1. Analiza conceptului de integrare economic.

Actualmente in literatura de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari. Un grup de savanti au definit IEI, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare. In concluzie putem mentiona ca IEI- reprezinta un complex de forme sau tipuri ale colaborarii dintre tari in diverse sfere de activitate ce se caracterizeaza prin interpatrunderea avansata a economiilor si printro interdependenta tehnica,tehnologicaa si economica de lunga durata a tarilor partenere.

2. Abordarile integrrii economice internaionale.

IE este un proces complex multidimensional si dinamic care a devenit o parte importanta a economiei internationale.IE este rezultataul unor actiuni complexe ce includ eliminarea obstacolelor comerciale tarifare si netarifare , unificarea politicelor economice si prin aceasta urmarnduse libera circulatie a oamenilor, capitalului si fluxurilor comerciale.In literatura de specialitate intilnim termeni de integrare pozitiva si negativa .Integraea negativa a aparut ca termen din 1954 si se refera la procesul de inlaturare a obstacolelor asupra comertului dintre statele participante, respectiv eliminarea oricaror restrictii in procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale.IE poate fi absorbata din perspectiva confederalista(interguvermentalismul) presupune ca statele sa colaboreze reciproc fara ca sa cedeze din suveranitatea lo nationala, scopul acestei structuri: a crea mecanisme care sa asigure legatura intre statele suverane dar cu pastrarea structurilor nationale.Abordarea federalista(supranationalism) care isi propune sa dizolve distinctiile traditionale intre statele natiunii si crearea unor organisme la nivel supranational.UE este in esenta un produs al abordarii federaliste dar intr-o forma modificata adica u elemente federaliste.Deoarece numarul participantilor la aranjamentele de integrare regionala este in continua crestere a dat nastere apartiei urmatoarelor concepte: - Viteza variabla se refera la situatia in care toti membrii sunt legati prin obiective comune doar unora li se acorda un timp mai indelungat pentru realizarea acestora. - Geometria variabila se refera la situatia cind apar subgrupuri de membri pe diferite probleme care doresc sa treaca la forme adinci de integrare si cooperare in timp ce altii ramin in afara acetor initiative.

3. Principalele forme de integrare economic internaional.

.Evolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt: -Zona de comert liber -Uniumea vamala -Piata comuna or unica -Uniunea economica si monetara -Uniunea politica. Zona de comert liber- e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului international cu marfuri si servicii.Coordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor economice internationale si a Conventiei Organizatiei Mondiale a Comertului care e indreptat spre liberalizarea comertului exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante. Uniumea vamala- este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. Tarile care participa la UV desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale

reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif extern comun.UV pot fi de 2 feluri: 1.Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii. 2.Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii. UV in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.UV e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale internationale si mondiale.(GATT-acordul general pentru comert si dervoltare, Camera de Comert, Uniunea Vamala Internationala. Piata comuna or unica-Dezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine 4 libertati, traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept Uniunea economica si monetara-Experienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.Uniunea economica si monetara.Aceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu Banca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate. -Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna: a)securitatea politicii comune, b) Introducerea cetateniei unice Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor.

4. Principalele etape ale constructiei europene. Tratatul de la Maastricht

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice.Tratatul de la Maastrichi semnat la 1 de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii europene. Acest document se numeste Tratatul asupra Uniunii Europene . Acest trata are ca baza urmatoarele principii: -Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii economice si monetare -Acordarea cetateniei europene -Realizarea uniunii politice Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care sunt reflectate: 1.Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre Consiliul de Ministri ai UE. In acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare stat membru si in UE.

2.Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati: -deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE. -Votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene. -protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a fiecarui stat membru -posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia Avocatului poporului european. In tratat se mentioneaza ca uniunea politica s eva mentine prin: -cresterea rolului Parlamentului European, -sporirea competentelor uniunii, -o politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne, - politica externa comuna si de securitate a statelor membre.

5. Integrarea economic n America de Nord, privire de ansamblu.

Zona Americana e prima amre zona de IE mondiala si o constituie cele 2 americi unde rolul principal il joaca SUA In economie mondiala , gobal inegrata integrata mai curind decit una regionalizata constitue un scop primordial al Statelor Unite ale Americii. Aici se explica acele 2 atitudini ale politicii externe a USA la etapa actuala Atitudine fata de EM - efortul masiv si continuu de construire a unui nou sistem de cooperare economica internationala adoptat schimburilor survenite in distributia mondiala a puterii.Atitudinea fata de economia regionalizata -consolidarea pozitiei US in lume in orice mod si prin orice mijloc.Utilizarea influentei si fortei economice americane in cristalizarea structurii sistemului de putere mondiala. NAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La 12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei si aMexicului au semnat Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1994.NAFTA e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de Sud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. NAFTA depaseste depaseste UE de aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln oameni si depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA. Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind 360 mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele 3 zone mondiale.

6. Grupul Andin sau Comunitatea Andin de Naiuni (Pactul Andin CAN).Grupul ALADI
Comunitatea ANDIN este cunoscuta oficial sub numele de Acordul de la Cartagena sau grupul ANDIN constituita in 1969 (Columbia) unde s-a constituit Pactul ANDIN.La intrunirea ordinara a consiliului prezidential ANDIN din martie 1996 din oraselul Trujitto au fost semnate Declaratia de la Trujitto si Protocolul de modificare a acordului de la Cartagena, conform carora Pactul ANDIN a fost transformat in Comunitatea Andina de Natiuni (CAN). CAN e o organizatie de integrare subregionala si are sediul la Lima (Peru). Principalul scop al organizatiei consta in integrarea urmatoarelor domenii: economic, financiar, monetar, al educatiei, al muncii si sanatatii, cu scopul valorificarii in interes national a bogatiilor si resurselor naturale ale tarilor membre, dar printr-o dezvoltare independenta armonioasa si echilibrata. Principalele decizii adoptate prin cele doua documente semnate in orasul Trujitto care pun bazele comunitatii ANDIN sunt *Realizarea atit a integrari economice si comerciale cit si a celei politice

*Desemnarea consiliului ministrilor de externe ca responsabili pentru politica comunitatii ANDIN *Incetarea activitatii juntei(comisiei) Acordului de la Cartagena si preluarea atributiilor de catre secretariatul general *Infiintarea in maxim 5 ani a Parlamentului ANDIN ( dupa modelul existent la nivelul UE) Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost create urmatoarele mecanisme: 1.Adincirea integrarii cu celelate blocuri regionale in domeniul politic, social si economic 2.Armonizarea gradata a politicilor economice si sociale si a legislatiilor nationale 3.Intensificarea procesului de industrializare subregionala 4.Liberalizarea schimbului 5.Tariful vamal comun 6.Canalizarea resurselor interne si externe pentru finantarea investitiilor pentru sustinerea integrarii la nivel subregional Exista trei organe de conducere: *Consiliul prezidential ANDIN *Consiliul ANDIN al ministrilor de externe *Comisia ANDIN

