobilizati la pat

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Contraindicatii: Urgente medicale sau chirurgicale ale aparatului respirator (hemoptizii, pneumotorax, corp strain, embolie pulmonara, edem pulmonar, etc) Dureri sau alte tulburari care impiedica colaborarea pacientului Contraindicatii pentru manevrele de percutie sau vibratie ale toracelui: Dureri toracice, traumatisme toracale, operatii, etc Pneumotorax, pleurezie, empiem Leziuni ale abdomenului superior In general drenajul bronsic de postura este suportat cu usurinta de bolnavi, este o metoda comoda si eficienta care determina o ameliorare statistic semnificativa a unor parametrii ventilatori

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Situatiile in care drenajul se poate executa numai in pozitiile modificate: Pacientul este foarte dispneic Suferinte cardiace asociate Hernie hiatala, care determina regurgitari Varste inaintate Pacienti obezi Imediat dupa interventie operatorie

POSTURI DE DRENAJ BRONSIC

Posturi modificate de drenaj bronsic: