TEHNOLOGIA MATERIALELOR

Proiectarea procesului tehnologic optim de realizare a piesei

Bucsa de ghidare
Cerinta:
Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei
Bucsa de ghidare in conditiile unui numar necesar de bucati
n= 1000 buc/an.
Etapele de rezolvare :
1.Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a
suprafetelor
2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei
3.Stabilirea procedeelor posibile de realizare a pieseisemifabricat
!."btinerea pieseisemifabricat printrun procedeu tehnologic de turnare
#."btinerea pieseisemifabricat printrun procedeu de deformare plastica
$.Analiza tehnicoeconomica a doua %ariante de proces tehnologic si
determinarea %ariantei optime de obtinere a pieseisemifabricat
&.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei
semifabricat prin procedeul optim
'.Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare obtinerii
piesei finite
1.Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza
morfofunctionala a suprafetelor
(ucsele) in general) sunt organe de masini utilizate la rezemarea fusurilor
arborilor * osiilor+ preluand prin intermediul suprafetelor interioare forte
radiale) a,iale) sau combinate de la arbori si permitandule miscari de rotatie
sau oscilatie.
-n aceasta clasa a bucselor intra o mare %arietate de bucse) rolul
functional al fiecareia fiind specific fiecarui ansamblu din care acestea fac
parte.
-n cazul acestei piese) deoarece nu se cunoaste ansamblul din care face
parte) pentru ai stabili rolul functional se foloseste metoda de analiza
morfofunctionala a suprafetelor.
Aceasta metoda consta in parcurgerea urmatoarelor etape:
a+ .escompunerea piesei in suprafete cat mai simple *%ezi fig.1+
b+ /otarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu *%ezi fig.1+
c+ Analiza fiecarei suprafete in parte
Sa analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de %edere:
0 forma geometrica a suprafetei
0 dimensiunile de gabarit
0 precizia dimensionala) precizia de forma) precizia de pozitie
0 rugozitatea si duritatea
d+ -ntocmirea unui tabel SUPRAFETE- CARACTERISTICI 1
e+ Stabilirea tipului si rolului functional posibil al fiecarei suprafete

