CAPITOLUL I.

OBIECTIVELE EDUCAIONALE N NVMNTUL PRECOLAR

SUBIECTUL I.1
Scopul act!t"#lo$ %&t$uct!'()ucat!( )% %!"#"*a%tul p$(+cola$,
Invatamantul prescolar are scopul de a oferi copiilor aflati la varsta prescolara conditii necesare
pentru o dezvoltare normala si deplina.
Obiectivul fundamental al educatiei prescolare este de a permite fiecarui copil sa-si urmeze
drumul personal de crestere si dezvoltare, oferindu-i suport pentru:
- Dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a copilului, in functie de ritmul propriu si de
trebuintele sale
- Formarea autonoma si creativa a acestuia;
- Dezvoltarea capacitatii lui de a intra in relatie cu ceilalti copii, cu adultii si cu mediul
inconjurator
- Dobandirea de cunostinte, deprinderi, atitudini si conduite noi;
- Descoperirea propriei identitati si formarea unei imagini de sine pozitive;
- Dobandirea de cunostinte, capacitati, deprinderi si atitudini necesare activitatilor viitoare
din scoala;
P$(-at$(a coplo$ p(%t$u &coala a fost si este o problema de mare actualitate si reprezinta
unul din scopurile invatamantului prescolar. Pregatirea pentru primul an de scoala nu inseamna
doar cumpararea giozdanului si a altor recizite. P$(&cola$ul t$(.u( &a /( o.&%ut &au c(l
put% /a*la$0at cu c((a c( %&(a*%a &coala, o institutie in care isi vor petrece o buna parte
din viata, iar acest lucru nu se realizeaza in cateva zile, ci in cativa ani. !ot ceea ce inseamna
scoala este nou pentru un copil - trezirea de dimineata, reguli noi, pauze, cladiri mari si
impozante, colegi foarte multi si de varsta mai mare, teme, etc.
"coala presupune invatarea desfasurarii activitatilor in mod independent, iar pentru aceasta
copilul trebuie sa fie capabil sa:
- asculte linistit atunci cand cineva vorbeste;
- lucreze independent;
- decupeze corect cu foarfeca si sa deseneze formele geometrice;
- tina corect creionul # stiloul in mana;
- se inteleaga cu copii de aceeasi varsta;
- recunoasca lucrurile care ii apartin si sa nu le piarda;
- participe la activitati structurate, cum ar fi jocul cu reguli si cititul povestilor;
- isi focalizeze atentia asupra unei singure persoane;
- aiba aptitudinile sociale necesare intr-un mediu de invatare, in care elevii il asculta pe
profesor;
- isi lege singur sireturile si sa se imbrace si dezbrace singur.
1$a)%ta realizeaza acest lucru treptat, utilizand prin doua forme specifice: jocul si invatarea.
$arsta cuprinsa intre %-&#' ani reprezinta o perioada caracterizata prin ritmuri rapide de
dezvoltare, in care se pun bazele formarii viitoarei personalitati.
In desfasurarea activitatii accentul cade pe incurajarea initiativei copilului si a luarii deciziilor, pe
invatarea prin e(perimente si e(ersari individuale.
)radinita dezvolta
- capacitatea de receptare si comunicare a informatiei,
- capacitatea de socializare a copiilor
- abilitatea de a lua decizii;
- abilitatea de a identifica scopuri personale
- abilitatea de a lucra in grupuri de lucru, de a coopera;
*opiii isi insusesc valori morale si isi formeaza conduitele sociale corecte, care ii vor sprijini in
integrarea in grupurile scolare.
1
SUBIECTUL I.2
3u%c# &p(c/c( al( o.(ct!(lo$ ()uca#o%al( )% %!"#"*a%tul p$(+cola$,
3u%ctl( obiectivelor educationale sunt:
- /u%c#a a4olo-c" )( co*u%ca$( + a(iologie , stiinta care studiaza valorile morale-: aceasta
functie se refer. la faptul ca selectia /i ierarizarea obiectivelor se realizeaza in functie de
sistemul de valori promovat.
