Subiecte examen protetica mobila laborator

1.
a)

Cauzele edentatie totale

Cauze locale:
Complicatiile cariei dentare sau parodontopatiile
Procese : -infectioase: osteite, osteomielite
-tumorale: benign sau maligne
Traumatice : - iatrogeniile din protetica dentara
b) Cauze generale influenteaza dar nu determina edentatia totala
-terenul
-sexul( frecvent femei)
-circumstante fiziopatologice
-cond de viata si mediu social; - profesia
c) Cauze patologice - diabet( microangipatie sistemica, hiposialie, phsalivar scazutgenereaza parondopatii precoce
-osteoporoza primara si secundara

2. Simptomatologia edentatie totale

a) Tulburari masticatorii
-nu se poate realiza incizia alimentelo, masticatia propiu-zisa (zdrobirea alim ) se face la
nivelul crestelor edentate, dar in timp pot aparea leziuni traumatice
* se recomanda : consum de alimente moi
Concluziile obtinute din testarile obiective ale capacitatii masticatorii a edentatului total
protezat sunt:
1. Un edentat total protezat traditional nu va avea niciodata capacitatea masticatorie
unui edentate
2. Intre performantele si tiprele de masticatie ale pacientilor protezati total exista mari
variatii individuale
3. Pacientii cu supraproteze pe implante ( overdenture) sunt mai satisfacuti de eficienta
masticatorie decat cei protezati traditional
Protezele totale det modif stimulilor datorita:
Transm fortelor muco-periostale
Modificari relatiilor intermaxilare (RIM)
1

 Frictiuni continue cu mucoasa crestelor edentate datorita miscarii bazelor

protezelor
Pierderi partiale din memoria muscular din perioada de dentat
Apare hiposialia, toleranta redusa la alimentele moi cu ph acid, senzatie de arsura, glosite,
cheilite cu existenta unor boli sistemice
b) Tulburari fizionomice
Modificarea etajului inferior al fetei cu reducerea DVO prin disparitia stopurilor
ocluzale
Buzele se invagineaza, rosul buzelor dispare, santurile nazo-labiale si mentonier se
adancesc deoarece a disparut sup intregii musculaturii oro-faciale
Fals prognatism , nasul devine evident
Grimasa la masticatie devine groteasca, edentatul face eforturi la masticatie
Micsorarea DVO determina:
- Modificari ale faciesului/ imbatranire progena
Mandibula progena
Disparitia rosului buzelor, invaginarea lor
Cheilita angular
Musculature periprotetica suprasolicitata
Marirea DVO determina:
Aspectul de gura plina cu cartofi/ vizibilitatea exagerata a dintilor artificiali frntali
superiori
Zgomot de castagnete in timpul masticatiei si/sau fonatiei datorat contactului
cvasipermanent intre arcadele dentare
Senzatia de oboseala a muschilor masticatori
Modificarea proceselor de fonatie
c) Tulburari fonetice
- Marirea spatiului de vorbire, nu se mai articuleaza correct foneml lingual si labiale
d) Tulburari psihice
Modificarie de masticatie, fizionomie, fonatie sunt inregistrate diferit de pac edentate
total astfel :
- Cu dezinvoltura, nerabdare, acstia suporta tratamentul
- Agitate, cu pretentii absurd, nemultumiti, se adreseaza mai multr medici
3Examenul pacientului edentate total
Anamneza - istoricul general si istoricul dento-parodontal
a. Istoricul general
- Varsta capacitatea de adaptare a pac la protezare tinerii
2

-statusul morfofiziologic al structurilor de sprijin ale campului protetic (cantitatea