7. Piaa Comun a Sudului MERCOSUR UNASUR

In 1986 intre Brazilia si Argentina a fost semnat un Acord de cooperare care a dus la crearea in 1991 MERCOSUR care mai tirziu au decis sa se alature Uruguai si Paraguai , brazilia argentina. Presedintii celor 4 tari au semnat la Asoncian la 26 martie 1991 Tratatul de constituire a pietei comune a conului de Sud. In conditiile de constituire a pietii comune a conului de sud, obiectivele primordial a tratatului a fost: *asigurarea liberii circulatii abinurilor, serviciilor si a factorilor de productie *evaluarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune *coordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale si armonizarea legislatiei in domenii diverse pentru a imprima o amploare a procesului de integrare citi mai mare La etapa actuala MERCOSUR r/a o piata mondiala de 200 mln consumatori si un pib total de peste 1000mrld$, care o plaseaza in rindul celor 4 economii din lume dupa NAFTA , UE si Japonia Practica mondiala ne demonstreaza ca MERCOSUR este astazi unul dintre centrele majore de atractie a investitiilor pe plan mondial. Motivele acestui succes sunt multiple: *MERCOSUR are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume *resursele energetice in special mineralele si resurse hidroelectrice sint printre cele mai importante in lume *retelele de comunicatii sint avansate si parcurg un continuu proces de renovare Actualmente MERCOSUR dispune de 2 mln sosele care conecteaza orasele majore , iar transportul aerian e sustinul de peste 6000 aerporturi. Structura institutionala: Consiliul PC Grupul PC Comisia de comert a MERCOSUR COMISIA COMUNA DE PARLAMENTARI Forume consultativ ec-soc Secretariatul administrative al MERCOSUR

8. Comunitatea i Piaa Comun a Caraibelor (CARICOM). Probleme si perspective

Comunitatea Caraibelor CARICOM a luat fiinta la 4 iulie 1973 odata cu semnarea Tratatului de la Chaguaramas de catre prim-ministrii a 4 state (Barbados, Guyana, Jamaica si Trinidad si Tobago) cu scopul de a intari legaturile reciproce si de a crea o piata comuna integrata in

regiunea Caraibelor. Actualmente numara 15 membrii plini, 5 membrii asociati si 7 membrii observatori, majoritatea acestora apartinnd Commenwelths. Organele supreme de conducere sunt Conferinta Sefilor de Stat si Consiliul de Ministri al Comunitatii Caraibelor. Membrii cu drepturi depline:Antigua si Barbuda Bahamas Barbados , Belize Dominica Granada Guyana Haiti Jamaica Montserrat Sfanta Lucia Sfantul Kitts si Nevis Sfantul Vincentiu si Grenadinel Surinam Trinidad si Tobago Membrii asociati: Anguilla Bermude Insulele Caiman Membrii observatori: Aruba Antilele Olandeze Columbia Mexic Puerto Rico Republica Dominicana Venezuela Obiectivele Comunitatii Caraibelor, astfel cum reiese din tratatele constitutive, sunt: -integrarea economica statelor membre catre un regim de Piata Comuna; -coordonarea politilor externe ale statelor Membre; -promovarea cooperarii in domeniile educational, cultural si industrial.

9. Zona de Liber Schimb a Americilor NAFTA: negocieri, perspective.UNASUR

Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare economica, a determinat tarile dezvoltate din America de Nord sa se gandeasca si ele la o forma de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, aflate si ele in astfel de raporturi. Idea crearii unei zone de liber schimb intre SUA si Canada e veche de peste 100 de ani. Cu toate acestea, cu exceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul XIX, din 1854 pana in 1866, pana in 1988 nu au existat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect. In 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada SUA, la initiativa Canadei, care s-a amplificat in iunie 1991 cu aderarea Mexicului formand NAFTA (Asociatia Nord-Americana a Comertului Liber). NAFTA este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in forta comertului si investitiilor libere, avand mai multi predecesori celebri (Autopact si FTA). * Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice, cu un potential urias de utilizare a fortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari regionale. Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de liber schimb, ca o alternativa la cea vest-europeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia. Deci, initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de Uniunea Europeana, datorita adancirii procesului de integrare. NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea SUA, fata de procesul de liberalizare comerciala promovat de GATT, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii (servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investitii).

10.Integrarea economic n Asia ASEAN, APEC.

Asean s-a constituit in anul 1967 cu sediul la Jacarta (Indonezia). Membrii de baza au fost Brunei, Combodjia, Filipine, Indonezia, Malazia, Laoz, Singapore, Tailanda, Vietnam si Papua Noua Guinee. Principalele obiective ASIAN: * accelerarea progresului economic *cresterea stabilitatii in regiune *Promovarea cooperarii intre tarile membre ASIAN este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. Principalele domenii de colaborare economica reciproca ale ASIAN sunt: *acces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc(resurse energetice si alimentare)

*colaborarea in domeniul comertului(iesire comuna pe pietele externe si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea *colaborare de productie *relatiile economice, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii. ASIAN este una dintre cele mai vechi si mai importante organizatii de integrare economica din Asia si chiar din lume. ASIAN a fost constituita pe 8 august 1967 ca o organizatie de cooperare economica si politica intre statele Asiei de sud-est. De la constituirea sa, ASIAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe principiile acestei organizatii. Analiza populatiei celor 10 tari care se includ in prezent in componenta ASIAN este circa 500 mil persoane, ceea ce transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. Regiunea poseda resurse naturale bogate. Se intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga Oceanul Pacific cu orientul mijlociu, cu Africa si cu Europa. In principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa atentie pe plan mondial. Principalul efect economic al ASIAN este: *crearea marii piete unice cu numarul general de populatie de 330 mil oameni si totalul anual de PIB de 300 mlrd dolari americani. *Stimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in ASIAN(implimentarea capitaluli fara impozite) In cadrul ASIAN activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera majora importanta de sistemul de relatii internationale (APEC) s-a constituit in noimembrie 1989 ca forum consultativ al tarilor membre ASIAN si al partenerilor lor din Pacific. Sediul este la Singapore. Componenta organizatiei APEC cuprinde 21 membri care include: Australia, Brunei, Canada, Cili, China, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, Malaisia, Mexic, Noua Zeelanda, Taiwan, Tailanda, Singapore, SUA, Peru, Rusia, Vietnam. Principalele obiective: *promovarea colaborarii economice multilaterale *in special in domeniul comertului *in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului. In 2 jumate a sec XX, tarile din Asia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost Japonia. In perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice in cadrul economiei mondiale. In primul val au fost Dragonii Asiatici si anume: Hong Kong, Corea de Sud, Taiwan si Singapore care se includ in categoria noilor tari industrializate. Al doilea val au fost Tinerii Tigri Asiatici: Indonezia, Filipine, Malaizia si Tailanda. O evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Vietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei IndoChina. In perioada postbelica, schimbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, Republica Populara Chineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional, mondial si global. Tarilor APEC le revine 50 % din produsul total mondial, 50 % din exportul mondial de marfuri, 40 % din populatia globului, 31 % din teritoriul globului pamintesc. Membrii APEC au un PIB reunit de aproape 16 trilioane dolari americani si intruneste aproximativ 42 % din comertul mondial. LA sfirsitul secolului XX, APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul deschis si cooperare economica. De la crearea APEC nu s-a considerat o

grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. Organizatia APEC se bazeaza pe trei piloni de baza: 1. Liberalizarea comertului si a investitiilor 2. Facilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. Alinierea in domeniul standardelor interne si internationale. Accesul sporit pe piata mondiala. 3. Cooperarea economica si tehnica si a tehnologiilor avansate. Structura organizatorica a APEC: Consiliul de ministri Consiliul consultativ Secretariatul. Structura organizatoric : 1.Reuniuni de informare la nivel de ef de stat. 2.Reuniuni anuale. 3.Reuniuni trimestriale ale experilor guvernamentali. comitete pe probleme de comer i investiii, ecomnomice, de buget i administraie. 3 grupri de experi pt IMM,tehnologia agricol, mediul i dezvoltarea susinut. 10 grupri de lucru pe probleme economice i tehnice. Un secretariat.

11.Integrarea economic n Africa: probleme, perspective.

Procesul de integrare n Africa nregistreaz cele mai sczute performane. Comunitile economice regionale africane au muli membri, care fac parte din multe organizaii sunt subapreciate de guverne, insuficient finanate i, n ciuda unor succese izolate, nu i-au atins obiectivele. Creterea produciei la nivelul rilor membre, ca i intensificarea schimburilor comerciale au rmas doar la stadiul de deziderate, ponderea Africii, ca un ntreg continent n comerul internaional fiind sub nivelul unor ri, ca Marea Britanie sau Olanda. Unirea eforturilor pentru a depi gravele probleme cu care se confrunt rile africane este un imperativ ce decurge din faptul c economiile acestor ri sunt aproape n totalitatea lor slab dezvoltate. Este clar c doar o atitudine comun poate constitui nceputul unei noi ere pentru continentul uitat, Africa. Astfel, integrarea economic este una din principalele ci prin care se poate potena efortul comun al acestor ri, pentru a crea un efect synergic. Principalele sunt: Comunitatea Ec. A Africii Occidentale, Uniunea vamala si economica a Africii Centrale, Comunitatea Est-Africana, s.a. Toate incercarile de integrare Africana au esuat, deoarece: -Ele nu s-au bazat prea mult pe proiecte si tratate -s-au limitat la forme incipiente si simple de cooperare ec -n-au avut forta institutional si decizionala -s.a. slabiciuni , ce au impiedicat schimdarea esentiala a situatiei ec si sociale a Africii.

12.Caracteristica gruparilor integrationiste in America Latina

.Este rezultatul manifestarii dorintei politice de integrare a 12 state de pe continentul LatinoAmerica. ALADI a promovat la inceput crearea unei zone de liber schimb cu scopul realizarii unei piete comune latine-americane.Prin Tratatul de la Montevideo din 12 august 1980, ALADI s-a constituit reluind procesul de integrare economica si pe continent.Tratatul reprezinta cadrul legal de constituire si functionare a ALADI, stabileste principiile generale care sa guverneze activitatea organizatiei. Principalele obiective ale ALADI:*Preferinte tarifare regionale pentru produsele originare din statele membre*Acorduri regionale pe domenii intre toate statiile membrii *Acorduri partiale pe domenii intre doua sau mai multe state membri.Atit acordurile regionale cit si cele partiale pot fi incheiate in urmatoarele domenii:1.Reduceri tarifare si promovarea comertului ; 1. Complementarea economica ;

2.Comertul cu produse agricole ; 3.Cooperarea in domeniul financiar, fiscal, vamal si in domeniul sanatatii ; 4.Protectia mediului inconjurator; 5.Cooperarea stiintifica si tehnologica; 6.Promovarea turismului 7.Standarte tehnice si multe alte domenii.

13.Ideea european i concretizarea ei. Principalele tratate

Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.La aceasta idee au visat multi savanti economisti, politicieni, ginditaori in toate domeniile.Exista un fapt de necontestat ca Europa este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la Roma. Roma a fost aceea care pentru prima data a impus Europei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza ca de la Marea Neagra pina la Anglia din Crpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor Imperiului Roman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a Romei a fost subordonata de puterea religiei crestine.Atit savantii din Europa(mai asle sdin Franta, Germania) inaintau problema unificarii Europei.In sec 19, anul 1848 a fost lansata pentru I data sintagma Statele unite ale Europe.Renumitul scriitor francez, Hugo, a sustinut acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii Europei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a Europei.Insusi unirea Europei sa petrecut dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cind Europa trebuia reconstruita.Primul ajutor dat Europei a fost lansarea Programul de reconstructie a Europei sub denumirea de Planul Marshall. Acesta a fost un plan dat in calitate de ajutor de catre SUA. Acestplan a fost acceptat numai de catre tarile Europei Centrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost: - Crearea in 1948 a Organizatiei de Cooperare Economica Europeana(OCEE), pentru administrarea ajutorului dat de catre SUA. - In acelasi timpa fost constituita Uniunea Vamala sub denumire de Uninunea vamala a Beneluxului. -In 1949 are loc crearea Consiliului Europei. Este o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii culturale si raspunde de Curtea Europeana de Justitie a Drepturilor Omului. La inceputul sec 21 aceasta organizatie includea 45 de tari. Toate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene.

14.Instituii comunitare: Curtea de justitie, curtea de conturi, Banca Central Europeana

CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE infiintata in anul 1952 cu sediul la Luxemburg , este curtea suprema a UE in domeniile in care se folosescte legislatia UE.Comunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.Tratatele de baza au facut la legislatia UE sa prevaleze in fata legislatie nationale.Acest organism cuprinde 27 de judecatorii adica cite unul din fiecare tara membra, judecatorii sunt alesi pe 3 ani care pot fi reinnoiti in orice moment.Curtea este sistata de 8 avocatti.Curtea Europeana de justitie este organismul de acitivitatea care o determina si ii da o importanta primordiala.Curtea Europeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene.Curtea europeana de justitie este organul legal suprem al UE.Este o institutie de inovatie a Tratatului de la Masstrich la nivel comunitar si este numit de parlament n termen de 5 ani. Institutia e avocatul poporului european constituit n anul 1992. Rolul su este de aprimi reclamatii referitore la acte, de administrare eficient n activitatea institutiilor sau organismelor comunitare. Este un organ de conciliere si de rezolvare a litigiilor administrative.Curtea European de Conturi, instituit n 1977, examineaz legitimitatea i regularitatea intrrilor i ieirilor din Uniunea European i supravegheaz gestiunea financiar sntoas a bugetului UE.Curtea de conturi este compus de un cetean pentru fiecare stat membru, numit de Consiliul Uniunii Europene cu un mandat de ase ani, care poate fi nnoit. Din 1 ianuarie, 2007 Curtea este compus din 27 de membri; din motive de eficien, Curtea poate institui seciuni n interiorul ei, cu un numr redus de membri, pentru a adopta anumite categorii de relaii i preri. Membrii i desemneaz preedintele Curii, care rmne n post