- /u%c#a )( a%tcpa$( rezultatelor educa0iei: aceasta functie se refer. la faptul ca obiectivele
reprezinta de fapt ceea ce se a/teapt. s. se produc. 1n finalul procesului instructiv-educativ;
- /u%c#a (!olut!": aceasta functie se refer. la faptul ca evaluarea se face in functie de
obiectivele stabilite; de aceea obiectivele trebuie sa fie observabile si masurabile
- /u%c#a )( o$-a%0a$( + $(-la$( a 5%t$(-ulu p$oc(& p()a-o-c: func0ia conclusiv.; orice
proces instructiv-educativ incepe cu precizarea obiectivelor, in functie de care, educatorul
proiecteaza actiunile, strategiile de realizare, modalitatile de desfasurare, modalitatile de
evaluare
Formularea obiectivelor trebuie sa fie la obiect, s. nu fie confundate cu:
- sarcinile +acestea indic. ce face profesorul sau elevul 1n timpul lec0iei, pe c2nd obiectivele
indic. ce trebuie s. /tie /i s. fac. elevii-;
- materia de predare +aceasta reprezint. con0inutul care, prin 1nv.0are, face s. fie 1nsu/ite
obiectivele-.
SUBIECTUL I.6
Cla&/ca$(a o.(ct!(lo$ ()uca#o%al(7 o.(ct!( ca)$u + o.(ct!( )( $(/($%#"
&p(c/c( )o*(%lo$ )( co%#%ut8 o.(ct!( op($a#o%al( p(%t$u )o*(%l( )( co%#%ut,
1. )upa -$a)ul )( -(%($altat( +obiectivele generale-specifice#intermediare; obiectivele cardu-
obiectivele de referin0.; concrete#opera0ionale-;
a9 o.(ct!( -(%($al( 3 care se refera la idealul si scopurile educatiei. 4ceste obiective
determina orientarile mari ale educatiei. 5(emple:
- insusirea cunostintelor stiintifice, a valorii culturii nationale si universale
- formarea capacitatilor intelectuale , a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice
- asimilarea tenicilor de munca independenta, necesare instruirii si autoinstririi pe tot parcursul
vietii
- educarea in spiritul respectari drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
- cultivarea sensibilitatii fata de problematica lumii contemporane: problemele fiintei umane, a
mediului inconjurator, valori moral-civice
- dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educatie igienico- sanitara
- profesionalizarea tinerei generatii prin activitati utile , producatoare de bunuri materiale si
spirituale
.9 o.(ct!( &p(c/c(: %t($*()a$( 3 sunt specifice diferitelor obiecte de invatamant si
viveaza 6 componente
- domeniul de continut: informatii, reguli, algoritmi de calcul
- procesele psiice urmarite
c9 o.(ct!(l( ca)$u - sunt concepute pentru arii curriculare /i discipline de studiu; aceste
obiective au un grad ridicat de generalizare /i de comple(itate; se refer. la formarea de
capacit.0i intelectuale, de deprinderi, abilit.0i /i aptitudini specifice disciplinei respective /i
sunt urm.rite de-a lungul mai multor ani de studiu
)9 o.(ct!( )( $(/($%ta ;se refera la rezultatele asteptate la finalul unui an de studiu si
urmaresc progresul facut in formarea de capacitati si acumularea de cunostinte; se fi(eaz.
la fiecare an de studiu 1n parte, urm.rindu-se atingerea
(9 o.(ct!(l( op($ato%al(: co%c$(t( ; sunt 1nf.ptuite pe termen scurt, 1n cadrul lec0iilor /i a
altor activit.0i instructiv 3 educative; 4ceste obiective au un caracter concret si sunt
elaborate in functie de obiectivele cadru si de referinta specifice fiecarei discipline. 5le
trebuie s. se reg.seasc. 1n sarcini de lucru si 1n ac0iuni ale elevilor efectuate simultan sau
succesiv cu ale cadrului didactic.
2
2. )up" c$t($ul $(0ultat(lo$ a/teptate la diferite intervale de timp:
a9 obiective e(primate 1n termeni )( p($/o$*a%#( +realizabile pe termen scurt-
.9 obiective e(primate 1n termeni )( co*p(t(%#( +pe termen lung 3 mediu
a9 P($/o$*a%ta este e(presia nivelului de realizare a sarcinii de invatare. De e(emplu,
operationalizarea obiectivelor pentru un continut al invatarii inseamna acel indicator pe baza
caruia, la sfarsitul actiunii de predare-invatare, se poate constata si aprecia un progres sau o
scimbare in sistemul personalitatii copilului. Prin urmare intr-un obiectiv operational trebuie
sa fie indicat rezultatul sau comportamentul final pe care trebuie sa-l aiba copilul implicat
intr-o situatie de invatare. De aceea obiectivele operationale mai sunt numite si obiective
finale sau terminale.
