Notiuni generale.

n peisajul actual ergonomia, este considerat tiina care se ocup cu relaiile omechipament-mediu, cutnd s optimizeze aceste relaii astfel nct sntatea echipajului s fie pstrat, avnd totodat un randament optim pe timp ndelungat. rgonomia reprezint o tiin de sintez a unor cercetri multidisciplinare, fiecare dintre aceste discipline avnd metode proprii de verificare n practic. !atele acestor tiine aplicate la munc tre"uie s serveasc concepia ergonomic de organizare tiinific a muncii, de organizarea raportului om#munc cu pstrarea i promovarea sntii, la un randament corespunztor cerinelor muncii. rgonomia pune n valoare capacitatea creatoare a omului. $ relaie care vine s marcheze puternic caracterul uman de necontestat al ergonomiei const n faptul c omul realizeaz producia prin intermediul capacitii sale de munc care poate fi de creaie, manual, mecanizat sau automatizat. rgonomia apare ca o nou tiin a muncii, din necesitatea de a rezolva pro"lemele factorului uman generate de dezvoltarea industrial aflat ntr#un continuu progres. !atorit ritmului alert al vieii, precum i comple%itii activitilor profesionale, cu o ncrcare crescnd informaional i mental, echili"rul neuropsihic al omului modern este solicitat n mod serios. &rintre altele, la proiectarea tehnicii este necesar s se in seama i de caracteristicile i aptitudinile omului nnscute deoarece acestea nu se modific su"stanial n timp i spaiu, motiv pentru care n ingineria uman tre"uie s porneasc de la dimensiunile, posi"ilitile i limitele fiinei umane. !in aceast cauz antropometria ergonomic ncearc s rspund necesitii ca, n principiu, toi oamenii s fie capa"ili s lucreze la orice autovehicul. 'cest scop fundamental este realiza"il prin conceperea nc din faza de proiectare a unor dispozitive ajusta"ile sau a unor posi"iliti de reglare a dimensiunilor autovehiculului, corespunztoare cerinelor e%ecutanilor, adapta"ilitatea omului la autovehicul reprezentnd cheia optimizrii cuplului om#autovehicul. (oate acestea n "aza unor date generale cu privire la principalele dimensiuni antropometrice medii ale populaiei creia se

adreseaz o"iectul. !isconfortul, imposi"ilitatea acionrii corecte, ineficiena, pericolul de accidentare pot fi nlturate nc din faza de proiectare. n domeniul concepiei de caroserii ergonomia are ca obiectiv principal asigurarea confortului optim pentru conductorul auto i pasageri. )onstructorii de automo"ile acord o atenie deose"it aspectelor ergonomice n strns legtur cu necesitile i cerinele utilizatorilor. n acest sens, procesul de proiectare cuprinde trei faze* #+dentificarea populaiei int care va folosi autoturismul proiectat, #$rganizarea spaiului pentru pasageri din populaia int, # valuarea organizrii spaiului pentru pasagerii din populaia int. rgonomia planei "ord, a postului de conducere i a altor elemente ce compun ha"itaclul, reprezint un criteriu important n materie de confort i siguran.

'menajarea interioara a autovehiculului tre"uie sa asigure pasagerilor acele conditii care sa le creeze efectiv convingerea ca automo"ilul este a doua casa-, ca in automo"il , au tot ceea ce le este necesar sa se deplaseze cu ma%imum de confort si de siguranta. .surinta de conducere si confortul asigurat conducatorului autovehiculului joaca un rol deose"it in asigurarea randamentului muncii sale si al cresterii gradului de concentrare la conditiile de trafic , fapt ce conduce la crestera sigurantei in deplasare.

/anevrarea si folosirea produselor necesita din partea operatorului miscari si0sau pozitii specifice. 'cestea rezulta ca urmare a aranjamentelor spatiale, a m"inarii diverselor elemente de forma create n etapa de proiectare a formelor si fiind raportate la dimensiunile corpului uman.

Studiu pentru obtinerea pozitiei corecte a unui conducator de autovehicul 1a amplasarea elementelor de comanda si control tre"uie tinut cont de sferele de actiune a mem"relor superioare ale omului raportate la pozitia normala de lucru. +n plus, se va tine seama si de alti factori, cum ar fi* 2 2 2 2 2 2 2 2 2 frecventa comenzilor, spatiul de care dispune operatorul, postura predominanta, tipuri de miscari si0sau deplasari, precizia si importanta fiecarei miscari, dimensiunile antropometrice medii corespunzatoare zonei geografice, necesitatea vizualizarii tuturor aparatelor ce controleaza activitatea, logica de utilizare, nivelul de ncarcare fizica si psihica.

lemente care influeneaz ergonomia ha"itaclului. Dimensiunile interioare ale habitaclului tre"uie s fie ma%ime. +ndiferent de talia pasagerului acesta nu tre"uie s stea nghesuit n scaun sau pe "anchet sau s dea cu capul de plafon.