si calitatea osului residual sunt reduse, mucoasa fixa se atrofiaza, gl salivare isi reduc
activitatea
- Sexul infl prin : La femei nevoia mare de estetica, dificultati notabile la
menopauza( instabilitate emotional, aportul de Ca modificat), hiposialie, senzatii de
arsura a mucoasei orale, dureri dufuze
La barbati : primeaza eficienta masticatorie si fonetica, dar si latura
estetica
- Ocupatia : pers active professional se adapteaza mai usor, stresul la locul de munca
actioneaza destabilizator asupra pretezei, apare bruxismul, pesionarii se adapteaza mai
greu. Trebuie igiena orala riguroasa.
b. Starea de sanatate generala a pacientului edentate total
Diabetul prin fenomenul de steoporoza determina atrofie a crestei reziduale,
vondecare inceata a plagilor postextractionale, leziuni de decubit, limba
sensibila si marita in volum
Anemia ( mucoasa bucala palida, hiposialie, glosodinie. Proteza trebuie sa
aiba o lsrga baza de sustinere, iar dintii artificiali sa aibe suprafata ocluzala
mai stearsa pt a impiedica descompunerea fortelor de masticatie, igiena orala
riguroasa.
Afectiuni articulare osteoartrita la femei peste 40 ani la nivelul soldului,
genunchiunlui, ATM determinand miscari limitate si dureroase la deschiderea
gurii
Afectiuni cardio-vasculare : problem in utilizarea anestezicelorsi duratei
sedintelor. Pacientii cu electrostimulatoare cardiace, proteze valvulare li se vor
adm antibiotic , iar celor cu terapie anticoagulanta li se va intrerupe tratam
prin consultare a unui medic specialist.
Afectiuni dermatologice : pemfigusul. Leucoplaziile, lichenul plan
Afectiuni neurologice ridica problem la aplicarea si igienizarea protezei,
mentinerea si stabititatea protezei. Necesara utilizarea adezivilor
Afectiuni psihice
Neoplasme orale
Astmul bronsic
Maladii contagioase : TBC, sifilis, SIDA, hepatite
IRC dializa sau nu. Are manifestari orale
Endocrinopatii
Alergii
3

 Menopauza cu modif hormonale

c) Starea de sanatate psihica a edentatului total
-pacient filozof preocupat de eestetica, dar si masticatie si fonatie
-pacient pretentios
-pac histrionic destul de instabil emotional, declara sensibilitate si durere fara support
obiectiv
-pac indifferent rlationeaza prost cu cei din jur, apatic, nemotivat, lipsit de perseverenta
d) Istoricul dento-parodontal al pacientului edentate total: experientele protetice
anterioare
- cronologia pierderii dintilor
- etiologia edentatie
- timpul scurs de la pierderea ultimilor dinti
In cazul purtatorilor de proteze vechi medical trebuie sa afle nemultumirile legate de
proteze:
*dureri la masticatie, la nivelul ATM, RIM instabila
*mobilizarea protezei in timpul fonatiei,
*semen si simptome ale stomatitei herpetice,
*uzura dintilor artificiali
*nemultumire legate de estetica
*fractura repetata a protezei
Examenul clinic facial
Extraoral aspecte:
Culoarea si gradul de hidratare a tegumentelor
- Paloarea (anemi, nefropatii, TBC, malnutritie)
- Roseata (policitemie, alcoholism cronic)
- Bronz in boala Adison, radioterapie
- Albastru- puspuriu in deficit de vit B2
- Ten icteric (hetatite)
- Leziuni ulcerative
- Par pe fata la femei in varsta sdr Cushing
Forma faciesului : ovala, rotunda, patrata, tringhiulara. Va foi luata in considerare la
alegerea dintilor artificiali
Expresia fetei absenta mimicii indica nevralgie de trigemen, pierderea tonicitatii
muscular sau numeroase interv chirurgicale plastic
Simetria sau asimetria facial
-asimetria : DVO subevaluata, edentatie totala neprotezata mult timp, formatiuni
tumorale, hipertrofia muschiului maseter sau temporal unilateral
Aspectul buzelor :- conturul (pastrat , redus , disparut)
-normala/anormala
4

-lungimea (redusa-apar probleme in estetica)

