Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2012-2013
CUPRINS
CAP. 1 TEMA DE PROIECTARE
CAP. 2 MEMORIU TEHNIC
CAP. 3 ASPECTE PRIVIND CARACTERISTICILE APELOR UZATE MUNICIPALE
3.1. Poluanii caracteristici
3.2. Condiii de calitate pentru factorul de mediu apa. Normative
3.3. Caracteristicile apelor uzate municipale
CAP. 4 TEHNOLOGIA ADOPTAT PENTRU EPURAREA APELOR UZATE MUNICIPALE
4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale
4.2. Factorii care influenteaz selecia operaiilor proceselor unitare
4.3. Determinarea gradului de epurare necesar
4.4. Calculul concentraiilor intermediare
4.5. Alegerea variantelor tehnologice optime i descrierea detaliat a procesului
tehnologic adoptat
4.6. Schema bloc a procesului de epurare mecano- chimico-biologic
4.7. Materii prime, auxiliare i utiliti
4.8. Subproduse materiale i energetice, deeuri
CAP. 5 PROIECTAREA TEHNOLOGIC A UTILAJELOR
5.1. Debite de calcul i de verificare utilizate n staiile de epurare municipale
5.2. Dimensionare utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare
5.2.1. Dimensionarea gratarelor
5.2.2. Dimensionarea deznisipatoarelor
5.2.3. Dimensionarea bazinului de egalizare
5.2.4. Dimensionarea decantoarelor primare
5.3. Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare
5.3.1. Dimensionarea bazinului cu nmol activ
5.3.2. Dimensionarea decantorului secundar
5.4. Tratarea nmolurilor (aspecte generale privind colectarea i tratarea nmolurilor)
5.5. Fie tehnice ale utilajelor dimensionale
CAP. 6 CONSTRUCII I INSTALAII PREVZUTE N CADRUL STAIEI DE EPURARE
MUNICIPALE
6.1. Contrucii i instalaii legate direct de procesul tehnologic al staiilor de epurare
municipale
6.2. Construcii i instalaii anexe ale staiilor de epurare municipale
CAP. 7 PLANA CU SCHEMA TEHNOLOGIC
BIBLIOGRAFIE
Indicatorul de calitate
U.M.
Crt
Metoda
de
ale localitilor
NTPA-002
NTPA-001
1
Temperatura
35
40
pH
Uniti pH
6.5-8.5
6.5-8.5
SR ISO 1052397
Materii n suspensie
Consum
biochimic
mg/dm3
de mgO2/dm3
35.0
350
STAS 6953-81
25.0
300
STAS 6560-82
SR
ISO
5815/98
5
125.0
500
metoda cu dicromat de
SR
ISO
6060/96
potasiu (CCOCr)
6
mg/dm3
2.0 (3.0)
30
STAS 8683-70
mg/dm3
1.0 (2.0)
5.0
STAS 10064-75
mg/dm3
0.1
1.0
SR ISO 6703/198
Sulfuri
hidrogen mg/dm3
0.5
1.0
sulfurat (S2-)
SR ISO 1053097
10
Sulfii (SO32-)
mg/dm3
1.0
STAS 7661-89
11
Sulfai (SO42-)
mg/dm3
600.0
600
STAS 8601-70
12
Fenoli
0.3
30
20.0
30
antrenabili
cu mg/dm3
vapori de ap (C6H5OH)
13
STAS 7167-92
SR 7587-96
14
Plumb (Pb2+)
mg/dm3
0.2
0.5
STAS 8637-79
15
Cadmiu (Cd2+)
mg/dm3
0.2
0.3
SR
ISO
5961/93
16
mg/dm3
1.0
1.5
STAS 7884-91
SR ISO 917498
17
mg/dm3
0.1
0.2
STAS 7884-91
SR ISO 1108398
18
Cupru (Cu2+)
mg/dm3
0.1
0.2
STAS 7795-80
19
Nichel (Ni2+)
mg/dm3
0.5
1.0
STAS 7987-67
20
Zinc (Zn2)
mg/dm3
0.5
1.0
STAS 8314-87
21
mg/dm3
1.0
2.0
SR
8662/1-96
SR ISO 633396
22
mg/dm3
0.2
0.5
STAS 6364-78
Cunoaterea naturii apelor uzate este absolut necesar pentru proiectarea i operarea
sistemelor de colectare i epurare. Compoziia apelor de suprafa i a apelor uzate se determin
prin analize de laborator: gravimetrice, volumetrice sau fizico-chimice, conform standardelor n
vigoare pentru fiecare ar. Caracteristicile fizice, chimice i bacteriologice reflect compoziia i
respectiv, gradul de poluare al apei uzate.
Compoziia apelor uzate este variabil n timp i spaiu. O prob de ap prelevat din
acelai punct, la un moment dat poate prezenta caracteristici variabile datorit multitudinii de
factori care influeneaz aceste caracteristici.
O prob de ap necesit analize fizice, chimice i bacteriologice, dupa cum sunt
clasificai i factorii care influeneaz calitatea apelor uzate.
A.Caracteristicile fizice ale apelor uzate municipale
1.Temperatura apelor uzate influeneaz majoritatea reaciilor fizice i biochimice, care
au loc n procesul de epurare. Determinarea temperaturii se efectueaz numai la locul de
recoltare, prin introducerea termometrului n apa de cercetat, iar citirea temperaturii se face dup
10 minute de la introducerea termometrului fr al scoate din ap, n paralel determinndu-se
temperatura aerului.
2.Turbiditatea apelor uzate este dat de particulele foarte fine aflate n suspensie, care nu
sedimenteaz n timp. Analizele de laborator se exprim n grade de turbiditate. Un grad de
turbiditate corespunde unui mg SiO2/dm3 de ap.
3.Culoare apelor uzate menajere este gri deschis, iar culoarea gri nchis indic nceputul
procesului de fermentare a materiilor organice existente n aceste ape. Pentru apele uzate care
prezint alte nuane de culori, rezult c amestecul cu ape uzate industriale este dominat de cele
industriale.
4.Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape imperceptibil; intrarea n
fermentaie a materiilor organice este indicat de mirosuri de hidrogen sulfurat, de putregai sau de
alte mirosuri produse de descompunere. Apele uzate oreneti pot avea mirosuri diferite
imprimate de natura i proveniena apelor uzate industriale.
5.Materiile solide totale care se gsesc n apa uzat pot fi n stare de suspensie i materii
solide dizolvate. Materiile solide n suspensie, la rndul lor, pot fi separabile prin decantare i
materii coloidale. Prin termenul general de solide se definesc materiile care rmn ca reziduu
9
dup evaporarea apei la 103-105C i au n componen att materii solide nefiltrabile prin filtre
de 1,2m (solide n suspensie) ct i materii solide filtrabile (coloizi i compui dizolvai).
6.Conductivitatea aduce informaii asupra cantitii de sruri dizolvate.
modifiicrii tensiunii superficiale pot favoriza aciunea nociva a unor toxice, usurnd absorbia
acestora.
9.Nitriii i nitraii sunt coninui n apa uzat proaspat n concentraii mai reduse.
Concentraii mai mari nregistreaz staiile de epurare.
10.Produsele petroliere, grsimi i uleiuri formeaz o pelicul plutitoare care mpiedic
oxigenarea apei. Prezena acestor substane n staia de epurare este duntoare deoarce pot
colmata filtrele biologice.
b)Caracteristici ale apelor uzate determinate prin analize organice
1.Oxigenul dizolvat este un indicator care arat n mod global gradul de poluare al apelor
cu substane organice. Cantitatea de oxigen care se poate dizolva n apa curat depinde de
temperatur, de turbulena la suprafaa apei, de presiunea atmosferic, cantitatea de oxigen din
ap, mrimea suprafeei de contact etc.