)ei de la 3iosciences !ivisions au facut studii atat in la"orator cat si in vehicule. .n e%emplu tipic de la"orator utilizeaza ca studiu un vehicul partial, adesea doar un loc, pedale si volan. +n functie de o"iectivele de studiu, s#ar putea folosi diferite locuri sau de a schim"a volanul pe masura ce cuantifica efectele lor asupra posturi in care se afla persoanele $ componenta importanta a ergonomiei in cercetarea celor de la 3iosciences !ivisions este dezvoltarea unor modele de pozitionare pentru ocupantii vehiculului. $"iectivul este de a estima pozitiile in care oamenii vor putea alege , functie de descriptorii ocupantului 4se%, statura, greutate 5 si de asemenea geometria vehiculului 4pozitia volanului, inaltimea scaunului, unghiurile dorite , vizi"ilitatea in anumite puncte5. 'plicarea acestor modele digitale este in legatura cu modelele umane, fiind o imagine tridimensionala a corpului uman.. &rincipalul model foloseste o serie de functii de regresie , scheme cinematice pentru a anticipa postura intregului corp. 'vantajul acestui tip de a"ordare este acela de a oferii o precizie ridicata pentru design#ul interior, de o"icei, soldul4confort sporit5 si vizi"ilitatea 4usurinta de a o"serva detalii dintr#o pozitie adecvata5

in vederea modelarii intregului sistem, pentru spatiul soferului,indiferent daca este masina de dimensiuni mai mici,sau chiar ca"ina unui camion.

/odele tridimensionale realizate cu progrmaul 6'/7+7 8orta ma%ima de impingere sau tragere poate fi o"tinuta numai pe o distanta foarte scurta, de cca. 9,:; cm. si la inaltimea umarului. 'pasarea ma%ima cu piciorul pe o pedala se poate o"tine atat prin folosirea calcaiului, cat si a varfului piciorului. !ar in ultimul caz, forta scade imediat cu o treime deoarece muschii piciorului sunt incapa"ili sa reziste efortului. !e asemenea, s#a constatat ca forta ma%ima a omului este in jurul varstei de ;< de ani. 1a "ar"ati de := de ani forta scade cu ><? fata de "ar"atul de ;< de ani.

@ona optima si ma%ima de actionare a picioarelor in plan vertical

@ona optima si ma%ima de actionare a picioarelor in plan orizontal

$rganizarea ha"itaclului presupune, n principal, urmtoarele* 'legerea locurilor pentru amplasarea oferului i a pasagerilor 4punctele 6, potrivit /surarea spaiului interior al ha"itaclului i a poziiei relative a pasagerilor n vederea uzanelor +7$, punctele A, potrivit uzanelor 7' 5 i dimensionarea acestora, comparrii datelor i a raportrii lor la modele similare, !in punct de vedere al proiectrii aceasta nseamn amplasarea, n proieciile B@ i C@, a manechinelor ;! specifice ocupanilor. Manechinul auto bidimensional (plan sau 2D) este un accesoriu pentru proiectani care simuleaz statura omului, potrivit unor grupe dimensionale reprezentative. &entru dimensionarea locurilor oferului i pasagerilor, prezint interes configuraia manechinelor ;!0B@ si ;!0C@. a. Manechinelor 2D/XZ sunt construite, n general, din carton sau material plastic i sunt constituite din < sau 9 elemente m"inate ntre ele prin articulaii dotate cu sectoare circulare gradate pentru a permite reglarea i msurarea unghiurilor dintre acestea. n figura > este reprezentat un manechin ;!0B@ aezat pe locul oferului, n poziia standard de dimensionare a postului de conducere, evideniindu#se totodat cele 9 elemente constructive specifice* laba piciorului, gamba, femurul, torsul, capul, braul i antebraul.

