Sunteți pe pagina 1din 7

Zearalenona

1.1 Descrierea clasei de compusi.


Zearalenona, un metabolit secundar al Fussarium graminearum a primit numele acesta ca o combinatie a Cibberella zeae, lactane (-ene) si (-one) de la C-6 ketone. Aproape simultan a fast izolat un grup secundar, a fost cristalizat si i s-au studiat proprietatile metabolice cu aceeasi componenta, numindu-se F-2. lntr.o mare parte din literatur se utilizeaz zearalenona si F-2 ca sinonime. Primele cercetari efectuate pe fungi macrolizi coincide cu descoperirea aflatoxinei, capitolul zearalenona a devenit o anexa a monografiilor micotoxinelor. Este foarte toxic, find clasificata ca un nonsteroid estrogen sau micoestrogen uneori fiind numit si fitoestrogen.

1.2 Principalii reprezentanti ai clasei de compusi studiate:


Poate fi produs de diferite specii de Fusarium: Fusarium culmorum, Fusarium graminearum i Fusarium Crookwellense. Aceste specii sunt contaminanti obisnuiti ai recoltelor de cereale din lumea intreaga.

1.3 Proprietatile fizico-chimice,structura chimica a zearalenonei.


Este un compus cristalin, de culoare alb. Condiiile optime pentru a se produce sunt umiditatea ridicat i temperatur sczut.

Temperaturi minime necesare pentru dezvoltarea unor mucegaiuri i pentru producia de micotoxine. Mucegai Aspergillus flavus Aspergillus clavatus Aspergillus ochraceus Penicillium expansum Penicillium cyclopium Penicillium cyclopium Fusarium roseum C 10 10 10-12 0 0 0 15 Micotoxina Aflatoxine Patulina Ochratoxina Patulina Ochratoxina Acid penicilic Zearalenona C 10 12 12 0-24 0-24 4 10

Se observ c sunt unele situaii n care exist o apropiere ntre temperatura minim necesar pentru creterea mucegaiului i cea la care are loc producerea de micotoxine. Exist totui unele excepii cnd temperatura de dezvoltare a mucegaiului este cuprins ntre 6-45C cu un optim la 37C iar producia de micotoxine are loc ntr-un interval de temperatur cuprins ntre 11-36C cu un maxim la 30C. Fusarium roseum (productor de zearalenon) se dezvolt bine ntre 24-27C, iar producia de micotoxine are loc la temperaturi cuprinse ntre 10-12C. Totui, sunt varieti ale lui Fusarium roseum, ca Fusarium roseum gibbsosum i Fusarium roseum semitectum care au capacitatea de a produce n orz la 25C, cantiti de zearalenon echivalente cu producia de micotoxin la temperatura de 10C. Plecnd de la aceste temperaturi minime necesare pentru creterea anumitor mucegaiuri, putem spune c sunt condiii optime pentru o cretere i proliferare fungic la o valoare optim mai mare de 0.75, o temperatur mai mare 20C i o umiditate a substratului de 14%.

Structura chimica a zearalenonei

Se prezint ca o lacton nesaturat a acidului exorcilic. Este termostabil i rezist la o depozitare prelungit. Prin hidrogenare, se reduce funcia cetonic n alcool astfel nct se obin izomerii zearalenonei: izomerul este folosit ca stimulent de cretere pentru ovine. Nu are efecte toxice cronice.

1.4 Efectele contaminarii cu zearalenona asupra omului si asupra animalelor.


Porcul este animalul cel mai sensibil. 0 asociere intre consumul de seminte mucegaite si hiperestrogenism la porci a fost observat in 1920.In zilele noastre tehnica si aparatura moderna au aratat ca o concentratie de 1,0 ppm poate duce la sindroame hiperestrogenice la porci. Concentratiile mai mari pot duce la intreruperea conceptiei,avort si alte probleme.Problemele reproductive au fost observate la ovine si bovine. Forma redusa a zearalenonei, zearalenonul sporeste activitatea estrogenica. Un produs sintetic comercial, numit zearanol a fost vandut cu succes pentru a fi folosit ca un

agent anabolic pentru bovine si oi. In 1989 zearanolul a fost utilizat pentru a trata simptomele postmenopauzale la femei, zearenolul si zearalenolul fiind patentate ca si contraceptive orale. Contaminarea fungic intervine pe cmp, porumbul prezentnd un mucegai rou. Dar producia de toxine se realizeaz n principal n timpul depozitarii. Nu prezint efecte toxice cronice. Familia de metaboliti a zearalenonei ilustreaza unele dintre limitele stiintei. Potenta biologic a acestor compusi este mare, dar toxicitatea actual este sczuta. Pentru 50% din sobolanii femele, doza letala este mai mare de 10000 mg/kg, pe cnd mal putin 1 .g/kg poate da un raspuns uterogenic detectabil la scroafe. Micoestrogenul este cea mai insusita rubrica a micotoxinelor. Mai mult, in unele formulari, unele analogii ale acestor macrolide pot fi numite medicamente. Limita maxim admis pentru coninutul de zearalenon este de 20 g/kg .

1.5 Studiile literaturii de specialitate privind incidenta contaminarii cu zearalenona in produsele horticole.
Cercetarile epidemiologice din Canada si Scandinavia demonstreaza ca riscul pentru populatia umana este minim. Doza minima pentru siguranta uman este la zearalenona de 0,05 /kg pe zi. In unele tari nu s-au stabilit reglementari in ceea ce privesc limitele maxime admise de zearalenona in alimente In Japonia,micotoxinele au fost semnalate in F. roseum, F. iateritium si F. tricinctum. Produsii au fost izolati din gru, orz, pstaia de fasole. In Italia, zearalenona a lost intalnit intr-o proba de bob de mazare infectat cu Gibberella fujikuroi si in partile centrale ale spicului de mazare infestat cu F. graminearum. Trei specii de Fusarium, F. graminearum, F. verticilloides si F. sacchaii izolate din prtile centrale ale spiculul de porumb din Transkei (Africa) au fost raportate ca producatoare de zearalenone. Cercetarile efectuate in Romania in ceea ce priveste continutul de zearalenon in probe de nutreturi provenite din Transilivania, judetele CIuj si Alba, au indicat faptul ca 11% din probele de porumb analizate sunt improprii consumului animalelor. Experimental au fost prelevate, la intamplare, 70 de probe de porumb din recolta anilor

2001- 2002 din unitati agricole din Transilvania. La toate probele s-au efectuat analize, determinindu-se continutul in zearalenona prin cromatografie de lichide de inalta performana (HPLC). Zearalenona a fost detectat in 54% din probele analizate, si a avut valori cuprinse intre 4 si 2250 g / kg, cu un continut mediu de 326 g / kg si o valoare median de 73 g / kg. S-au analizat probe de porumb provenite din vestul Romaniei si detectandu se zearalenona in 13% din probe, si un continut median de 250 g/kg si o valoare maxima de 1200 g / kg . In comparatie cu celelalte tari europene, unde s-a gasit un continut de zearalenona cuprins intre 40 si 90 de g / kg la probele recoltate in Austria, intre anii 1996-1998 cu o valoare maxima a zearalenonei ce nu depasea 340 g /kg, probele de porumb, provenit din Romania au inregistrat un grad inalt de contaminare cu zearalenon. Daca se compara datele obtinute in cei doi ani,2001,2002 se constata ca nivelul zearalenonei a fost mai ridicat la probele obtinute din anul 2001.Acest lucru se explica prin faptul ca anul 2001 a fost un an plin de precipitatii.

1.6 Mecanismul de aciune al zearalenonei:


Zearalenona, asemenea poliestrogenilor si al estrogenilor din mediu, traverseaza pasiv membrana celulara si se leaga de receptorii estrogeni. Complexul receptor ajunge n nucleu foarte rapid unde se leag de receptorii nucleari specifici i genereaz raspunsuri estrogene prin activarea genelor: acest lucru are ca rezultat producerea de ARN mitocondrial care codific n mod normal producerea de proteine care apar n mod normal prin legarea de receptorii estrogeni.

1.7 Limite maxime admise pentru coninutul de zearalenon :


Produsul Zearalenona Cereale neprocesate altele dect porumbul Porumbul neprocesat Fina de cereale cu excepia finii de porumb Fina de porumb, puda de porumb, srot i ulei rafinat de porumb Pine, produse de patiserie, biscuiti Batoane de porumb i cereale pentru micul dejun pe baz de porumb Batoane din alte cereale si cereale pentru micul dejun altele dect cele pe baz de porumb Alimente pe baza de porumb procesat pentru sugari i copii de vrsta mic Alimente pe baz de alte tipuri de cereale pentru sugari i copii de vrsta mic 20 Nivelul maxim (g/kg sau ppb) 100 75 50 50

Cuprins

1.1 1.2 1.3

Descrierea clasei de compusi studiate Principalii reprezentanti ai clasei de compusi studiate. Proprietatile fizico-chimice,structura chimica a zearalenonei. Efectele contaminarii cu zearalenona asupra omului si asupra animalelor. Studiile literaturii de specialitate privind incidenta contaminarii cu zearalenona in produsele horticole. Mecanismul de aciune al zearalenonei Limite maxime admise pentru coninutul de zearalenon

1.4

1.5

1.6 1.7