2.Consumul biochimic de oxigen (CBO5) exprimat n mg/dm3 reprezint cantitatea de
oxigen consumat de ctre bacterii i alte microorganisme pentru descompunerea biochimic,n
condiii aerobe,a substanelor organice biodegradabile la temperatura i n timpul standard, de
obicei la 20C i 5 zile.
n apele uzate menajere, precum i n apele uzate industriale care au o compoziie apropiat cu
cea a apelor uzate menajere, marimea CBO5 variaz n limitele de 100 400 mg/dm3.
3.Consumul chimic de oxigen(CCO) sau oxidabilitatea apei, care reprezint cantitatea de
oxigen n mg/dm3, necesar pentru oxidarea tuturor substanelor organice sau minerale oxidabile,
fr ajutorul bacteriilor. Pentru apele industriale care conin substane toxice ce distrug
microorganismele din ap i deci nu se poate determina CBO, aceast determinare va constitui
singurul indicator asupra prezenei substanelor organice.
n apele uzate industriale care conin cantiti importante de substane organice nebiodegradabile,
valoarea CCO depete pe cea a CBO20 cu peste 50%.
4.Carbon organic total(COT) constituie o metod de determinare a nivelului de poluare
organic a apelor uzate, care spre deosebire de determinrile prin CBO i CCO rezultatele sunt
mai exacte datorit eliminrii variabilelor care intervin n analizele CBO i CCO.
5.Coninutul total de oxigen (CTO) determinat pe principiul cromatografiei n faza gazoas
evideniaz toate substanele organice i anorganice existente n proba de ape uzate care intr n
11
reacii chimice pn la nivelul de oxizi slabi. n esen metoda const n oxidarea materiilor
organice i conversia lor n bioxid de carbon i ap.
6.Azotul sub form de amoniac liber, azotul organic, nitriii i nitraii constituie azotul
total din apa uzat brut. Amoniacul liber constituie rezultatul descompunerii bacteriene a
materiilor organice. n apele uzate menajere amoniacul poate varia n limitele 15-50 mg/dm3.
n general, apele uzate menajere proaspete au un coninut ridicat de azot organic i sczut de
amoniac liber.
7.Stabilitatea si stabilitatea relativa a apelor menajere constituie o determinare
caracteristic a acestor ape lipsite, parial sau total de oxigen. Substanele organice din apele
uzate cu coninut foarte sczut de oxigen sufer o descompunere anaeroba emannd un miros
dezagreabil; se poate spune c apa este putrescibil. Inversul putrescibilitii l reprezint
stabilitatea apelor uzate. Stabilitatea relativ este definit de raportul, n procente, dintre
cantitatea de oxigen existente n ap i cererea de oxigen pentru a satisface faza primar de
consum a oxigenului (M. Dima, 1998).
c)Caracteristici bacteriologice i biologice
Apele uzate n compoziia carora se afl materia organice, sunt populate i cu specii de
organisme care valorific resursele de hran respective i care, n decursul dezvoltrii lor, s-au
adaptat unor condiii unilaterale de mediu. Aceste organisme constituie indicatorul biologic ce
caracterizeaz pozitiv gradul de ncrcare a apei cu substane organice sau gradul su de
saprobitate. Organismele respective sunt formate din bacterii, protozoare, alge etc.
Analiznd apele uzate dup toate aceste caracteristici se poate evalua gradul de toxicitate
a lor, gradul de epurare necesar i aciunea pe care o exercit, prin compoziia lor, apele uzate
asupra receptorilor naturali.
Apele uzate conin i substane poluante care pot fi recuperate i revalorificate, precum i
substane care pot ngreuna sau mpiedica procesul de epurare, de aceea este necesar o analiz
atent i precis a caracteristicilor apelor uzate .
Analiza biologic un poate furniza valori cantitative asupra proceselor de poluare i nici
un poate indica natura poluantului. n aceast situaie, metodele de analiz fizico chimic a
apelor uzate se completeaz reciproc cu metodele de analiz biologic. (Dima M.,1998)
12
13
Reinerea substanelor poluante sau a celor care pot fi valorificate ulterior, avnd ca efect
Epurarea apelor uzate se poate realiza prin metode ce se bazeaz prin metode fizice ,
chimice i biologice .
Clasificarea metodelor de epurare :
1. Dup tipul procesului :
epurare mecanic
epurare chimic
epurare biologica
eourare avansat sau teriar
2. Dup tipul operaiilor i proceselor unitare :
epurare primar
epurare secundar
epurare avansat sau teriar
n cadrul epurrii primare (mecanic) sunt folosite operaii fizice pentru eliminarea
substanelor poluate sedimentabile din apele uzate, folosind n acest scop, construcii i instalaii
a caror alctuire difer dup mrimea suspensiilor reinute. Astfel pentru reinerea corpurilor i
suspensiilor mari se folosesc grtare i site; n unele situaii de scheme de epurare, aceast
operaie se numete epurare preliminar.
Pentru separarea, prin flotare sau gravitaional, a grsimilor si emulsiilor care plutesc n
masa apei uzate, se folosesc separatoare de grasimi, iar sedimentarea sau decantarea materiilor
solide, n suspensie separabile prin decantare, are loc n deznisipatoare, decantoare, fose septic
etc.
Operaia de reinere din apele uzate a compuilor i a impuritilor de dimensiuni mari, se
numete degrosierea apelor i se refer la procesele fizice care au loc n grtare, deznisipatoare i
separatoare de grsimi. Acest procedeu de epurare este folosit frecvent n epurarea apelor uzate
menajere, constituind o etap intermediar de realizare total a epurrii apelor, n deosebi pentru
localitile n care staia de epurare se construiete simultan cu canalizarea localitii. n cazul n
cnd n canalizarea oreneasc sunt deversate mari cantiti de ape uzate industrial, pentru a
proteja desfaurarea normal a proceselor de epurare n treapta mecanic se prevede o epurare
14
Factori
Observaii
17
1.
2.
epurare propus.
experienei anterioare i a
literature
pentru
instalaiile
datelor din
pilot
sau
3.
4.
apelor uzate .
Caracteristicile i compoziia apei
uniformizrii.
Influeneaz direct selecia operaiilor i
5.
uzate.
Identificarea poluanilor prioritari
proceselor unitare
Este important identificarea acestor tipuri de
( toxici ).
schema
de
epurare
epurare.
Temperatura i umiditatea sunt factorii care
Condiiile climatic.
8.
9.
tehnologic.
Condiiile de reacie i alegerea reactorului
reactor.
Performanele realizate.
10.
deeurilor.
Direcia vntului, zgomotul, distana fa de
Factorii de mediu.
11.
12.
Necesarul de utiliti .
Necesarul de personal.
14.
pregtire al personalului.
Este important s se cunoasc numrul de
exploatare ).
Costuri cu investiii.
15.
17.
Compatibilitatea cu instalaiile
pregtire al personalului.
Noile procese propuse trebuie s fie
18.
existente .
Spaiul necesar staiei de epurare n
ansamblul sau.
16.
