Capitolul VI

Domeniile de aplicare ale ordonantei presedintiale

6.1. In materia raporturilor de familie
Fie n raporturile dintre soti, fie n raporturile privitoare la ocrotirea minorilor
survin cauze ce motiveaza interventia instantelor judecatoresti pe calea ordonantei
presedintiale; si aceasta deoarece aceasta procedura speciala reprezinta cea mai
rapida cale procesuala pe care o pot folosi sotii pentru luarea unor masuri cu privire la
locuinta, la bunuri sau la obligatia de ntretinere pe care si-o datoreaza reciproc ori cu
privire la ocrotirea intereselor copiilor minori, n scopul de a evita adncirea
nentelegerilor ivite ntre soti, pe de o parte, si ocrotirea de ndata a minorilor, pe de
alta parte. De altfel, n numeroase cazuri, sotii, participanti la ordonanta presedintiala,
si analizeaza modul de comportare, cauzele care au determinat recurgerea la aceasta
procedura si ajung la concluzia ca este vorba de simple nentelegeri, inerente unei
casatorii, iar interesele superioare ale familiei si copiilor impun reluarea vietii
normale de familie1 .
6.1.1 Ordonanta presedintiala in raporturile dintre soti
Potrivit art. 258 NCC, familia se ntemeiaz pe cstoria liber consimit ntre
soi, pe egalitatea acestora, precum i pe dreptul i ndatorirea prinilor de a asigura
creterea i educarea copiilor lor. n timpul casatoriei apar tot felul de nentelegeri ce
determina o despartire n fapt a sotilor sau pot pune n pericol grav sanatatea,
integritatea corporala si chiar viata unuia dintre ei.

1 Constantin Crisu, Ordonanta presedintiala,editia a II a, revizuita si completata cu modificarile intervenite pna la

1 septembrie 1997, pg. 77

Sotii au domiciliul comun. Nentelegerile dintre ei pot ajunge sa faca

imposibila convietuirea lor n locuinta comuna ce constituie domiciliul conjugal. Pe
cale de ordonanta presedintiala se pot lua masuri de urgenta ce au ca rol de a ocroti pe
cei ndreptatiti si de a restabili drepturile ncalcate. Astfel, instanta poate dispune n
caz de urgenta: reintegrarea sotului n locuinta din care a fost izgonit, mpartirea
provizorie a locuintei daca este posibil sau evacuarea sotului turbulent. Referitor la
prima situatie, unii soti, printr-o comportare abuziva si de cele mai multe ori violenta,
reusesc sa izgoneasca din domiciliul conjugal pe celalalt sot sau pe descendentii
minori si sa-i lipseasca de mijloacele de ntretinere.
Cnd fapta nu constituie infractiune si nici contraventie sau n situatia n care
partea interesata nu ntelege sa aleaga calea penala n vederea repunerii n situatia de
fapt anterioara izgonirii, pe cale de ordonanta presedintiala se poate dispune
reintegrarea n locuinta. Instanta are dreptul sa puna n executare hotarrea imediat si
fara somatie sau termen. nsa simpla privare de locuinta, fara ca aceasta sa aiba un
caracter nejust, sau n lipsa stabilirii necesitatii si posibilitatii reintegrarii, nu justifica
admiterea unei cereri de ordonanta presedintiala prin care sa se dispuna reintegrarea1.
Este adevarat ca instanta trebuie sa verifice de fiecare data daca sunt
ndeplinite conditiile art. 996 C.proc.civ. referitoare la conditiile de admisibilitate ale
ordonantei presedintiale, nsa totodata ea trebuie sa examineze n fiecare cauza
consecintele pe care le poate avea reintegrarea. Instanta, n baza rolului activ, are
datoria de a depune toate eforturile ca partile sa reia viata n comun. De altfel,

1 Astfel, n practica exista situatii n care instanta a respins o ordonanta presedintiala de reintegrare. Un astfel
de caz l constituie mprejurarea n care sotia, dupa un an de la parasirea domiciliului conjugal, cere ca sotul s-o
reprimeasca n domiciliu. Instanta si-a motivat solutia de respingere argumentnd ca reclamanta a parasit domiciliul de
buna voie si n lipsa sotului, ocazie cu care si luase toate bunurile proprii. Prin urmare, instanta a decis ca cerintele art.
581 C.civ. (actualul art. 996 NCC) nu mai sunt ndeplinite. ntr-o alta speta, n care de asemenea a fost respinsa o cerere
de reintegrare, instanta a motivat ca sotul nu a fost izgonit, are locuinta si ct timp a locuit mpreuna cu sotia si cu fiica
lui, s-a comportat brutal, batndu-le pe amndoua si scotndu-le dezbracate afara n timpul noptii, mprejurari
recunoscute de reclamant.

instanta trebuie sa observe ca reintegrarea sa nu puna n pericol viata sau sanatatea

celuilalt sot ori a descendentilor minori1.
n ceea ce priveste al doilea caz, n situatia n care continuarea convietuirii n
comun a sotilor pune n pericol viata sau chiar sanatatea unui dintre ei, se poate
dispune, printr-o ordonanta presedintiala, mpartirea provizorie a locuintei. Instanta
va putea dispune o atare mpartire numai dupa ce n prealabil a verificat daca n mod
concret locuinta respectiva poate fi mpartita n doua unitati locative separate, astfel
nct att sa satisfaca interesele legitime ale ambilor soti ct si fara sa modifice
structura interioara a locuintei. Aceasta mpartire nu este definitiva, ci provizorie ce
are ca scop dect evitarea adncirii nentelegerilor ivite ntre soti sau degradarea n
continuare a relatiilor dintre soti.
Evacuarea sotului turbulent poate avea loc numai n cazul n care celalalt sot
(cel terorizat) nu are locuinta, iar locuinta comuna nu poate fi mpartita provizoriu.
Masura fiind provizorie, ea nu este de natura sa nege dreptul de proprietate al sotului
abuziv. El poate cere, pe aceeasi cale, desfiintarea masurii luate, n momentul n care
mprejurarile de fapt care au justificat-o au ncetat sa existe.
n doctrina2, s-a apreciat ca evacuarea este admisibila chiar daca sotul este
proprietarul exclusiv al locuintei, pentru ca nu este vorba de o masura definitiva, de o
negare a dreptului de proprietate, ci de o masura provizorie, impusa de chiar
comportarea sotului evacuat.
6.1.2. Admisibilitatea ordonantei presedintiale cu privire la bunuri

1 C.Crisu, Ordonanta presedintiala op.cit., pg. 85

2 Idem. p. 90

Fa de Codul familiei, Noul cod civil reglementeaza n plus, pe lng

regimul comunitatii de bunuri ale sotilor, regimul comunitii convenionale i
regimul separaiei de bunuri. Dac n cazul acestora din urm, soii sunt cei care
stabilesc nc de la nceput situaia bunurilor, iar n cazul regimului separaiei nu se
pune problema de bunuri comune, n cazul comunitii legale, care constituie nc
regula n materie de regim matrimonial, art. 339 NCC, preia cu oarecare modificari
formularea fostului art. 30 alin. 1 C.fam., si stabileste ca bunurile dobndite n
timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti, sunt de la data dobndirii
lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor.
n momentul n care sotii se despart si nu se nteleg cu privire la folosinta
bunurilor, survin doua situatii ce justifica admisibilitatea ordonantei presedintiale,
respectiv: cel care paraseste domiciliul conjugal ia si bunurile proprii ale celuilalt sot,
uneori si bunurile comune, n parte sau n totalitate; sotul izgonit din domiciliul
conjugal sau silit sa-l paraseasca nu si-a putut lua niciun bun.
Aflat n oricare dintre aceste situatii, sotul deposedat se poate adresa instantei
pe cale de ordonanta presedintiala si poate cere: restituirea bunurilor proprii de uz
personal sau necesare exercitarii profesiunii
n practica si literatura juridica exista o parere unitara n sensul ca pe cale de
ordonanta presedintiala se poate cere restituirea bunurilor de uz personal sau destinate
exercitarii profesiunii si care sunt de stricta necesitate. n ceea ce priveste bunurile de
uz personal care nu sunt de stricta necesitate ct si bunurile proprii, locatarul are
dreptul sa ceara restituirea lor pe calea actiunii de drept comun. nsa daca exista
pericolul de nstrainare, se poate obtine pe cale de ordonanta presedintiala
inventarierea si chiar evaluarea lor de catre un expert, precum si numirea unui
custode. Cum legea nu stabileste care bunuri sunt de uz personal sau destinate
exercitarii profesiei, revine instantei de judecata sarcina sa stabileasca n concret
bunurile ce fac parte din aceste categorii. n acest sens se va apela la criteriul