timp de trei ani.Obiectivele Curii de Conturi sunt: urmrirea respectrii reglementrilor legale cu caracter economic, financiar, fiscal i contabil, n vederea identificrii eventualelor erori sau neregulariti n ntocmirea situaiilor financiare, n gestionarea i utilizarea corect i performant a fondurilor publice, precum i aplicarea msurilor de nlturare a acestora; perfecionarea cadrului legislativ armonizat implementat n domeniul auditului public extern pe msura evoluiei practicii internaionale; consolidarea capacitii instituionale a Curii de Conturi a Romniei ca instituie independent, profesional i credibil de control i audit extern al fondurilor publice; crearea premiselor necesare asigurrii unei funcionri convergente a instituiilor din sistemul public n raport de competenele acestora; protejarea intereselor financiare ale statului romn i ale comunitii Europene.Banca Central European (BCE) este banca central a Uniunii Europene, cu funcia de administrare a politicii monetare n cele 17 ri care folosesc euro ca moned. i are sediul n Frankfurt am Main. Banca a fost nfiinat la 1 iunie 1998, ca urmare a Tratatului de la Amsterdam. Actualul preedinte al BCE este Mario Draghi. BCE colaboreaz cu bncile centrale din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. mpreun, formeaz Sistemul European al Bncilor Centrale(SEBC). BCE stabilete cadrul cooperrii dintre bncile centrale ale celor 17 state membre care au adoptat moneda unic i alctuiesc mpreun zona euro. Cooperarea existent la nivelul acestui grup restrns poart numele de eurosistem. BCE are ca obiectiv meninerea inflaiei la un nivel inferior, dar apropiat de 2%. BCE are dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de bancnote, drept obinut prin Tratatul de la Maastricht. Stabilitatea preurilor este definit ca o cretere anual a indicelui armonizat al preurilor de consum (IAPC) din zona euro de sub 2%, stabilitatea preurilor trebuie meninut pe termen mediu.

15.Caracteristica organelor decizionale ale UE

Consiliul European (1974) este cel mai inalt organ de conducere al UE- functionind sub forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre. Statutul sau a fost definit prin tratatul de la Mashtric (1992) in termenii urmatori:Consiliiul europ. va oferi uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor.In afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale UE la consiulul european mai participa ministrii afacerilor externe, presedintele comisiei europene si un vice presedinte .Consiliul europ. se intruneaza de 4 ori pe an.Consiliul europ. joaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei internationale cu ajutorul polticii externe si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune.In cadrul consil.europen se deosebesc mai multe domenii:1.Afaceri generale si relatii externe; 2.Afaceri ecobomice si financiare (ecofin) 3.Justitii si afaceri interne; 4.Forta de munca, politica sociala, sanatatea si protectia consumatorului.; 5.Competitivitatea; 6.Transportul, telecomunicatiile si energie; 7.Agricultura si pescuit; 8.Mediu ; 9.Educatie, tineret si cultura. Decizia in consiliul europei se ia pe baza de vot, iar fiecare tari i se acorda nr. de voturi in dependenta de nr de pop. Nr.Total sunt de 345 voturi. Parlamentul European- organ decisional, este forumul prin excelenta democratica a UE, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de 5 in 5 ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre. Membrii parlamentului eurpean sunt grupati prioritar in functie de partidele politice. Functiile Parlamentului European: participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei UE ; aprobarea cererilor de aderarea la UE ; - numirea avocatului poporului ( abustagul); interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene; - controlul comisiei europene ; - are dreptul de a infiinta comisia de ancheta si drepturi de petitie; - executarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului; - monitorizarea implementarii politicilor comunitare; - ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european.Parlamentul European isi desfasoara activit. in 3 sedii:Bruxel,Luxemburg si Strasburg.

16.Caracteristica organelor executive ale UE.

COMISIA EUROPEANA PRINCIPALA institutie de initiativa legislativa si executiva a UE.La alcatuirea ei fiecare stat mare si anume Franta, germania, Maria Britanie ,Italia, si Spania participa cu cite 2 reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .Cu In principiu comisia europeana face propuneri consiliului UE privind inbunatatirii politicii umanitare.Comisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol executiv.Comisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.Deasemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si Forta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale UE.Comisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale UE inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara UE

17.Coninutul politicii de dezvoltare regionala n Uniunea European.

. politica regionala-> ansamblul de politici structurale menite sa asigure reducerea si eliminarea, n perspectiva, a disparitatilor dintre diferitele regiuni ale statelor membre. Obiectivul esential -> realizarea coeziunii economice si sociale aUE.Conceptul de regionalizare considera regiunea ca fiind eseniala n procesele de planificare si dezvoltare. n Europa, obiectivul dezvoltarii regionale s-a manifestat, de-a lungul timpului, n principal, la doua niveluri:- Al fiecarui stat european; - Al Uniunii Europene.n prezent, politicile nationale de dezvoltare regionala, promovate n tarile Uniunii Europene beneficiaza de:-Granturi pentru investitii si stimulente fiscale;- ncurajarea initiativelor tehnologice; -Cresterea mobilitatii fortei de munca;- Sprijin acordat IMM-urilor, n scopul adaptarii acestora la mediul economic, n conditiile globalizarii;- ncurajarea dezvoltarii retelelor de cooperare.La nivel european, politica regionala s-a dezvoltat n jurul conceptului de coeziune economica si sociala.Coeziunea se refera la reducerea decalajelor n ceea ce priveste nivelul de dezvoltare a regiunilor si sprijinirea regiunilor ramase n urma sa recupereze decalajul care le separa de regiunile dezvoltate ale UE.Principalul instrument folosit de UE pentru promovarea politicii sale de dezvoltare regionala l constituie Fondurile Structurale (FS). Aceste fonduri sunt rezultatul contributiei financiare a statelor membre, proportional cu nivelul lor de dezvoltare economica, exprimata n valoarea PIB-ului, redistribuite apoi catre acele tari si regiuni ale UE, ramase n urma din punct de vedere economic si social. Prin Tratatul de la Roma, a fost creat primul fond structural si anume Fondul Social European (FSE). - Crearea de noi locuri de munca;- Integrarea somerilor de lunga durata si a categoriilor sociale expuse excluderii de pe piata muncii;- Promovarea sanselor egale de acces la munca;- Reconversia si mbunatatirea pregatirii educationale si profesionale. Fondul European pentru Orientare si Garantare pentru Agricultura (FEOGA) cu scopul de a sustine actiunile n favoarea fermierilor. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDER). Obiectivul Fondului l reprezenta corectarea "dezechilibrelor regionale din cadrul Comunitatii, rezultate, n particular, din preponderenta agriculturii, schimburile industriale si somajul structural" prin "finantarea unor investitii n activitati industriale, mestesugaresti si servicii, care sa asigure crearea unor noi locuri de munca sau protejarea celor existente".Instrumentul Financiar pentru Orientarea n domeniul Pescuitului (IFOP). Prin crearea acestui fond s-a urmarit:Sprijinirea sectorului piscicol, al acvaculturii si al industriei de prelucrare a produselor marine;-Restructurarea si modernizarea flotei de pescuit;-Dezvoltarea pescariilor si protectia anumitor zone maritime;-Identificarea de noi piete pentru produsele piscicole.