(1)
Q
q
(2)
n care :
Q
q
5
0.360
= 13.88
(3) n care :
1e L
a = 1+ Q e L
q
3
n care :
a coeficient de amestec ;
Dt
q
20
Se adopt
vH
200
m2/s n care :
vH
200
Dt
q
1.518
200
= 1.5*1.2*
1e L
a = 1+ Q e L
q
3
= 0.0135 m2/s
0.0135
0.360
= 0.602
1e0.602 14000
5
1+
e0.602 14000
0.360
3
= 0.999
2.3
aQ+q
lg
L
a
( 1a ) q
Lam =
Lam =
2.3
0.9995+0.360
lg
0.602 ( 10.999 )0.360
2.3
0.85+0.360
lg
0.602 ( 10.8 )0.360
= 4047.8 m
= 314.37 m
21
Dup determinarea gradului de diluie real se calculeaz gradul de epurare necesar pentru
poluanii importani considerai n tema de proiectare , aa nct , dup epurare i amestecare cu
apele emisarului s se ncadreze n condiiile de calitate , categoria a doua de ape de suprafa .
1.Determinarea GE pentru materii n suspensii.
Se va aplica formula general de derminare a GE perticularizat pentru materii n
suspensii:
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%]
CiSS valoarea final a concentraiei materiei solide n suspensie , conform NTPA 001/2005
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 = (355 35 )/355*100 = 89.55 [%]
2. Determinarea GE pentru CCOCr
CiSS = 325
CfSS = 125
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%] = (325 - 125)/325*100 = 61.53 [%]
3.DeterminareaGE pentru substane organice (CBO5)
Acest calcul se definete n urmtoarele situaii :
a. Cnd n afar de diluii i amestecare intervine i procesul natural de autoepurare a
apei prin oxigenare la suprafa.
b. Cnd n ecuaia de bilan calculele se bazeaz numai pe diluie i amestecare i nu iau
n considerare procesul de autoepurare .
c. Funcie de condiiile impuse prin NTPA 001/2005 .
a. Se ia n considerare diluia , amestecarea i procesul de autoepurare prin
oxigenarea apei.
k1r = 0.1 zi-1 constanta de consum a oxigenului din apele emisarului n amonte de gura de
vrsare;
q = debitul zilnic maxim , m3/s;
Q = debitul emisarului , m3/s;
a = 0.8
t timpul de curgere a apei ntre seciunea de evacuare i seciunea de calcul ;
t =L/v
14000
t = 1.5360024
= 0.108 s
aQ
q10k 1t
CBO 5 a . m
10k 1 t
0.85
0.360100.10.108
6.4
*(6.4-2*10-0.1*0.108) +
10
0.10.108
aQ
q
CBO5a.u =
0.85
0.360
23
CBO5NTPA = 25 mg/l
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%]
GE = (290 25)/290*100 = 91.379[%]
Se constat c valorile gradelor de epurare n ceea ce privete CBO 5 ul variaz
ntre78.43%-80.26%-91.379%, funcie de modul de diluie i raportare .
3.Determinarea GE necesar dup oxigenul dizolvat
n general , GE privind oxigenul dizolvat se va calcula funcie de CBO 5 la amestecare
folosind relaia :
CBO5a.m. = F * Dmax
F factor cu valori cuprinse ntre 1.5 2.5 , se adopt F = 2
Dmax
diferenele ntre concentraia oxigenului dizolvat la saturaie (CO sat20 = 9.2 mg/l) i concentraia
oxigenului dizolvat ce trebuie s existe n orice moment n apa receptorului (COr) .
Dmax = COsat20 - COr
Dmax = 9.2 6 = 3.2 mg/l
CBO5a.m. = F * Dmax = 2*3.2 = 6.4 mg/l
Concentraia CBO5 ntr-o ap uzat, se determin folosind urmtoarea relaie de calcul
care ia n consideraie bilanul n ceea ce privete CBO5 .
a.u
CBO5
a.u
CBO5
7( 5+ 0.360 )52
0.360
mg/l
= 76.44 mg/l
au
20
qCBO20 auaQCBO 20 r
q+ aQ
mg/l
24
CBO
au
20
( 0.360111.602 ) +(0.852.92)
=
0.360+0.85
= 11.8937 mg/l
k 1r
lg
5.35(0.20.1)
0.2
1
0.1
11.89370.1
0.20.1
= 1.656 s
kirCBO20 am
k 2k 1 r
0.111.8937
0.20.1
*(10-0.1*1.656-10-0.2*1.656) + 5.35*10-0.2*1.656
25
Ci N Cf N /NTPA
Ci N
*100 %
12.510
12.5
*100 = 20 %
Procese/
operaii
unitare
combinaii
ale
acestora
Preepurarea
(
operaii Procese/
CBO5
CCOCr
Mic
Mic
Mic
Mic
30 40
30 40
50 65
20 40
uzat 80 85
80 85
80 90
60 85
Reinerea
preeeliminar)
Sedimentare
Separare pe grtare
primar
deznisipare,
particolelor
suspensie
Epurarea biologic Procesele
cu nmol activ
Ntotal
pe
sedimentarea
MTS
n
aerobe
care
microorganismele
din
apa
consum
26
substane
organice i o parte
din compuii cu
azot - fosfor
Epurarea biologica Biooxidarea
cu filtru biologic
poluantilor
din
60-80%
60-80%
60-85%
60-80%
40-70%
40-70%
50-80%
50-90%
pe 50-85%
50-85%
50-85%
30-50%
mocroorganismele
depuse pe filtrele
5
Coagularea
biologice
si Coagularea
sedimentarea(dup
pericinetica-
a preepurare)
flocularesepararea
flocoanelor
Adsorbtie
carbune activ
prin
sedimentare
pe Adsorbtia
compusilor
organici
carbune activ
a.e. a.u.
Grat
BN
DS
Varianta II
a.u. a.e.
Grata
D
27
BN
Varianta III
a.u. a.e.
Grat
BN
Varianta IV
a.u. a.e.
Grat
CF
BN
FB
C activ
Varianta V
a.u. a.e.
Grata
FL
C activ
C i(100)
C=
i
100
335(1001)
100
= 331.65 mg/l
28
DZ; GE = 5 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
331.65( 1005 )
= 315.06 mg/l
100
DP; GE = 50 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
315.06(10050)
100
= 157.53mg/l
157.53(10080)
100
BNA + DS ; GE = 80 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
C i( 100 )
Ci =
100
290(1000)
100
= 290 mg/l
290(1005)
100
= 275.5 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
DP; GE = 40 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
275.5( 10040)
100
=165.3 mg/l
165.3(10085)
100
= 24.795mg/l
BNA + DS; GE = 85 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
C i( 100 )
Ci =
100
325(1000)
100
= 325 mg/l
DZ; GE = 5 %
29
C f CBO
=24.795 mg/l
Ci =
C i( 100 )
Ci ==
100
325(1005)
100
= 308.75 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
308.75(10035)
= 200.68 mg/l
100
BNA + DS ; GE = 83 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
200.68(10083)
100
= 34.11 mg/l
C f CCO
Cr
= 34.11 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
12,5(1000)
100
= 12,5 mg/l
12,5(1003)
100
= 12.125 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
DP; GE = 20 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
12,125(10020)
100
=9.7 mg/l
BNA + DS ; GE = 61%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
9.7(10061)
100
= 3.78 mg/l
Varianta II.
