Sunteți pe pagina 1din 17

Subiectul 28

Romanul interbelic (prezentare general)


( se invata odata cu sub 27)
Anii interbelici se caracterizeaz n literatura romn printr-o remarcabil dezvoltare a
romanului care n scurt timp atinge nivelul valoric european.
Romanul romnesc i lrgete tematica, el cuprinznd medii sociale diferite i
problematici mai bogate i mai complexe. Un an de referin pentru romanul romnesc este
1920, cnd apare Ion a lui Liviu Rebreanu. Pn la apariia acestui roman au aprut i alte
romane cum sunt Ciocoii vechi i noi a lui Nicolae Filimon, Romanul comnetilor a lui
Duliu Zamfirescu, Mara de Ion Slavici i Neamul oimretilor de Mihail Sadoveanu. Ion
este ns primul roman romnesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia
copleitoare de viaa pe care o degaj.
n romanul interbelic se continu inspiraia rural prin operele lui Sadoveanu, i
Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare i cu modaliti specifice. Acum apar romanele
citadine n care cadrul de desfurare al aciunii este oraul modern. Aa avem creaiile lui
Camil Petrescu, Clinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se
dezvolt i problema intelectualului strlucit ilustrat de romanele lui Camil Petrescu.
n perioada interbelic se intensific dezbaterile cu caracter teoretic n legtur cu
romanul. Astfel Garabet Ibrileanu n studiul Creaie i analiz constat existenta a dou
principale tipuri de roman: romanul de creaii, care prezint personajele n deosebi prin
comportamentul lor si romanul de analiz care este interesat de viaa interioar de psihic.
n perioada interbelic romancierii experimenteaz tehnici multiple ale romanului
modern. Astfel avem tendina de revenire la modelele tradiionale precum cel balzacian pe
care George Clinescu l folosete n Enigma Otiliei. El considera absolut necesar
dezvoltarea romanului romnesc pe linia studiului caracterului.
Ca reprezentant de seam a prozei interbelice, Liviu Rebreanu este considerat intemeietor
al romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului Ion ,data publicarii fiind
considerata o data istorica in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice(Eugen
Lovinecsu).
1

Romanul Ion
monografie a satului roman din Transilvania de la inceputul secolului al XX-lea in
centrul caruia sta imaginea tarnului roman care lupta pentru pamant.
Structura:
doua volume Glasul pamantului si Glasul iubirii , titlul acestora sintetizand esenta
continutului.
Conflict:
este generat de lupta apriga pentru pamant
ion traieste intr-o lume in care conditia omului este stabilita in functie de pamantul
pe care-l poseda
de aceea este firesc faptul ca mandria lui Ion sa-l duca spre patima devoratoare
pentru pamant
Solutia lui Rebreanu este aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata, Ana, desi nu o
iubeste
Florica se va casatori cu George pentru ca are pamant, iar Laura, fiica invatatorului
Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre.
Actiunea romanului:
este dispusa pe doua planuri care uneori merg paralel, alteori se intersecteaza,
constituind de fapt imagini ale aceleiasi lumi.
Cele doua planuri, cel al taranilor avandu-l pe Ion in centru si cel al intelectualitatii
rurale avand in centru familia invatatorului Herdelea, sunt adunate la un loc de catre
autor in prima secventa care infatiseaza viata satului si anume hora, in care
personajele sunt asezate dupa pozitia sociala fiind surprise in atitudini semnificative.
Pentru ca in sat domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecare
agoniseala relatiile sociale sunt tensionate intre sarantoci si bocotani iar
destinele oamenilor sunt determinate de aceasta mentalitate, de faptul ca familiile nu
se intemeiaza pe sentimente, ci pe interese economice.
Batuta de tata si de sot, Ana, ramasa fara sprijin moral, dezorientata si respinsa de
toti, se spanzura.