-n functie de proprietatile si abaterile fiecarei suprafete in parte pot e,ista
suprafete: 0 functionale
0 tehnologice
0 de asamblare
0 au,iliare
f) Stabilirea rolului functional al piesei
Nr Suprafata orma
geometrica
!imensiuni
de gabarit
Caracteristici "olul
suprafe
tei
Procedee
#ehnologice
de obtinere
Prec
dimensi
onala
Prec.
de
form
a
Prec.
de
pozitie
"ugo
zitate
a
!urit
atea
1 S1 tronconica 1.$%&$
' ' '
(.)
unct
ie de
mat.
au%iliar
a aschiere
* S*
plana
frontala *$
' ' '
(.)
unct
ie de
mat.
tehnolo
gica #!+
, S, tronconica 1.$%&$
' ' '
(.)
unct
ie de
mat.
au%iliar
a aschiere
& S& cilindrica -)(
' '
(.)
unct
ie de
mat.
functio
nala #!+
$ S$
plana
1,
' ' '
(.)
unct
ie de
mat.
tehnolo
gica #!+
. S. toroidala *.$
' ' '
(.)
unct
ie de
mat.
au%iliar
a aschiere
/ S/ cilindrica -$&
0(.(,$
'(.(** (.)
unct
ie de
mat.
functio
nala #!+
) S) tronconica 1.$%&$
' ' '
(.)
unct
ie de
mat.
au%iliar
a aschiere
1 S1 plana $.$
' ' '
(.)
unct
ie de
mat.
au%iliar
a #!+
1( S1( tronconica 1.$%&$
' ' '
(.)
unct
ie de
mat.
au%iliar
a aschiere
11 S11 cilindrica -,( 0(.(*$
'
(.)
unct
ie de
mat.
functio
nala #!+
SUPRAFETE- CARACTERISTICI
*.+legerea materialului optim pentru confectionarea piesei
Alegerea optima a unui material pentru o anumita destinatie) este o
problema deosebit de comple,a ce trebuie rezol%ata de proiectant) in
principiu aceasta insemnand alegerea acelui material care indeplineste
cerintele minime de rezistenta si durabilitate ale piesei in conditiile unui pret
de cost minim si a unei fiabilitati sporite.
2entru stabilirea materialului optim necesar confectionarii piesei date sa
folosit metoda de analiza a %alorilor optime.
2e baza acestei metode sa intocmit tabelul 2. din care rezulta materialul
optim pentru confectionarea piesei.
3olosind analiza morfofunctionala a suprafetelor sa determinat rolul
functional al fiecarei suprafete in parte si al piesei) dupa care sau ales ca
factori analitici cate%a din proprietatile tehnologice) cate%a din proprietatile
functionale si doar pretul de cost din proprietatile economice. Sa folosit ca
sistem de notare sistemul cu note de la 1 la 3 in functie de %aloarea
proprietatii.
.upa ce sa facut aprecierea cantitati%a a factorilor a urmat stabilirea
ponderii importantei factorilor. 3iecare material luat in considerare are k
proprietati Pk incluse in cele m proprietati analizate. 3iecare proprietate are
o pondere dk ce e,prima importanta ei in raport cu celelalte proprietati
tinand cont de rolul functional si tipul fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa
in spatiu.
2entru aceasta piesa sa considerat de cea mai mare importanta rezistenta
la coroziune *d3=0.1#+) duritatea *d!=0.1#+ si pretul de cost *d10=0.1#+.
2entru proprietatile tehnologice sa considerat aceeasi pondere
*d&)')4=0.1+ deoarece sa considerat foarte importanta posibilitatea obtinerii
piesei prin oricare dintre procedeele tehnologice clasice.
-n urma parcurgerii acestor etape necesare alegerii materialului optim) a
rezultat pentru piesa studiata "56!#) care are 7tk*dk = 2.$#
8aterial 2ropriet9:i fizice 2rop. chimice 2ropriet9:i mecanice
.ensitate
*;g/dm
3
+
conductibilitate
termic9
<ezisten:a la
coroziune
.uritatea
*=(+
<ez. la rupere
*da//mm
2
+
>10
$
*da//mm
2
+
?urnabilitatea .eformabilita
tea
@zinabilitatea
t s
k k
k