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1%
30
Cf N
total
3.78 mg/l
Ci
C i(100)
Ci =
100
335(1001)
100
= 331.65 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
331.65( 1005 )
= 315.06 mg/l
100
CF; GE = 55 %;
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
315.06(10055)
100
= 141.77 mg/l
141.77(10050)
100
=70.88 mg/l
70.88(10080)
100
= 14.17 mg/l
DP; GE = 50%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
BNA + DS; GE = 80 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
C i( 100 )
Ci =
100
290(1000)
100
= 290 mg/l
290(1005)
100
= 275.5 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
CF; GE = 50 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
275.5( 10050)
100
= 137.75 mg/l
137.75(10040)
100
= 82.65 mg/l
DP; GE = 40%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
31
C fMTS
= 14.17 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
82.65(10085)
100
= 12.39mg/l
C f CBO
= 12.39mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
325(1000)
100
= 325mg/l
325(1005)
100
=308.75 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
CF; GE = 50 %
Ci =
C i( 100 )
308.75( 10050 )
C
=
i
100
100
= 154.37 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
C i( 100 )
154.37(10035)
C
=
= 100.34mg/l
i
100
100
BNA + DS; GE = 83 %
Ci =
C i( 100 )
100.34(10083)
C
=
i
100
100
= 17.05 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
12,5(1000)
100
= 12,5 mg/l
12,5(1003)
100
= 12.12 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
CF; GE = 50%
32
C f CCO
Cr
= 17.05 mg/l
Ci =
C i( 100 )
12,12(10050)
C
=
i
100
100
= 6.06 mg/l
DP; GE = 20 %
Ci =
C i( 100 )
6.06(10020)
C
=
i
100
100
= 4.85 mg/l
BNA + DS ; GE = 61 %
Ci =
C i( 100 )
4.85(10061)
C
=
i
100
100
= 1.89 mg/l
Cf N
Varianta III
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1%
Ci
C i(100)
C=
i
100
335(1001)
100
= 331.65 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
331.65( 1005 )
= 315.06 mg/l
100
Fl; GE = 15 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
315.06( 10015 )
= 267.80 mg/l
100
CF; GE = 55 %;
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
267.80(10055)
100
= 120.51 mg/l
120.51(10050)
100
= 60.25 mg/l
DP; GE = 50%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
33
total
= 1.89 mg/l
BNA+DS; GE = 80 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
60.25( 10080)
100
= 12.11 mg/l
C fMTS
=12.11 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
290(1000)
100
= 290 mg/l
290(1005)
100
= 275.5 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
Fl; GE = 10 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
275.5( 10010 )
= 247.95 mg/l
100
CF; GE = 50 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
247.95(10050)
100
= 123.97 mg/l
123.97(10040)
100
= 74.38 mg/l
74.38(10085)
100
= 11.15 mg/l
DP; GE = 40%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
BNA+DS; GE = 85 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
C i( 100 )
Ci =
100
325(1000)
100
= 325 mg/l
DZ; GE = 5 %
34
C f CBO
= 11.15 mg/l
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
325(1005)
100
= 308.75 mg/l
Fl; GE = 10 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
308.75( 10010 )
100
= 277.87 mg/l
277.87( 10050 )
100
= 138.93 mg/l
CF; GE = 50 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
DP; GE = 35 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
138.93(10035)
= 90.3 mg/l
100
BNA+DS; GE = 83 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
90.3(10083)
100
= 15.35 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
12,5(1000)
100
= 12,5 mg/l
12,5(1003)
100
= 12.12 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
FL; GE = 10%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
12,12(10010)
100
= 10.9 mg/l
CF; GE = 50%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
10.9(10050)
100
= 5.45 mg/l
DP; GE = 20 %
35
C f CCO
Cr
= 15.35 mg/l
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
5.45(10020)
100
= 4.36 mg/l
4.36(10061)
100
= 1.7 mg/l
BNA+DS; GE = 61 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
Cf N
total
= 1.7 mg/l
Varianta IV
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1%
Ci
C i(100)
Ci =
100
335(1001)
100
= 331.65 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
331.65( 1005 )
= 315.06 mg/l
100
CF; GE = 55 %;
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
315.06(10055)
100
= 141.77 mg/l
141.77(10050)
100
= 70.88 mg/l
DP; GE = 50%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
BNA+DS; GE = 80%
Ci =
C i( 100 )
70.88( 10080 )
C
=
i
100
100
= 14.17 mg/l
Cactiv; GE = 50%
Ci =
C i( 100 )
14.17( 10050 )
Ci =
100
100
= 7.08 mg/l
36
Cf
MTS
= 7.08 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
290(1000)
100
= 290 mg/l
290(1005)
100
= 275.5 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
CF; GE = 50 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
275.5( 10050)
100
= 137.75 mg/l
137.75(10040)
100
= 82.65 mg/l
DP; GE = 40%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
BNA+DS; GE = 85 %
Ci =
C i( 100 )
82.65(10085)
Ci =
100
100
= 12.39 mg/l
Cactiv; GE = 60 %
Ci =
C i( 100 )
12.39(10060)
Ci =
100
100
= 4.956 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
325(1000)
100
= 325 mg/l
DZ; GE = 5 %
37
C f CBO
= 4.95 mg/l
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
325(1005)
100
= 308.75 mg/l
CF; GE = 50 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
308.75( 10050 )
100
= 154.37 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
154.37(10035)
= 100.34 mg/l
100
BNA+DS; GE = 83 %
C i( 100 )
100.34(10083)
Ci =
Ci =
100
100
= 17.05 mg/l
Cactiv; GE = 60 %
C i( 100 )
17.05(10060)
Ci =
C
=
i
100
100
= 6.82 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
12,5(1000)
100
= 12,5 mg/l
12,5(1003)
100
= 12,12 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
CF; GE = 50%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
12,12(10050)
100
= 6.06 mg/l
DP; GE = 20 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
6.06(10020)
100
= 4.85 mg/l
BNA+DS; GE = 61 %
38
C f CC 0
Cr
= 6.82 mg/l
Ci =
C i( 100 )
4.85(10061)
C
=
i
100
100
= 1.89 mg/l
Cactiv; GE = 25 %
Ci =
C i( 100 )
1.89(10025)
C
=
i
100
100
= 1.41 mg/l
C f N
total
= 1.41 mg/l
Varianta V
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1 %
Ci
C i(100)
Ci =
100
335(1001)
100
= 331.65 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
331.65( 1005 )
= 315.06 mg/l
100
FL; GE = 15 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
315.06( 10015 )
= 267.80 mg/l
100
DP; GE = 50 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
267.80(10050)
100
= 133.9 mg/l
FB; GE = 63%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
133.9(10063)
100
= 49.54 mg/l
49.54(10050)
100
= 24.77 mg/l
Cactiv; GE = 50%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
39
C fMTS
= 24.77 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
290(1000)
100
= 290 mg/l
290(1005)
100
= 275.5 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
FL; GE = 10 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
275.5( 10010)
100
= 247.95 mg/l
DP; GE = 40 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
247.95(10040)
100
= 148.77 mg/l
148.77( 10060 )
100
= 59.50 mg/l
59.50( 10060 )
100
=23.80 mg/l
FB; GE = 60%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
Cactiv; GE = 60%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
C i( 100 )
Ci =
100
325(1000)
100
= 325 mg/l
325(1005)
100
= 308.75 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
FL; GE = 10 %
40
C f CBO
= 23.80 mg/l
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
308.75(10010)
100
= 277.87 mg/l
277.87(10035)
100
= 180.61 mg/l
180.61( 10060 )
100
= 72.25 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
FB; GE = 60%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
Cactiv; GE = 60%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
72.25( 10060 )
100
=28.9 mg/l
C i( 100 )
Ci =
100
12.5(1000)
100
= 12.5 mg/l
12.5(1003)
100
= 12.12 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
FL; GE = 10 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
12.12(10010)
100
= 10.91 mg/l
10.91(10020)
100
= 8.73 mg/l
DP; GE = 20 %
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
FB; GE = 60%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
8.73( 10060 )
100
= 3.49 mg/l
41
C f CCO
Cr
= 28.9 mg/l
Cactiv; GE = 25%
Ci =
C i( 100 )
Ci =
100
4.5.
