CURS 1. NOIUNI DE ODONTOGENEZA.

1.1 Consideraii generale

Procesul de dezvoltare a dintelui are loc ca urmare a interaciunilor epitelio-mezenchimale,
mai concret n urma interrelaiilor care se produc ntre epiteliul oral i mezenchimul
subiacent. Dei fiecare dinte n parte constituie o unitate anatomica individualizat, procesul
de dezvoltare este n esen identic pentru toi dinii, att din dentiia temporar, ct i din
dentiia permanent.
Pentru o prezentare sistematizat, procesul de dezvoltare a dintelui are loc ca urmare a
succesiunii unor etape de dezvoltare sau stadii de dezvoltare. Etapele dezvoltrii se succed
n dinamic, iar n anumite momente se suprapun parial, nefiind restricionate la o anumit
etap, ci continundu-se de-a lungul a mai multor etape histologice.
n acest context, considernd dezvoltarea un proces continuu, n realitate nu se pot stabili
limite de demarcaie nete ntre etape/stadii. Prezentarea n dinamic a procesului de dezvoltare
include urmtoarele etape de referin: iniierea, proliferarea, histo i morfodiferenierea,
apoziia. Primelor trei etape le corespunde cte un stadiu histologic de formare a
germenelui dentar, care, clasic sunt denumite astfel: stadiul de mugure, de cup i de clopot
iar ultima reprezint finalizarea stadiului de clopot, i formarea coroanei dentare . Denumirea
stadiilor are la baz morfologia pe care o capt structura epitelial a germenelui dentar
(Figura I1).

Figura I-1. Modificri histologice la nceputul perioadei de formare a dintilor*.

A) iniierea, B) stadiul de mugure, C) stadiul de cup, D-F) stadiile de clopot (timpuriu i
trziu), G) finalizarea stadiului de clopot i a coroanei dentare (nceputul formrii rdcinii).
(*seciunile reprezint dezvoltarea molarilor la oareci) (Sursa: Ten Cate,A.R. and Nanci,A.:2003)

1.2 Etapele procesului de dezvoltare a dintelui

Procesul de dezvoltare a dintelui include formarea coroanei, formarea rdcinii i, n paralel
cu acestea are loc structurarea esuturilor de suport care realizeaz ancorarea dintelui la
nivelul maxilarelor.
La om exista doua serii de dinti, si anume: dintii temporari (deciduali, in numar de 20) si
dintii permanenti (in numar de 32), ultimii inlocuindu-i pe primii. Dintele uman (temporar si
permanent) are origine dubla, ectodermica si mezenchimala. Formarea, dezvoltarea si eruptia
dentara se desfasoara in perioade de timp diferite pentru fiecare dinte dintre cele doua
categorii de dinti, temporari si permanenti.
Formarea dinilor este un proces de lung durata care incepe din sptmana 6 via intra
uterin i se ncheie post-natal, n jurul vrstei de 14-15 ani, odat cu ncheierea formrii
apexului M12 ani (exclusiv M3) anomalii de dezvoltare
Odontogeneza cuprinde:
A. CRETEREA I DEZVOLTAREA DENTAR
B. CALCIFICAREA DENTAR (MINERALIZAREA)
C. ERUPIA DENTAR.
A. CRETEREA I DEZVOLTAREA DENTAR
Pe parcursul creterii i dezvoltrii dintele trece prin mai multe stadii morfologice de
dezvoltare crora le corespunde unul sau mai multe procese fiziologice dar doar unul
predomin.
Stadiile morfologice prin care trece dintele pe parcursul formrii sale sunt:
1. stadiul de lam dentar (iniierea)
2. stadiul de mugure (proliferare egal)
3. stadiul de cup (proliferare inegal i histodifereniere)
4. stadiul de clopot (proliferare, histodifereniere, morfodifereniere)
5. stadiul coronar (apoziia matricilor organice i mineralizarea lor)
6. formarea rdcinii (toate procesele fiziologice de cretere).
Procesele fiziologice de cretere care contribuie la formarea dintelui sunt:
1. iniierea (inceperea dezvoltrii organelor dentare)
2. proliferarea (diviziune celular egal sau inegal)
3. histodiferenierea (diferenierea celular la nivel tisular)
4. morfodiferenierea (cutarea EDI, datorit proliferrii inegale, pentru stabilirea Jonciunii
Smal Dentin)
5. apoziia matricilor smalului i a dentinei (creterea in straturi a matricilor organice)
6. mineralizarea (calcificarea matricilor organice).
1. STADIUL DE LAM DENTAR (INIIEREA)
Dintii isi incep dezvoltarea in a 6-a saptamana a vietii intrauterine, prin invaginarea
ectodermului de la nivelul stomodeumului in mezenchimul subiacent al primului arc branhial,
2

care reprezinta procesele alveolare primare. Prin aceasta invaginare se formeaza lamina
dentara, n forma de potcoava, cate una pentru fiecare maxilar.
Din lamina dentara se vor forma 20 de digitatii (cate 10 pentru fiecare maxilar), ce constituie
mugurii dintilor temporari, cu existenta unor ingrosari in pozitiile viitorilor dinti.
La baza acestor digitatii apare cate o invaginatie, care semnifica initierea dezvoltarii organului
adamantin (producator de smalt dentar), si care induce o condensare locala a mezenchimului
pentru a forma papila dentara.

Figura I-2. Mugurele epitelial (organul adamantin - OA) s-a format la capatul laminei dentare
(LD). Se observa cavitatea laminei vestibulare (LV), care este primul pas catre formarea
vestibulului. Spre marginea inferioara a laminei vestibulare o proliferare epiteliala initiala
conduce la formarea glandelor salivare accesorii (GSA)
Origine: din epitelul primitiv al stomodeumului
- 5-6 saptmni de via intr-uterin se produc dou ingrori ale epiteliului primitiv denumite
benzi epiteliale primitive
- Fiecare band epitelial primitiv se divide in:
lama vestibular (din ea se va forma vestibulul bucal)
lam oral (lama dentar primar).
Roluri:
- din poriunea profund a lamei dentare primare deriv mugurii dinilor temporari (20 DT)
- dintr-o prelungire oral a lamei dentare, denumit lam dentar secundar deriv mugurii
dinilor succesionali (I,C,PM permaneni)
- dintr-o prelungire distal a lamei dentare deriv mugurii dentari accesionari (molarii
permaneni) la diferite momente n timp
- leag mugurii dinilor n formare, pentru o anumit perioad de timp, de epiteliul cavitii
bucale.
Aspect
- lama dentar are forma de potcoava i corespunde viitoarelor arcade dentare (una superioar
arcada maxilar i una inferioar arcada mandibular)
Durata de vieii:
- lama dentar este activ de la 5-6 spt. de via i.u. (iniierea formrii dinilor) - iniierea
formrii M3
3

- nu toat lama dentar este activ pe toat aceast perioad, doar poriuni din ea sunt active,
la anume momente de timp, atunci cand ele dau natere organelor dentare
Dezintegrare: la sfaritul stadiului de clopot
Tulburri: de numr n plus/minus
2. MUGURII DENTARI (proliferare egal)
- prin proliferare egal iau natere 10 formaiuni rotund-ovalare denumite mugurii dinilor
temporari (10 din lama dentar superioar i 10 din lama dentar inferioar).
- procesul incepe in zona anterioar cu incisivii, molarii unu, caninii i se continu spre
posterior pentru molarii doi (sp. 6 - 10 viu)
- mugurii dinilor succesionali se formeaz intre natere i 8 luni postnatal
- mugurii dinilor accesionali:
- mugurii M de 6 ani se formeaz in luna a 4 a viu
- mugurii M de 12 ani se formeaz postnatal in luna 8-9
- mugurii M de minte se formeaz postnatal la aprox. 3 - 4 ani.
Tulburri : de numr si unele anomalii de forma si dimensiune

Figura I-3. Formarea mugurelui dintelui temporar are loc pe partea vestibulara a laminei
dentare (LD). Un pod epitelial (lamina laterala LL) se observa legand lamina dentara (LD) de
germenele dentar in forma de clopot oval. Bucla adamantina (BA).Varful liber a laminei
dentare (LD) prolifereaza in ectomezenchimul laminei succesionale (LS). Papila dentara
(PD). Foliculul dentar(FD).