&entru manechinele ;!0B@ aezate pe locul pasagerilor 4v. fig. ;5, elementele care simuleaz mna 4"raul i ante"raul5 pot lipsi, neprezentnd interes deose"it. n plus, n construcia manechinului ;! este inclus i un element de referin al unghiului torsului, element care ajut la orientarea spatelui manechinului n raport cu verticala. Laba piciorului are ca dimensiuni specifice pe cele prezentate n figura > i este aceeai pentru toate grupele dimensionale. Gambei i sunt specifice dimensiunile prezentate n figura ;, segmentul A avnd valori diferite n funcie de grupa dimensional i de sursa de referin, astfel* # manechin >=? 4)' 65* manechin >=? 47' 5* manechin <=? 4)' 6 si 7' 5* manechin D=? 4)' 65* manechin D<? 47' 5*

Femurul are dimensiunile de referin prezentate n figura >. valori diferite n funcie de grupa dimensional i de sursa citat astfel* - manechin >=? 4)' 65* - manechin >=? 47' 5* - manechin <=? 4)' 6 si 7' 5* - manechin D=? 4)' 65* - manechin D<? 47' 5

Figura 1. Manechin 2D/XZ n poziia standard de dimensionare a postului de conducere

orsul are dimensiunile de referin din figura > i este aceleai pentru toate dimensiunile,

8igura >. /anechin ;!0B@ n poziia standard de dimensionare a postului de conducere

!apul, braul i antebraul sunt, de asemenea, elemente comune pentru toate grupele dimensionale. ". Manechinele 2D/YZ 4v. fig. E5, dat fiind unghiul diferit de nclinare a torsului, nu pot fi materializate ca ceva universal vala"il i, ca urmare, acestea se construiesc direct pe desen de ctre proiectant, fcndu#se corespondena cu manechinul ;!0B@. OBSER !"##$ 1. Falorile de referin specifice manechinelor ;! precum i grupele dimensionale menionate, sunt n conformitate cu 7('7 6 >=:::0E#9: 4conform cu recomandarea )' 6 67 E<G;#9;5 i cu 7' HG;:". 2. Irupa dimensional se refer la valoarea procentuala a dispersiei caracteristicilor antropomorfice ale unei anumite pri a clientelei masculine adulte 4 %emplu* .n manechin <=? corespunde unei staturi mijlocii, n timpul ce un manechin D<? corespunde unei staturi mari, care satisface ns i celelalte grupe dimensionale inferioare, inclusiv

femei i copii, prin supradimensionarea locurilor aferente i prin posi"ilitile de reglaj ale scaunului fa5.

Figura . !chema de principiu a unui manechin 2D/"Z

)aroseria tre"uie s ai" un coeficient aerodinamic ct mai mic pentru a nu genera zgomote suprtoare la deplasarea automo"ilului i a reduce consumul de com"usti"il.

Aurel Persu Muzeul Tehnic Bucuresti Aa"itaclul tre"uie s conin spaii suficiente pentru accesorii, plasate n locuri "ine gndite. .n plus de confort l asigur lipsa muchiilor ascuite, a colurilor tari. 7uspensia tre"uie s fie de "un calitate i "ine echili"rat pentru a nltura ocurile produse de denivelrile drumului. $ suspensie perfect nu e%ist, dar fa"ricanii reuesc s fac un compromis ntre suspensia tare i ferm i cea supl i moale, astfel nct s poat fi amortizate suficient att ocurile dure, dar i micile denivelri. 7caunele autovehiculelor 7caunele i "anchetele tre"uie s fie conforta"ile pentru a asigura pasagerilor poziii ct mai lejere i odihnitoare. le tre"uie prevzute cu sisteme de reglaj n plan orizontal i al nlimii, cu o geometrie adaptat coloanei lom"are i morfologiei corpului uman.

1a confortul conductorului auto mai concur i sistemul de ventilare al scaunului i cel de "nc#l$ire, astfel nct acesta s nu sufere nici de cald i nici de frig. Folanul multifunctional .n volan pe suprafata caruia au fost plasate diferite "utoane de comanda ce ofera controlul asupra diferitelor sisteme electronice ale masinii* audio0 navigatie0 hands free0 cruise control0 computer de "ord etc. Numarul de setari disponi"ile depinde de producator. $perarea sistemelor electronice fara a lua privirea de la drum si mainile de pe volan creste considera"il siguranta in trafic. +n plus implica si o im"unatatire a nivelulde confort, iarcostul suplimentar nu este e%agerat. $glinda interioara cu sistem antior"ire reprezinta un sistem electrocromatic aplicat oglinzii interioare ce scade cantitatea de lumina reflectata catre sofer.

&edalier regla"il electric .n reglaj electric ce poate apropia sau departa pedalierul de sofer. 'ceasta dotare poate ajuta soferii de diferite talii sa se acomodeze mai "ine cu postulde conducere si este intalnita in cele mai multe din cazuri pe automo"ilele construite in 7tatele .nite. ste util in special pentru soferii de talie mica. (rapa electrica !%anta&e$ !eschiderea trapei evacueaza mult mai usor aerul din masina, eficient in special atunci cand temperaturile sunt foarte ridicate. (ur"ulentele sunt mult mai mici decat atunci cand deschizi un geam lateral. .n alt avantaj deriva din cantitatea mai mare de lumina naturala din ha"itaclu.