=

1
10
"(S.
V t1 V t2 V t3 V t! V t# V t$ V t& V t' V t4
1 2 3 ! # $ & ' 4 10 11 12 13 1! 1# 1$ 1& 1' 14 20 21
"53& &)3 1 0)2 2 A0)# 2 120 2 1)# 1 1)& 2 ( 2 S 1 3( 3 2)1
"5#0 &)3 1 0)2 2 A0)# 2 1$! 2 #' 2 2)1 3 ( 2 S 1 3( 3 2)3
23C&$ /4/ , (4* * 5(4$ * 1)/ , $& * *41 , B , S 1 B , *4.$ %
"?!0 &)! 2 0)2 2 A0)# 2 110 2 !0 1 2)1 3 3( 3 S 1 3( 3 2)!#
"?$0 &)! 2 0)2 2 A0)# 2 1$4 2 $0 2 2)1 3 3( 3 S 1 3( 3 2)##
.uraluminiu 2)' 1 0)2# 2 A0)1 3 #0 1 30 1 0)&! 1 3( 3 ( 2 3( 3 2)3#
6uBn1# ')' 3 0)3 3 A0)# 2 $0 1 $! 3 1)2 2 3( 3 S 1 3( 3 2)!#
3gn &002 &)3 1 0)01 1 A0)# 2 2'0 3 &0 3 1)$ 2 3( 3 S 1 3( 3 2)#
6uSn10 ')' 3 0)2# 2 A0)# 2 20 1 $0 2 1)# 2 3( 3 S 1 3( 3 2)3
!18o6%11 &)# 2 0)2 2 A0)# 2 21& 3 4# 3 2)1 3 ( 2 S 1 ( 2 2)!
126r130 &)# 2 0)3 3 A0)2 3 1'& 2 $0 2 2)1 2 3( 3 S 1 ( 2 2)0#
3c300 &)3 1 0)1! 1 C0)# 1 2$0 3 !0 1 1)3 1 3( 3 / 0 3( 3 2)1#
A3Si#6u 2)$ 1 0)2 2 A0)1 3 40 1 20 1 0)' 2 3( 3 ( 2 3( 3 2)1#
3m 3200 &)3 1 0)1! 1 C0)# 2 2#0 3 $# 3 1)$ 2 3( 3 / 0 3( 3 2)3#
6uBn342b2 ')! 3 0)2 2 A0)3 3 $# 1 30 1 1)2 3 3( 3 S 1 3( 3 2)0#
1#6ro0' &)' 3 0)22 2 A0)0# 3 1&! 2 &4)# 2 2)2 2 3( 3 ( 2 3( 3 2)$
1'8u6r10 ' 3 0)14 1 A0)0# 3 20& 3 '')' 3 1)4 2 3( 3 3( 3 3( 3 2)#
208o/i3# $)# 1 0)2 2 A0)0# 3 20' 3 11&)' 3 1)' 2 3( 3 3( 3 3( 3 2)$
!06r10 &)2 1 0)1 1 A0)0# 3 21& 3 4' 3 1)! 2 3( 3 3( 3 ( 2 2)!
"5620 &)! 2 0)2 2 A0)# 2 140 2 #0 2 2)2 3 3( 3 S 1 3( 3 2)##
36D200 &)1 1 0)01 1 A0)# 2 14# 2 &!)# 3 0)4 1 3( 3 ( 2 3( 3 2)!
36D2#0 &)1 1 0)01 1 C0)# 1 300 3 '' 3 1)0# 2 3( 3 S 1 3( 3 2)!
36D300 &)2 2 0)01 1 A0)1 3 3'0 3 4' 3 1)2 2 3( 3 S 1 3( 3 2)$0
36D3#0 &)1 1 0)02 1 A0)1 3 3'# 3 113)01 3 1)3 2 3( 3 S 1 3( 3 2)$
36100 &)! 2 0)01 1 A0)1 3 1#0 2 &$ 3 1)4 2 3( 3 S 1 3( 3 2)$
361#0 &)3 1 0)01 1 A0)1 3 1#0 2 &# 3 1)4 2 3( 3 S 1 3( 3 2)##
,.Stabilirea procedeelor posibile de realizare a piesei'
semifabricat