18.Politica Agricol Comunitar (PAC). Necesitatea PAC. Obiective, principii ale PAC.
La etapa actual problema fundamental a oricrei societiatt la scara mondial ct i la nivel integrionist ori naional a fost i rmne securitatea alimentar. n scopul asigurrii populaiei cu hran necesar cele 6 ri fondatoare ale UE au convenit acrearea unei piee comune pentru produsele agricole. Dar cu condiia promovrii unei politici agricole comune de garantare a aprovizionrii cu elemente necasare la preuri rezonabile pentru cumprtori. Folosirea unei politici n domeniul agriculturii s-a prevzut n primele etape ale construciei

europene. Agricultorii prezentau n momentul semnri tratatului de la Roma 25% din populaia activ. Caracteristica principa a europei agricole era diversitatea sistemelor i structurilor de exploatare i a metodelor de gestiune i a politicilor politica agricol coomunitar sa dorit a fi ntr-un astfel de context adic solutia pentru atingerea a 3 categorii de obiective Categoria 1 Obiective economice: promovarea progresului tehnic alocarea optmia a resurselor crestterea productie. Categoria 2 Obiective sociale:adic nivelul de via echitabil pentru agricultori, preuri rezonabile pentru consumatori. Categoria 3 Obiective politice:i al treile obiectiv garantarea securitii alimentare. . Prin politica agricol comunitar rile menbre i-au dorit atingerea urmtoarelor obiective: 1. cretere productivitii n agricultur i promovarea progresului tehnic 2. asigurarea unui nivel de via echitabil populaiei agricole 3. stabilizarea pieilor 4. garantarea securitii n aprovizionare 5. asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori Factorii care au influenat procesul de integrare a agriculturii: 1.Diversitatea politicilor agricole naionale. 2.Disponibilitile structurale. 3.Randamentele sczute n agricultura european. 4.Importana politic a agricultorilor n contextul internaional.

19.Instrumente i mecanisme de realizare a PAC. Reforme ale PAC.

Mecanismul de spijinire ale politicii agricole comnitare. Obiectivele tratatului de la Roma privind agricultura nu putea fi realizat , numai prin funcionarea mecanismelor pieii. Mecanismul de intergrare ales a fost oraganizarea comun a pieilor. Sistemul de organizare comun a pieilor a cuprins treptat 91% din producia agricol. Organizarea comun a pieilor releva 3 elemente definitorii: 1. unicitatea pieii prin determinarea preurilor comune 2. garantarea preurilor prin intervenii pe piaa intern 3. un sistem de protecie la grani a pieii europene pentru asigurarea preferinei comunitare La etapa actual exist 3 grupuri de preuri, n conseci preurile produselor pe piaa agricol pot funciona liber n primul rnd ntre minim sau pre prag care servete baza preurilor garantate i un maximum pre pplafon, care este preul indicativ pe baza cruia se declaneaz automat importul. Exist preuri ghid, se fixeaz anual de ctre consiliul de minitri al UE la incheierea companiei agricole. Aici se includ urmtoarele forme de preuri: 1. pre indicativ 2. pre de orientare 3. pre de baz 4. preuri garantate Preurile grarantate cuprind de la preurile ghid prezentate anterior de consiliul de minitri. Stabilete preurile garantate la care de achiziii au obligaia de a cumpra produsele agricole. A soua grup de preuri se divizeaz n preuri de intervene, preuri de cumrare, preul minim i preul de retragere. Principala forma de organizare a preturilor la nivelul comun acopera apx 70% din productia agricola,deasemenea pt 30% din produc agricola se asigura garantarea minima prin protectia externa si prin subventii directe 5 %. Schema clasica de interventie a pret-lor agricole europene o reprezinta OCP prin Px garantat , cuprinzind reglementarea preturilor interne prin Px comune si un s/s de productie extern. Acest regim pe fixarea unor Px garantate are in vedere asigurarea unor venituri stimulatoare pt producatori agricoli.

Sf. Sec XX inc sec XXI Reforma PAC a devenit de neuitat.Importanta PAC a UE cu timpul s-a redus si din alte considerente de aceea in 1992 ,UE a lansat cea mai profunda reforma a PAC intreprinse pina atunci dar faaara a afecta principiile de baza. Prin reforma politicii agricole monetare din 1992 dispozitivul de sprijin al agriculturii s-a schimbat, el nu se mai bazeaza pe sustinerea preturilor agricole ridicate ci pe sprijinirea veniturilor agricole prin plati compensatorii directe. Obiectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului 1992 sunt (tratatul MAASTRI: 1. Mentinerea UE in rindul producatorilor si exportatorilor de produse agricole prin cresterea competitivitatii fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele externe 2. Reducerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata 3. Concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de sprijin 4. Incurajarea fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile 5. Protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul agriculturii

20.Caracteristicile politicii industriale comune a Uniunii Europene.

Obiectivul general al politicii industriale este sa asigure competitivitatea industriei comunitare.Acest obiectiv global se poate realize prin urmatoarele subobiective:1.Accelerarea ajustarii industriei la modificarile structurale prezente si viitoare; 2.Incurajararea creearii unui mediu favorabil in special pentru firmele mici si mijlocii 3. Incurajarea unui mediu favorabil cooperarii dintre companiile industriale fara a se ajunge la un abuzz de pozitii dominante 4.Incurajararea unei mai bune exploatari a potentialului industrial in directia inovarii cercetarii si dezvolatarii tehnologice. Politica industriala a competitivitatii pentru UE a determinat 4 prioritati:1.Promovarea investiilor de portofoliu; 2.DEzvoltarea cooperarii industriale ; 3.Concurenta loiala in interior si in raport cu tertii; 4.Perfectionarea formelor de interventie a autoritatilor publice.In vederea atingerii unor obiective concrete de politica industriala ,comunitatea trebuie sa faca uz aproape de toate prevederile continute in tratate si anume : - regulile concurentei ; aromonizarea fiscala -referitor la legislatia privind piata unica interna; - privind masuri publice care distorsioneaza piata - privind politica comerciala ; privind adoptarea sociala la transformarile din industrie ;- privind retelele trans-europene; privind coeziunea economica si sociala; -privind cercetarea si dezvoltarea tehnologica privind mediul ambient.

21. Politica de vecinatate europeana.Parteneriatul Estic

POLITICA EUROPEAN DE VECINTATE (PEV) o nou abordare in cadrul relaiilor dintre Uniunea European i vecinii si, abordare ce o depete pe cea tradiional bazat pe cooperare.Aceast politic constituie un cadru de consolidare a relaiilor de vecintate i vizeaz intensificarea cooperrii cu statele vecine UE lrgite in vederea crerii unei zone de prosperitate i bun vecintate, a unui cerc de prieteni" la frontierele Uniunii.Obiectivele Politicii Europene de Vecintate:Obiectivul principal al PEV este imprirea beneficiilor aduse de extinderea UE din 2004 cu rile sale vecine. Un alt obiectiv este cel stabilit prin Strategia European de Securitate din 2003, i anume creterea securitii in vecintatea Uniunii extinse.Politica European de Vecintate nu ofer statelor vizate (statele din estul Europei i statele mediteraneene, i din iunie 2004 i statele sud-caucaziene) perspectiva aderrii la UE, ci permite o relaie privilegiat cu vecinii i o mai bun focalizare a eforturilor in domenii de importan vital pentru apropierea statelor vizate de standardele europene.Printre beneficiile oferite de PEV se numr cele ce in de dezvoltarea economic i social precum i obinerea posibilitii de acces pe piaa intern i integrarea in cadrul altor alte politici europene:-Educaia, pregtirea profesional i tineretul; Cercetarea; Probleme de mediu; Cultura; Politica audio-vizualului; Trasarea Planului de Aciuni pentru fiecare stat-vecin va depinde de necesitile i capacitile acestuia, in consideraie fiind luate interesele ambelor pri. De asemenea se va ine cont i de urmtoarele circumstane:-Poziia

geografic;- Situaia economic;-Nivelul de dezvoltare a relaiilor UE statul vizat;Reformele in derulare.Statele incluse in Politica de Vecintate European: In Est: Moldova, Ucraina,Belarus.