Simetria si adancimea santurilor periorale
Proportionalitatea etajelor fetei
La exam extraoral din norma lateral se culeg info cu RIM
- Un profil convex indica un maxilar care circumscribe mandibula (ocluzie cls aII a
Angle)
- Un profil concave cu Barbie proeminenta denota o ocluzie cls a III a Angle
- Un profil drept indica un raport de ocluzie normal
PALPAREA extraorala urmareste:
-integritatea contururilor osoase
-grupele ganglionare (pre-, retroauriculare, submandibulare, submentoniere,
laterocervicale)
-tonusul si sensibilitatea la palpare a muschilor masticatori(maseter, temporal si
muschii (simetrice, mimicii /buccinator )
-falsul prognatism determinat de uzura dinilor artificiali sau prez pe arcada a
dintilor frontali
-bruxismul anterior si antero-lateral
EXAMINAREA ATM SE FACE PRIN INSPECTIE, PALPARE, AUSCULTATIE
-inspectie se stabilesc ambele zone pretargiene coresp ATM sunt sau nu simetrice
-palparea cu ajut medius-urilor asezate in reg pretargiana, la 10-13 mm anterior de
tragus sau cu policele ambelor maini si indexul in conductul auditiv extern . Se
urmaresc :
* amplitudinea ( 40-60 mm = N; 40mm =redusa ; <30 =blocaj; 60mm =mare;
>60mm =foarte mare- subluxatie sau luxatie condiliana)
* traiecul pe care se face deschidera sau inchiderea gurii (normal, arc de cerc, in
treapta-in baioneta si deviat de la linia mediana
* excursiile condiliene(simetrice, asimetrice, sacadate
* poate aparea durere la niv condilului la coborarea/ ridicarea mandibulei, miscari de
lateralitate dr-stg, miscari de propulsie, la miscarea unui rulou intre crestele edentate si
sintii protezei totale si antagonisti
Din zona frontala denota afectare articulara
-zona lateral denota afectare muscular
-auscultatia(zgomote articulare- cracmente, crepitatii)
Examenul endooral al pacientului edentate total
-suportul osos al zonei de sprijin
-suportul mucos al zonei de sprijin
La maxilar se examineaza :
Crestele edentate
5

-aspectul :pentagon, semielipsa, U, V, asimetrica

-inaltimea: mare(13-15mm), medie (6-12), redusa( <6 mm)
-latimea: lata, medie, ingusta
-aspectul versantul extern: retentiv, neutru, neretentiv
-prezenta unor zone sensibile la presiune sau a usor exostoze
Tuberozitatile maxilare
-gr de resorbtie: bine reprezentate, medii, resorbite
-polul vestibular si distal: retentive, neutru, neretentiv
* o situatie deosebita o reprezinta tuberozitatea maxilara procidenta care trebuie
corectata chirurgical
-o eventual existent a M3 inclus
Bolta palatine
-forma: U, V, plata, medie(rotunjita)
-sutura intermaxilara
-torusul palatin
-zona de inchidere marginala(zona AH)
Tot la maxilar se examineaza mucoasa fixa
-coloratia: normal, hiperemiala, ischemica
-ulceratiilor: prezente sau nu
-bridele longitudinal
-gr de rezilienta al mucoasei: normal, redusa, crescuta
Mucoasa pasiv mobile
- latime variabila (1-3mm), tes conj lax, legatura redusa cu periostul
- nivelul la care se realizeaza inchiderea marginala
- -culoare intens rosiatica,
- Se gaseste la niv versantelor vestibulare ale crestelor si la nivelul de trecere dintre palatal
dur-palatul moale
Mucoasa mobile maxilara alcatuita din fundurile de sac vestibulare si restul mucoasei
orale ce acopera musculature si ligamentele. Se examineaza
*adancimea fundurilor de sac
*eventuala hiperplazie
*existent unor inflamatii, tumori
*frenuri labial, laterale, bride
Zone functionale maxilare
Spatiile retrozigomatice (pungile Eisering)
Spatiile vestulare laterale
Spatial vestibular anterior (central)
Zona, linia Ah, de inchidere marginala distal
6