ntrebuintarii personale, ntrebuintare ce trebuie sa aiba un caracter permanent si nu

ntmplator.
n practica au fost ridicate anumite probleme ce au necesitat o anumita
modalitate de solutionare a conflictelor, precum: bunurile pretinse, desi fac parte
dintre cele de uz personal, nu sunt de stricta necesitate (s-a decis ca lipsa urgentei
trebuie sa duca la respingerea cererii, exceptie facnd bunurile de uz personal care,
desi nu sunt de stricta necesitate, pot fi nstrainate, prin urmare, bunurile de uz
personal care nu sunt de stricta necesitate, cu exceptia celor expuse pericolului de
nstrainare, nu pot fi cerute pe cale de ordonanta presedintiala); sotii au mai multe
profesiuni si poseda bunuri pentru exercitarea fiecareia, caz n care instanta trebuie sa
stabileasca daca exercitarea profesiunilor se face concomitent si permanent sau
ntmplator pentru a putea determina daca admisibilitatea ordonantei presedintiale
este determinata de existenta urgentei. Cnd profesiunea este exercitata permanent si
concomitent1, ordonanta presedintiala este admisibila, iar cnd profesiunea este
exercitata cu caracter ntmplator, trebuie analizate elementele concrete ale cauzei;
sotii au aceeasi profesiune si pentru exercitarea ei au un singur bun, un exemplu
retinut din practica a fost acela n care ambii soti sunt pianisti si poseda un singur
instrument a carui restituire se cere de catre unul dintre ei, motivnd ca i este de
stricta necesitate, n aceasta situatie, instanta trebuind sa stabileasca perioada si
modul de dobndire a bunului; sotii au aceeasi profesiune si fiecare poseda bunul
necesar exercitarii sale , de exemplu sotii sunt ambii croitori si poseda doua masini de
cusut, ambele fiind bunuri proprii ale sotiei. n acest caz, o ordonanta presedintiala
prin care sotul cere sa-i fie data o masina de cusut, orict de necesara i-ar fi, aceasta
ordonanta este inadmisibila. Mai mult, o cerere de drept comun prin care sotul ar
revendica respectiva masina de cusut va fi respinsa ca inadmisibila;

1 Un astfel de exemplu a fost retinut n practica n ipoteza n care sotul exercita permanent si concomitent meseriile de
tmplar, fierar si lacatus, iar instrumentele necesare exercitarii acestor profesiuni sunt retinute de sotie.

Referitor la folosinta bunurilor comune, potrivit art. 345 teza I NCC fiecare
sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul expres al celuilalt sot
el. Aceasta regula, ce enunta principiul constitutional al egalitatii dintre barbat si
femeie, este aplicabila chiar atunci cnd sotii sunt despartiti n fapt. Separarea n fapt
determina luarea unor masuri urgente cu privire la folosirea bunurilor comune.
n niciun caz nu trebuie sa se ajunga pe calea ordonantei presedintiale la o
partajare reala a bunurilor comune, instanta trebuind a se rezuma doar a da n mod
provizoriu unuia dintre soti folosinta unui bun comun. n practica judiciara a fost
evidentiata posibilitatea obtinerii prin intermediul ordonantei presedintiale a
inventarierii bunurilor comune atunci cnd exista posibilitatea nstrainarii de catre
sotul care le detine mai nainte de solutionarea actiunii de divort. Mai mult, prin
aceeasi ordonanta sau printr-una separata se poate dispune evaluarea bunurilor
comune, partial sau n totalitate, daca sunt supuse pieirii sau nstrainarii.
6.1.3. Admisibilitatea ordonantei presedintiale cu privire la pensia de
intretinere
Pna la desfacerea casatoriei, sotii si datoreaza ntretinere. Aceasta obligatie
are caracter reciproc si se mentine chiar daca sotii sunt despartiti n fapt1 . n
momentul n care unul dintre soti este n nevoie datorita lipsei unul cstig prin munca,
acesta are posibilitatea, n baza dreptului sau la ntretinere, sa ceara instantei de
judecata fie pe calea actiunii de drept comun, fie pe calea ordonantei presedintiale
pensie de ntretinere. n practica au fost ridicate destule cazuri ce justificau
admisibilitatea ordonantei presedintiale prin care se cerea pensie de ntretinere. Astfel
de cazuri sunt: sotia n ultimele luni ale sarcinii si n primele luni dupa nasterea
copilului, parasita sau izgonita din domiciliul conjugal sau silita sa-l paraseasca,
neavnd asigurata existenta nici pentru cteva zile; sotul infirm si fara venit etc.

1 Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ediia a VIII-a, Ed. Universul
Juridic, Bucureti, 2006 op. cit., pg. 31

Cnd necesitatea acordarii ntretinerii se impune de urgenta, se poate stabili

provizoriu prin ordonanta presedintiala o pensie de ntretinere lunara. n acest caz
cererea de ordonanta presedintiala nu este conditionata de existenta actiunii de divort.
6.1.4. Ocrotirea minorilor
Ordonanta presedintiala este folosita n scopul apararii intereselor minorilor.
n cadrul acestei proceduri nu se face nicio deosebire ntre copiii din casatorie si cei
din afara casatoriei sau adoptati; si aceasta deoarece, n domeniul dreptului familiei,
egalitatea n drepturi dintre copilul din casatorie si cel din afara casatoriei este unul
dintre principiile de baza. Ocrotirea se acorda tuturor copiilor pe timpul minoritatii.
Titularul cererii de ordonanta presedintiala este nsusi minorul, indiferent de vrsta;
iar cererea poate fi introdusa de reprezentantul legal, de procuror, de autoritatea
tutelara sau de o institutie de ocrotire. Pe lnga verificarea ndeplinirii conditiilor art.
996 C.proc.civ., instanta trebuie sa faca apel si la alte criterii de apreciere a
intereselor copilului minor. Aceste criterii de apreciere nu trebuie limitate numai la
asigurarea bunastarii materiale si a unei ngrijiri corespunzatoare. Trebuie sa se ia n
calcul modul n care se presupune ca va fi tratat minorul, modalitatea si afectiunea pe
care ar putea-o gasi ntr-o masura mai mare la unul dintre parinti.
Orice schimbare a mprejurarilor care ar face masurile luate
necorespunzatoare intereselor copiilor determina o modificare a lor ntruct drepturile
parintilor fata de copiii minori sunt prevazute exclusiv n interesul acestora.
Principalele masuri de ocrotire ale minorilor sunt: stabilirea domiciliului minorilor;
restituirea copilului de catre sotul care l-a luat n mod abuziv si ncredintarea
minorului spre crestere si educare.
Copilul minor si are domiciliul la parintii sai sau la acele dintre parinti la care
locuieste de fapt . Daca parintii nu locuiesc mpreuna si nu se nteleg n legatura cu
domiciliul minorului, va reveni instantei de judecata obligatia de a-I stabili acestuia
un domiciliu. Nu exista un punct de vedere unitar n practica n sensul daca se poate

stabili domiciliul minorului pe cale de ordonanta presedintiala. Unii autori1 socotesc

justa posibilitatea stabilirii domiciliului pe cale de ordonanta presedintiala
considernd ca n caz de urgenta, instanta are obligatia sa recurga la aceasta
procedura speciala, fiind cea mai rapida cale procesuala de rezolvare provizorie a
unui litigiu care nu suporta amnare, retinndu-se cu att mai mult ca este vorba de
apararea intereselor unui minor.
Ori de cte ori sotii sunt despartiti n fapt, indiferent daca sunt sau nu n divort
si nu se justifica scindarea ocrotirii parintesti, masura de ocrotire provizorie este
stabilirea domiciliului minorului la unul dintre parinti. Si aceasta deoarece masura
ncredintarii minorului avnd caracter de sanctiune civila, trebuie luata numai n
cazul n care unul dintre parinti se afla n culpa cu privire la ndeplinirea ndatoririlor
sale parintesti si se ajunge la concluzia ca este n interesul copilului minor sa fie
ncredintat parintelui care-i poate asigura o crestere si o educatie mai buna.
Practica judiciara s-a confruntat adeseori cu situatii n care unul dintre soti, n
loc sa se adreseze instantei judecatoresti pentru a stabili noul domiciliu al copilului, ia
n mod abuziv copilul si-l duce n alt loc cu motivarea ca a facut acest lucru pentru a-i
asigura conditii optime de ntretinere, supraveghere si dezvoltare fizica si morala. n
aceasta situatie se poate cere, pe cale de ordonanta presedintiala, restituirea
minorului, adica restabilirea situatiei anterioare, schimbata de prt n mod abuziv.
Prin urmare, chiar daca sunt despartiti n fapt, niciunul dintre soti nu poate schimba
din proprie initiativa domiciliul minorului. Pentru stabilirea domiciliului copilului
minor, sotul interesat trebuie sa se adreseze, potrivit legii, instantei judecatoresti.
Daca ncalca aceasta prevedere legala, el va putea fi chemat n judecata printr-o
cerere de ordonanta presedintiala pentru restabilirea situatiei anterioare. n ceea ce
priveste faptul dovedirii prejudiciului ntr-o atare situatie, simpla existenta a faptei
abuzive este de natura a nlatura necesitatea dovedirii respectivului prejudiciu; iar

1 C. Crisu, Ordonanta presedintiala, op.cit., pg. 102

urgenta rezulta implicit. De altfel, aceasta masura se impune chiar daca prtul ar
face dovada ca e mai indicat sa fie domiciliul minorului la el; altfel ne-am afla n
situatia de a confirma un abuz si n ultima instanta de a ncuraja pe cei care adopta
astfel de comportamente.
Potrivit NCC1 parintii sunt datori sa-si ngrijeasca copilul. n acest sens ei sunt
obligati sa-l creasca, ngrijind de sanatatea si dezvoltarea sa fizica, de educarea,
nvatatura si pregatirea lui profesionala, potrivit cu nsusirile lui si n conformitate cu
telurile , spre a-l face folositor colectivitatii. Aceasta obligatie nu poate fi ndeplinita
numai n conditiile n care parintele are o conduita morala corespunzatoare, si astfel
a-l putea determina pe minor sa aiba un comportament adecvat normelor de
convietuire sociala. n momentul n care parintele nu-si ndeplineste aceasta obligatie,
este sanctionat, iar instanta va lua mai multe masuri, precum: ncredintarea2 copilului
minor unuia dintre parinti n timpul casatoriei; ncredintarea copilului minor dupa
desfacerea sau ca urmare a constatarii nulitatii ori anularii casatoriei sau ncredintarea
copilului minor altei persoane, unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire.
Indiferent daca sotii se afla sau nu n divort, instanta are dreptul de a lua, la cerere,
masuri provizorii pentru ncredintarea copiilor minori unuia dintre parinti pe cale de
ordonanta presedintiala.
Codul familiei, prin art. 53 alin. 2 si actualmente Noul cod civil, in art. 414,
instituie prezumtia relativa conform cu care, copilul nascut dupa desfacerea,
declararea sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei daca a fost

1 Art 487 NCC Continutul autoritatii parintesti.

2 Institutia incredintarii minorului a fost inlocuita de Noul cod civil cu autoritatea parinteasca.
Astfel, regula in materie o constituie exercitarea in comun, de catre cei doi parinti a auatoritatii
parintesti, cu exceptia situatiilor exceptionale, in care interesul superior al copilului reclama ca
autoritatea parinteasca sa fie exeritata fie numai de catre un singur parinte, fie de organe
specializate. In ceea ce priveste locuinta minorului dupa divortul parintilor, de cele mai multe ori,
acestia nemailocuind impreuna, instanta va stabili la care dintre cei doi parinti minorul va locui in
mod statornic, urman ca celelalt parinte va aiba dreptul de a avea legaturi personale cu minorul.

conceput n timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc nainte ca mama sa fi intrat ntro noua casatorie. Si n aceasta situatie, domiciliul minorului este tot la parintii sai sau
la unul dintre ei, dupa cum acestia continua sa aiba sau nu acelasi domiciliu. Daca
parintii nu mai locuiesc mpreuna fie decid de comun acord domiciliul copilului, fie
n caz de nentelegere, va reveni instantei obligatia de a locuinta copilului la dintre
parinti, autoritatea parintesca urmand sa fie exercitata in comun de catre ambii parinti
daca instanta nu hotaraste altfel. Regula este ca minorul trebuie sa locuiasca mpreuna
cu ambii parinti. Aceasta regula suporta o exceptie, n situatia n care acesta este
ncredintat spre crestere si educare unei alte familii, unei alte persoane sau unei
institutii de ocrotire. Si aceasta n situatia n care dezvoltarea fizica si morala a
minorului este pusa n pericol22 . n practica au fost retinute ca fiind admisibile
ordonante presedintiale care dispuneau ncredintarea minorului unei alte persoane,
familii sau institutii de ocrotire daca sanatatea, dezvoltarea sa fizica sau morala este
afectata n casa parinteasca n urma unor vicii23 , unor boli grave sau incurabile,
felului de exercitare a drepturilor si prin purtarea abuziva sau prin neglijenta grava a
parintilor n ndeplinirea ndatoririlor de parinte.
Toate masurile de ocrotire luate fata de minor pot fi revocate sau nlocuite
daca mprejurarile care au determinat luarea lor s-au schimbat. Aceasta posibilitate se
bazeaza pe faptul ca toate masurile privitoare la minori nu au caracter definitiv, si
aceasta pentru ca trebuie sa se realizeze o modificare ori de cte ori este necesar n
scopul ocrotirii ct mai bine a minorilor. Prin urmare, criteriul ce sta la baza
modificarii masurilor de ocrotire trebuie sa fie interesul superior al minorului.
Alte masuri de ocrotire ale minorilor sunt: reintegrarea copilului minor n
locuinta din care a fost izgonit sau restituirea bunurilor de uz personal strict necesare
sau destinate pregatirii personale.
Prima masura poate fi luata n momentul n care parintii nu-si ndeplinesc
atributiile instituite de lege si izgonesc din domiciliu copii minori sau refuza sa-l
reprimeasca punndu-le n pericol dezvoltarea fizica, morala si intelectuala. Apoi,

10

minorul are dreptul sa pretinda restituirea bunurilor de uz personal sau destinate

pregatirii profesionale n cazul n care i-au fost retinute fara drept de o alta persoana.
Aceasta situatie se iveste n general cnd minorul este alungat din locuinta.