Figura I-4. Fragmenatarea initiala a laminei dentare (LD) incepe de la jonctiunea

epiteliala oro-dentara (JEOD). Cateva perforatii apar in lamina dentara (perforatiile laminei
dentare - PLD). LL- lamina laterala. LS lamina succesionala. EO-epiteliul oral.
3. STADIUL DE CUP (proliferare egal i inegal)
- procesul de proliferare egal continu i dimensiunea mugurelui crete
- prin proliferare mai accentuat (inegal) la baza mugurelui, mugurele capt aspectul
morfologic de cup
- spre sfaritul stadiului de cup incepe histodiferenierea prin care incep s se formezedou
ansambluri celulare:
la exterior: un ansamblu de celule epiteliale care vor forma organul smalului
in interiorul cupei: un ansamblu de celule ectomezenhimale, plasate in interiorul cupei,
care vor forma organul dentinei (papila dentar)
de jur imprejurul cupei celulele ectomezenhimale formeaz sacul folicular care va
forma esutul de susinere al dintelui.
Tulburri: anomalii de structur genetice, anomalii de culoare

Figura I-5. Dezvoltare a dintelui: proliferarea - stadiul de cup

(Sursa: Ten Cate,A.R. and Nanci,A.:2003)

Figura I-6. Structuri specifice stadiului de cup

(Sursa: Ten Cate,A.R. and Nanci,A.:2003)
4. STADIUL DE CLOPOT (proliferarea inegal, predomin histodiferenierea i
morfodiferenierea)
Prin procesul de histodifereniere, celulele germenelui dentar suport transformri
morfologice i funcionale. Etapelor de histodifereniere i morfodifereniere le corespund
stadiul de clopot, moment n care se atinge maximum n organizm dezvoltrii.
Stadiul de clopot este denumit dup forma pe care o capt organul smalului cnd suprafaa
concav a capionului se adncete, respectiv prin creterea n adncime a invaginrii
epiteliului intern al organului smalului (Figura II-7). Se pot diferenia, n cadrul acestuia,
modificri iniiale (clopot incipient) i tardive (clopot avansat).

Figura I-7. Dezvoltare a dintelui: histodiferenierea - stadiul de clopot

(Sursa: Ten Cate,A.R. and Nanci,A.:2003)
n acest stadiu, elementele componente ale germenelui dentar sunt mult mai complex
organizate, observndu-se transformri n structura: organului smalului, papilei dentare i
sacului dentar. In acest moment, organul smalului se caracterizeaz prin prezena a patru
structuri distincte: epiteliul extern; epiteliul reticular; epiteliul intermediar i epiteliul intern
(Figura I-8). Linia de separare dintre epiteliul intern al organului smalului i papila dentar
subjacent reprezint jonciunea amelodentinar.
6

Figura I-8. Elementele componente ale germenelui dentar n stadiul de clopot

(Sursa: Gartner and Hiatt adaptare, 2005)
n acest stadiu, au loc:
- proliferarea inegal continu in special in zonele ce mai avansate ale cupei care astfel
capt aspect de clopot
- in acest stadiu predomin histodiferenierea se formeaz germenele dentar
- se fragmenteaz lama dentar
- incepe morfodiferenierea.
HISTODIFERENIEREA este procesul fiziologic prin care se produce diferenierea
celulelor care capt forme, dimensiuni i funcii specifice.
Histodiferenierea are loc la nivelul celor 2 ansambluri celulare schiate din stadiul de cup: 1
epitelial i 2 ectomezenchimale GERMENE DENTAR (organul dentar, papila dentar i
sacul dentar-folicular) care adpostete toate elementele necesare pentru formarea dintelui i a
aparatului su de susinere.
Histodiferenierea de la nivelul organului smalului
Elementele de natura epitelial, de la nivelul clopotului dentar, se dispun in 5 zone
caracteristice care impreun formez organul smalului sau organul dentar:
1. La exterior este epiteliul dentar (adamantin) extern rol de protecie pentru organul
smalului.
2. La interior este epiteliul dentar (adamantin) intern cu rol in producerea smalului din
ameloblaste. Aceste celule sunt separate prin membrana bazal de celulele ectomezenhimale
ale papilei dentare.
3. epiteliul dentar (adamantin) extern + epiteliul dentar (adamantin) intern = la baza
clopotului formand bucla cervical rol important in formarea tecii Hertwig, care este
elementul ce induce formarea rdcinii.

