CARACTERIZARE ILIE MOROMETE

Cuvantul realism isi are etimologia in termenul frantuzesc le

realisme si reprezinta o conceptie literara conform careia artistul infatiseaza
realul asa cum este, obiectiv, aspirand la veridicitate. In lucrarea Realismul
studiul introductiv este realizt de Marian Popa si descrie realismul ca fiind un
curent ce se pronunta pentru reproducerea excata, completa, a mediului socia,
a epocii in care se traieste, pentru ca (...) exclude orice minciuna, orice
mistificare.
Talent nativ de o forta exceptionala, descinzand din dinastia marilor
scriitori realisti, Marin Preda realizeaza prin Morometii o opera de referinta
in literatura romana.
Prototip al taranului patriarhal, improprietarit cu pamant, personajul
principal al romanului, Ilie Moromete, este o figura unica a lumii rurale. Numit
de criticul Nicolae Manolescu cel din urma taran,acesta nu accepta, pana in
ultima clipa, faptul ca taranul trebuie sa dispara:pana in ultima clipa omul e
dator sa tina la rostul lui, chit ca rostul asta cine stie ce s-o alege de el.
Eroul lui Marin Preda este un cap de familie autoritar, sever si temut de
toti. O secventa narativa menita sa surprinda superioritatea personajului poate
fi considerata cea a cinei, plaasta la inceputul primului volum. Intorsi de la
camp, Morometii sunt surprinsi la masa, in tinda, asezati in jurul unei mese
rotunde. Ilie Moromete statea parca deasupra tuturor, fapt ce sugereaza
ipostaza sa de pater familias. Superioritatea incontestabila reiese si din
bucuria eroului de a contempla cu senitatte si distantare lumea. Pentru
Moromete, placerile vietii nu sunt de ordin material, ci spiritual, viatii fiind un
specatcol de contemplat. Inteligent si ironic, personajul priveste existenta cu
detasare, considerand ca insul care e numai activ isi consuma viata si nu
intelege nimic din ea pentru ca devine robul actiunii.
Complexitatea psihologica a personajului resise si din conflictul cu fiii
sai, izvorat din modul de gandire diferit. Ipostaza initiala de pater familias cu
o autoritate intangibila se clatina cand intelege ca feciorii sai au o alta scara de
valori decat el. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, ce se
intemeiaza, utopic, pe anularea unei clase sociale, a taranului, adica pe
distrugerea unui cod stravechi de comportament.
Din punct de vedere moral, Dei prins dureros n vrtejul i fatalitatea
istoriei, Andrei Grigor:eroul morometian reuseste sa isi pastreeze nealtarata
substanta sufleteasca, dand dovada de demnitate si rezistenta in fata unui timp
care nu mai avea rabdare cu oamenii.
La sfarsit, insa, simtindu-se ranit si inselat, Ilie Moromete isi schimba
comportamentul. Surprins in scena de la piatra de hotar, acesta nu mai are
puterea de a se bucura de spectacolul lumii, parand infrant is umilit: Intelegea
ca se uneltise impotriva lui si el nu stiuse.
Consider ca trasatura esentiala a lui Moromete este disimularea,
surprinsa mai ales in dialogul cu Balosu, venit cu gandul de a-i cumpara