6.2. In materia raporturilor de vecinatate si proprietate

Raporturile de vecintate dintre proprietari impun anumite restricii, sarcini i
respectarea unor reguli legale sau convenionale, a cror nclcare poate da natere la
nenelegeri, acestea din urm putnd fi rezolvate provizoriu pe calea ordonanei
preediniale, dac sunt ndeplinite cerinele prevzute de 996 C. pr. civ. Astfel, dac
unul dintre vecini execut lucrri care pun n pericol imobilul sau nchid accesul la
acesta, se poate obine pe calea ordonanei preediniale sistarea executrii lucrrilor
respective. Dac se depoziteaz materiale astfel nct zidul sau gardul comun este
ameninat s se prbueasc, se poate cere ridicarea acestora; dac se pune n
funciune o main care produce zgomote foarte puternice, ce tulbur folosina
normal a locuinei, se poate solicita s se ordone ncetarea funcionrii mainii
respective etc. De asemenea, pe calea ordonanei preediniale, se poate obine
meninerea dreptului de servitute, ori ncetarea unei servitui create sau folosite n
mod abuziv.

6.3. In materia raporturilor locative

n cadrul raporturilor locative, se ivesc numeroase litigii fie ntre locatari si
locatori, fie ntre locatari, fie ntre locatar si locator, pe de o parte, si terte persoane,
pe de alta parte. Raporturile locative sunt reglementate de Legea nr. 144/1996 a
locuintei1 , ca norma speciala si de Codul civil, ca norma generala.

11

Cea mai importanta obligatie a locatorului 1 este cea de a asigura locatarului

folosinta pasnica a locuintei. n vederea realizarii acestei obligatii, acesta trebuie: sa
predea locatarului lucrul n asa stare nct sa fie folosit; sa ntretina lucrul n buna
stare pentru ca locatarul sa se poata servi de el potrivit scopului pentru care l-a
nchiriat; sa se abtina de la orice fapt de natura sa tulbure pe locatar n linistita
folosinta a lucrului nchiriat. Pe lnga asigurarea folosintei netulburate a lucrului
nchiriat, locatorul trebuie sa-l garanteze pe locatar mpotriva tulburarilor provenite
din partea unei terte persoane si pentru vicii ascunse ale lucrului nchiriat3 .
Obligatiile principale ale locatarului sunt: sa foloseasca lucrul nchiriat ca un bun
proprietar si numai potrivit destinatiei stabilita prin contract; sa plateasca chiria; sa
efectueze reparatiile locative la care este obligat prin contract si sa restituie lucrul
nchiriat dupa expirarea sau rezilierea contractului.
ndeplinirea necorespunzatoare, nendeplinirea sau ntrzierea n ndeplinirea
unor obligatii de catre locator/locatar pot crea pentru cealalta parte pericolul pierderii
unui drept sau cauzarea unei pagube iminente. Pentru evitarea acestor consecinte,
partea prejudiciata are dreptul sa ceara instantei luarea unor masuri urgente si daca
sunt ndeplinite conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, poate opta
pentru declansarea acestei proceduri.
Situatiile n care locatarul poate folosi ordonanta presedintiala sunt: locatorul
nu preda bunul nchiriat; locatorul nu mentine bunul nchiriat apt pentru a fi locuit
sau locatorul nu asigura folosinta pasnica a lucrului nchiriat. n practica, au fost
admise ordonante presedintiale pentru: constatarea starii locuintei nchiriate;
constatarea starii lucrului nchiriat cu ocazia predarii-primirii sale; constatarea starii
lucrului nchiriat n tot cursul locatiunii; asigurarea folosintei pasnice a lucrului
nchiriat si restituirea bunurilor de uz personal sau necesare exercitarii profesiei; n
1 Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. II: Locatiunea. nchirierea locuintei. Arendarea.
Antrepriza. Mandatul, editia a IV a, actualizata de Lucian Mihai si Romeo Popescu, Ed. Universul Juridic, Bucuresti
2006, p. 97; Francisc Deak, Contractul de nchiriere a locuintei, Ed. Actami, Bucuresti 1997, p. 3-6, 102.

12

tot cursul locatiunii, locatorul are obligatia sa efectueze toate reparatiile necesare care
cad n sarcina sa nct locatarul sa poata folosi lucrul nchiriat n scopul pentru care la nchiriat. Nendeplinirea acestei obligatii da dreptul locatarului sa se adreseze
instantei judecatoresti pentru a constata starea n care se afla lucrul nchiriat, ct si
eventual sa fie luate masuri nct sa se poata folosi de el.
Locatarul poate cere sa se faca constatarea n momentul predarii-primirii
lucrului nchiriat, ct si n tot cursul locatiunii. n cadrul acestei procedurii constatarii
starii lucrului nchiriat cu ocazia predarii-primirii sale, instanta poate numi un expert
care sa constate ce lucrari trebuie terminate sau refacute si eventual valoarea lor,
pentru ca lucrul nchiriat sa poata fi ntrebuintat potrivit destinatiei. Totodata, instanta
trebuie sa stabileasca n concret ndeplinirea cerintelor privind conditiile de
admisibilitate ale ordonantei presedintiale. De asemenea, instanta trebuie sa se
pronunte si cu privire la apararile locatorului, referitor la refuzul de a termina sau de a
reface lucrarile pretinse. Prin urmare, instanta este tinuta a face un examen sumar al
cauzei si sa cerceteze aparenta dreptului locatarului de a pretinde locatorului sa
efectueze lucrarile pretinse. Daca nu se poate stabili aparenta dreptului locatarului,
atunci respectiva ordonanta presedintiala trebuie respinsa. Nendeplinirea obligatiei
de a efectua n tot timpul locatiunii si ct mai urgent posibil toate reparatiile pe care le
necesita lucrul nchiriat poate limita sau face imposibila folosirea lucrului nchiriat de
catre locatar1.
Fiind dator a asigura locatarului folosinta pasnica a lucrului nchiriat,
locatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt personal care ar avea drept consecinta
tulburarea locatarului n folosinta bunului. De asemenea, locatorul este dator a-l
garanta pe locatar mpotriva oricaror tulburari de drept a folosintei lucrului nchiriat
ce ar putea proveni din partea unui tert. Locatorului i sunt interzise actele abuzive

1 Exemple de astfel de situatii sunt: locatorul refuza sa repare ascensorul, instalatia electrica; prin acoperisul cladirii si
apoi prin tavane patrunde apa, iar locatorul refuza sa repare etc.