4. Deasupra epiteliul dentar (adamantin) intern este stratul intermediar cu rol in

declanarea formrii smalului.
5. In poriunea central a clopotului exist reticulul stelat (pulpa smalului) cu rol nutritiv
pentru celulele stratului intermediar i ale epiteliul dentar (adamantin) intern formator de
smal.
Tulburri: anomalii de structur genetice (amelogeneza imperfect), anomalii de culoare
Histodiferenierea de la nivelul organului dentinei (papila dentar)
Celulele mezenchimului condensate in concavitatea clopotului, care configureaz papila
dentar, se vor dispune sub forma unui strat de celule alungite (odontoblaste) in apropierea
membranei bazale care le separ de epiteliul dentar (adamantin) intern care vor da natere
ulterior dentinei coronare i mai tarziu i pulpei dentare.
Tulburri: anomalii de structur genetice (dentinogeneza imperfect), displazia dentinar,
anomalii de culoare
Histodiferenierea de la nivelul sacului folicular (dentar)
In acelai timp cu histodiferenierea de la nivelul papilei dentare, celulele ectomezenchimale
care inconjoar clopotul (organul smalului i papila dentar) se difereniaz in:
cementoblati (cement), osteoblati (os alveolar) i fibroblati (ligamentele dento-alveolare).
Tulburri: anomalii ale structurilor aparatului de susinere a dintelui
Sintetiznd, putem spune c ameloblastele induc diferenierea odontoblastelor care, prin
depunerea dentinei, vor induce, la rndul lor, depunerea smalului.
Sfritul stadiului de clopot se caracterizeaz, deci, prin apariia dentinei i a smalului, prin
transformarea papilei dentare n pulp dentar, prin structurarea elementelor de
vascularizaie i inervaie palpar i prin debutul proceselor formative cu origine n sacul
dentar, care vor duce la formarea ulterioar a parodoniului.
DEZINTEGRAREA LAMEI DENTARE
- lama dentar se dezintegreaz prin fragmentare i liz la momente diferite in timp dup ce
formeaz mugurii DT, ai dinilor succesionali i accesionali.
- prin fragmentarea lamei dentare DT pierd legtura cu epiteliul cavitii bucale, ei
continuandu-i dezvoltarea in criptele osoase situate destul de superficial in os.
- din lama dentar rman resturi epiteliale care poart numele de perlele lui Serres care vor
ramane cantonate in mucoasa alveolara.Uneori ele nu se lizeaz i rman in os generand
chisturi de erupie.

Figura I-9. Resturile epiteliale Serres ale laminei dentare si formarea tecii Hertwig

MORFODIFERENIEREA
Definiie: o este un proces fiziologic, dictat genetic ce aparine odontogenezei i care incepe
in stadiul de clopot avansat o este procesul de dispunere spaial a celulelor epiteliul dentar
(adamantin) intern in vederea configurriiviitoarea jonciuni smal-dentino forma
membranei bazale (care separ epiteliul dentar (adamantin) intern de papila dentar)
determin poziia pe care o iau celulele germenului dentar in dezvoltare
Tulburri: modificri ale formei i dimensiunii dentare, numrului de cuspizi.
Debut

procesul incepe la nivelul unor centre de cretere, dictate genetic, specifice pentru
fiecare dinte in parte i anume: la incisivi (4) i la molari (4-5)
procesul continu spre bucla cervical care este poriunea dentar in care va avea loc
in ultimul rand morfodiferenierea i apoi apoziia matricilor organice.