3.49( 10025 )
100
=2.61 mg/l
Cf N
total
= 2.61 mg/l
Valori / Variante
Varianta I
Varianta II
Varianta III
Varianta IV
Varianta V
NTPA 001
MTS
31,50
14.17
12.11
7.08
24.77
35
CBO5
24.79
12.39
11.15
4.95
23.80
25
CCOCr
34.11
17.05
15.35
6.82
28.9
125
Ntotal
3.78
1.89
1.70
1.41
2.61
10
Analiznd cele cinci variante constatm c toate variantele se ncadreaz din punct de
vedere ecologic, deoarece concentraiile calculate sunt in conformitate cu Legea 188/2002,
NTPA 001/2002.
Din punct de vedere economic, alegem prima variant, deoarece, aceasta are un cost de
ntretinere mai scazut, iar procesele si utilajele nu sunt att de pretenioase. Neavnd procese de
coagulare-floculare nu avem cheltuieli suplimentare pentru reactivii de coagulare floculare.
Apa uzata brut intrata n statia de epurare, trece prin gratare si site, unde are loc retinerea
corpurilor si a suspensiilor de dimensiuni mari. Ulterior, se realizeaza separarea materiilor solide
in suspensie si a solidelor cu dimensiuni mai mari (nisip, pietris) prin sedimentare in
deznisipatoare.
n decantorul primar se realizeaza sedimentarea primara, a carui scop este reducerea
coninutului de materii in suspensii si patial a materiei organice exprimata prin consumul chimic
de oxigen si prin consumul biochimic de oxigen. In bazinul cu nmol activ, apa uzata continand
compui organici biodegradabili dizolvati sau dispersii coloidale, este pusa in contact cu cultura
bacterian mixta de microorganisme, care consuma impuritatile biodegradabile drept substrat
final, din decantorul secundar este evacuata apa epurat.
42
Debitele de ap uzat
Determinarea debitelor de ap uzat reprezint o etap fundamental pentru proiectarea
sistemelor de canalizare i a utilajelor din sistemul de epurare.
Cunoscnd tipurile de ape uzate (menajere , industrilale) este necesar s se determine i
s se analizeze debitele respective pentru a obine informaiile necesare pentru proiectare.
45
Conform datelor statistice aproximativ o treime din apa uzat municipal provine din
utilizrile domestic (din folosinta sanitar , din spitale).
Consumul de ap i debite de ape uzate se pot estima din evidenele inute de regiile
autonome de ap. n aceste evidente sunt informatii referitoare la volumul de ap potabil
produs i trimis n sistemul de distribuire i volumul de ap consumat.
Pentru a estima corect debitele de ape uzate este necesar s se determine prin contorizare
volumele reale consummate de populaie sau industrial.
Factorii principali care influenteaz debitele de ape uzate sunt:
1. Factori specifici comunitii :
Climatul , temperatura i volumul de precipitaii influeneaz direct irigaiile .
2. Populaia nu influeneaz valorile medii ale debitelor de ap uzat ns influeneaz
valorile extreme ale debitelor (orele de vrf 9 22).
3. Densitatea locuinelor i tipul acestora afecteaz att consumul interior ct i
consumul exterior.
4. Posibilitaile economice ale consumatorilor , prezena obiectivelor industriale sau
agricole.
5. Calitatea i cantitatea sursei de alimentare . O calitatea coerspunztoare a apei
potabile furnizate duce la un consum mare.
6. Conservarea apei pentru cazuri extreme .
7. Posibilitatea nregistrrii corecte a consumului individual de ap prin contorizare ,
plile se vor face n funcie de consum . n sistemele contorizate sistemele sunt de 10 15 % n
comparaie i sistemele necontorizate cnd pierderile sunt de 30%.
Fluctuaii n monitorizarea apei
Cele mai mari consumuri de ap apar n liniile var cnd consumul de ap crete foarte
mult datorit irigaiilor , iar iarna cnd se utilizeaz volume mari de ap cu scopul prevenirii
ngheului conductelor.
Variaiile consumului de ap n industrie sunt n general mici , iardebitele de ap uzate
sunt n general constant i depinde de profilul de producie, utilizarea proceselor continue si
discontinue.
46
Aceste debite de calcul i verificate sunt specific fiecrei trepte din procesul de epurare a
apei uzate .
Valorile acestora sunt prezentate sintetic n urmtorul tabel :
Utilaj
Grtare , Site
Deznisipator
Decantor primar
Bazin cu nmol activ
Decantor secundar
Qc
0.67
=
=0.418
2Bch max 220.4
m/s
unde ;
Qc = debit de calcul ;
Bc = nlimea grtarului , Bc = 2m;
hmax = nlimae lichidului n amonte de grtar . Aceata variaz ntre 0.25 0.65 m .Vom adopta
hmax = 0.4 m .
47
c
b= 2v h
g
max
0.67
=1.046 m
20.80.4
Bc bc 21.0460.3
=
=65.4
s
0.01
unde :
c = laimea pieselor de prindere a barelor grtarului .Se adopt 0.3 m.
d) Se verific viteza apei n amonte de grtar :
2
3
1
2
v a =74R j [m/s ]
2
Bch max
20.4
=
=0.285
Bc +2hmax 2+20.4
j = panta grtarului;
j = 0.5 mm;
e) Se calculeaz pierderea de sarcin pe grtar
s 43 2
0.01 43 (
2
v a
0.71 )
b
0.02
h=B
sin=1.83
sin 75
2g
29.81
()
( )
h=1.820
A 0=BL=
Q c 0.67
=
=29.13 m2
v s 0.023
L = lungimea deznisipatorului;
B = limea deznisipatorului;
vs = viteza de sedimentare.
A tr =BH=
Qc
va
H = nlimea deznisipatorului ;
va = viteza apei n deznisipator ;
ncrcarea superficial:
v 's=
v s 0.023
=
=0.015
1.5
m/s.
d) Se calculeaz lungimea i limea deznisipatorului :
49
va
= 0.15
v at dez [m]
L=
L = 1.5*0.15*50 =11.25 m
B=
A0
[m]
L
B=
43.695
=3.884 m
11.25
V dez
[m]
LB
H=
33.5
=0.76 m
11.253.884
b1
b1
= 1.4 m.
B 3.884
=
=2.774
b1
1.4
ncrcarea superficial
(m3/m2h)
1
1.4
1.7
2
2
1.6
1.25
2.5
2.5
1.8
1.4
3
3
2.25
1.75
Qc
A0
[m/s]
0.32
m
1.5=6.249104
768.122
s
= 1.5.
d) Viteza de circulaie a apei prin decantor :
va = 10 mm/s = 0.01m/s
e) Tipmul de staionare n decantor :
ts = 1.5 2.5 h.
Se adopt ts = 2h = 7200s.
f) Se calculeaz volumul spaiului de decantare:
Vs = Qc * ts [m3]
Vs = 0.32*7200 = 2304 m3
a) Se calculeaz ariile transversale i orizontale:
A tr =
Qc 2
[m ]
va
51
A tr =
0.32
=32 m 2
0.01
A 0=
Qc 2
[m ]
vs
A 0=
0.32
2
=768.122[m ]
0.0004166
B 10.668
=
=3.048
b1
3.5
1200 kg/m3;
= 1150 kg/m3;
52
P = umiditatea mmolului;
P = 95 %.
I VN
Indicele volumetric a nmolului
I ON
ncrcarea organic a nmolului
;
Materiile totale n suspensie MTS.