13

prin care mpiedica pe locatar sa foloseasca curtea, ascensorul, holul comun etc.
Savrsirea unor astfel de acte, prin care se ncalca obligatia de a asigura locatarului
folosinta pasnica a lucrului nchiriat, deschide acestuia calea procedurii ordonantei
presedintiale prin intermediul careia se poate cere desfiintarea sau interzicerea actelor
abuzive si restabilirea situatiei de fapt anterioare.
Practica judiciara este bogata n exemple de mprejurari din care s-au putut
retine elementele caracteristice ale ordonantei presedintiale, precum: locatorul a
construit un zid care mpiedica pe locatari sa mai foloseasca locuinta; iar un alt
locatar a construit un gard pentru ca locatarii sa nu mai poata folosi curtea imobilului;
locatorul a ntrerupt lumina prin scoaterea busoanelor de la tabloul electric; locatorul
a ncuiat cele doua usi de la intrare n locuinta locatarului; locatorul a astupat cu tabla
iesirea fumurilor de la cosurile sobelor aflate n folosinta unor locatari etc.
Exista situatii cnd cu ocazia parasirii de catre locatar a lucrului nchiriat,
locatorul i-a retinut anumite bunuri proprii sub diverse motive. n practica si literatura
juridica exista o parere unitara n sensul ca pe cale de ordonanta presedintiala se
poate cere restituirea bunurilor de uz personal sau destinate exercitarii profesiunii si
care sunt de stricta necesitate. n ceea ce priveste bunurile de uz personal care nu sunt
de stricta necesitate ct si bunurile proprii, locatarul are dreptul sa ceara restituirea lor
pe calea actiunii de drept comun. nsa daca exista pericolul de nstrainare, se poate
obtine pe cale de ordonanta presedintiala inventarierea si chiar evaluarea lor de catre
un expert, precum si numirea unui custode. Cum legea nu stabileste care bunuri sunt
de uz personal sau destinat exercitarii profesiei, revine instantei de judecata sarcina sa
stabileasca n concret bunurile ce fac parte din aceste categorii. n acest sens se va
apela la criteriul ntrebuintarii personale, ntrebuintare ce trebuie sa aiba un caracter
permanent si nu ntmplator.
Exista mprejurari care ndreptatesc pe locator sa ceara instantei protectie n
cazuri urgente, pe cale de ordonanta presedintiala, daca dreptul sau real de proprietate
este amenintat. Principalele mprejurari care pot justifica interventia instantei pe cale

14

de ordonanta presedintiala si masurile care pot fi luate pe aceasta cale pentru

ocrotirea dreptului locatorului sunt: locatarul savrseste abuzuri de folosinta, schimba
destinatia, forma sau structura interioara a bunului; locatorul cere sa poata vizita
lucrul nchiriat; locatorul poate cere sa i se permita a face reparatiile lucrului nchiriat
sau locatorul poate cere sa i se permita a face reparatiile lucrului nchiriat.
Potrivit art. 1799 NCC, locatarul trebuie sa ntrebuinteze lucrul nchiriat cu
prudenta si diligenta si potrivit cu destinatia determinata prin contract, iar n lipsa de
stipulatie speciala, cu destinatia prezumata dupa circumstanta. Prin urmare, locatarul
nu trebuie sa savrseasca abuzuri de folosinta.
Practica judiciara a dat numeroase cazuri de admisibilitate a ordonantei
presedintiale n vederea combaterii si reprimarii abuzurilor de folosinta, precum:
locatarul a transformat holul n bucatarie, ridicnd toate obiectele ce se aflau n hol;
locatarul a facut reparatii improvizate datorita carora s-a produs un incendiu;
locatarul a construit o magazie si un cotet lnga zidul unui cotet, fara consimtamntul
proprietarului si fara autorizatie, constructii care favorizau propagarea unui eventual
incendiu etc.
Locatorul este dator prin nsasi natura contractului, fara sa fie nevoie de nicio
stipulatie speciala, sa asigure locatarului pasnica folosinta a lucrului nchiriat. Aceasta
regula suporta o exceptie, si anume dreptul locatorului de a vizita lucrul nchiriat.
Locatorul are dreptul si interesul sa viziteze lucrul nchiriat pentru constatarea starii
n care se afla, n vederea unei noi nchirieri, n scopul vnzarii si sa verifice daca
imobilul are urgenta nevoie de efectuarea unor reparatii. Se va avea n vedere daca
respectivul contract reglementeaza n mod expres modul de vizitare a lucrului
nchiriat. n aceasta situatie, instanta se rezuma la a asigura executarea acelei clauze.
n lipsa unei clauze exprese, instanta va stabili pe calea unei ordonante presedintiale
zilele si orele cnd locatorul poate vizita lucrul nchiriat. La fixarea vizitelor, instanta
trebuie sa tina cont de doua criterii: vizitele sa nu prejudicieze pe locatari si sa nu
aiba caracter abuziv. n practica judiciara s-a decis ca n situatia n care efectuarea

15

reparatiilor prezinta urgenta si sunt absolut necesare, locatorul poate recurge la

procedura ordonantei presedintiale, pentru a obtine restrngerea locatarului n
folosinta spatiului sau; mai mult poate obtine chiar evacuarea temporara cu conditia
ca pna la terminarea lucrarilor sa puna la dispozitia locatarului o alta locuinta.
Referitor la evacuarea locatarului, solutia de principiu data de jurisprudenta
este n sensul ca aceasta masura nu poate fi dispusa pe calea ordonantei presedintiale,
deoarece vizeaza fondul dreptului, iar nu o masura vremelnica1.
Principala cauza ce sta la baza nasterii litigiilor locative ntre colocatari o
constituie unele actiuni abuzive la care recurge locatarul pentru a mpiedica pe
colocatar sa foloseasca locuinta, dependintele, gradina sau curtea, n scopul pentru
care le-a nchiriat sau comite acte abuzive ce mpiedica n mod grav folosinta lucrului
nchiriat de catre alti colocatari.
Principalele cazuri de abuzuri de folosinta care pot fi reprimate pe cale de
ordonanta presedintiala sunt: mpiedicarea unui colocatar sa foloseasca lucrul
nchiriat; folosirea abuziva a locuintei si savrsirea unor abuzuri si reintegrarea celor
izgoniti din locuinta. La cererea locatarilor interesati, pe calea ordonantei
presedintiale, se poate dispune nlaturarea actelor abuzive savrsite de ceilalti
colocatari. Actele abuzive, n practica au fost retinute ca fiind cele de natura a
mpiedica intrarea n locuinta sau o parte din ncaperi, folosinta curtii, a ascensorului,
a scarii de serviciu etc.
Cazuri de abuzuri de folosinta retinute n practica sunt cnd un locatar:
demoleaza anumite ncaperi comune care pot servi ca magazie de lemne, cotet de
pasari etc.; face anumite constructii care restrng spatiul celorlalti colocatari; darma
sobe aflate n holuri sau sali comune; nstraineaza fara drept bunuri ce se afla n
folosinta comuna etc. Un locatar, printr-o comportare abuziva, poate lipsi pe ceilalti
1 Viorel Mihai Ciobanu, Gabriel Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste grila, Editia 3, p. 425.

16

colocatari de folosinta locuintei. n practica i se recunoaste dreptul celui alungat din

domiciliu sa ceara reintegrarea pe cale de ordonanta presedintiala, ntruct aceasta
este calea pe care se poate restabili urgent, chiar n ziua sesizarii instantei, situatia de
fapt anterioara abuzului.
Este normal si just ca de fiecare data cnd un locatar mpiedica pe un alt
colocatar n folosirea normala a partilor comune ale locuintei sau accesoriilor ei, sa
fie admisibila ordonanta presedintiala prin care sa se dispuna desfiintarea sau
ncetarea unor asemenea piedici.
6.4. In materia executarii silite
Anterior intrarii in vigoare a Noului cod de procedura civila suspendarea
provizorie a executrii silite pe cale de ordonan preedinial este prevzut n
Codul de procedur civil, Cartea V - Despre executarea silit", seciunea a IV-a Contestaia la executare", art. 403 alin. 4 care dispune: n cazuri urgente,
preedintele instanei poate dispune suspendarea provizorie a executrii pe cale de
ordonan preedinial, pn la soluionarea de ctre instan a cererii de suspendare
prevzute de prezentul articol." Acest alineat facea trimitere la suspendarea executrii
silite pe calea dreptului comun, prevzut de alineatele 1 -3 ale art. 403. n temeiul
art. 403 alin. 1, instana competent s soluioneze contestaia la executare sau alt
cerere privind executarea silit, putea dispune suspendarea executrii, dac se
depunea o cauiune stabilit de instan.
n prezent, art. 718 NCPC stabileste in alin. (1) ca pana la solutionarea
contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii
interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda
executarea, iar alin. (7) prevede ca in cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea
prevazuta la alin. (2), instanta poate dispune, prin inheiere si fara citarea partilor,
suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare.