Florica, parasita de Ion, se casatoreste cu George si se bucura de norocul pe care-l


are, desi il iubea pe Ion.
Desi asezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui patimase, nu se poate multumi cu averea
pe care o dobandise si ravneste la Florica.Sfarsitul lui Ion este naprasnic, este omorat
de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui.
Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici, descrie
drumul care iese din satul Pripas, viata urmaridu-si cursul.
Calinescu afirma ca in planul creatiei Ion e o bruta. A batjocorit o fata, i-a luat
averea, a impins-o la spanzuratoare si-a ramas in cele din urma cu pamantul
Insusindu-si pamantul pe cai necinstite, tulburand linistea unui camin (cel al lui
George Bulbuc) in numele glasului iubirii, Ion nu putea supravietui iar sfarsitul sau nu
putea fi altul, fiind perfect motivat din punct de vedere moral si estetic.
Rebreanu - Padurea spanzuratilor, primul roman de analiza psihologica, obiectiv si
realist din literatura romana.
Tema:
evocarea realista si obiectiva a primului razboi mondial
conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit sa lupte sub steag strain
impotriva propiului neam
o monografia incertitudinii chinuitoare(G. Calinescu).
Structura:
alcatuit din patru carti, fiecare cate 18 capitole, cu exceptia ultimului, care are doar 8
capitole ( ceea ce sugereaza ca viata tanarului Bologa s-a sfarsit prea curand si intr- un
mod nefiresc)
Romanul are doua planuri distincte, care evolueaza paralel, dar se interconditioneaza
unul al tragediei razboiului
altul al dramei psihologice a personajului.
Atmosfera dezolanta a peisajului de toamna mohorata, cu cer rece, in care campia este
neagra, arborii sunt desfrunziti, iar ploaia, vantul, intunericul, cimitirul, precum si sarma
ghimpata constituie manifestari ale naturii aflate in concordanta cu starile sufletesti ale
personajelor.
3

Actiunea:
Apostol Bologa protagonistul romanului, ca membru al Curtii Martiale, a facut parte din
completul de judecata care a condamnat la moarte prin spazuratoare pe sublocotenentul
ceh Svoboda, pentru ca incercase sa treaca frontul la inamic.
Convins ca si-a facut datoria fata de stat, Apostol Bologa supravegheaza cu severitate
executia, care i se pare un act de dreapta justitie.
Momentul crucial care va avea puternice influente in constiinta eroului si care va
declansa conflictul psihologic al personajului este privirea obsedanta a ochilor lui
Svoboda
Intreaga sa fiinta este dominata de aspiratia spre libertate si constiinta apartenentei
etnice. De aceea, cand afla ca regimentul sau trece in Ardeal , incearca sa obtina
aprobarea de a nu participa la aceste lupte ce se vor purta impotriva neamului
romanesc, insa nici dupa ce va distruge reflectorul rusesc, generalul sau nu va accepta.
Incercand sa dezerteze, este ranit si se intorce la Parva in covalescenta.
Va rupe logodna cu Marta pentru ca, revenit pe front sa se indragostesca de Ilona, fiica
groparului Vidor,de care era gazduit.
Dupa ce este pus in situatia de a condamna la moarte 12 romani, Bologa dezerteza din
nou fiind prins de cel mai vigilent dusmnan al sau, locotenentul ungur Varga;
refuza cu incapatanare sa fie aparat si este condamnat la moarte prin spanzuratoare.
Apostol Bologa moare ca un erou, intruchipand puterea de sacrificiu pentru cauza
nobila a neamului sau, pentru libertate si iubire de adevar, cu ochii insetati de
lumina rasaritului, cu privirile indreptate spre stralucirea cereasca.
Daca

Liviu

Rebreanu

creeaza

romanul

romanesc

modern,

Mihail

Sadoveanu

desavarseste povestirea romaneasca.


Sadoveanu, Stefan cel Mare al literaturii romane
Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza zbuciumata istorie a
Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul Fratii Jderi,care evoca
epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea.