2entru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a
pieseisemifabricat este necesara o analiza a procedeelor tehnologice
posibile) a%anduse in %edere clasa din care face parte piesa) tehnologicitatea
constructiei) greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul productiei.
Stabilitatea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si
alegere a semifabricatului. -n functie de acesta se stabilesc apoi felul si
numarul operatiilor si fazelor) succesiunea lor si masinile pe care se %a
realiza piesa finite.
2entru a stabili procedeele tehnologice posibile de obtinere a piesei se %a
face o analiza a tehnologicitatii pieselorsemifabricat turnate) forEate si
matritate.
.in studiul tehnologicitatii pentru turnare se constata ca piesa res
pecta recomandarile pri%ind tehnologicitatea pieselorsemifabricat tur
nate cum ar fi :
alegerea planului de separatie al formei de turnare chiar planul
de simetrie al piesei
dimensiunea ma,ima a piesei se %a aseza in plan orizontal
uniformitatea racordarilor constructi%e
adaosuri de inclinare) tehnologice si de prelucrare mici
-n comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forEare sau
matritare) metoda de turnare prezinta unele a%antaEe) ca :
obtinerea unei forme rationale din punct de %edere al solici
tarilor
un numar mic de operatii
un utilaE mai simplu si mai ieftin
durata de realizare a semifabricatului este scurtata
2e langa aceste a%antaEe trebuie a%ut in %edere si unele deza%antaEe si
anume :
rezistenta este mai mica
pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu
de inlaturat.
-n scopul reducerii defectelor de turnare *sufluri) retasuri) incluziuni+ se
%a turna in pozitie orizontala) prin mai multe guri de alimentare.
2iesasemifabricat poate fi obtinuta si printrun procedeu de deformare
plastica) deoarece indeplineste conditiile impuse de tehnologicitatea
pieselorsemifabricat forEate si matritate) cum ar fi :
modificarea configuratiei geometrice a pieseisemifabricat
obtinuta prin forEare libera poate fi facuta astfel incat adaosurile
de prelucrare) tehnologice si de debitare sa fie minime
razele de racordare ale muchiilor e,terioare pot fi alese cat
mai mici) pentru ca pierderile dde material indepartat prin
aschiere si manopera sa fie reduse
forma constructi%a a pieseisemifabricat rezultata permite
obbtinerea gradului ma,im de apropiere de piesa finite
-n realizarea unui semifabricat obtinut prin deformare plastica) o conditie
esentiala este repartizarea corespunzatoare a fibrelor de curge
re a materialului) dea lungul acestuia.
2iesa studiata mai poate fi obtinuta si direct prin aschiere din bara
laminata) insa randamentul de utilizare a materialului in acest caz este foarte
scazut.
2rincipalii factori care determina alegerea metodei si procedeului de
realizare a semifabricatului sunt :
natura materialului piesei
forma si dimensiunile piesei finite
precizia geometrica si rugozitatea piesei finite
tipul productiei
%olumul de munca necesar
costul prelucrarilor mecanice ulterioare.
-ndicarea unuia sau a altuia dintre procedeele tehnologice de obtinere a
semifabricatului este conditionata si de factori economici. "btinerea unor
semifabricate cu forma si dimensiuni apropiate de piesa finita este mai
scumpa ca cea a semifabricatelor mai putin precise.
Folumul productiei este si el un factor important in alegerea proce
deului de obbtinere a semifabricatului. Astfel) cu cat numarul de piese este
mai mare cu atat cheltuielile ce re%in pe bucata %or fi mai mici.
5a productia de serie mare sunt indicate procedee prin care sa se obtina
semifabricate cu forme si dimensiuni apropiate de cele ale piesei
finite) cu tolerante stranse) deci cu adaosuri de prelucrare mici) iar in
productia de seria mica acesti factori nu mai sunt de prima importanta.
-n concluzie) sau ales ca procedee tehnologice acceptabile de realizare a
pieseisemifabricat pentru piesa studiata turnarea in forme temporare din
amestec de formare obisnuit) realizata manual) si matritarea.
&.2btinerea piesei'semifabricat printr'un procedeu tehnologic
de turnare
?urnarea reprezinta un procedeu clasic de obtinere a semifabricatelor ce
pot a%ea forme de la cele mai simple la cele mai comple,e) in productie de
unicat) serie sau masa.
2entru turnarea in forme temporare a%antaEele constau in costuri in
costuri relati%e scazute ale materialelor folosite * nisip) argila) apa) modele)
samd + si calitate conforma cu cerintele de productie.
-n continuare se %or studia conditiile in care piesa (ucsa de legatura1 se
poate prelucra prin turnare :
a+ planul de separatie la piesei este un plan drept) pozitionat pe a,a de
simetrie a piesei. Astfel costul cu manopera scade) iar precizia de
realizare a piesei creste.
b+ adaosurile de prelucrare) tehnologice si de inclinare sunt mici si se
incadreaza bine in normati%ele in %igoare de alegere a acestora.
c+ deoarece piesa nu prezinta diferente mari de %olume) a%and in general o
forma geometrica echilibrata) sa considerat ca nu este necesar a se pre%edea
o maselota
d+ intersectiile dintre pereti se fac la unghiuri drepte
e+ grosimea peretilor este relati% uniforma
2entru intocmirea unei tehnologii corecte de turnare este necesara
parcurgerea urmatoarelor etape:
a+ realizarea modelului si a cutiilor de miez) pe baza desenului
b+ piesei turnate sau a desenului de e,ecutie a modelului si a cutiilor de miez
c+ realizarea formei de turnare si a miezurilor) asamblarea
formelor
d+ elaborarea aliaEului) transportul si alimentarea formelor
e+ tratamentele aplicate la umplerea formei) solidificarea piesei
f+ dezbaterea formelor) e,tragerea piesei solidificate si scoate
rea miezurilor din piesa
g+ separarea retelei de turnare si a maselotelor
h+ curatirea
i+ tratamentele termice si de suprafata) remedierea defectelor
E+ controlul final al piesei
;+ marcarea) conser%area) depozitarea) ambalarea si li%rarea catre beneficiar.
&.1. 6ntocmirea desenului piesei brut turnate