17

Suspendarea provizorie a executrii silite putea fi acordat de instan i n

cazul exercitrii cilor legale de atac mpotriva hotrrilor judectoreti, att n cazul
apelului, cat si in cazul recursului, contestatiei in anulare sau revizuirii.
Daca n cazul apelului, termenul de apel i implicit declararea apelului,
suspend de drept executarea hotrrii de prim instan, fiind exceptate numai
hotrrile cu executare vremelnic, n cazul recursului, C. pr. civ. reglementeaz n
mod excepional suspendarea executrii hotrrii numai n cazurile privitoare la
strmutarea de hotare, desfiinarea de construcii, plantaii sau a oricror lucrri avnd
o aezare fix, precum i n cazurile anume prevzute de lege.
In prezent, n cazul executrii provizorii1, art. 450 alin. (5) NCPC, stabileste
ca pana la solutionarea cererii de suspendare, acesta va putea fi incuviintata
provizoriu, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, cu
respectrea cerintei prevazute la alin.(4), respectiv darea unei cautiuni, in conformitate
cu dispozitiile art. 718 NCPC. In cazul recursului, noul cod prevede posibilitatea
suspendarii executarii, pentru celelalte cazuri in care acesta nu suspenda de drept
executarea2, insa spre deosebire de executarea vremelnica, art. 484 NCPC nu mai
prevede posibilitatea solicitarii unei suspendari anticipate, si nici nu mai face
mentiune despre procedura ordonantei presedintiale.
n situaia contestaiei n anulare, potrivit reglementarii anterioare,art. 319 C.
pr. civ., instana poate suspenda executarea hotrrii a crei anulare se cere, sub
condiia drii unei cauiuni. Rezult c i n cazul contestaiei n anulare, pn la
soluionarea de ctre instana competent a cererii de suspendare preedintele

1 Art. 448 si urm. NCPC

2 n cazurile privitoare la strmutarea de hotare, desfiinarea de construcii, plantaii sau a oricror

lucrri avnd o aezare fix, precum i n cazurile anume prevzute de lege, art. 484 alin. (1) NCPC.

18

instanei poate dispune, pe cale de ordonan preedinial, suspendarea provizorie a

executrii silite.
n cazul cererii de revizuire, partea interesat poate solicita suspendarea
executrii n temeiul art. 325 C. pr. civ., cu aplicarea art. 403 alin. 3 i 4 C. pr. civ. Ca
urmare, suspendarea provizorie pe cale de ordonan preedinial este posibil i
atunci cnd s-a introdus o cerere de revizuire mpotriva unei hotrri judectoreti.
Actualmente, in ceea ce priveste contestatia in anulare si revizuire, noua
reglemetare1, stabileste posibilitatea suspendarii executarii si face trimitere la
dispozitiile prevazute pentru suspendarea execuitarii in recurs.
n ipoteza recursului n anulare Vechiul cod de procedura civila, prevedea
posibilitatea suspendrii executrii silite a hotrrii mpotriva creia s-a declarat
recursul, ns n aceast situaie art. 403 alin. 4 nu mai este aplicabil i deci nu se
poate dispune i suspendarea provizorie pe cale de ordonan preedinial.
n ceea ce privete admisibilitatea cererii de ordonan preedinial prima
condiie ce trebuie ndeplinit este urgena. Preedintele instanei era cel care stabilea
de la caz la caz, n funcie de condiiile particulare ale speei, dac este ndeplinit
aceast cerin.
Criteriile pe baza crora se apreciaz asupra urgenei sunt de natur obiectiv,
criteriile subiective (sociale i morale) fiind irelevante sub acest aspect. Urgena nu se
prezum, ea trebuie dovedit. Condiia urgenei trebuie ntrunit n momentul
sesizrii instanei. Dac n perioada de timp cuprins ntre depunerea cererii i
soluionarea irevocabil a acesteia dispare elementul urgenei, luarea sau confirmarea
msurii vremelnice nu mai este necesar. Exist urgen ori de cte ori exist

1 Art. 507 si art. 512 NCPC.

19

pericolul pierderii unui drept sau crerii unei pagube iminente prin continuarea
executrii1.
Din practica anterioara rezulta c ar mai putea justifica urgena msurii
suspendrii pe cale de ordonan preedinial: nceperea executrii silite n temeiul
unui titlu care nu este executoriu, potrivit legii, sau n temeiul unei hotrri
judectoreti care nu a fost nvestit cu formul executorie, nclcndu-se astfel
dispoziiile art. 372 i 374 C. pr. civ.; declanarea procedurii falimentului mpotriva
debitorului; ndeplinirea de ctre debitor a obligaiei nscrise n titlul executoriu;
necomunicarea somaiei sau a altor acte de executare ctre debitor; nceperea
executrii silite asupra unui bun care nu este proprietatea debitorului sau a garanilor
si; dreptul de proprietate comun asupra bunului imobil supus urmririi pentru o
datorie personal a unuia dintre coproprietari etc2. Caracterul vremelnic rezulta att
din condiiile de admisibilitate ale ordonanei preediniale n general, ct i din
dispoziiile art. 403 alin. 4 C. pr. civ. n temeiul acestui articol suspendarea provizorie

1 Astfel, n practic s-a decis c instana constat c dei executarea silit se afl ntr-o faz
avansat (licitaie public), la dosarul de executare nu este depus raportul de expertiz imobiliar
care s stabileasc valoarea real a imobilului executat, aducndu-se astfel atingere dispoziiilor
art. 373 C. pr. civ. Dat fiind c reclamantele contest tocmai valoarea imobilului de la care ncepe
licitaia, iar instana nu poate analiza concluziile raportului de expertiz, pentru prentmpinarea
unei eventuale pagube n patrimoniul debitoarelor reclamante, va admite cererea i va dispune
suspendarea provizorie a executrii silite pn la soluionarea cererii de suspendare din cadrul
contestaiei la executare si ct privete urgena, ea se regsete n aceea c drepturile
reclamanilor nu s-ar putea realiza n mod eficace pe calea unor aciuni de drept comun i s-ar
pgubi prin ntrziere, dat fiind riscul evacurilor din imobil nainte de soluionarea cererii privind
anularea actului de adjudecare i a celei de anulare a formelor de executare, existnd aparena
nulitii somaiei i a dovezilor de comunicare (somaia emis la 19.07.2002, iar dovezile de
comunicare a acesteia avnd data de 18.07.2002).
2 Dimpotriv, jurispruden a apreciat c nu este justificat urgena n urmtoarele mprejurri: Instana constat c,
avnd n vedere dispoziiile art. 460 alin. 1 C. pr. civ., executarea silit nceput mpotriva terului poprit n baza
hotrrii de validare este legal. Astfel urgena, ca o condiie esenial pentru suspendarea provizorie a executrii
silite n temeiul art. 403 alin. 4 C. pr. civ. nu a fost justificat i n consecin, instana va respinge cererea ca
nentemeiat.", Instana constat c dei s-a fcut dovada existenei contestaiei la executare totui nu s-a fcut
dovada urgenei. n fapt, contestatoarea a formulat o motivare general, invocnd c i s-ar crea prejudicii, fr a
preciza n concret n ce constau aceste prejudicii i fr a ataa dovezi n vederea probrii unor asemenea susineri."