53
54
C CBO5 165.3mg / l
2. Debitul de calcul al instalaiei de epurare biologic:
GEb
C C
C
CBO5 tb
CBO5
fb
100
CBO5 ib
165,3 24,795
100
165,3
GEb 85%
GEb
n general, bazinele cu nmol activ permit reducerea coninutului de CBO 5 la valori mai
mici de 25 mg/L, conform NTPA 001/2005, asigurnd un grad de epurare cuprins ntre 85 95%.
4.ncrcarea organic a bazinului cu nmol activ (IOB)
Reprezint cantitatea de CBO5 din influent care poate fi ndeprtat ntr-un metru cub de
bazin de aerare. Datele din literatur ofer posibilitatea calculrii IOB n trei variante:
a)
CBO5 ib
K 1 GE , kgCBO5 / m 3 zi
V
5 1 0,85
I OB 5 O,38 I OB 1,93kgCBO5 / m 3 zi
t = 30 40 C K = 7.
b)
I ON
I ON
Qc C CBO5
V CN
I OB
CN
1,93
I ON 0,75kgCBO5 / kgNamolActiv zi
2,57
b)
CN = concentraia nmolului activ;
CN = 2,5 4 kg/m3 , CN =3 kg/m3
sau
I ON K 1 GE
I ON 5 1 0,85 I ON 0,75
c)
CN=
IVN reprezint volumul unui gram de nmol de materie total n suspensie dup 30 minute de
sedimentare.
IVN = 50 150 cm3/g n cazul n care nmolul activ acioneaz n condiii ce asigur o
eficien corespunztoare procesului biologic de reinere a CBO5.
IVN > 200 cm3/g n cazul n care nmolul activ se consider c este bolnav
56
CN
2,57
100 r=
100=34,58
C R C N
102,57
r = coeficient de recirculare.
CR = concentraia nmolului activ recirculat
Se va adopta CR = 10 kg/m3
9.Timpul de aerare:
a) Cnd se consider c recircularea nmolului poate fi neglijat:
ta
V
2667,168
ta
t a 2,058
Qc
0,360 3600
h
b) Lund n considerare nmolul recirculat:
t ra =
V
2667,168
t ra =
=1,5435 h
Q C +Q R
(0,360+ 0,12)3600
V
2667,168
t ra =
=1,2105 h
QC +Q R
(0,360+ 0,252) 3600
57
5147,63=49,14 m3 /s
ON
SB
N exces =1,2 0,75
100
100
( relaia Huncker)
LSB = cantitatea de CBO5 pentru apa uzat ce urmeaz a fi prelucrat biologic, exprimat
n kg/zi
LSB=V I OB LSB =2667,168 1,93 LSB=5147,63 kg / zi
58
C N tot =
c
I ON
59,508
=79,344 kgCBO5
0,75
C os
K 10 760
1
, kg / zi
C SA C B
KT
p
CO 37,19
1
11,35
760
0,83
CO 66,87 kg / zi
0,9 7,4 1,75
783
= 11,35 mg O2/l;
CSA = concentraia la saturaie a oxigenului n amestec de ap uzat i nmol la temperatura de
lucru;
CSA = 7,4 mg O2/l;
CB = concentraia efectiv a oxigenului n amestecul de ap uzat i nmol activ;
CB = 1,5 2 mg O2/l; se adopt valoarea 1,75 mg O2/l
K10 i KT = coeficieni de transfer ai oxigenului n ap pentru t = 10 C i respectiv t = 20 C;
Radicalul raportului este 0,83.
p = presiunea barometric calculat ca o medie a valorilor zilnice n oraul n care se efectueaz
epurarea apelor uzate; variaz ntre 780 i 785 mm Hg
p = 783 mmHg.
13.Sisteme de aerare pneumatic
Se folosesc dispozitive pneumatice de dispersie a aerului generat de compresoare sau
turbosuflante. Dispersarea se poate face cu: bule fine (d < 0,3 mm), cu bule mijlocii (d = 0,3 3
mm) i cu bule mari (d > 3 mm). Se alege aerarea fin. Se utilizeaz sisteme de distribuie cu
plci poroase.
59
CO'
CO
66,87
CO'
CO' 2,78kgO2 / h
24
CO'10 3
2,78 10 3
Qaer
Qaer 77,22m 3 / h
COsp H imersie
94
Ap
Qaer
77,22
Ap
A p 1,287 m 2
iaer
60
Eb H imersie ES Eb 4
5, 5 Eb
22W h/ m 2
Lungimea bazinului:
L=( 8 18 ) B L=12 6,11 L=73,32m
V
2667,168
n
n2
V1
2105,53
61
Cele mai recomandate sunt decantoarele verticale; la staiile mari de epurare se recurge la
decantoare radiale sau longitudionale. Din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare
sunt asemntoare cu cele primare.
Qc =0,36 m /s
m3 / s
QDSc = 0,483600=1728m3/h
Qv =Q ,max
3
Qv =0,335 m /s
Q DSc
1728
A u=
Au=1440m2
Au
1,2
62
v 'sv=
Q DSv
1638
v 'sv =
=1,13 m3 /m2 h
Au
1440
Au = suprafaa util a decantorului radial din care s-a sczut suprafaa de sub jgheabul
apei decantate.
n general, datele din literatur stabilite pentru ncrcarea superficial n decantorul
secundar au o valoare mai mic sau egal cu 1,9 m3/m2h pentru valori ale IVN < 100 ml/g.
v sc' 1,2 m 3 / m 2 h
n general
3.Se calculeaz ncrcarea superficial a decantorului secundar cu materii solide.
I SS=
C N (Qc + Q R )
2,57 (0,36+ 0,12) 24 3600
2
I SS=
I SS=74,016 kg / m zi
Au
1440
4,8m
D
(m
)
40
D1
D2
Au
(m)
(m)
(m2)
40,1
37,
110
d1
d2
d3
hs
hu
hd
(m
(m
(m
(m
(m
(m
(m
(m
0,4 3,5 -
63
3,9 1
Vu
(m3)
388
2
da
dc
dn
(mm
(m
(mm
)
700-
m)
500
)
350-
1000
500
700
DS
100
0,80
100
C SSi Q DSc
V u=
157,53 1728
103 24 V u =4,797 m3 / zi
n
100 p
1100
1000,95
GEDS= gradul de epurarea a decantorului secundar, GEDS= 80%
n = densitatea nmolului, 1100 1200 kg/ m3
p= umiditatea nmolului, p= 95%
CSSi = concentraia la intrarea n treapta biologic a materiilor solide
Reinerea=
Reinerea=
6,05 105 kg /s
64
Procedeul de prelucrare
1. fermentarea aeroba sau anaeroba
2. ingrosare gravitationala sau flotare
3. elutriere
4. conditionare chimica
5. conditionare termica
1. iazuri de namol
2. paturi de deshidratare
3. deshidratare mecanica-statica
4. deshidratare mecanica-dinamica
1. deshidratarea termica
2. imprastierea pe teren sau acoperirea unor
incinte
Prelucrare finala in vederea reintegrarii in 1. incinerarea
mediul natural si valorificarii
65
De regula namolurile proaspete din statiile de epurare urbane sunt prelucrate in prealabil
prin fermentarea anaeroba, dupa care urmeaza procesele de deshidratare naturala sau artificiala si
in final valorificarea lui in agricultura ca ingrasamant organic, daca corespunde din punct de
vedere bacteorologic.