22.Realizarea Acordului de Parteneriat i Cooperare i a Planului de Aciune Uniunea European Republica Moldova.
Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) reprezint baza juridic a relaiilor dintre Republica Moldova i Uniunea European. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a intrat n vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durat iniial de 10 ani. Acest aranjament asigur baza colaborrii cu UE n domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-tiinific i are ca obiective susinerea Moldovei pentru: consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a minoritilor prin asigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic; dezvoltarea durabil a economiei i finalizarea procesului de tranziie spre economia de pia prin promovarea schimburilor comerciale, investiiilor i relaiilor economice armonioase. Relaiile Moldovei cu Uniunea European sunt instituionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile pentru intensificarea dialogului politic i monitorizarea implementrii APC: Consiliului de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE i Subcomitete de Cooperare RM-UE i Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE.. Planul de Aciuni RM-UE (semnat deRepublica Moldova la 22 februarie 2005 la Bruxelles n cadrul Politicii Europene de Vecintate (PEV)). este un document care include obiective strategice i aciuni concrete pentru atingerea acestor obiective. Acesta este un document bilateral care implic o responsabilitate comun pentru adoptarea standardelor europene i apropierea Republicii Moldova de perspectiva european. Implementarea Planului de Aciuni va avansa semnificativ armonizarea legislaiei Moldovei, a normelor i standardelor sale cu cele ale UE. ndeplinirea obiectivelor i aciunilor incluse n Planul de Aciuni va crea condiii pentru avansarea la un alt grad al relaiilor cu UE. Scopul: Planul de Aciuni RM-UE stabilete un set comprehensiv de prioriti n domenii ce in de sau depesc aria Acordului de Parteneriat i Cooperare dintre UE i Moldova.Prioritile menionate n Planul de Aciuni drept necesitnd o atenie special- Conflictul transnistrean -Democraia i supremaia legii 3. Libertatea Mass-media 4. Reforma administrativ i reforma justiiei 5. Cooperarea cu Instituiile Financiare Internaionale, stabilitatea macroeconomic i reducerea srciei 6. mbuntirea climatului investiional7. Vama i Managementul Frontierei (inclusiv sectorul transnistrean) 8. Promovarea comerului reciproc, inclusiv Preferinele Comerciale Autonome 9. Lupta mpotriva crimei organizate 10. Managementul eficient al fluxurilor migraionale .Suplimentar la aciunile menionate mai sus care reflect aciunile prioritare identificate de UE i Moldova n Planul de Aciuni, urmtoarele aciuni adiionale vor fi necesare de implementat in domeniul de: Statistica ; Energetica ; Transport ; Mediul nconjurtor ;Societate Informaional ; Contacte inter-umane

23.Participarea Republicii Moldova la cooperarea economic din Europa de Sud-Est: Cooperarea economic la Marea Neagr (OCEMN), CEFTA-.
. Participarea la CEFTA se deosebete, ntr-o anumit msur, de participarea la alte grupri regionale ca urmare a stadiului de dezvoltare de la care au pornit partenerii i a obiectivelor urmrite. Astfel partenerii iniiali ai acestei regiuni Polonia, Cehia, Ungaria, iar mai trziu Romnia i Bulgaria, avnd o dorin comun de aderare ct mai rapid la UE, au reuit s accelereze acest obiectiv prin valenele CEFTA. Participarea la aceasta zon de liber schimb a permis atenuarea asimetriilor de dezvoltare i crearea stabilitii n regiune, fapt datorat coordonrii reuite a politicilor macroeconomice i a politicii comerciale prefereniale.Creterea economic realizat de statele din Europa Central se explic n mare parte prin creterea exporturilor. Acorduri de comer liber a statelor membre CEFTA au determinat o dezvoltare rapid a comerului exterior i reorientarea

acestuia spre UE. Dac la nceputul anilor 90 cota pe care o deinea UE n comerul rilor din Europa Central a fost n mediu de 30%, la finele anilor 90 comerul acestor state cu UE a depit 60%.Procesul de aderare a Republicii Moldova la CEFTA a fost lung i a durat vreo 4 ani. Primul pas n aceast direcie a fost fcut sub forma acordurilor de comer liber, ncheiate bilateral cu fiecare ar membr ncepnd cu Bosnia i Herzegovina din 2002 finalizat cu ncheiere a acordului de aderare la CEFTA n 2006.n conformitate cu prevederile acordului semnat cu statele CEFTA i intrat n vigoare din 1 mai 2007, produsele originare din Moldova beneficiaz de preferine comerciale ce prevd anularea sau reducerea treptat a tarifelor, restriciilor cantitative i a altor taxe cu efect echivalent la producia agricol i industrial i stabilesc criteriile de origine a mrfurilor n limitele fiecrui acord n parte.Reducerea tarifelor la produsele originare din Republica Moldova i intrarea Moldovei ntr-o zon economic liber de 55 mil. locuitori au determinat evoluia dubl a tranzaciilor comerciale cu statele CEFTA, avnd n anul 2008 exporturi n valoare de 39924,6 mii dolari SUA i importuri de 41167,4 mii. dolari SUA, astfel nregistrnd o dezvoltare pozitiv n comparaie cu anii precedeni. Este clar c Republica Moldova alturi de rile est-europene a reuit s realizeze performane nalte n relaiile comerciale ca urmare a participrii la regiunea CEFTA i s avanseze relaiile cu UE.rile din Bazinul Mrii Negre se confrunt cu principalele probleme ale dezvoltrii internaionale contemporane. Drept ncercare de contracrare a acestei tendine poate fi menionat procesul de institutionalizare din 25 iunie 1992 a colaborrii economice regionale prin formarea Comunitii Economice a Mrii Negre prin semnarea Declaraiei de la Istanbul. Membrii fondatori ai CEMN snt: Albania, Bulgaria, Grecia, Romnia, Turcia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina i trei ri caucaziene (Armenia, Azerbaidjan i Georgia). Regiunea CEMN se ntinde, ca suprafa, de la Marea Adriatic la Oceanul Pacific i cuprinde n arealul su un numr de opt mri. Bogat n resurse naturale i, dispunnd de o pia atractiv cu o populaie de 400 mln. de locuitori, regiunea CEMN reprezint unul dintre cele mai importante proiecte regionale de integrare economica. Posibilitile de cooperare i integrare ale acestei regiuni snt foarte largi, ns tensiunile politice i militare creeaz bariere i chiar pericole reale n realizarea acestora. O alternativ sigur a conflictelor regionale poate fi doar colaborarea regional economic, care presupune existena unor canale sigure de comunicare i interaciune cu alte comuniti economice, cum ar fi UE i CSI. Acest lucru ar oferi un grad mai nalt de stabilitate regiunii i ar valorifica avantajele comparative i competitive disponibile i ar facilita integrarea ei n sistemul european i mondial.Recesiunea a afectat semnificativ relaiile comerciale reciproce. n timp ce comerul internaional n ultimii ani a crescut de peste 14 ori, ponderea acestor ri n comerul internaional a rmas destul de mic, iar comerul reciproc a regresat.Industriile rilor membre necesit implementarea tehnologiilor noi, managementului performant i eficient, reducerea costurilor de producie i ridicarea competitivitii. Mai exist i problema insuficienei reelelor infrastructurale care frneaz natura i dinamica fluxurilor de mrfuri i factorii de producie, iar dezvoltarea comerului exterior reciproc depinde de accelerarea rezolvrii acestor probleme.