20

pe cale de ordonan preedinial dura pn la soluionarea de ctre instan a cererii

de suspendare introduse n temeiul dreptului comun (art. 403 alin. 1 i 2).
Prin urmare, msura luat pe cale de ordonan era limitat n timp, pe aceast
cale neputndu-se lua msuri definitive. Considerm c ntotdeauna n dispozitivul
ordonanei trebuie s se precizeze limita determinat n timp a suspendrii dispuse,
respectiv, pn la soluionarea de ctre instan a cererii de suspendare introduse pe
calea dreptului comun.
Dei condiia neprejudecrii fondului nu este expres prevzut de art. 403
alin. 4 C. pr. civ., ea decurge din cea anterioar i din condiiile de exerciiu ale
ordonanei preediniale. Neprejudecarea fondului nu nseamn ns c pe aceast
cale s-ar putea dispune o msur arbitrar. Doctrina i jurispruden sunt unanime n
a recunoate judectorului dreptul de a face un examen sumar al cauzei, de a pipi
fondul". n urma acestei examinri sumare, judectorul stabilete de partea cui este
aparena dreptului. Condiia neprejudecrii fondului are drept consecin faptul c pe
calea ordonanei preediniale de suspendare a executrii nu se pot lua i alte msuri
privind executarea silit1.
Aa cum am precizat anterior, msura dispus pe cale de ordonan
preedinial este vremelnic, ea subzist pn la soluionarea de ctre instan a
cererii de suspendare. Astfel, suspendarea provizorie a executrii silite pe cale de
ordonan preedinial are un caracter accesoriu fa de cererea de contestaie la
executare n care s-a solicitat i suspendarea executrii sau fa de cererea de
suspendare a executrii hotrrii judectoreti n cazul exercitrii cilor de atac (apel,
n cazurile prevzute de lege; recurs, contestaie n anulare, revizuire). n absena unei
cereri de suspendare a executrii de drept comun, suspendarea provizorie pe cale de

1 In acest sens, n practic s-a precizat: Art. 280 alin. final C. pr. civ., dispune c suspendarea executrii vremelnice
poate fi ncuviinat i prin ordonan preedinial.Este nelegal hotrrea instanei de a dispune pe calea ordonanei
preediniale anularea formelor de executare, ntruct condiiile de admisibilitate impuse de lege au fost nesocotite.

21

ordonan preedinial este inadmisibil. Soluia este determinat de faptul c n

acest caz nu se respect una din condiiile imperative ale legii (art. 280 alin. 5 C. pr.
civ. sau 403 alin. 4 C. pr. civ)1.

6.5. Domenii in care nu este admisibila ordonanta presedintiala

In domeniul contenciosului administrativ, jurisprudenta a stabilit doau situatii

privitoare la ordonanta presedintiala. Astfel, in ceea ce priveste suspendarea
executarii unui act administrativ, ordonanta presedintiala este considerata a
fi inadmisibila, in cauza fiind aplicabila o procedura prevazuta de legea speciala Legea 554/20042, respectiv articolul 14 al acestei norme. Totusi, aceasta
inadmisibilitate nu se refera si la obligatia de a face in sarcina unei autoritati publice,
iar daca aceasta actiune ar intruni caracterele de urgenta, neprejudecare si
vremelnicie, ordonanta ar fi admisibila in astfel de cauze3.

1 Aceasta este i soluia jurisprudenei. Astfel, ntr-o sentin s-a hotrt: potrivit art. 403 alin.
ultim C. pr. civ., n cazuri urgente se poate dispune suspendarea provizorie a executrii pe calea
ordonanei preediniale pn la soluionarea de ctre instan a cererii de suspendare prevzut
de art. 403 alin. 1 C. pr. civ. Din analiza acestui text legal rezult c suspendarea provizorie pe
calea ordonanei preediniale poate fi dispus numai n situaia n care debitorul promovase
anterior o contestaie la executare n care s se formuleze i cererea de suspendare a executrii
silite n condiiile prevzute de art. 403 C. pr. civ., Cum n cauz reclamanta nu a formulat
anterior contestaie la executare, cererea sa de suspendare este inadmisibil, urmnd a fi respins."

2 Lege nr. 554 din 2 decembrie 2004 a contenciosului administrativ, Publicata in M. Of. nr. 1154
din 7 decembrie 2004
3 Avnd n vedere ca institutia suspendarii executarii actului administrativ are o reglementare speciala, cuprinsa ntr-o
lege derogatorie de la dreptul comun, respectiv art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004, Curtea retine ca institutiei
suspendarii nu i pot fi aplicate dispozitiile art. 581 Cod de procedura civila, excluse n acest mod, deoarece, pe de o
parte, aceste din urma dispozitii sunt, la rndul lor, speciale, asa nct nu se pot completa cu alte dispozitii speciale, iar,
pe de alta parte, sunt incidente prevederile disp. art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,
potrivit carora n litigiile n contencios administrativ nu si gasesc aplicarea normele privind ordonantele presedintiale,
norme incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice si persoanele vatamate n drepturile
sau interesele lor legitime. Existenta unei reglementari cu caracter derogatoriu obliga partea interesata sa urmeze
procedura reglementata prin acest act normativ si nu procedura prevazuta de normele dreptului comun, din Codul de

22

O reglementare interesanta priveste masurile provizorii in materia drepturilor

de proprietate intelectuala, art. 977-978 NCPC. Astfel, alin. (4) al art. 978 stabileste
ca instanta solutioneaza cererea potrivit dispozitiilor de la ordonanta presedintiala,
fara insa a emite propriu-zis o ordonanta presedintiala in acest sens.
Condiiile pentru instituirea msurilor provizorii sunt, potrivit dispoziiilor art.
978 alin. (1) NCPC: dovada credibil c drepturile de proprietate intelectuala fac
obiectul unei aciuni ilicite, actuale sau iminente i dovada c aceast aciune ilicit
risc s produc titularului dreptului un prejudiciu greu de reparat.
Prima problem pe care instana o verific este aceea dac reclamantul are
calitatea de titular al dreptului de proprietate industrial, sau, astfel cum prevd
dispoziiile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, art. 91 alin. (1) din Legea nr.
84/1998, art. 53 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, calitatea de persoan care exercit
dreptul de proprietate industrial cu consimmntul titularului.
Instana nu poate aprecia cu privire la valabilitatea titlului de proprietate
industrial, dect prin raportare la elementele intrinseci precum data limit a
proteciei conferite, clasele de produse i de servicii. Nu poate fi evaluat de instan
caracterul fondat al aciunii n contrafacere.
Ct vreme reclamantul n cererea de ordonan preedinial invoc numai
un drept nscut dintr-o hotrre judectoreasc pronunat ntr-un litigiu n curs, care
are ca obiect soluionarea unui conflict de drepturi, prin care s-a anulat titlul
prtului, acesta nu justific aparena unui drept de proprietate intelectual n
patrimoniul su, iar cererea de ordonan preedinial nu este admisibil1.
procedura civila.