Tema
prezinta istoria Moldovei in timpul lui Stefan cel Mare, construita ca o ampla cronica a
vietii sociale din perioada de maturitate a domniei, epoca de inflorire a tarii, de progres si
libertate nationala.
Actiunea are doua planuri:
unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militare ale epocii
si unul social, avand in centru familia Jderilor si devotamentul oamenilor Mariei Sale.
Actiunea:
Romanul se compune din trei volume, fiecare purtand un titlu semnificativ pentru esenta
subiectului:
Ucenicia lui Ionut (1935)
prezinta formarea lui Ionut Jder, fiul cel mai mic al lui Manole Par-Negru, ucenicia in
slujba lui Alexandrel-Voda, dorind sa-si implinesca visul de a ajunge la Curtea
domneasca la Suceava.
Cei doi tineri sunt crescuti aspru, in spiritul barbatiei si al demnitatii, devin frati de cruce,
isi

impartasesc

grijile

si

necazurile,impreuna

ies

din

situatii

grele

datorita

inteligentei,curajului si priceperii manuirii armelor.


Ionut Jder afla de un complot impotriva domitorului si salveaza vitejeste pe Alexandrel si,
in aceeasi noapte Manole Par-Negru impiedica furtul armasarului Catalan,care fusese
pus la cale de boierul Mihu, un roman pribeag in Polonia.
Nasta, iubita lui Ionut, este rapita de tatari si dusa intr-o tabara turceasca pe malul
Dunarii.
Ionut pleca in cautarea ei, trece prin multe peripetii riscandu-si viata dar este salvat de
fratii si tatal sau, dupa care afla ca Nasta s-a sinucis.
Episodul se incheie cu uciderea hanului tatar de Gheorghe Botezatu, slujitorul credincios
al lui Ionut,iar el revine la Curtea domneasca devenind ostean adevarat.
Izvorul Alb
este un poem al iubirii.
Simion Jder se indragosteste de Marusca, fiica lui Iatco Hudici,care este rapita si dusa in
Tara Leseasca.
5

Jder merge in Polonia si isi aduce iubita inapoi,apoi are loc primirea viitoarei doamne a
voievodului,Maria de Mangop si nunta lor.
Oamenii Mariei Sale
prezinta evenimentele istorice petrecute intre 1471-1475.
O pagina impresionanata o constituie lupta de la Vaslui dar turcii pregatesc un nou atac
asupra Moldovei.
Ionut este trimis de Voda sa aduca vesti din Grecia si de la muntele Athos.
Este insotit de Gheorghe Botezatu, iar drumul este un prilej de a prezenta, in contrast,
imaginea Moldovei si Imparartia Otomana.
Romanul se incheie cu lupta de la Vaslui, unde Stefan a obtinut o victorie stralucita
impotriva puhoiului tucesc condus de sultanul Mehmed El Fatih.
Stefan ii plange pe eroii care au pierit in lupta ,intre care se numara si batranul comis
Manole Par-Negru, Simion Jder, Caliman si fiul sau,Samoila.
Timpul in care se petrec intamplarile, faptele din intreaga proza sadoveniana, este un
timp mitic, un timp al credintelor stramoseseti, intr-o lume arhaica, primitiva, foarte puternic
legata de natura inconjuratoare, un timp care se masoara dupa semnele vremii, dupa
superstitii, dupa legi stramosesti nescrise, dar pastrate cu sfintenie de generatii si
transmise cu credinta urmasilor, Baltagul fiind un adevarat poem al naturii si al
sufletului omului simplu, o Miorita in dimensiuni mari.
Scris in numai 17 zile este considerat suprema sinteza sadoveniana.
Romanul ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean
ca pastrator al traditiilor si al specificului national,cu un mod propiu de a gandi, a simti, si
a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.
Structura:
este structurat evidentiindu-se doua componenete:
o una simbolica-mitica
o si cealalta epica-realista, care se interfereaza pe parcursul intregului roman.
Actiune:

Romanul debuteaza cu legenda pe care Nechifor Lipan o povestea la nunti si botezuri,


in care e evidentiata viata aspra a locuitorilor de la munte care isi castigau painea cu
toporul, foarte priceputi in im mestesugul oieritului.
Structurat in 16 capitole, romanu evidentiaza trei idei esentiale
Primele 6 capitole cuprind asteptarea femeii dominata de neliniste si speranta, de
semne rau prevestitoare, se prezinta gospodaria Lipanilor, oamenii si obiceiurile locului.
Vitoria devine ingrijorata pentru ca Nechifor plecase la Dorna sa cumpere o turma de oi
si nu se intorsese cum ar fi trebuit si nici nu daduse vreo stire.Nelinistita, Vitoria cere
sfatul preotului, dar merge si la baba Maranda, vrajitoarea, hotarandu-se de a porni in
cautarea lui Nechifor, intru-cat o multime de semne prevestitoare o indeamna la drum: il
viseaza pe Nechifor intors cu spatele trecand o apa neagra, tine post negru, cocosul
canta cu ciocul spre poarta, semn de plecare.
Capitolele 7-13 ilustreaza cautarile Vitoriei pe drumul parcurs de Nechifor, in care sunt
trimiteri la obiceiuri si traditii precum si descrierea locurilor abrupte ale muntilor.
Impreuna cu Gheoghita, fiul ei, pleaca in cautarea sotului ei.Intreaba peste tot de
barbatul cu caciula brumarie si cal negru tintat si afla ca la Vatra Dornei a cumparat
300 de oi.Impreuna cu el se mai gaseau inca doi munteni care il rugasera sa la vanda
100 de capete.Vitoria urmaeza drumul spre Paltinis, Brosteni apoi Borca, loc in care
turma a parasit apa Bistritei, ajungand la Sabasa.Trece puntile Stanisoarei, poposind la
Suha unde constata cu uimire ca ajusesera numai doi ciobani si I se pare limpede ca
intre aceste localitati s-a petrecut omorul.Se intorce la Sabasa si gaseste in ograda unui
gospodar cainele barbatului ei, Lupu.
Ultima parte (cap 14-16) evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti ale lui Nechifor,
ritualul inmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuirea actului justitiar.
Calauzita de Lupu, Vitoria gaseste osemintele lui Lipan in prapastie,cu o luciditate si
stapanire de sine extraordinare, implineste datinile necesare pentru mort, cheama
autoritatile sa constate crima, iar gandul ei se indreapta spre infaptuirea dreptatii,
demascarea si pedepsira ucigasilor.
La inmormantare, pe fondul unei puternice stari de tensiune pe care o creeaza, ea pune
intrebari viclene si iscusite, apoi afirma ca stie cum s-au petrecut lucrurile, relatand cu

uimitoare pecizie crima celor doi.Dupa ce Bogza se repede la Gheorghita, dar cade palit
de baltagul flacaului,faptasii marturisesc crima si sunt luati de autoritati.
Vitoria Lipan se poate intoarce la ale sale, se gandeste ca are o fata de maritat si-si
planifica implinirea in timp a celor cuvenite pentru memoria lui Nechifor Lipan, dupa care
viata isi va relua cursul si le-om lua de coada toate cate le-am lasat.
Aria tematic a romanului interbelic se lrgete substanial:
dup ce Rebreanu fundamentase stilul obiectiv, romanul-fresc prin Ion
apare romanul de evocare istoric prin Mihail Sadoveanu
trece din lumea satului, n cea a oraului.
Formele epice tradiionale coexist cu tehnici artistice moderne
se abordeaz i se afirm romanul de analiz psihologic - Camil Petrescu,
Hortensia Papadat-Bengescu, romanul evolund astfel de la formula obiectiv spre
cea subiectivist.
Camil Petrescu
Primul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgie al conflictelor de
idei, eseist percutant, ganditor modern este Camil Petrescu.
Se inscrie in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi directii isi propuneau
sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana
C. Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid, analitc si
intorspectiv.
Tema romanului: Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire,
dominat de incertitudini, care se salveaza prin constientizarea unei drame mai
puternice, aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd
Romanul este alctuit din dou cri aparent distincte.
o Prima carte cuprinde monografia analitic a sentimentului geloziei, ca
element psihic dominant n viaa sufleteasc a lui tefan Gheorghidiu. Nu
este o analiz de psihologie general, ci analiza sentimentului trit de