24.Participarea Republicii Moldova la cooperarea economic din Europa de Sud-Est: ICE

n acest context participarea Republicii Moldova la Iniiativa Central-European (ICE) cu spaiul de 2397,8 mii km2 i potenialul demografic de 251 mil. de locuitori reprezint o pia vast de desfacere, accesul stabil la materia prim i atragerea investitorilor cu capital strin din rile ICE.Iniiativa Central European a fost instituit n noiembrie 1989 de ctre Italia, Austria, Ungaria i Iugoslavia. Ctre 1996, anul n care Republica Moldova a fost admis n calitate de membru cu drepturi depline. n virtutea formatului su, Iniiativa i propune, n primul rnd, susinerea membrilor si care nc nu fac parte din Comunitatea European n demersurile de avansare a dialogului politic cu structurile europene i de intensificare a

proceselor de integrare economic n acest spaiu. Totodat ICE servete ca for pentru cooperarea politic, economic, tiinific i cultural n regiune.Obiectivele organizaiei in de:-intensificarea cooperrii dintre rile membre; -intensificarea participrii tuturor statelor ICE la procesul de integrare european;-intensificarea procesului de transformri economice ale rilor n tranziie; -dezvoltarea comerului exterior al statelor ICE, evitnd crearea noilor bariere i divizri n Europa;-orientarea activitilor n direcia susinerii rilor dezavantajate i relansrii economice prin proiecte din domeniul economic, tehnic, tiinific i cultural. CCI a RM colaboreaz cu camerele rilor ICE n baza a peste 60 de acorduri semnate n cadrul mai multor proiecte i programe internaionale.Intensitatea relaiilor comerciale a Republicii Moldova cu rile membre ICE determin caracterul i calitatea cooperrii regionale.Dar practica acestei colaborri ne arat c, din pcate, potenialul rii nostre nu este valorificat la maximum pe pieele Europei Centrale. Comerul bilateral relativ redus, n care ponderea cea mai mare o au bunurile cu valoare adugat mic, distanele mari, barierele create la tranzitarea mrfurilor moldoveneti - toate acestea nu deschid o perspectiv real pentru o ptrundere mai larg a mrfurilor noastre pe pieele statelor Europei Centrale. n vederea dezvoltrii relaiilor comercial-economice intraregionale este nevoie de formarea intreprinderilor mixte, extinderea activitilor expoziionale, schimbul de tehnologii avansate i de informaii.

25.Cooperarea transfrontaliera a RM prin euroregiuni

Colaborarea in cadrul euroregiunilor consta in crearea unor legaturi directe intre regiuni si comunitati aflate la frontiere intre state.Obiectivele : asigurarea unei zone de securitatre si stabilitate;sustinerea comunitatii rominesti si ucrainesti din 3 state;sustinerea si promovarea IMM din regiunea de frontiera;realizarii cooperarii impotriva traficului de fiinte umane si de droguri. Euroregiunea Dunarii de jos a fost lansata de Rominia in 1997,care prevedea cooperarea regionala dintre RM si Ucraina,Rominia.In baza acordului euroreg Dunarea de jos are urmatorii membrii din partea RM: Cahul,Cantemir; Rominia:Braila,Galati,Tulcea; Ucraina:Odesa. Euroregiunea Prutul de sus creata prin tratatul semnat intre Ucraina si Rominia in 1997,care prevedea cuprinderea judetelor Botosani,Suceava,Balti,Edinet,Glodeni,Briceni,Cernauti. Activitatile desfasurate in cadrul euroreg sunt:adoptarea si aplicarea hotaririlor privind anularea taxelor si platilor de trecere la frontierele de stat de catre pf si pj inregistrate pe teritoriul euroreg;derularea proiectelor in domeniul social-economic,mediului si dezvolatarea durabila;stabilirea parteneriatului a unitatii administrativ-teritorial din Austria si Germania. Euroreg Siret-Prut-Nistru,creata in 2002 la Iasi care a inclus din partea Rominiei:Iasi,Vaslui,Neamt;RMUngheni,Lapusna,Chisinau,incluzind apoi si r.Orhei si Soroca.In cadrul acestei euroreg se mizeaza pe colaborarea la nivel admn local in domeniul economic,invatamint,cultural si protectiei copilului.

26.Locul si rolul economiei UE in economia mondiala

Influena Uniunii Europene pe scena mondial crete ori de cte ori vorbete la unison n problematica internaional. Negocierile comerciale sunt un bun exemplu n acest sens. n domeniul aprrii, fiecare stat rmne suveran, fie c este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvolt cooperarea militar n vederea misiunilor de meninere a pcii. Din motive istorice i de apropiere geografic, sudul Mediteranei i Africa sunt regiuni crora Uniunea European le acord o atenie sporit (politici privind ajutorul pentru dezvoltare, preferine comerciale, ajutor alimentar i drepturile omului). Pe plan economic, comercial i monetar, Uniunea European a devenit o mare putere mondial. Acest gigant economic rmne totui, pentru unii, un pitic politic. Aceasta este, bineneles, o exagerare. Uniunea European are o influen considerabil n cadrul

organizaiilor internaionale cum ar fi Organizaia Mondial a Comerului (OMC), organismele specializate ale Organizaiei Naiunilor Unite (ONU), i n cadrul summit-urilor mondiale pentru mediul nconjurtor i dezvoltare.Nu este mai puin adevrat c statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de fcut pe plan diplomatic i politic, nainte de a se putea exprima la unison n problemele mondiale majore cum ar fi: pacea i stabilitatea, relaiile cu Statele Unite ale Americii, terorismul, Orientul Mijlociu i rolul Consiliului de Securitate al Naiunilor Unite. Mai mult, sistemele militare de aprare, piatra de temelie a suveranitii naionale, rmn sub autoritatea guvernelor naionale, ale cror legturi s-au sudat n interiorul unor aliane precum NATO.