La mandibula se examineaza:
Suportul osos- crestele edentate la care se urmareste:
-forma, inaltimea, latimea
-aspectul muchiei: rotunjit, ascutit
-retentivitatea versantului vestibular
-sensibilitatea la presiune
-localizrea liniei oblice externe
-pozitionarea gaurii mentoniere
-existenta torusurilor mandibulare: forma, marimea, topografia
Suportul mucos al zonei de sprijin este reprezentat de mucoasa fixa cu aceleasi caract
ale maxilarului
Mucoasa pasiv mobila este redusa dimensional si de aceea inchiderea marginala este
deficitara la mandibula
Mucoasa mobila continua mucoasa fixa.
Zone functionale ale campului protetic mandibular
Zona tuberculului piriform
Zonele vestibulare laterale (pungile Fish)
Zona vestibulara anterioara(labial)
Zonele lingual laterale(paralinguale)
Nisele linguale retromolare(spatiile retromilohioidiene)
Zona linguala central
Examinarea limbii : dimensiune, afectiuni ale mucoasei, fisuri , devierea limbii
-la palparea acesteia se urmareste tonicitatea muscular, sensibilitatea, eventualele
formatiuni tumorale
Examinarea salivei: cantitatea si calitatea salivei
In cazul partatorilor de proteze vechi se face si o examinare a protezelor exobucal si
endobucal.
Exobucal :
-baza protezei (aspectul acrilatului, integritatea, igiena, suprafata mucozala)
-suprafata orala, lustruita a protezei (grosime adecvata, modelarea rugilor palatine, papile
gingivale modelate usor convex pt a facilita autocuratirea
-arcada artificial ( forma, marimea, culoarea dintilor,, montarea dintilor daca e corecta sau nu)
Endobucal:
-DVO
-aspectul esthetic
-fonatia pacientului
-retentia si stabilitatea bazei proezei
-examenul ocluzal
7

Examene paraclinice : modele de studiu, radiografie

4. Sisteme de clasificare a edentatiei totale
Clasa Ia pacientul poate fi tratat prin tehnici protetice conventional. Toate cele 4 criterii
diagnostice sunt favorabile:
Inaltimea crestei alveolare reziduale la mandibula 21 mm per x paoramica
Morfologia crstei alveolare este de tip A
Insertii musculare la niv mandibulei tip A sau B
RIM de cls I
Clasa a IIa atunci cand se observa o continua resorbtie a suportului osos al campului
protetic + suferinte sistemice
Inaltimea crestei mandibulare intre 16-20mm per x panoramic
Morfologia crestei alv de tip A sau B
Insertii musculare la nivelul mandibulei sau B
Clasa I RIM
Modificari minore , consideratii psihosociale, suferinte sistemice minore sau manifestari
orale
Clasa a IIIa necesitatea unor interventii chirurgicale asupra suportului osos si mucos
Inaltimea osului alveolar mandibula 11-15 mm pe rx panoramic
Morfologia crestei alveolare maxilare tip C
Localizare insrrtii muscular mandibulare tip C
RIM- clasa I, II, III Angle
Conditii pt chirurgia protetica:
-tesuturi moi, minore
-tesuturi dure- minore (alveoloplastia)
-implant simplu, fara aditie de os; multiple extractii conducand la o edentatie otala pt
protezare imediata
-spatiu interradicular limitat (18-2- mm)
-xerostomie
-cond psihosociale reduse
-manifestari orale ale bolilor sistemice reduse
-limba latita cu/ fara hiperactivitate
8

-reflex voma interactive

-simptome ale DTM
Clasa a IV a edentatiile totale ce ofera conditiile cele mai nefavorabile protezarii:

Inaltimea osolui alveolar 10 mm pe rx

Morfologia crestei maxilare tip D
Insertii muscular madibulare tip D sau E
RIM cls I, II, III
Conditii pt chirurgia preprotetica:
-implanturi si augmentare osoasa
-corectare cirurgicala a defectelor maxilofaciale
-augumntari pt tes moi
-istoric medical: parestezii, disestezii
-spatiu protetic insufficient
-ataxie maxilo-mandibulara
-manifestrai orale severe ale bolilor sistemice
-reflex de voma accentuat managriat cu medicamente
-conditii psihosociale deosebite

5. Campul protetic maxilar

Cele doua zone ale campului protetic edentate total sunt:
A. Zona de sprijin
B. Zona de succiune (inchidere marginala)
Campul protetic maxilar este alcatuit din:
Creste alveolare-reziduale
Tuberozitatile maxilare
Bolta palatine
Fibromucoasa
Zona de sprijin:
-are o o suprafata de 25 cm2(daca scade sub 10-15 cm2 se augumenteaza)
-suporta presiuni de aprox 1,6 kg/cm2
-suportul osos al zonei de sprijin este dat de anumite formatiuni ale osului maxilar;
Creasta alveolara(reziduala edentate)
Dupa inaltime: inalte 13-15 mm; medii 6-12 mm; reduse sub 6 mm
Creasta prezinta o muchie (coama) si 2 versante (extern si intern)
Versantu extern poate fi: -neutru; -retentiv; -neretentiv
9