5. STADIUL CORONAR apoziia. determinarea formei coroanei

Cuprinde: depunerea matricilor organice ale smalului (amelogeneza) i dentinei
(dentinogeneza) i mineralizarea lor.
Dentina i smalul se depun n manier apoziional, existnd o depunere ritmic de matrice
extracelular, de natur organic, care se maturizeaz apoi prin mineralizare. Procesul este
caracterizat prin perioade de activitate i de repaus, alternnd la intervale de timp precise. Prin
depunerea dentinei i smalului, se formeaz coroana dentar.
Tulburri: anomalii de structur locale i generale : hipoplazii de smal, displazii de dentinhipomineralizri ale smalului i dentinei
9

B. CALCIFICAREA DENTAR (MINERALIZAREA)

Matricea organic a smalului i dentinei este transformat n smal i dentin prin
impregnarea, depunerea de substane anorganice. Iniierea calcificrii (calcifierii) se face la
nivelul dentinei, urmat de cea a smalului, depunerea fcndu-se ritmic i succesiv.
Depunerile la nivelul smalului i al dentinei se fac prin succesiunea perioadelor active i de
pauz, acestea ducnd la apariia n structurile dure a unor linii de cretere care sunt liniile lui
Owen n dentin i ale lui Retzius n smal. Momentul naterii este marcat n esuturile dure
ale caninului, molarilor temporari i primului molar permanent de o pauz important
denumit linia neonatal a lui Orban.
Procesul ncepe n luna a patra intra-uterin i se ncheie dup erupia molarilor doi
permaneni (la aproximativ 12-14 ani) iar atunci cnd sunt prezeni molarii trei la 20-30 ani.
Tulburrile acestei etape de calcifiere sunt consecin deficitului din aportul i fixarea
componentei organice, care determin modificri ale structurilor dentare, cunoscute sub
denumirea de hipoplazii sau displazii. Intervenia acestor mecanisme se poate extinde pentru o
perioad extrem de lung n timp, ncepnd din viaa intrauterin i continund dup natere,
pn n jurul vrstei de 4 ani, ceea ce permite practic interceptarea succesiv a mineralizrii
tuturor grupelor dentare.
CARACTERISTICILE PROCESELOR DE DENTINOGENEZ I AMELOGENEZ
1. Smalul i dentina
Sunt produse de celule inalt specializate postmitotice:
odontoblastul (de origine ectomezenhimal)
ameloblastul (de origine epitelial)
2. Modaliti de reparaie
Dentinogeneza continu pe toat perioada vieii cu condiia ca pulpa s-i pstreze vitalitatea
Tipuri de dentin in funcie de stadiul in care ea se formeaz:
- dentina primar coronar i radicular
- dentina secundar "dentin de reacie" - ca rspuns la factori fiziologici (varsta, atriie)
se formeaz mai lent, este regulat, uniform, mai puin mineralizat (incepe dup atingerea
planului de ocluzie)
- dentina teriar "dentin de reparaie" - ca rspuns la factorii patologici sau iatrogeni (caria,
abraziunea, eroziunea sau prepararea cavitilor, lefuirile etc). Dentina teriar este cu atat
mai neregulat cu cat s-a produs mai repede.
Amelogeneza
Smalul se formeaz doar in perioada odontogenezei i singura lui modalitate de reparaie
posteruptiv este remineralizare (fluorul din saliv sau prin aport extern)
3. Etapele formrii dentinogenezei primare i a amelogenezei
Dou etape de formare:
Dentinogeneza
secreia predentinei (matricea organic) care cuprinde 2 componente:
10