*omportamentul copilului trebuie sa fie observabil si masurabil cu ajutorul instrumentelor de
evaluare pedagogica.
O.&($!a.ltat(a co*po$ta*(%tulu se e(prima in
- t($*(% !($.al ca: enumerare, enuntare de reguli sau definitii, povestire, etc
- t($*(% /0c &au p&<o*oto$ ca: identificar de obiecte, componente, realizare de
actiuni simple sau comple(e , scrisul, desenatul, etc
- t($*(% attu)%al ca: enumerarea consecintelor probabile ale unei actiuni, manifestarea
unei conduite
.9 Co*p(t(%ta se realizeaza in intervale mai lungi de timp. 5a se e(prima in capacitatea
copilului de a selecta, analiza, sintetiza date, informatii, capacitatea de a invata, de a
actiona, de a judeca. 7a randul sau, fiecare capacitate se bazeaza pe diferite operatii
mentale la baza carora stau procese psiice ca: perceptia, gandirea, memoria, imaginatia.
Op($ato%al0a$(a o.(ct!(lo$ reprezint. o activitate comple(. care consta in
a- definirea sarcinii concrete 1n termeni de comportament observabil /i evaluabil p2n. la
sf2r/itul activit.0ii, 1n raport de anumite criterii +calitative 3 cantitative-, prezentate la
1nceputul activit.0ii;
b- stabilirea resurselor necesare pentru 1ndeplinirea sarcinii: con0inuturi, metode, procedee,
mijloace, condi0ii de instruire#1nv.0are
c- precizarea tenicilor de e valuare +ini0ial., continu., final.-, aplicabile pe tot parcursul
activit.0ii /i la sf2r/itul activit.0ii
SUBIECTUL I.=
O.(ct!( al( >ocu$lo$ + act!t"#lo$ al(&(, &p(c/cul lo$.
8ocurile /i activit.0ile didactice alese sunt cele pe care copiii /i le aleg /i 1i ajut. s. socializeze
1n mod progresiv /i s. se ini0ieze 1n cunoa/terea lumii fizice, a mediului social /i cultural c.ruia
1i apar0in, a matematicii, comunic.rii, a limbajului citit /i scris.
5le se desf./oar. pe grupuri mici, 1n pereci /i ciar individual.
Practic, 1n decursul unei zile reg.sim, 1n func0ie de tipul de program +normal, prelungit sau
s.pt.m2nal-, dou. sau trei etape de jocuri /i activit.0i alese:
- etapa I 3 diminea0a, 1nainte de 1nceperea activit.0ilor integrate
- etapa a II-a 3 in intervalul dintre activit.0ile pe domenii de 1nv.0are /i masa de pr2nz# sau
plecarea copiilor acas. + pentru program normal-
- /i, dupa caz, etapa a III-a3 1n intervalul dintre etapa de rela(are de dup. amiaz. /i
plecarea copiilor
!otodat., jocurile /i activit.0ile alese se pot pot reg.si ca elemente componente 1n cadrul
activit.0ii integrate.
9eu/ita desf./ur.rii acestora depinde de modul 1n care este organizat /i conceput mediul
educa0ional.
- De aceea, educatoarea va acorda o aten0ie organiz.rii spa0iului 1n centre ca: :iblioteca,
*ol0ul c.su0ei#8oc de rol, *onstruc0ii, ;tiin0., 4rte, <isip /i ap. /i altele. In func0ie de
spa0iul disponibil, sectorizarea s.lii de grup. poate cuprinde toate centrele sau cel pu0in
dou.
3
- =aterialele care se vor reg.si zilnic 1n zonele#centrele#col0urile descise trebuie s. fie
atent alese, 1n str2ns. corelare cu tema s.pt.m2nii sau cu tema proiectului aflat 1n
derulare.
Pentru jocurile /i a activit.0ile alese desf./urate 1n curte, o aten0ie special. va fi acordat. at2t
organiz.rii /i amenaj.rii cur0ii de joc, c2t /i siguran0ei pe care o ofer. copiilor spa0iul /i dot.rile
e(istente.
4