-n %ederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse
urmatoarele etape :
a+ stabilirea pozitiei de fomare: in cazul productiei de unicate si de serie
mica se recomanda ca operatia de formare sa se e,ecute manual
b+ stabilirea pozitie de turnare: pozitia piesei in forma de turnare si suprafata
de separare a acesteia trebuie sa asigure: calitatea solicitata a piesei turnate)
consumuri minime pentru realizare si prelucrare mecanica. 5a alegerea
pozitiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele
recomandari: la turnarea pieselor de forma complicata si de mare
raspundere) partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea
inferioara a formei) cunoscand faptul ca incluziunile de nisip) zgura si gaze
au tendinta de ridicare spre partile superioare ale pieseiG daca suprafete ale
piesei turnate ce urmeaza a fi prelucrate) sunt amplasate in partea superioara
a formei se %or lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare
* retasuri) sufluri) incluziuni + sa se produca in maselote) rasuflatori sau in
adaosurile de prelucrare pre%azute pe suprafetele superioare ale piesei
turnateG la turnarea pieselor din aliaEe cu contractie mare in timpul
solidificarii) pozitia piesei in forma %a fi aleasa astfel incat sa se asigure
solidificarea diriEata a metalului de la partile subtiri spre cele groase si de la
acestea spre maseloteG pozitia piesei in forma de turnare trebuie aleasa astfel
incat sa se asigure consum de metal minim si un cost cat mai mic.
c+ alegerea planului de separatie: pentru e,tragerea modelului din forma)
acesta se sectioneaza in doua sau chiar mai multe bucati. -n general) la
alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe solutii) in functie de
simetria piesei turnate) de prezenta suprafetelor care urmeaza sa fie
prelucrate prin aschiere) de utilaEul e,istent pentru formare si turnare. .intre
solutiile posibile se alege cea care permite: simplificarea la minimum a
constructiei modelului care urmeaza sa fie e,ecutat din cat mai putine parti
componenteG e,tragerea usoara a piesei din formaG suprafata de separatie a
formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singuraG obtinerea formei cu
cele mai putine miezuri) deoarece miezurile necesita manopera suplimentaraG
montarea usoara si sigura a miezurilor in formaG umplerea usoara si
completa a formei.
d+ stabilirea adaosurilor de prelucrare: adaosurile de prelucrare se pre%ad pe
toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi
obtinute prin turnare. 3actorii principali de care depinde marimea adaosului
de prelucrare sunt: natura aliaEului care se toarnaG pozitia suprafeteiG metoda
de formareG dimensiunea piesei si a suprafetei care se prelucreazaG clasa de
precizie a piesei turnate.
e+ stabilirea adaosurilor tehnologice: acestea se pre%ad pe toate suprafetele a
caror configuratie sau pozitie nu poate fi obtinuta direct din turnare sau in
%ederea simplificarii formei tehnologice a piesei.
f+ stabilirea adaosurilor de inclinare: deoarece modelul trebuie e,tras din
forma) se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie
construiti cu inclinari) asanumite inclinari constructi%e) chiar daca nu sunt
pre%azute pe desenul piesei finite. .aca suprafetele respecti%e se prelucreaza
prin aschiere) inclinarile constructi%e trebuie sa fie cat mai mici posibil)
pentru a nu se mari manopera la prelucrare si pierderile de metal prin aschii.
g+stabilirea racordarilor constructi%e: racordarile constructi%e sunt rotunEiri
ale unghiurilor interioare sau e,terioare intre doi pereti ai piesei turnate.
Scopul racordarilor constructi%e este multiplu: de a pre%eni efectul daunator
al transcristalizarii) de a pre%eni formarea nodurilor termiceG de a pre%eni
ruperea formei la e,tragerea modelului. 8arimea razei de racordare
interioara r se alege intre 1/# si 1/3 din media aritmetica a grosimii peretilor
de racordat) iar raza e,terioara < se ia egala cu raza mica r) plus media
aritmetica a grosimii peretilor care se racordeaza.
&.*. 6ntocmirea desenului modelului

6onstructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut
turnate) care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu mar
cile pentru sustinerea miezurilor) daca piesa prezinta goluri interioare.
8odificarea %olumului si) implicit) a dimensiunilor) care are loc la
incalzirea sau racirea aliaEelor metalice) nu poate fi eliminate) ea a%and loc
ca urmare a proprietatilor fizice) specifice fiecarui aliaE. Aceasta mo
dificare de %olum poate si trebuie sa fie compensate sau diminuata in cadrul
proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contractie.
&.,. E%ecutia formei de turnare
.e corecta e,ecutie a formei de turnare depinde in cea mai mare
proportie calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folo
sita se influenteaza nemiElocit: calitatea suprafetei piesei turnateG preci
zia dimensionalaG compactitatea masei metaliceG structura de cristaliza
re a aliaEului turnatG pretul de cost al piesei fabricate.
.upa solidificarea si racirea piesei turnate sub o anumita temperatu
ra) formele se dezbat * se distrug + in %ederea e,tragerii piesei.
.upa dezbaterea formelor) piesa se supune operatiei de indepartare a
retelei de turnare.
1 semiforma superioara
2 semiformal inferioara
3 palnie de turnare
! piciorul palniei de turnare
# canalele de alimentare
$ca%itatea de turnare
& miezul
' semirama inferioara
4 semirama suparioara
$.2btinerea piesei'semifabricat printr'un procedeu de
deformare plastica
.eformarea plastica este metoda de prelucrare dimensionala prin care) in
scopul obtinerii unor semifabricate sau produse finite) se realizeaza
deformarea permanenta a materialelor fara fisurare) prin aplicarea fortelor
e,terioare.
A%antaEele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt:
a+ consumul minim de material
b+ imbunatatirea proprietatilor din cauza structurii mai omogene sau mai
dense care rezulta in urma acestor prelucrari
c+ precizia mare de prelucrare mai ale la rece
d+ reducerea duratei prelucrarii ulterioare prin aschiere
e+ posibilitatile de obtinere a unor forme comple,e cu un numar minim de
operatii si manopera simpla
f+ marirea producti%itatii muncii.
/ecesitatea aplicarii unor forte mari pentru deformare) face ca in%estitiile
initiale sa fie mari) ceea ce poate fi considerat ca un dez
a%antaE al acestei metode.
2entru obtinerea pieseisemifabricat (ucsa de legatura printrun
procedeu de deformare plastica) asa cum sa precizat in capitolul 3) sa optat
pentru operatia de matritare) deoarece procedeul se aplica la prelucrarea
pieselor mici) cu configuratie simpla si comple,a)in productie de serie si
masa) conditii indeplinite si de aceasta piesa.
$.1.6ntocmirea desenului piesei brut matritate
.esenul piesei brut matritate se intocmeste pe baza desenului piesei finite
la care se pre%ad adaosurile de prelucrare) adaosurile tehnologice) adaosurile
de inclinare si razele de racordare.
a+ Adaosurile de prelucrare Ap H se aplica numai suprafetelor pieselor
matritate a caror precizie dimensionala si rugozitate nu poate rezulta prin
matritare si care se prelucreaza ulterior prin aschiere.
2entru stabilirea adaosurilor de prelucrare si abaterilor limita la piesele
matritate) sunt necesare urmatoarele date :
masa piesei matritate) care se calculeaza dupa ce sa stabilit
tehnologic forma piesei matritate in functie de marimea si de
comple,itatea piesei finite
planul de separatie) pentru piesele matritate pe ciocane si prese
calitatea otelului utilizat)
comple,itatea de forma a piesei matritate
b+ Adaosurile tehnologice At se pun pe toate suprafetele care nu pot
rezulta din matritare si pentru simplificarea constructi%a a piesei.
c+ Adaosurile de inclinare Ai H la suprafetele matritate care se prelucreaza
inclinatiile de matritare si razele de racordare se aplica de regula la cotele
nominale marite cu %aloarea adaosului de prelucrare. 5a suprafetele
matritate care nu se prelucreaza) inclinatiile de matritare si razele de
racordare se aplica la cotele nominale) iar %alorile acestora trebuie sa fie
mentionate) in acest sens) in desenul piesei finite.