- mantaua dentinar (la periferia camerei pulpare) se secret sub influena inductorie a
ameloblastului prin membrana bazal
- dentina circumpulpar (spre pulp)
mineralizarea predentinei incepe cand s-a depus un strat de 4 de predentin.
Amelogeneza
depunerea unei prime cantiti de predentin din mantaua dentinar i dispariia
membranei bazale
depunerea matricii organice a smalului de ctre ameloblatii secretori (cu o vitez de
0,23 mm/zi)
mineralizarea i maturarea smalului
Mineralizarea se face la foarte scurt timp dup apoziia matricii smalului prin incrcare cu
sruri minerale de calciu i fosfor i formare a cristalelor de hidroxil apatit
Maturarea smalului
- smalul imatur este mai alb, mai moale, sensibil la atacul carios
- maturarea presupune mineralizarea masiv de la 67 la 97% i pierderea unei mari cantiti de
ap i proteine (amelogeninele dispar complet iar enamelinele rman in cantitate mic avand
rol in formarea cristalelor de hidroxilapatit crora le direcioneaz creterea i le orienteaz
axul)
- dup ce s-a depus i mineralizat smalul unui grup de celule pe toat grosimea lui are loc
maturarea smalului
- maturarea smalului continu i posteruptiv timp de 2 ani. In aceast perioad se pot aplica
toate metodele locale de profilaxie a cariei dentare.
Procesele de amelogenez i dentinogenez se desfoar gradat i progresiv incepand de la
varful cuspizilor i marginii incizale spre colet
4. Sensul depunerii matricilor este diferit pentru smal i dentin:
odontoblastele:
- depun matricea organic a dentinei in sens centripet (de la JSD spre papila dentar): ultima
cantitate de dentin se depune spre profunzime (dinspre suprafa spre profunzome)
ameloblastele:
- depun matricea organic a smalului centrifug (de la JSD spre exterior): ultima cantitate de
smal se depune spre suprafa (dinspre profunzime spre suprafa)
- dup ce depun smalul ameloblastele dispar
5. Apoziia matricilor organice se desfoar ritmic cu perioade de activitate mai intens i
mai redus ceea ce va genera apariia unor linii de cretere:
liniile de cretere Retzius in smal
liniile de cretere Ebner-Owen in dentin
linia neonatal Orban-Schoor care este o linie de cretere invizibil cu ochiul liber care
delimiteaz structurile formate viu fa de cele postnatale (mai puin omogene). Cu cat
naterea este mai indelungat linia neonatal este mai lat. Ea apare la toi dinii a
cror mineralizare coronar incepe in viaa intr-uterin i arat cat din coroan este
mineralizat la natere:
incisivii temporari la unirea treimii medii cu cea de colet,
canini la jumtatea coroanei,
11

molarii temporari la nivelul punctelor de contact,

Molarul de 6 ani la varful cuspizilor deoarece mineralizarea incepe la
natere.

6. FORMAREA RDCINII I A APARATULUI DE SUPORT DENTAR LA

MONORADICULARI
- formarea rdcinii incepe dup formarea coroanei i se desfoar concomitent cu debutul
erupiei dentare propriu-zise i cu formarea ligamentelor periodontale
- epiteliul dentar (adamantin) extern + epiteliul dentar (adamantin) intern formeaz
bucla cervical iar prin proliferarea celulelor epiteliale de la nivelul buclei cervicale ctre
baza papilei dentare ia natere o formaiune epitelial numit teaca lui Hertwig von Brnn.
Rolurile tecii :
rol inductor in prefigurarea formei, dimensiunii i nr. rdcinilor
va tutela i dirija formarea rdcinii
induce difereierea odontoblastelor radiculare de la periferia papilei dentare care vor
depune dentina radicular. Teaca lui Hertwig nu particip direct la formarea rdcinii
ci are doar un rol inductor
Componentele teacii lui Hertwig:
diafragmul epitelial care este partea terminal (liber) a tecii, ce are o poziie relativ
fix i o direcie cvasiorizontal, delimitand zona pulpar de zona sacului folicular i
prefigurand astfel viitorul orificiu apical
teaca propriu-zis este partea care privete spre coroan i care va fi fragmentat dup
depunerea dentinei.
- celulele tecii la locul de cudur au efect inductor asupra celulelor papilei dentare cu
difereniere lor in odontoblaste, care vor depune dentin. Ritmul de depunere a dentinei
radiculare este mai lent ca cel al dentinei coronare.
- dup ce dentina radicular are o anume grosime celulele nedifereniate ale sacului folicular
invadeaz teaca propriu-zis i o fragmenteaz
- resturile epiteliale ale tecii Hertwig se numesc resturile epiteliale ale lui Malassez (chisturi
radiculare paradentare, granuloame chistice)
Resturile epiteliale Serres si Malassez au un potential de activare crescut, cunoscut fiind
faptul ca din aceasta deriva multe tipuri de chisturi sau tumori odontogene.