 In sectiune creasta are aspect: oval; triunghiular; patrat rotunjit; ascutita (nefavorabila
protezarii)
Tuberozitatea maxilara poate lipsi sau poate fi stearsa.
Are 3 poli : vestibular, distal, caudal(inferior) cu rol in protezare. Tuberozitatile prea
retentive in sens sagital, transversal ca si cele procidente (dezv polul caudal) se corecteaza
chirurgical.
- Se acopera total de catre baza protezei totale ce trebuie sa ajunga pana in santul
pterigomaxilar
- Sunt considerate zone biostatice deoarece nu sufera precese de atrofie si resorbtie
Bolta palatine- alta zona biostatica :
Palatal dur este suportul osos al boltii palatine cu palatul primar (oasele incisive care se
unesc in 1/3 ant si formeaza sutura incisiva) si palatul secundar (procesele palatine ale
oaselor maxilare si lamele orizontale ale oaselor palatine, unirea lor in 2/3 post formeaza
sutura pala tina transversal din dreptul fetelor distal ale M2 sup).
Palatul dur contine *gaura palatina mare( trec n palatin anterior si pachetul vasculo-nervos)
si gaura incisiva.
Pe marginea palatului dur se afla* spina nazala post (unirea pe linia mediana a marginii
posterioare ale lamelor orizontale ale oaselor palatine)
In plan sagital palatal dur este traversat pe linia mediana de *sutura palatine mediana(sutura
medio-sagitala) superior si anterior se continua cu sutura intermaxilara, iar posterior cu
creasta inferioara a vomerului.
De-a lungul suturii medio-sagitale se afla * torusul maxilar (mic =3mm; mijlociu=3-5mm;
mare> 5mm)
Bolta palatine poate fi:
-adanca (ogivala) pac cu anomalii dento-maxilare, obiceiuri vicioase sau tulburari
functionale
-forma medie (U )- benefica protezarii
- bolta plata, stearsa (resorbtie marcata a restelor)
Substratul mucos al campului protetic maxilar
-epiteliu pavimentos pluristratificat captusit cu tesut conjunctivlamina proprie si corion
ce alc tes submucos, avand glande, vase, nervi
1. Mucoasa fixa (fibromucoasa aderenta)
-rezilienta redusa
-stabileste contactul direct cu baza protezei
-se afla la niv boltii palatine, tuberozitatilor, crestelor alveolare
-puternic aderenta de periost
-lipsita de insertii muscular
-prezinta procese de keratinizare
Mucoasa palatina prezinta 3 zone distincte:
10

 Zona anterioara- este o zona ce se foliaza de obicei pt a o feri de presiuni directe si rugile
palatine cu rol in fonatie. Mucoasa la aest nivel are o rezilienta redusa(0,1-0,2mm)
Zona medie- mucoasa neteda, subtire si aderenta la os
Zona posterioara- (1/3 distala a palatului) zonele Lejoyeux in regiunea premolarilor,
zonele lui Schroeder- mucoasa are o rezilienta crescuta datorita substratului submucos ;
aici se afla numeroase glande salivare mici. Este favorizata adeziunea protezei datorita
succiunii.
La limita acestei zone se afla palatal moale, cele 2 fovee palatine.
2. Mucoasa neutral (pasiv mobila) este situata la periferia campului protetic si
trecerea la mucoasa mobile, consistent mai laxa.
-bandeleta late de 1-3mm de-a lungul rebordului vestibular al crestei alveolare
Zona de inchidere marginala (de succiune)
-la nivelul mucoasei pasiv mobile se realizeaza inchiderea marginala a protezei totale
-mucoasa pasiv mobile are mobilitate proprie redusa, tesut subconj lax, lipsa insertiilor
muscular periprotetice
3. Mucoasa activ mobile- mucoasa ce acopera frenurile si bridele
-nu trebuie sa fie acoperita cu proteza totala

11