-nclinatiile de matritare sunt dimensiuni suplimentare la dimensiunile
nominale ale piesei) daca ele nu sunt determinate de forma constructi%a a
piesei.
<olul inclinatiilor si al razelor de racordare este de a facilita e,tragerea
usoara a piesei din matrita.
..+naliza tehnico'economica a doua variante de proces
tehnologic si determinarea variantei optime de obtinere a
piesei'semifabricat
Alegerea %ariantei optime de proces tehnologic de obtinere a piesei
semifabricat se face luand in considerare principiul eficientei si principalii
indicatori de eficienta: costul) producti%itatea) fiabilitatea) protectia muncii)
protectia mediului) consumul de materiale si energie) etc.
.eoarece costul este un indicator de baza al eficientei) se %a face o analiza
comparati%a a celor doua procese tehnologice de realizare a piesei
semifabricat: turnarea in forme temporare din amestec de formare obisnuit si
matritarea) si se %a determina procedeul optim.
-n industrie) la ni%el de sectie) costul C este dat de relatia:

C = CM + Cm + CR + CS
unde : CM sunt cheltuielile cu materialele folosite
Cm sunt cheltuielile cu manopera
CR sunt cheltuielile cu regia *utilaEe) cladiri) salarii personal
au,iliare) etc.+
CS sunt cheltuielile de stocare
" astfel de %arianta de analiza a costului nu este %eridica deoarece
ascunde cheltuielile cu pregatirea fabricatiei si nu permite o analiza
comparati%a a mai multor procedee tehnologice.
Se poate efectua si o alta analiza a costului care sa include si cheltuielile
cu pregatirea fabricatiei folosind relatia:

C1 = F + nV Iu.m./ lot de produseJ
unde: C1 este costul unui lot de piese
F sunt cheltuielile fi,e *cu utilaEele) cu S.Furile cu cladirile+
V sunt cheltuielile %ariabile *salarii) materiale+
n este numarul de bucati din lot
6ostul pe produs se poate determina cu aEutorul relatiei de mai Eos:
Cp = F/ n + V Iu.m./ bucJ
@tilizand aceasta metoda) costul unui lot in %arianta turnata %a fi:

C1 = 2537!!!! + 1!!!"#5$1 = #$3321!!! u.m.
6ostul pe piesa %a fi:

Cp = C1/ n = #$3321!!!/ 1!!! = #$3321 u.m.
@tilizand aceeasi metoda) costul unui lot de piese in %arian
ta matritata %a fi:
C2 = "1""!!! + n353$
C2 = "1""!!! + 1!!!353$ = 1!!1#$!! u.m.
6ostul unei piese matritate %a fi :
Cp = C2/ n = 1!!1#$!!/ 1!!! = 1!!1#$%u.m.
<eprezentarea grafica a relatiilor de mai sus permite determinarea
numarului critic de piese si alegerea procedeului optim de semifabricare) asa
cum se poate %edea in figura $.1.