12

Figura I-12. Resturile epiteliale din lamina dentara ( RE, reprezentate ca mici
cerculete)localizate in canalul gubernacular care leaga sacul dentar (SD), situat imprejurul
succesorului permanent in dezvoltare (DP), cu gingia linguala. ID- incisivul decidual
(temporar).
- dentina fiind acum in contact direct cu celulele nedifereniate ale sacului folicular este
indus diferenierea lor in cementoblaste, osteoblaste i fibroblaste care vor secreta ulterior
cementul, osul i esutul conjunctiv constituind aparatul de susinere al dintelui
- apoi teaca Hertwig prolifereaz din nou i se depune o nou cantitate de dentin
corespunztoare tecii i astfel rdcina se alungete
- activitatea de proliferare a tecii nceteaz cnd rdcina i-a atins lungimea dictat
genetic. n acest moment zona apical a rdcinii are un diametru de 1-3 mm.
- procesul de ingroare a dentinei radiculare, inchiderea apexului continu posteruptiv prin
apoziie de dentin i cement. Astfel La DT: 18 luni iar la DP: 2-3 ani incisivi; 2 ani
premolari; 1-3 ani canini; 3-4 ani molarii de 6 ani; 3 ani molarii de 12 ani i molarii de minte
Formarea rdcinii la pluriradiculari
bucla cervical (inel) trimite 2-3 prelungiri (septuri) epiteliale in interior in funcie de
numrul rdcinilor (septare)
la fiecare compartiment astfel obinut incepe formarea rdcinii ca la monoradiculari
ulterior prin unirea septurilor i formarea primei cantiti de dentin se formeaz
podeaua camerei pulpare
Tulburri : Anomalii de numr, dimensiune, form, de structur radiculare

Figura I-13. Dintele complet format si erupt pe arcada.

13

Dezvoltarea dintilor permanenti se produce printr-un mecanism similar. Tot acest

proces de formare atat a dintilor temporari cat si permanenti, are loc intr-un timp indelungat,
din a 6-a saptamana a vietii intrauterine si pana aproape de varsta de 20 de ani, fapt care
explica patologia legata de odontogeneza.
Din lamina dentara a dintelui temporar se separa o alta prelungire care constituie
primordiumul dintelui permanent si care va initia un proces identic de dezvoltare a
acestuia (lamina dentara secundara). Practic in cea de-a 16-a saptamana a vietii intrauterine se
formeaza mugurele primului molar permanent.
Pe masura ce epiteliul odontogen se diferentiaza in pre-ameloblasti la nivelul epiteliului
adamantin intern, acestia induc diferentierea mezenchimului papilei dentare in odontoblasti.
Odontoblastii secreta matricea dentinara. Acest fenomen stimuleaza preameloblastii stratului
adamantin intern sa se diferentieze in ameloblasti functionali, care depoziteaza smalt peste
matricea dentinara. Structurile de legatura dintre ameloblasti si matricea dentinara reprezinta
jonctiunea amelodentinara, care se formeaza de fapt inainte de depozitarea smalului.

Calcifierea dinilor temporari i vrsta formrii rdcinii:

Dintele
I
II
III
IV
V

Calcifierea la natere
din coroan
2/3 din coroan
aproape din coroan
din coroan
1/3 din coroan

Rdcina format
3 ani
2 ani
3 ani
3 ani
4 ani

Sursa: Elisabeta Bratu, Florica Glavan Practica Pedodontica Editia a-III-a, Timisoara , Editura Orizonturi
Universitare 2005; pg.25

Calcifierea dinilor temporari i vrsta formrii rdcinii:

Dintele
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Calcifierea
la 6 luni dup natere
la sfritul primului an
la 6 luni dup natere
la 1 an
La 2 ani dup natere
nainte de natere
dup 2 ani de la natere
la 5 ani

Rdcina format
10 ani
10 ani
13 ani
12 ani
12 ani
10-12 ani
14-17 ani
dup 19 ani

Sursa: Elisabeta Bratu, Florica Glavan Practica Pedodontica Editia a-III-a, Timisoara , Editura Orizonturi
Universitare 2005; pg.25

14