salcamul. Personajul se raporteaza la vecinul lui mai bogat cu o superioritate

clara, impingand dialogul spre limitele absrudului. La intrebarea daca s-a
hotarat a ii vanda salcamul, moromete se face ca nu intelege cuvintele lui
Balosu, se uita spre cer si unica sa remarca este aceea ca la noapte va ploua,
aluzie la faptul ca va obtine bani din recolta.
Semnificativ este, de asemenea, comportamentul sau in fata agentilor
fiscali, ce ii stricasera placuta discutie de duminica. Intrand in curte, trece pe
langa cei doi agenti, ca si cum acestia nu ar exista, stringand la Catrina, desi
stia ca aceasta era plecata la biserica. Le spune apoi ca nu are bani, le cere o
tigara si numai dupa ce agentii sunt gata sa-i ridice obiectele din casa,
Moromete se hotaraste sa scoata banii: De ce nu vrei sa intelegi ca n-am? Ia
aici o mie de lei si mai incolo asa, mai discutam noi.
Astfel, Moromete stapaneste deplin arta disimularii, care este o forma de
aparare.Disimulandu-si adevaratele convingeri, eroul isi apara, de fapt,
libertatea interioara.
Consider ca cele patru elemente de constructie reprezentative pentru
caracterizarea personajului sunt: mijoacele de caracterizare conflictul, finalul si
perspectiva narativa.
Profilul personajului se definete pe parcursul aciunii prin numeroase
mijloace ale caracterizarii. Portretul fizic este aproape inexistent, detaliile
referindu-se doar la o vrst , a maturitii depline, sugerat direct de narator :
avea acea vrst ntre tineree i btrnee cnd numai nenorociri sau bucurii
mari mai pot schimba firea cuiva.. Caracterizat direct drept Blnd i
nedumerit uneori, alteori de o tristee aproape duioas, nepmnteasc,
tulbure i nsingurat, Moromete trece de la umor la nsingurare. Profilul
personajului se contureaza si prin caracterizarile facute de celelelate personaje:
Catrina blestema suceala sotului, baietii il judeca pentru absenta simtului
practic, iar Nicuale il defineste intr-o reflextie sintetica, ...credea ca el e
centrul universului si cum le aranjeaza el, asa e bine.Ironia ascuit reise din caracterizarea indirecta prin vorbe,
semnificatvie sunt cuvintele deseori jignitoare (ca s se mire protii) adresate
fiului sau. Ipostaze definitorii pentru caracterul su sunt i acelea n care se
retrage n grdin, singur i meditativ: Moromete avea uneori obiceiul (...) de
a se retrage n fundul grdinii i de a vorbi singur.
n planul romanului, destrmarea familiei lui Moromete este rezultatul
unor conflicte multiple, cu o dezvoltare lent n timp. Mai intai, dezacordul
dintre tata si fiii din prima casatorie, izvorat din modul diferit de intelegere a
lumii. Ceea ce pune in miscare nemultumirea lui Achim, Nila si Paraschiv este
un obscur sentiment de neliniste in fata conditiei de taran. Al doilea conflict
izbucneste intre Moromete si Catrina, sotia sa. Catrina primise odata cu
reforma agrara un lot de opt pogoane, Moromete vanzand unul dintre acestea,
cu promisiunea ca va trece casa pe numele sotiei. El nu se tinuse de cuvant,
Catrina simtind cum i se strecoara in inima nepasarea si sila fata de barbat.
Ultimul conflict se desfasoara intre Moromete si sora lui, Maria, sau Guica.
Aceasta reprezinta geniul raului, ce incita nemulturmirile celor trei frati.

In ceea ce priveste al doilea volum, conflictul principal dezvaluie

mentalitatea traditionala si cea impusa, colectivista, respectiv mentalitatea lui
Ilie Moromete si a lui Niculae. Fiul se indeparrteaza de tatal sau din ce in ce
mai mult: se inscrie in partidul comunist, este trimis la o scoala pentru activisti
si se intoarce in sat pentru a supraveche buna functionare a formelor colective
de munca.
Finalul primului volum il surprinde pe Ilie moromete care, afland de
planul baietilor de a pleca, se retrage pe lotul de pamant. Intors acasa,
personajul peroanjul se intinde pe pat si adorame, plin de pamant pe ochi si pe
maini, acest gest putand fi interpretata ca o moarte simbolica, o regresiune spre
pamantul pe care si-ar fi dorit sa il pastreze si sa il lasa mosternire copiilor.
Volumul al doilea descrie, in paginile finale, moartea lui Moromete, care
sustine ca totdeauna a dus o viata independenta, aluzie la fidelitatea fata de
principiile existentei taranului patrairhal.
Naratorul adopta o viziune dindarat, fiind divinitatea centrala ce
plasmuieste traiectoriile existentei personajelor conform unui destin prestabilit.
Asa cum sustine Camil Petrescu:casele par pentru el fara acoperisuri,
caracteristica fiind relatarea la persoana a treia. Omniscienta este insa limitata
prin imprumutarea viziunii personajelor. In primul volum, naratorul este
morometian, Ilie Moromete fiind personajul reflector, in vreme ce, in al
doilea volum, naratorul este antimorometian, personajul reflector fiind
Nicuelae.
In opinia mea, Ilie moromete este replica pe care Marin Preda o
construieste la eroul lui Liviu Rebreanu, Ion.
n primul rnd Marin Preda refuz un erou de felul lui Ion, a crui
obsesie pentru pmnt este aproape inuman. Spre deosebire protagonistul al
lui Rebreanu , care era dominat de instinctul de posesiune, de lcomie pentru
pmnt , Moromete nu este sclavul mbogirii.. Pentru acesta, pmntul este
un mijloc i nu un scop, pastrarea intacta a acestei valori reprezenand
siguranta integritatii familiei.
In al doilea rand, Ilie Moromoete este un personaj care, spre deosebire
de Ion, are o putere de interiorizare nemaiintalnita in literatura romana, ce ii
ofera o anumita adancime psihologica. El este considerat de critici primul
taran filosof din literatura romana.
Astfel, Prin crearea lui Ilie Moromete in antiteza cu Ion, Marin Preda
dovedeste ca taranul roman nu e stapanit doar de instinct asa cum se credea ci
dimpotrica e capabil de reactii sufletesti nebanuite.
Sintetizand, Ilie moromete este un personaj complex, rotund, ilustrand
tipul taranului roman, ce se remarca prin arta dismiluarii, placerea vorbei si
adancimea sipirtului.