Formarea si caracteristicile namolurilor
Principalele tipuri de namoluri ce se formeaza in procesele de epurare apelor uzate sunt :
substante minerale;
Namoluri cu compozitie predominant organica care contin peste 50% substanta
volatila.
faza de lichefiere;
faza de gazificare.
67
20-
25%, cantitatea de grasimi a ajuns la maximum 6,5 % (fata de substanta uscata), activitatea
enzimatica este practic nula, iar testul de fermentabilitate este negativ.
Ingrosarea namolului
Aceasta metoda constituie cea mai simpla si larg raspandita metoda de concentrare a
namolului, avand drept rezultat reducerea volumului si ameliorarea rezistentei specifice la
filtrare.
Gradul de ingrosare depinde de mai multe variabile, dintre care mai importante sunt: tipul
de namol (primar, activat, fermentat etc), concentratia initiala a solidelor, temperatura, utilizarea
agentilor chimici, durata de ingrosare etc. Prin ingrosare, volumul namolului, pe seama apei
eliminate, se reduce de circa 20 ori fata de volumul initial, in schimb ingrosarea este eficienta
pana la o concentratie de solide de 8 -10%.
Ingrosarea se poate realiza prin decantoare ingrosatoare gravitationale, flotare sau
centrifugare etc.
Ingrosarea gravitationala se realizeaza in decantoare verticale (pentru statii mici) sau
decantoare radiale. Gradul de ingrosare depinde de durata procesului si de inaltimea coloanei de
apa (adancimea bazinului) din decantor.
Ingrosarea prin flotare se aplica pentru suspensii care au tendinta de flotare si sunt
rezistente la compactare prin actiunea gravitationala. Se aplica procedeul de flotare cu aer
insuflat sub presiune, care prin destindere la presiunea apropiata de cea atmosferica, elimina bule
fine de aer care se ataseaza flocoanele.
Ingrosarea prin centrifugare se recomanda pentru namolul activat in exces, atunci cand
nu se dispune de spatiu pentru executarea de decantoare - ingrosatoare.
Tratarea preliminara a namolurilor
Aducerea namolurilor primare, secundar si brute sau stabilizate in categoria namolurilor
usoare filtrabile, deci cu rezistente specifice de cca. 10x1010 cm/g se realizeaza printr-o tratare
preliminara a acestor namoluri utilizand urmatoarele procedee : tratarea termica, tratarea
chimica, elutrierea etc. Tratarea preliminara a namolurilor consta deci in crearea conditiilor
favorabile necesare prelucrarii ulterioare.
68
Elutrierea
Elutrierea namolurilor, impreuna cu conditionarea chimica ocupa un loc important in
cadrul tratarii preliminare a namolurilor.
69
Deshidratarea namolurilor.
In mod obisnuit, namolurile trebuie transportate cu vehicule la locul de valorificare sau
de depozitare finala. Aceasta operatie nu este insa posibila deoarece namolurile fermentate contin
cantitati mari de apa (95-97% umiditate).
Aceasta situatie impune aplicarea unui proces de deshidratare chiar si in statia de epurare;
prin acesta volumul lor se reduce considerabil si devenind transportabile pe uscat.
Deshidratarea se poate realiza prin urmatoarele procedee:
Deshidratarea naturala
Procedeele naturale sunt cele mai raspandite in prezent, deoarece simplitatea de
constructie, utilajul redus si munca, practic necalificata necesare in exploatarea le fac accesibile
in majoritatea statiilor de epurare.
Procedeele naturale nu au nevoie de tratari preliminare, deci cantitatea namolului nu este
alterata prin folosirea unor substante chimice constituind un ingrasamant organic de buna calitate
in agricultura.
70
Deshidratarea avansata
Deshidratarea avansata a namolurilor, cu reducerea componentei organice se realizeaza
prin procedee termice de prelucrare. In acest mod, in marile statii de epurare unde volumele de
namol sunt importante se asigura conditii de manevrare usoara a namolurilor deshidratare,
dependent de conditiile atmosferice.
Metodele frecvent aplicate la deshidratarea avansata a namolurilor sunt :
Uscarea termica- Reducerea avansata a umiditatii namolului se poate realiza prin evaporarea
fortata a apei, pana la o umiditate de 10-15%, in instalatii speciale si cu aport de energie
exterioara. Principalele tipuri de instalatii utilizate pentru uscarea termica a namolului sunt:
materialului supus incinerarii. In acest scop, pentru incinerarea namolului se utilizeaza cuptoare
rotative cilindrice, cu vetre multiple sau cu pat fluidizat.
Valorificarea si evacuarea finala a namolurilor
Valorificarea namolurilor nu constituie un scop in sine in epurarea apelor uzate urbane, ea
trebuie considerata numai ca fiind un mijloc de indepartare a namolurilor din zona statiilor de
epurare, fara a avea un impact negativ asupra mediului.
Namolul din statiile de epurare urbane contin, in afara de gazele de fermentare, unele
substante care pot fi valorificate. Unele dintre acestea, cum sunt substantele hranitoare pentru sol
si plante si-au gasit o larga utilizare. In schimb, recuperarea de metale si de alte substante utile se
aplica in special, la namolurile provenite din apele uzate industriale.
Valorificarea namolurilor ca fertilizatori ai solului depinde de procesul de tratare a
acestuia. In plus, namolul furnizeaza solului substante organice si elemente chimice, cum sunt:
Fe, Mn, Zn, Cu, Mo etc. dar, in acelasi timp, el poate contine si o serie de elemente si substante
nedorite, care, depasind o anumita concentratie pot deveni daunatoare atat pentru sol si plante,
cat si pentru apele de suprafata si subterane. In aceasta categorie intra metalele grele,
microorganismele patogene si compusii organici persistenti.
Azotul total continut in namolul proaspat este de 4,5% in greutate uscata si de 1,13% in
namolul fermentat, el fiind esential pentru dezvoltarea frunzelor si tulpinelor plantelor, fosforul
sub forma de acid fosforic, actioneaza asupra cresterii radacinilor plantelor, fiind 2,25% in
namolul proaspat si de 0,75% in namolul fermentat. Potasiul sub forma de oxid de potasiu (K2O)
ajuta la formarea clorofilei, iar continutul lui in namol proaspat este de 0,5% si de 0,25% in
namolul fermentat, exprimate in greutate uscata fata de cea a namolului proaspat (Roediger 1982). Substantele organice din namol participa la formarea humusului cu consecinte favorabile
privind capacitatea solului de a retine apa, de a rezista la eroziune si de a constitui un substrat
pentru bacterii.
Analizand valorile substantelor fertilizante din namolul proaspat si cel fermentat, rezulta
ca namolul fermentat contine cu 40-50% mai putine substante fertilizante decat namolul
proaspat. Folosirea namolului in agricultura se face sub forma de namol lichid proaspat, namolul
lichid stabilizat aerob, namol lichid pasteurizat, namol deshidratat, namol compostat, namol
uscat (granule sau pulbere) etc. In toate cazurile fiind obligatorie analiza compozitiei chimice a
namolului, precum si respectarea normelor si restrictiile ecologice recomandate de agentiile de
protectia mediului.
72
Dimensiuni:
-Latimea barelor: s=10 mm;
- Coeficientul de forma a barelor: =1,83;
- Distanta dintre bare: b=20 mm;
- Unghiul de inclinare: =750;
- Numarul de bare: n= 66
Domeniul de utilizare: Deznisipatorul are rolul de a elimina pietrisul si alte materii solide cu
dimensiuni 0,2 mm., care au densitatea mult mai mare decat a apei sau a componentilor
organici din apele uzate
74
Descriere: Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine din beton armat unde sunt retinute
suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza, independent unele de
altele, cu o viteza constanta. Aceasta viteza, asa cum s-a aratat, depinde de forma, marimea si
greutatea particulei. Este absolut necesara plasarea acestor bazine inaitea centrifugelor,
schimbatoarelor de caldura, a pompelor de presiuni mari.