n&' = ( 2537!!!! ) "1""!!! * / ("#5$1- 353$* = 2#5 buc
.in figura $.1. se obser%a ca pentru un lot de piese de 1000 buc/an)
procedeul optim de semifabricare este matritarea.
3igura $.1. Alegerea %ariantei optime a unui procedeu tehnologic de
realizare a unui lot de piese
/.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii
piesei'semifabricat prin procedeul optim
-n %ederea obtinerii pieseisemifabricat prin matritare trebuiesc parcurse
urmatoarele etape:
a+ Stabilirea rolului functional al piesei H se face folosind analiza
morfofunctionala a suprafetelor. Aceasta etapa a fost realizata la punctul 1
din tema de proiect.
b+ Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei H se face
folosind metoda de analiza a %alorilor optime. Aceasta etapa a fost realizata
la punctual 2 din tema de proiect.
c+ -ntocmirea desenului piesei brut matritate H aceasta etapa a fost realizata
la punctual # din tema de proiect.
d+ 6alculul masei semifabricatului initial H masa semifabricatului initial se
calculeaza cu relatia :
mso = mpf K ma K map K mat K mai K mrc K mcb K mcp K me
mpf H masa piesei finite
ma H masa pierderilor prin ardere
map H masa pierderilor cu adaosurile de prelucrare
mat H masa pierderilor cu adaosurile tehnologice
mai H masa pierderilor cu adaosurile de inclinare
mrc H masa pierderilor cu razele de racordare
mcb H masa pierderilor in canalul de ba%ura
mcp H masa pierderilor cu capetele de prindere
me masa pierderilor cu epru%etele etalon * daca este cazul +
e+ Alegerea semifabricatului initial H semifabricatul initial %a fi bara
laminata cu diametrul L 120.
f+ 6ontrolul initial al semifabricatului initial H se poate face un control
nedistructi% cu ultrasunete) raze D) lichide penetrante) pulberi magnetice)
curenti turbionari) emisie acustica sau analiza termografica.
g+ ?ratamentul termic initial H pentru imbunatatirea proprietatilor de
plasticitate se aplica o recoacere de inmuiere.
h+ 2regatirea suprafetei semifabricatului in %ederea deformarii H se face prin
curatire) decapare) degresare.
i+ Stabilirea parametrilor regimului de incalzire H se stabilesc : inter%alul de
incalzire) temperatura de inceput deformare) temperatura de sfarsit de
deformare) %iteza de incalzire) durata incalzirii) mediul de incalzire.
E+ Alegerea utilaEului de incalzire H in functie de materialul semifabricatu
lui matritat si producti%itate se alege un cuptor de incalzire cu flacara.
;+ Stabilirea succesiunii logice a calibrelor de matritare necesare realizarii
pieseisemifabricat Hsunt necesare : un calibru pentru intinderea capetelor)
un calibru pentru finisare.
l+ Alegerea utilaEului necesar matritarii H in %ederea matritarii piesei
semifabricat se alege un ciocan matritor.
m+ 8atritarea propriuzisa H cuprinde patru faze importante :

in prima faza semifabricatul se introduce in matrita pana atinge
opritorul
in faza a doua are loc strangerea semifabricatului si inceputul
refularii
faza de refulare completa
in faza a patra semimatrita mobila coboara si piesa este scoasa
afara
n+ .eba%urarea H pentru deba%urare se foloseste o matrita de deba%urat
montata pe o presa.
o+ 6uratirea H se inlatura gratul ramas de la deba%urare sau e%entualele
portiuni decarburate. 6uratirea se poate face cu Eet de nisip) cu Eet de alice de
fonta) in tobe rotitoare sau electrochimic.
p+ ?ratamentul termic final H in scopul eliminarii tensiunilor interne piesei
semifabricat i se aplica o recoacere de detensionare.
M+ -ndreptarea H se inlatura e%entualele deformatii aparute in timpul
matritarii sau in timpul tratamentului termic. -ndreptarea se realizeaza cu
aEutorul unor matrite de indreptat.
r+ 6alibrarea H poate fi :
unidimensionala : pentru cresterea preciziei unei anumite
dimensiuni
%olumica : pentru cresterea preciziei dimensionale pentru
intreaga piesa
s+ 6ontrolul final H se %or controla toate dimensiunile pieseisemifabricat si
calitatea suprafetei pieseisemifabricat.
t+ Ambalarea si trimiterea catre beneficiar H se face in functie de destina
tia ulterioara a piesei semifabricat.
).Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare
obtinerii piesei finite
/r. .enumirea Succesiunea 8aNina
crt. opera:iei fazelor Schi:a opera:iei S...F. unealt9
0 1 2 3 ! #
1 .ebitare fi,area Ni
orientarea
pieseiG
debitarea
propriuzis9G
desprinde
rea piesei.
5 0 5
1 0 2
Nubler S/!00
2 StrunEire 2rinderea
piesei On
uni%ersalG
1+ StrunEire
frontal9 de
degroNareG
cu:it
S?AS
$3'2$&
S/!00
2+ StrunEire
cilindric9
e,terioar9 de
degroNare
100,#00G
cu:it
S?AS
$3'1$&
S/!00
/r. .enumirea Succesiunea
crt. opera:iei fazelor Schi:a opera:iei S...F.
0 1 2 3 !
2 StrunEire 3+ StrunEire
cilindric9
e,terioar9


cu:it
S?AS
$3'1$&
!+ (urghiere burghiu
armat cu
pl9cu:e
amo%ibile
din carburi
metalice
#0
3 (roNare (roNare
interioar9
! 6ontrol
final
Se %or
controla toate
cotele
conform
Nubler