1
Dec. civ. nr. 8 din 1 feb. 2005, C. Ap. Buc., s. a IX-a civ. propr. int., n L. Z. Kroi, op. cit, pp. 92
23

n jurispruden s-a statuat c reclamantul cruia nu i s-a eliberat un titlu de

protecie, dar care face dovada publicrii cererii sale privind dobndirea unui drept de
proprietate industrial justific aparena dreptului, apt a fundamenta o cerere de
ordonan preedinial, deoarece, n temeiul prevederilor legilor speciale, are n
patrimoniul su un drept de proprietate industrial afectat de condiia suspensiv a
admiterii cererii de nregistrare1.
n opinia noastr, n condiiile n care exist o incertitudine cu privire la
existena dreptului care se cere a fi protejat, solicitanii nu au dreptul de a solicita
ordonarea msurilor asigurtorii. Chiar i n cazul exercitrii aciunii n contrafacere,
hotrrea judectoreasc prin care se stabilesc despgubiri pentru fapte de nclcare a
dreptului svrite dup data publicrii cererii de eliberare a titlului de proprietate
industrial poate fi pus n executare numai ulterior admiterii cererii de nregistrare a
dreptului de proprietate industrial. n unele legislaii, s-a adoptat soluia potrivit
creia solicitanii crora li s-a publicat cererea de nregistrare nu au calitate
procesual activ n aciunea n contrafacere. Dac solicitanii formuleaz astfel de
aciuni, soluionarea lor urmeaz a fi suspendat pn la clarificarea regimului juridic
al dreptului pe care este fondat aciunea, sau aciunea este respins ca inadmisibil.
Reclamantul, n cererea de ordonan preedinial, care nu face dovada
publicrii cererii sale de nregistrare nu justific aparena unui drept, deoarece,
potrivit dispoziiilor normative substaniale ale legilor speciale, nu poate exercita,
provizoriu, nicio prerogativ conferit de un drept de proprietate industrial.

93, nota de subsol 110.

1
L. Z. Kroi, op. cit., p. 94 i urm.; Cas, s. civ. propr. int., dec. civ. nr. 5452/2006, n RRDPI, nr.
4/2006, pp. 152 i urm.
24

Nu este ndeplinit condiia aparenei dreptului dac, n etapa soluionrii

recursului n procedura ordonanei preediniale, este adus dovada privind anularea
nregistrrii dreptului de proprietate industrial pe care se ntemeia cererea.
Ordonana de instituire a msurilor provizorii poate fi dat nainte de
formularea aciunii n contrafacere n fond, sau n cursul soluionrii aciunii asupra
fondului. Riscul ca aciunea s cauzeze un prejudiciu greu de reparat este prezumat n
cazul nclcrii drepturilor de proprietate intelectual, deoarece efectele patrimoniale
ale nclcrii drepturilor sunt amplificate n timp i sunt dificil de cuantificat.
Reglementarea msurilor provizorii se justific prin caracterul lor urgent. n
cazul drepturilor de proprietate industrial, condiia urgenei se prezum a fi
ndeplinit, deoarece actele de nclcare a acestora sunt svrite n activiti
comerciale, n mod succesiv, iar efectele patrimoniale ale nclcrii drepturilor sunt
amplificate, pe msura trecerii timpului1.
Urgena se apreciaz cu referire la viitor i nu la trecut, ea trebuie s existe la
momentul introducerii cererii de instituire a msurilor provizorii. Nu este ndeplinit
cerina urgenei dac, pn la data formulrii cererii, ntre pri s-au desfurat timp
de 2 ani raporturi juridice contractuale2.
n cazul n care prejudiciile greu de reparat sunt aduse prin mijloacele presei
scrise sau audiovizuale, instana judectoreasc poate s dispun ncetarea aciunii

1
S-a apreciat c paguba reclamantului este iminent i ireparabil n cazul n care prta svrete
acte de comer profitabile asupra unui produs identic n coninut produsului brevetat de ctre
reclamant, cu consecina acaparrii unui segment de pia cuvenit titularului inveniei. Iminena
prejudiciului deriv din perpetuarea activitii prtei dup eliberarea brevetului, pierderile suferite
de reclamant prin imposibilitatea desfurrii activitii comerciale pe acelai segment de pia fiind
direct proporionale cu creterea patrimoniului prtei prin acte nelegale (dec. civ. nr. 2317 din 22
oct. 2003, C. Ap. Buc., s. a III-a civ., n L. Z. Kroi, op. cit., p. 103)

2
C. Ap. Buc., s. a IX-a civ. propr. int., n RRDPI nr. 1/2007, pp. 217 i urm.
25

prejudiciabile dac prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dac aciunea nu

este n mod evident justificat, potrivit art. 75 NCC, i dac msura luat de instan
nu apare ca fiind disproporionat n raport cu prejudiciile cauzate. Caracterul grav al
prejudiciului iminent poate fi stabilit de ctre instan, prin apreciere. Poate justifica
aciunea pretins ilicit numai terul care exercit drepturile sale cu bun-credin, cu
respectarea limitelor permise de lege sau de conveniile i pactele internaionale
privind drepturile omului la care Romnia este parte.
n materia ordonrii msurilor provizorii, instana este obligat s asigure
proporionalitatea ntre gravitatea nclcrii dreptului de proprietate intelectual i
msurile dispuse. Sunt aplicabile prevederile art. 22 alin. (7) din NCPC. Aprecierea
proporionalitii nu poate fi fcut corect dect dac este asigurat dreptul la aprare
al celui mpotriva cruia msurile sunt ordonate i dac executarea msurilor permite
restabilirea situaiei de fapt.
Este discutabil dac msurile a cror adoptare implic obligaia de asigurare a
caracterului confidenial al informaiilor dobndite n urma punerii lor n executare
(cum sunt cele privind ordonarea comunicrii documentelor bancare, financiare sau
comerciale ori accesului la informaii pertinente, care constituie secrete comerciale,
apte s confere un avantaj concurenial pe pia) sunt msuri care permit restabilirea
situaiei concureniale.
Condiia vremelniciei este ndeplinit n cazul msurilor provizorii, deoarece
durata interdiciilor dispuse este stabilit cu certitudine, chiar i n situaia n care
msurile provizorii sunt instituite nainte de introducerea aciunii de fond i poate fi
estimat prin raportare la durata soluionrii litigiului asupra fondului cauzei[39].
Condiia neprejudecrii fondului este asigurat prin aceea c toate msurile
provizorii sunt msuri a cror executare face posibil restabilirea situaiei de fapt
iniiale, astfel cum impun dispoziiile art. 996 alin. (5) NCPC. Chiar dac prin cererea
de instituire a msurilor provizorii reclamanta invoc aspecte care, dac ar fi
cercetate, ar prejudeca fondul, instana, statund asupra ndeplinirii condiiei
26

neprejudecrii fondului, va stabili limitele n care acesta va fi atins pentru aprecierea

temeiniciei ordonanei preediniale1. Existena unui litigiu n care prtul contest
valabilitatea titlului reclamantului nu mpiedic admiterea cererii de instituire a
msurilor provizorii formulat de ctre reclamant. Dac prtul opune la rndul su
un titlu opozabil reclamantului, apt a justifica actele svrite, instana sesizat cu o
cerere de instituire a msurilor provizorii nu poate reine aparena dreptului n
favoarea reclamantului fr a prejudeca fondul2.
Prejudec fondul instana care analizeaz comparativ pretenii ale
reclamantului i ale prtului, ambele ntemeiate pe cereri de nregistrare a
drepturilor, aflate n curs de soluionare n faa OSIM3.

1
C. Ap. Buc., s. a IX-a civ. propr. int., dec. nr. 308/R din 16 mai 2006, n RRDPI, nr. 4/2006, p. 218;
C. Ap. Buc., s. a IX-a civ. propr. int., dec. nr. 100/R din 16 feb. 2006, n RRDPI, nr. 1/2007, pp. 202
i urm.

2
C. Ap. Buc., s. a IX-a civ. propr. int., dec. nr. 308/R din 16 mai 2006, n RRDPI, nr. 4/2006, p. 218;
C. Ap. Buc., s. a IX-a civ. propr. int., dec. nr. 100/R din 16 feb. 2006, n RRDPI, nr. 1/2007, pp. 202
i urm.

3
C. Ap. Buc., s. a IX-a civ. propr. int., dec. nr. 44 din 10 mar. 2005, n O. Spineanu-Matei,
Proprietate intelectual. Practic judiciar, Ed. Hamangiu, Bucureti, vol. 1, pp. 113-114.
27