Localizarea deznisipatoarelor se face de obicei dupa gratare si site si instalatia de flotatie
si inaintea decantoarelor primare. Se recomanda folosirea acestor utilaje atunci cand curba de
sedimentare indica faptul ca intr-un timp scurt, aproximativ 120-180 secunde, se depun 25-30%
din totalul suspensiilor continute in apa.
Dimensiuni:
2
Domeniul de utilizare: Sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile mai
mici de 0,2 mm. Care se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substante usoare
care plutesc la suprafata apei.
75
Dimensiuni:
Lungimea: L=72 m;
Latimea: B= 12,04 m ;
Inaltimea: H=3,87 m;
-Numarul de compartimente: n=4
76
Domeniul de utilizare: Bazin cu namol activ are un rolul principal in eliminarea materiilor
organice biodegradabile continute in apele uzate cu ajutorul organismelor ce intra in alcatuirea
namolului activat.
Descriere: bazinul cu namol activ este alcatuit din 2 compartimente.Un bazin de aerare se
prezinta sub forma unui bazin rectangular din beton armat, unde epurarea biologica are loc in
prezenta unui amestec de namol activ si apa uzata microorganismelor ce intra in alcatuirea
namolului activat avand un consum mare de energie.
Avantajele folosirii bazinului cu namol activ sunt: realizarea unei eficiente mai ridicate,
atat iarna cat si vara, sunt lipsite de mirosul neplacut si de prezenta mustelor, suprafetele
specifice constituente sunt mai reduse, permite o mai buna adaptare a procesului tehnologic din
statia de epurare la modificari de durata ale caracteristicilor apelor uzate, etc.
Marele inconvenient al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesita un consum
specific de energie mai ridicat, aceasta energie fiind absorbita de utilajele care furnizeaza
oxigenul necesar proceselor aerobe.
Functionare: Procesul epurarii biologice in bazinul de namol activ este asemanator celui
care se dezvolta in locurile sau cursurile naturale cand se produce autoepurarea apei, aici
aplicandu-se un complex de masuri care contribuie la intensificarea proceselor: marimea
concentratiei namolului activ, aerarea artificiala a operatiei, pentru intensificarea oxigenarii
acesteia, agitarea artificiala a apei in vederea dispersarii in apa uzata bruta a namolului recirculat.
Dimensiuni:
- Lungimea: L=73,32 m;
Latimea: B=6,11 m;
Inaltimea: H=4,7 m;
-Numarul de compartimente: n=2.
Dimensiuni: - Diametrul: D = 50 m;
Inaltimea: H = 3,9 m;
Suprafata utila a decantorului: Au=1440 m2;
Numarul de decantoare: n=1;
78
Asezarea in plan, cea mai logica a constructiilor si instalatiilor din statia de epurare este
cea care urmareste procesul de tratare.
Asezarea pe vertical este dictata de conditiile de curgere hidraulica a apei in statie, care
trebuie sa se realizeze ori de cate ori este posibil prin gravitatie, de natura terenului de fundatie si
de topografia amplasamentului.
Din motive de exploatare, protectia contra racirii apelor uzate, structura etc., bazinele cu
diferite folosinte din statia de epurare, sunt astfel asezate, incat nivelul apei din ele sa corespunda
cu nivelul terenului, uneori sunt ingropate complet, iar alte ori sunt jumatate ingropate si
jumatate mai mult ridicate deasupra solului.
Alegerea intre bazinele plate si cele adanci trebuie bine analizata, deoarece in numeroase
cazuri, spre deosebire de constructia celor mai multi proiectanti, bazinele adanci pot fi mai
avantajoase. Statiile de epurare se construiesc in terasele inferioare ale raurilor, unde in orice
moment exista pericolul ridicarii nivelului apelor subterane, care atrage dupa sine marirea fortei
de sub presiune, in special la bazinele plate; de aici, necesitatea construirii de radiere cat mai
groase, care sunt de multe ori mai costisitoare.
In ceea ce priveste forma in plan a bazinelor ingropate in pamant, fara indoiala forma
circulara, in comparatie cu cea rectangulara, este cea mai avantajoasa din toate punctele de
vedere.
Materialul de constructie ale obiectelor dintr-o statie de epurare este betonul armat sub
diferite forme. Otelul este cel mai des folosit pentru partile metalice, acoperisuri, distribuitoare,
scari etc.
Compartimentarea constructiilor, atat pentru a evita oprirea intregii statii in caz de avarie,
cat si pentru o usoara exploatare si realizarea dezvoltarii pe etape a statiei, trebuie avuta in
vedere in permanenta in proiectare.
Conductele si canalele de legatura intre diferite constructii si instalatii din statie reprezinta
un procent important din ansamblul statiei de epurare. Conductele trebuie amplasate asfel incat
canalul de aductiune a apei in statie sa nu fie pus sub presiune.
La canale, colturile intre radieri si pereti vor fi rotunjite, pentru o mai buna antrenare a apei
si se vor evita curbele in loc, iar in plan se recomanda raze de curbura egale cu de 5 ori latimea
canalului. Conductele se executa din fonta, azbociment, otel izolat la interior si exterior, iar
canalele din beton si de cele mai multe ori din elemente din beton armat prefabricate.
79
80
statia trebuie sa fie dotata cu macarale mobile, necesare, de exemplu ridicarii unor stavilare,
vane, gratare etc.
Protectia muncii si tehnica securitatii trebuie sa constituie o preocupare deosebita a
proiectantului, deoarece intr-o statie de epurare sunt multe puncte in care se pot produce
accidente. In acest sens se vor prevedea balustrade la toate bazinele, instalatii de joasa tensiune,
de ventilare, precum si toate celelalte echipamente necesare evitarii oricarui accident.
Amenajarea terenului este una din preocuparile importante ale proiectarii. Drumurile de
acces la diferite constructii si instalatii, precum si la constructiile anexa, vor fi proiectate in
functie de utilaje, materialele etc. care trebuie transportate. Amenajarea de terase generale in
statie se practica numai cand terenul permite constructia acestora. Plantatul florilor in unele
puncte este recomandat. Ingradirea statiei de epurare cu un gard din prefabricate se considera
obligatorie, atat pentru protectia ei, cat si a oamenilor si animalelor care ar patrunde in statie.
Toate constructiile si instalatiile, precum si contructiile anexa, vor fi amplasate si executate
pentru a raspunde, in afara conditiilor tehnologice de epurare, si conditiilor arhitectonice.
Bibliografie
Macoveanu M., Teodosiu C., Duca Gh. ,,Epurarea avansata a apelor uzate continand
compusi organici nebiodegradabili, Ed. Gh. Asachi, Iasi, 1997
Negulescu M. ,,Epurarea apelor uzate orasenesti. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978
Dima M. ,,Proiectarea statiilor de epurare Institutul politehnic Iasi, 1981
Dima M. ,,Epurarea apelor uzate , Volumul II, Ed. Junimea, Iasi, 1998
81
Tudose R. Z., Stancu A., Vitan F., Horoba D., Petrescu S., Ibanescu I., Popovici L.,
Bacaoanu A., Moise A., Carstea S. ,, Fenomene de transfer si utilaje in industria chimica
, Ed. Rotaprint, Iasi, 1990
Teodosiu C. -suport curs TBE, 2012-2013
www.greenagenda.org
82