personaj n condiii date, cele ale unei societi cuprinse de febra afacerilor
prilejuite de pregtirea intrrii n rzboi i de participarea la rzboi.
o A doua carte este propriu-zis jurnalul de campanie al autorului mprumutat
eroului din roman. Integrarea acestui jurnal n roman i-a schimbat caracterul
de notri zilnice, documentare, iar arta scriitorului i-a dat autenticitatea unei
experiene dramatice, n care eroul a dobndit nelesurile profunde ale vieii
i soluiile juste ale chinurilor din contiina lui stpnit de gelozie.
o Cele dou cri se mbin ntr-o unitate de compoziie de larg viziune
structural; ele sunt dou pri care se altur cronologic, sudura lor nu
este o juxtapunere, ci o sudur organic n care problema primei pri se
rezolv prin experiena din a doua carte, ca un triumf moral al personajului
principal.
Daca prima carte este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o
drama de iubire pana la scrierea romanului, cartea a doua este insa o experienta
traita, scriitorul fiind ofiter sl armatei romane, in timpul primului razboi mondial.
George Clinescu
Enigma Otiliei (1938) constituie o revenire la formula obiectiv de roman, la metoda
balzacian. Romanul lui Clinescu devine astfel unul polemic, replic literar la cultivarea
asidu n epoc a formulei proustiene, dar i o ilustrare a concepiei sale despre curente
literare.
Un prim-plan al romanului prezint cele dou familii - Costache Giurgiuveanu - Otilia i
Tulea. Mobilul principal al tuturor aciunilor care se desfoar este motenirea este
averea lui Costache Giurgiuveanu, pe care o vneaz clanul Tulea.
Alt plan al romanului prezint destinul tnrului Felix Sima, rmas orfan, venit s
studieze medicina n Bucureti i dornic de a face carier, care triete prima
experien erotic. Aceasta constituie fondul liric al romanului: iubirea romantic,
adolescentin a lui Felix pentru Otilia, pe care o cunotea din corespondena ntreinut.
Otilia este un personaj tipic de feminitate enigmatica pentru toate personajele
romanului. Amestecul teribilelor copilarii, al placerilor de a alerga prin desculta prin iarba
cu seriozitatea si ratiunea rece cu care judeca si explica imposibilitatea mariajului dintre
9

ea si Felix nedumireste si fascineza.Este intelegatoare si plina de tact in


comportamentul ei fata de mos Costache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul
Tulea.
Aceasta enigma a Otiliei se naste mai ales in mintea lui Felix, care nu poate da
explicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramene pana la sfarsitul romanului
o tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin.
Indragostit total de Otilia, Pascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in
profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui Felix in finalul romanuli:A fost o fata
delicioasa, dar ciudata.Pentru mine e o enigma.
Romanul Enigna Otiliei intruneste spiritul clasic balzacian, cu elemente de factura
romantica si cu trasaturi puternice ale romanului modern, realist si obiectiv prin introspectia si
luciditatea analiziei psihologice a personajelor, din care se desprind psihologii derutante
(Otilia), degradari psihice ca alienarea, senilitatea (Simion), consecintele ereditatii,
constituindu-se intr-o creatie fundamentala a literaturii romane.
Perioada interbelica a romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala
nemaiantalnita in cultura noastra.Viata culturala cunoaste infaptuiri stralucite, multe din ele cu
ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu, Brancusi trec de hotarele tarii) dar si de degradari
dezolante in anii fascismului.Niciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia
reprezentanti ilustri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, H. Papadat-Bengescu,
G.Calinescu, Camil Petrescu), niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea
valorilor.Tabloul activitatii scriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate si complexitate,
inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice.