27.Gruparile integrationiste din Europa

COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE (CSI), 21 decembrie, 1991 la Alma-Ata, liderii a 11 state suverane au semnat Protocolul la Acord n care au subliniat c Azerbaidjan Armenia Belarus Kazahstan Krgzstan Moldova, Federaia Rus, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan i Ucraina pe baz de drepturi egale nfiineaz Comunitatea Statelor Independente. Obiectivele Comunitii snt urmtoarele: - cooperarea n domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural, etc.; - dezvoltarea global i echilibrat n domeniul economic i social a statelor membre n cadrul unui spaiu economic comun, cooperarea ntre state i integrare; - asigurarea drepturilor i a libertilor fundamentale, n conformitate cu principiile generale recunoscute i normele dreptului internaional i a documentelor OSCE; - cooperarea ntre statele membre pentru meninerea pcii i securitii internaionale, punerea n aplicare a unor msuri eficiente de reducere a nnarmrilor i a cheltuielilor n domeniul militar, de eliminare a armelor nucleare i a altor arme de distrugere n mas, realizarea dezarmrii generale i complete; - asistena pentru cetenii statelor membre n comunicarea liber, stabilirea contactelor i circulaia n cadrul Comunitii;- asistena juridic reciproc i cooperarea n alte domenii ale relaiilor juridice;- soluionarea panic a diferendelor i conflictelor ntre naiunile Comunitii.Iniiativa Central-European (ICE) cu spaiul de 2397,8 mii km2 i potenialul demografic de 251 mil. de locuitori reprezint o pia vast de desfacere, accesul stabil la materia prim i atragerea investitorilor cu capital strin din rile ICE.ICE a fost instituit n noiembrie 1989 de ctre Italia, Austria, Ungaria i Iugoslavia. La momentul actual ICE ntrunete 17 state: Albania, Austria, Belarus, BosniaHeregovina, Bulgaria, Italia, Iugoslavia, Cehia, Croaia, Macedonia, Moldova, Polonia, Romnia, Ucraina, Ungaria, Slovacia i Slovenia.Obiectivele organizaiei in de:intensificarea cooperrii dintre rile membre; intensificarea participrii tuturor statelor ICE la procesul de integrare european; intensificarea procesului de transformri economice ale rilor n tranziie; dezvoltarea comerului exterior al statelor ICE, evitnd crearea noilor bariere i divizri n Europa;orientarea activitilor n direcia susinerii rilor dezavantajate i relansrii economice prin proiecte din domeniul economic, tehnic, tiinific i cultural.Consiliul Regional de Cooperare (CRC din 27 februarie 2008). a fost lansat n scopul susinerii rilor n procesul de integrare economic n structurile europene, dezvoltarea economic, promovarea investiiilor i a comerului n Europa de Sud-Est prin intermediul proiectelor financiare i tehnice, acordate de ctre statele donatoare din UE.Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA). Partenerii iniiali ai acestei regiuni Polonia, Cehia, Ungaria, iar mai trziu Romnia i Bulgaria, avnd o dorin comun de aderare ct mai rapid la UE, au reuit s accelereze acest obiectiv prin valenele CEFTA. Participarea la aceasta zon de liber schimb a permis atenuarea asimetriilor de dezvoltare i crearea stabilitii n regiune, fapt datorat coordonrii reuite a politicilor macroeconomice i a politicii comerciale prefereniale.rile din Bazinul Mrii Negre se confrunt cu principalele probleme ale dezvoltrii internaionale contemporane. Drept ncercare de contracrare a acestei tendine poate fi menionat procesul de institutionalizare din 25 iunie 1992 a colaborrii economice regionale prin formarea Comunitii Economice a Mrii Negre

prin semnarea Declaraiei de la Istanbul. Membrii fondatori ai CEMN snt: Albania, Bulgaria, Grecia, Romnia, Turcia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina i trei ri caucaziene (Armenia, Azerbaidjan i Georgia). Organizaia pentru Democraie i Dezvoltare Economic (ODDE-GUAM) este o structur regional format din 4 ri: Georgia, Ucraina, Azerbaijan, Moldova cu scopul de a participa la tranzitul de hidrocarburi din regiunea Mrii Caspice spre Europa, nclusiv n cadrul proiectelor Uniunii Europene.Pentru Moldova, GUAM este unica posibilitate de lua parte la unul dintre cele mai de anvergura proiecte geoeconomice din Europa, care este conectarea pieei europene la resursele energetice din Asia Centrala.

28.Politica concurentiala si industriala

UNA din cheile succesului integrrii europene a Europei Occidentale o constituie existena, nc de la nceputurile construciei comunitare, a unei politici concureniale comune. Politica n domeniul concurenei interzice practicile de:-acordare de ajutoare publice care creaz distorsiuni n relaiile de concuren dintre agenii economici-stabilire a preurilor prin nelegeri prealabile ntre productori sau furnizori; -creare de carteluri care s-i mpart piaa, astfel nct s nu se concureze ntre ele; -abuz al poziiei dominante pe pia; -realizare de fuziuni care distorsioneaz libera concuren. Obiectivele politicii in domeniul concurenei pot fi succint grupate in trei categorii: 1. Politica european in domeniul concurenei (PDC) trebuie s garanteze unitatea pieei interne i s evite realizarea de inelegeri intre firme, de natur s afecteze comerul intracomunitar i manifestarea liber a concurenei. (inelegerile i practicile concertate);2. Politica in domeniul concurenei caut s impiedice situaiile in care una sau mai multe intreprinderi incearc s exploateze intr-o manier abuziv puterea lor economic in raport cu alte firme mai puin puternice (abuz de poziie dominant); 3. De asemenea, PDC trebuie s impiedice acele intervenii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile jocului liber al pieei prin discriminri in favoarea intreprinderilor de stat sau prin acordarea de ajutoare ctre anumite firme din sectorul privat (ajutoarele de stat).

29.Analiza principalelor teorii ale integrarii economice internationale: abordarea statica si dinamica
Dezvoltarea si aparitia blocului comercial regional a dus la apariti teoriei optimismului de gr. 2 fundamentata de lipse si landcaster si care sustine ca eliminare a unor distorsiuni in tarife si taxe vamale nu garanteaza o ameliorare a bunastarii economiei globale atit timp cit exista distorsiuni cu celelalte tari.Viener a dezvoltat in continuare aceasta teorie si care a ajuns la concluzia ca liberul schimb care este in cadrul uniunilor vamale maximizeaza prosperitatea economica pentru unii participanti si o reuce pentru alti participanti.Viener a introdus conceptul de creare de comert si deturnare de comert. Crearea de comert presupune o schimbare in consumul national de la o sursa autohtona de aprovizionare mai scumpa la una mai eftina din alta tara ca rezultat al eliminarii restrictiilor asupra comertului din cadreul acestei zone. Detrurnarea de comert implica o schimbare in consumul national de la o sursa de aprovizionare mai eftina dintr-o tara terta la o sursa de aprovizionare mai scumpa din alta tara partenera devenita in mod artificial mai eftina deoarece au fost eliminate tarifele vamale.Acestea se refera la abordarea statica.Cercetatorii au identificatsi unele beneficii ale formarii blocurilor comerciale pentru toate tarile participante in cazul aprofundarii dinamice ale liberalizarii comertului.Beneficii: - Amplificarea concurentei care duce la reducerea pretului, diminuarea costului de productie; - Formarea unei piete largite ce sporeste oportunitatea de investitii. - Extinderea dimensiunilor productiei.

30.Integrarea pozitiva si integrarea negativa. Avantajele si dezavantajele integrarii economice

Integrarea pozitiva-se refera la modificarea instrumentelor si institutiilor existente si crearea unor noi capabile sa asigure functionarea efectiva si eficienta a pietei integrate.Integrarea negativaprocesul de inlaturare a obstacolelor asupra comertului dintre statele participante,respectiv eliminarea oricaror restrictii in procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale.