VII.

MEDICAMENTE ANTIDIABETICE
Diabetul zaharat (DZ) este o boala cronica caracterizata prin tulburari ale
metabolismului glucidic cu hiperglicemie si tulburari ale metabolismului proteic si
lipidic.
Dupa criteriul clinic, DZ se clasifica in:
a. Diabet zaharat insulinodependent sau tip 1
necesita obligatoriu administrarea de insulina, existand o lipsa
importanta a hormonului datorita incapacitatii secretorii a pancreasului
apare cel mai frecvent in copilarie sau adolescenta denumit si diabet
juvenil
b. Diabet zaharat insulinoindependent sau tip 2
are drept cauza un deficit relativ al hormonului; hiperglicemia se
datoreaza unei combinatii intre secretia deficitara si actiunea deficitara a
insulinei
nivelul glicemiei poate fi controlat prin dieta sau prin dieta +
antidiabetice orale.
DZ este caracterizat prin hiperglicemie (nivelul glicemiei, dimineata, pe
nemancate, este > 126 mg/100 dL sange sau nivelul glucozei este > 200 mg/100 dL
sange) si glicozurie (atunci cand se depaseste pragul renal de reabsorbtie al glucozei
din urina).
Simptomele DZ:
poliurie
polidipsie
polifagie
tulburari de vedere
infectii frecvente
ANTIDIABETICE ORALE ( Hipoglicemiante orale )
Sunt compusi de sinteza, activi pe cale orala, utilizati in diabetul zaharat tip 2
forme usoare/medii, cand boala nu poate fi controlata numai prin dieta, iar injectia cu
insulina nu este indispensabila.
Clasificare dupa structura chimica si mecanismul de actiune:
1. sulfamide antidiabetice (sulfoniluree)
2. biguanide
3. tiazolidindione
4. inhibitori ai -glucozidazei: acarboza GLUCOBAY
5. alte hipoglicemiante orale: repaglinid NOVONORM

1. Sulfamide
Clasificare:
a. antidiabetice de generatia I
au potenta mica, sunt active in doze cuprinse intre 250 mg si 1 g/zi
exemple:
tolbutamida
gliciclamida
clorpropamida
tolazamida
acetohexamida
b. antidiabetice de generatia II
au potenta superioara, sunt active la doze cuprinse 10 si 100 mg/zi
efectele adverse sunt reduse
exemple:
glibenclamid
glipizid
gliclazid
gliquidon
glimepirid
Indicatii in DZ de tip 2, forme stabile, usoare pana la moderate, care nu
prezinta risc de cetoacidoza, si care nu pot fi controlate eficient numai prin dieta,
scadere ponderala a pacientilor supraponderali, exercitii fizice.
Reactii adverse:
tulburari digestive (greata, voma) diminua prin fractionarea dozei sau
reducerea ei
eruptii cutanate, prurit etc.
efecte secundare hipoglicemie accentuata in caz de supradozare sau in
insuficienta renala sau hepatica.
Formula generala:

Relatia structura chimica actiune farmacologica

Grupa sulfoniluree ( SO2NHCONH ) este esentiala pentru actiunea

hipoglicemianta:
separarea grupei sulfonil de restul de uree prin lanturi alchilice sau cicluri
scaderea actiunii hipoglicemiante
lipsa grupei sulfonil micsorarea semnificativa a activitatii
inlocuirea grupelor NH din uree cu grupa CH2 compusi inactivi
grupa SO2 trebuie sa fie legata de un radical aromatic; legarea de un radical
alifatic disparitia actiunii hipoglicemiante
Nucleul aromatic poate avea diferiti substituienti: grupe alchilice mici, alcoxil,
acil, halogen, in diferite pozitii:
substitutia in pozitia para este cea mai avantajoasa, dar si in meta
conduce la compusi activi
derivatii 3,4-disubtituiti sunt activi
radicalul R grefat pe nucleul benzenic influenteaza in primul rand
durata de actiune a compusilor, functie de metabolizare. De exemplu:
- tolbutamida (R = CH3) dispare rapid din fluxul sanguin
datorita oxidarii rapide a grupei CH3 la COOH, cu obtinerea
unui metabolit inactiv, care este repede excretat
- clorpropramida (R = Cl) este metabolizata mai lent si astfel
are durata de actiune mai lunga
cei mai activi compusi ai clasei au pe nucleul aromatic, in pozitia para,
substituienti care au in structura o grupa carboxamidica legata de un
nucleu aromatic, iar R este un radical ciclohexil (ex: glibenclamid,
glipizid.)
Radicalul R poate fi alchil (normal sau ramificat) cu 3 sau 4 atomi de carbon
sau ciclic saturat cu 5-8 atomi de carbon; daca R este un nucleu aromatic compusi
toxici.
Mecanismul de actiune al arilsulfonilureelor:
2 tipuri mecanisme:
o mecanism pancreatic stimularea secretiilor pancreatice de insulina,
eficacitatea fiind conditionata de pastrarea capacitatii secretorii a
celulelor din pancreas
o mecanism extrapancreatic sensibilizarea celulelor la actiunea insulinei,
prin cresterea numarului receptorilor specifici pentru hormon.
- Diminueaza glicogenoliza si gluconeogeneza, grescand glicogenul hepatic
- Cresc utilizarea glucozei in tesuturi (muschi)
3

Generatia I
TOLBUTAMIDA (DCI)

Denumire IUPAC: 1-butil-3-tosiluree

FR X: Tolbutamidum, SEPARANDA
Actiune:
- durata de actiune relativ scurta (6-12 ore) din cauza metabolizarii rapide:

Se administreaza in DM 3 g/zi in 2-3 prize.

Tolbutamid sare de sodiu = utilizata in proba hiperglicemiei provocate prin
explorarea metabolismului glucidic, administrata IV timp de 1 h.
GLICICLAMIDA (DCI)

Produs oficinal, prevaut in FR IX.

Actiune: mai activa decat tolbutamida.

CLORPROPAMIDA (DCI)

Denumire IUPAC:1-(4-clorofenilsulfonil)-3-propiluree
Actiune:
- mai intensa si mai prelungita datorita metabolizarii lente atomul de clor
protejeaza pozitia para de oxidarea metabolica
- efectul dureaza pana la 24 h
- la bolnavii cu insuficienta hepatica si insuficienta renala si la varstnici, poate
provoca hipoglicemie prelungita (care este toxica).
TOLAZAMIDA (DCI)

Actiune: comparabila cu clorpropamida, in ceea ce priveste potenta, dar are durata de

actiune mai scurta (10-14 h); comparativ cu tolbutamida are durata de actiune mai
lunga, datorita existentei celor 2 metaboliti activi.
ACETOHEXAMIDA (DCI)

Potenta si durata de actiune se situeaza intre tolbutamida si clorpropamida.

Este metabolizata rapid in ficat prin reducere la forma redusa, hidroxihexamida, cu
T mai mare.

Generatia II
- pe nucleul aromatic, in pozitia para exista o grupare carboxamidica aromatica
despartita de nucleul benzenic printr-un lant de 2 atomi C
- in general radicalul de la uree este ciclohexil
GLIBENCLAMIDA (DCI)

Sinonim: gliburid
FR X: Glibenclamidum
Actiune:
- se leaga de proteinele plasmatice in proportie mare (97%), ceea ce contribuie la
actiunea prelungita efectul hipoglicemiant se mentine pana la 24 h.
- are o potenta mare, dozele echiactive fiind de 5 mg glibenclamida = 250 mg
clorpropamida = 1000 mg tolbutamida
- se elimina aprox 50% renal si 50% hepatic (Cind. in insuficienta renala si hepatica)
- RA mai putin frecvente decat la generatia I
GLIPIZID (DCI)

P.F: Minidiab, Glucotrol

Nucleul benzenic inlocuit cu nucleul pirazinic.
Actiune:
- absorbtie rapida din tubul digestiv, alimentele intarzie si diminua absorbtia
- efectul variaza intre 12-24 h
Utilizare:
- oral, initial, 2,5-5 mg dimineata, apoi 5-15 mg/zi 40 mg/zi; cu aprox 20 min
inainte de masa.
6

GLICLAZID (DCI)

P.F.: Diaprel
Actiune: comparabila cu a glibenclamidei, dar cu potenta mai mare.
Amelioreaza evolutia retinopatiei diabetice
GLIQUIDON (DCI)
P.F.: Glurenorm.
Absorbtie rapida, durata scurta de actiune.
GLIMEPIRIDUM (DCI)

P.F.: Amaryl, Glimepirid

Cel mai potent derivat al clasei sulfamidelor hipoglicemiante
Inlocuirea nucleului benzenic, respectiv pirazinic, cu nucleu pirolidinic, efect
favorabil asupra actiunii, absorbtie rapida si completa
Durata de actiune > 24 h.
2. Biguanide
- scad glicemia crescuta a diabeticilor fara sa modifice practic glicemia normala. Se
comporta ca substante antihiperglicemiante (spre deosebire de insulina si sulfamidele
antidiabetice care sunt hipoglicemiante)
- mecanismul de actiune este diferit de cel al sulfamidelor antidiabetice:
o mecanism extraprancreatic:
inhiba gluconeogeneza si glicogenoliza hepatica
stimuleaza glicoliza anaeroba
favorizeaza captarea glucozei in muschi si tesutul adipos si stimuleaza oxidarea
acesteia
inhiba absorbtia glucozei in intestin.
- actiunea acestora incepe dupa 2-3 zile si este maxima dupa 15-30 zile.
7

Indicatii:
- indicatia principala este diabetul tip 2 al adultului obez, unde intervine favorabil atat
metabolismului glucidic, cat si asupra metabolismului lipidic; scad greutatea
corporala (efect anorexigen), spre deosebire de sulfamidele antidiabetice care uneori
determina crestere in greutate
- in diabetul instabil, unde biguanidele pot inlocui o parte de doza de insulina,
micsorand pericolul scaderii excesive a glicemiei
- biguanidele se pot asocia cu sulfamidele antidiabetice, permitand folosirea de doze
mai mici din ambele categorii de medicamente
Reactii advrese:
- tulburari digestive (gust metalic, greata, voma, constipatie sau diaree)
efectele diminua in intensitate daca dozele sunt reduse sau daca administrarea
se face la mese
- astenie, cefalee, acidoza lactica.
GUANIDINA (DCI)

BIGUANID (DCI)

Actiune: hipoglicemianta.
FENFORMIN (DCI)

Denumire IUPAC: 1-fenetilbiguanid

- retras de pe piata din cauza riscului de acidoza lactica
METFORMIN (DCI)

Denumire IUPAC: 1,1-dimetilbiguanid

P.F.: Siofor, Meguan, Glucophage, Metfogama
Posologie: 1 g 2,5 g/zi, in 2-3 prize, in timpul/dupa mese.
8

BUFORMIN (DCI)

Denumire IUPAC: 1-n-butilbiguanid

F.R. X: Butylbiguanidini tosilas
P.F.: Silubin retard 100 mg
Sub forma de tosilat actiune prelungita
Posologie: 100 mg de 2-3 ori/zi, in timpul/dupa mese.