ENIGMA OTILIEI (G. Clinescu)


Trsturi ale romanului
Romanul "Enigma Otiliei" de George Clinescu este un roman de tip clasic
balzacian, cu elemente de factur romantic i cu trsturi puternice ale
romanului modern, realist i obiectiv.

10

Elemente clasice

simetria romanului, care ncepe cu o imagine dezolant a casei lui


Costache Giurgiuveanu i se termin cu aceeai imagine lugubr: "Aici nu
st nimeni";

personajele sunt caractere construite pe o dominant psihic: Costache


Giurgiuveanu - avariia, Leonida Pascalopol - nobleea sufleteasc, Stanic
Raiu - arivismul i demagogia, Aglae - rutatea i invidia etc;
Influene balzaciene

Compoziia romanului:
a). Tema romanului
Romanul ilustreaz viaa burgheziei bucuretene de la nceputul secolului al XXlea, societate degradat sub puterea banului. Intreaga aciune a romanului se
construieste n jurul averii lui mo Costache Giurgiuveanu si a reactiei celorlalte
personaje interesate mai mult sau mai puin de motenire.
Balzac considera ca banii, averea au putere distrugtoare asupra eticii unei
societi,
b). Motivul literar
motivul literar al motenirii:
Majoritatea personajelor pazesc cu strnicie integritatea averii lui Costache
Giurgiuveanu. De exemplu: Aglae Tulea se opune cu vehemen nfierii
Otiliei de ctre Costache, iar cnd acesta moare, instituie o adevrat paz
militar pentru a "nu fi nstrinat nici un obiect din casa fratelui: "... s fii cu
ochii n Patru, s nu ia cineva vreo hrtie, vreun lucru, nici un cap de a, aici
eu rasund, ca unica rud mai de aproape".
motivul paternitii
Clinescu ii intitulase iniial romanul "Prinii Otiliei". Ideea paternitii este
de influen balzacian, preluat probabil din romanul "Mo Goriot", n care
11

degradarea relaiilor din cadrul familiei duce la degradarea ntregii societi.


c). Relaiile interfamiliale sunt conflictuale i degradate
- Sentimentele paterne ale lui Costache Giurgiuveanu pentru Otilia sunt
nvinse de avaritia personajului, el neputnd asigura "fe-fe-fetiei" lui traiul n
viitor, tnra fiind nevoit s se mrite cu Pascalopol.
- Acesta, la rndul lui, nu-i definete foarte bine sentimentele fa de Otilia,
nu tie ct o iubete ca un tat i ct ine la ea ca la o iubit, nu poate
distinge "ce e patern i ce e viril" n relaia sa cu tnra Otilia.
- Relaia familial a Aglaei cu fratele ei, Costache, se degradeaz profund din
cauza averii acestuia, distrugnd orice sentimente fraterne ntre cei doi.
- Relaia familiei Olimpia - Stanic Raiu se rezum la discursuri fade despre
familie i societate, tema dizertaiilor sale fiind paternitatea, o teorie
demagogic prin care Stanic stoarce bani de la oricine.
- Aurica i-ar dori o familie, dar concepia sa este complet fals, alergnd
disperat dup brbai, nu reuete s-i ntemeieze un cmin.
- De asemenea, relaiile din cadrul familiei Tulea sunt total degradate, Aglae
stpnete cu autoritate distrugtoare destinele copiilor ei, iar Simion, ca tat
i ca so, este total neavenit, incapabil i dezinteresat de a fi un "cap de
familie".
d). Tipologia personajelor: fiecare erou al romanului este dominat de o
trstur de caracter puternic.
- Costache Giurgiuveanu este ntruchiparea avarului,
- Stanic Raiu este tipul parvenitului, al arivistului, descendent al lui Dinu
Pturic, iar demagogia lui se nscrie n descendena lui Nae Caavencu.
- Aglae este "baba absolut fr cusur n ru"
- Titi - tipul retardatului
- Felix este definit de autor ca "martor i actor"