De'a%anta&e$ Nu este foarte folositoare in sezonul rece, iar sistemul electric de actionare este suscepti"il defectiunilor din cauza prafului si a infiltratiilor apei. nclzirea, de la necesitate la confort 7istemele de climatizare ale ha"itaclului, la nceput, reprezentau o necesitate, ele fiind orientate mai mult ctre sezonul rece dect ctre anotimpul cald.

n timp, s#a constatat c sistemul de climatizare a ha"itaclului reprezint n fapt un factor de confort, nu numai pentru pasageri, ci i pentru conductorul auto, lucru ce a rezultat n urma studiilor efectuate pentru determinarea oboselii i a stresului e%ercitate asupra conductorului auto n timpul conducerii autovehiculului. +nstalaia de condiionare a aerului are rolul de a crete gradul de confort al pasagerilor n ha"itaclu, astfel nct, dup dorin poate realiza* nclzirea, rcirea, uscarea, umidificarea i purificarea aerului. 7istemul de condiionare este automatizat, controlnd temperatura selectat pentru ha"itaclu n funcie de umiditate i temperatura e%terioar. +n acest scop, cu ajutorul senzorului infrarou se msoar temperatura par"rizului. .n senzor solar plasat deasupra ta"loului de "ord msoar intensitatea i direcia razelor solare, iar n funcie de programul selectat unitatea de control electronic regleaz n permanen parametrii aerului. +n memoria unitii de control electronic sunt introduse i alte programe specifice pentru* dezghearea i deza"urirea par"rizului i a geamurilor laterale, nclzirea oglinzilor e%terioare i a lunetei spate. +nstalaiile de condiionare moderne, pentru automo"ilele de clas superioar folosesc dou variante* climatizarea n dou zone i climatizarea n patru zone.

'ceast instalaie tre"uie s asigure n ha"itaclu o temperatur dorit, chiar n condiiile n care temperatura mediului am"iant atinge valori de J=...J<K). chipamente electronice 7istem de navigatie integrat .n sistem de navigatie clasic ce a fost integrat constructive in plansa de "ord a automo"ilului.

'vantaje fata de un dispozitiv e%tern de navigatie* #diagonala mai mare, #control mai facil, #nu tre"uie sa il decuplezi de fiecare data cand pleci, #nu o"tureaza vizi"ilitatea. +nterfata "luetooth integrata 6eprezinta o e%tensie a sistemului multimedia prezent pe un automo"ile ce permite interfata cu telefonul utilizatorului. $data conectat la telefon, sistemul multimedia va juca rolul unui handsfree, afisand informatii legate de apelant si oferind posi"ilitatea soferului de a raspunde0inchide prin intermediul "utoanelor plasate pe0in spatele volanului.

!esign interior 8iat 8iorino. +nteriorul este spatios, ergonomic si conforta"il* par"rizul generos si luminos alimenteaza sentimentul de "unastare la "ord, la fel ca si scaunele regla"ile, cuprinzatoare si comode. (a"loul de "ord este usor de citit si spatiile de depozitare sunt studiate pentru a organiza cat mai "ine spatiul de munca, cu >; spatii de depozitare in panourile portierelor, pe plansa de "ord sau pe tunelul central. )ircularea aerului si confortul climatic sunt garantate de sistemul de ventilare cu G aeratoare pentru dezghetarea par"rizului si J aeratoare orienta"ile cu un de"it de aer de J== mL0h. &entru cei mai e%igenti, este disponi"il si aerul conditionat cu filtru de polen. +n urma folosirii diverselor solutii tehnice si a materialelor fonoa"sor"ante, zgomotul este mult atenuat iar nivelul de insonorizare in ha"itaclu este optim. Noul 8iorino se gandeste si la comunicare si multimedia si ofera, ca optionale* sistemul 3luetoothM cu comenzi vocale, interfata pentru telefon mo"il si comenzi pe plansa de "ord si radio )! cu /&E cu J difuzoare si displaN pe plansa de "ord.

Biblio(ra)ie

>. /$1!$F'N, /., rgonomie, .!.&., 3ucuresti, >DDE ;. F+6I+1+., '., lemente de ergonomie aplicata, ditura &olitehnica, 3ucuresti, >D9> E. 'NIA 1 7)., F., lemente de ergonomie aplicata, ditura &olitica, 3ucuresti, >D9> J. 6adulescu, Ih., +ndrumar de proiectare in constructia de masini, vol +++, ditura (ehnica, 3ucuresti, >DG: <. )'6 'N, /., rgonomie,+ndrumator pentru lucrari de la"orator si diploma,'telierul de multiplicare al .niversitatii (ehnice, )luj Napoca, >DDD 6. www.ergonomics.org