12

- Otilia, eternul feminin enigmatic.


e). Tehnica detaliului:
- Actiunea este foarte exact incadrata n timp i spaiu: Actiunea are loc:
o

"ntr-o sear, de la nceputul lui iulie 1909, cu puin nainte de orele


zece, [...]

o n strada Antim, venind dinspre strada Sfinii Apostoli..."


- Descrierea casei lui Costache Giurgiuveanu este amanuntita
o "zidria era crpat i scorojit [...] un grilaj nalt i greoi ruginit i
czut puin pe spate...")
- Conturarea personajelor se bazeaz pe folosirea detaliului att pentru
descrierea fizionomiei acestora ct i pentru descrierea coafurii, a
mbrcmintei, a gesturilor, a timbrului vocii, construind sonajul in totalitate,
fizic, moral i n micare.
- Esenial pentru ncadrarea romanului n realismul balzacian este modul
in care autorul prezinta nsuirile personajelor. Insusirile acestora deriva din
mediul n care triesc. Din descrierea interioarelor rezulta psihologia
personajelor. Exemplul n acest sens este casa lui Costache Giurgiuveanu.
Prin contrastul dintre pretenia de bogie i bun gust al locatarilor i
realitatea mizer i srccioas, ceea ce sugereaza trsturile acestora:
incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din
limitarea artei clasice), delsarea (starea precar a locuinei).
f). Tehnica focalizarii: restrngerea treptat a cadrului de la strad la cas, la
interioare i la personaje.
Elementele romantice:
Se adaug celor balzaciene, prin cteva trsturi evidente:

folosirea antitezei:
o n caracterizarea unor personaje, Felix cu Titi, Otilia cu Aurica, mo
Costache cu Pascalopol. Ele au trsturi eseniale opuse : inteligen,
13

ambiie, frumusee, delicatee, farmec, generozitate, n antitez cu


debilitatea mintal, apatia, urenia, acreala, rutatea, invidia, avariia;

descrierea naturii Brganului ntr-un registru fantastic, descrierea casei


vechi, prginite, cu scri care scrie, cu giurgiuvele scorojite amintind de
casa lui Dionis din nuvela eminescian;

motivul "orfanului", evideniat n roman prin Felix i Otilia, supui - din


aceast cauz - rutilor nveninate ale clanului Tulea;
Elemente modernitate

Modul in care isi construieste personajele:


a). persoajele au un comportament ambigu
Spre exemplu:
- mo Costache are o iubire profund pentru Otilia
- Stnic Raiu: este simultan si demagog al ideii de paternitate i
sentimental. Astfel, cnd vorbete, chiar are impresia c ii dorete un copil,
cu toate ca bieelul pe care il avusese ii murise din cauza neglijenei sale i
a Olimpiei, soia lui.
b). ele sunt construite n funcie de etica lor:
- unele sunt dominate de moralitate (Felix, Otilia, Pascalopol)
- altele - de interese meschine (Aglae, Stnic).
Spre exemplu:

inteligena lui Felix este n contrast cu imbecilitatea lui Titi

feminitatea misterioas a Otiliei - cu urenia Aurici.

Otilia e un personaj complex si contradictoriu:


- fetia cuminte i iubitoare pentru mo Costache
- fata admirabil, superioar pentru Felix
- femeia capricioas, dar i copilroas pentru Pascalopol
- o dezmat, o stricat pentru Aglae
14

- o fat deteapt, cu spirit practic pentru Stnic


- o rival n cstorie pentru Aurica.
Aceast constuctie da o nota de autenticitate.
c). autorul transmite date concrete, obiective ale comportamentului
personajelor: exemplu: caracteristicile psihice deviante (alienarea-Titi,
senilitatea-Simion)
Tehnica narativ utilizata

Discursul aparine unui narator omniscient, omniprezent, care relateaz


la persoana a treia. Dei pare ca naratorul nu se implica n aciune, el
face mai mult dect att, comenteaz permanent evenimentele.

introducerea n naraiune a unor secvene tipice genului dramatic, cum


este aceea a jocului de cri la cptiul lui mo Costache care agoniza.
Prin intermediul monologului interior, sunt evideniate gndurile personajelor
prezente, fiecare preocupat de o alt problem, niciunul sensibil la drama
muribundului

utilizarea umorului, alt element al originalitii lui G. Clinescu:


personajele caricaturi (Simion), prezena unor teme i motive specifice
comediei.
Elementele realiste:

tema are reflect stadiul societii burgheze n plin degradare moral sub
puterea mistificatoare a banului, cruia "i se nchin toi";

personajele sunt tipice, luate din realitatea oricrei societi, tipuri umane
specifice, determinate social n raport cu mediul. (N.Filimon, I.L.Caragiale);
Elemente de obiectivitate :

Prin:

15

a)

tem (raportarea unei societi degradate moral, pentru care banul are
valoare suprem) si motivul literar (al paternitatii si mostenirii) vezi
mai sus

b)

structur (sferic)

c)

tehnica detaliului vezi mai sus

d)

crearea de personaje tipice.

b) Structura
Romanul este structurat pe dou mari planuri narative:
- povestea de iubire dintre Felix i Otilia
- si ncercrile familei Tulea de a moteni averea lui Costache, pe de alt
parte.
Aciunea romanului ncepe cu venirea la Bucureti a tnrului Felix Sima, un
orfan care terminase liceul la Iai i voia s devin medic. El sosete n casa
unchiului su, Costache Giurgiuveanu. Acesta o crete pe Otilia Mrculescu, fiica
sa vitreg, cu intenia de a o nfia. Giurgiuveanu are o sor, Aglae Tulea, care o
consider pe Otilia un pericol pentru motenire.
Lupta pentru motenirea btrnului este dat de Aglae i de ginerele ei, Stnic
Raiu. Acetia vor, fiecare pentru el, s pun mna pe banii lui C. Giurgiuveanu.
Tocmai de aceea ei vin foarte des n casa lui Costache i vor s fie siguri c
btrnul nu o nfiaz pe Otilia i nici nu face vreun testament.
Cei doi bnuiesc c mo Costache ine ascuns n cas o mare sum de bani.
La un moment dat, mo Costache se mbolnvete i atunci Aglae i aduce
toat familia n casa btrnului, ateptndu-i moartea. Totui Costache i revine,
dar mai trziu n urma unui efort mare, paralizeaz, ceea ce o determin pe
Aglae s se rentoarc.
n cele din urm, banii sunt furai de arivistul Stnic chiar de sub salteaua
bolnavului paralizat i din cauz c a fost jefuit fr s poat face nimic,
Costache moare.

16

d) crearea de personaje tipice.


Personajele sunt umane, se incadreaza in anumite tipologii, ceea ce da
obiectivitate romanului:
- ele se definesc printr-o singur trstur, fixat nc de la nceputul
romanului i nu evolueaz, cu excepia lui Felix.
restul reprezint caracterele clasice, balzaciene: aristocratul rafinat (Pascalopol), cocheta
(Otilia), femeia uoar (Georgeta), lacomul (Aglae) avarul (mo Costache), arivistul (Stnic
Raiu), debilul mintal (Titi), fata btrn

17